Concluziile mai multor sondaje profesioniste arată că peste 60% din populația României este de părere că în prezent țara se îndreaptă spre o direcție greșită și de aceea votantul român din interiorul și din afara țării dorește și clamează public, fără rețineri, că așteaptă de la viitorul Președinte să promoveze direct, sau împreună cu Parlamentul și Guvernul, o SCHIMBARE REALĂ ȘI PROFUNDĂ în politica actuală și viitoare a României, având în vedere situația gravă economică, socială, educativă, de sănătate și de justiție din țară, dar și conjunctura internațională favorabilă unei politici interne și externe în care ROMÂNIA SĂ FIE PE PRIMUL LOC.
SCHIMBAREA așteptată înseamnă:
1. Președintele să fie un PREȘEDINTE CONSTITUȚIONAL, iar atunci când nu se poate pune de acord cu Parlamentul și Guvernul, atunci să apeleze la popor, promovând REFERENDUMUL, dar totdeauna să pună ROMÂNIA PE PRIMUL LOC.
REFORME INSTITUȚIONALE:
a. Reforma Administrației Prezidențiale prin reorganizarea departamentelor funcționale axate pe probleme actuale și de viitor ale României și încadrarea acestora cu consilieri și specialiști fără de partid, dar cu experiență practică, expertiza în viața economică și socială dovedită cu studii, vechime în muncă și cercetări științifice sau academice recunoscute la nivel național sau internațional.
Chiar ar trebui aduși și consilieri din rândul românilor de valoare care activează în universități și instituții de cercetare economico-sociala din străinătate care să lucreze împreună cu consilierii români din Administrația Prezidențială;
b. Reforma Parlamentului: 300 membrii: 200 deputați și 100 senatori și reorganizate comisiile parlamentare.
c. Reforma Guvernului, să fie un Guvern suplu, eficient și rezilient, cu maximum 14 ministere si cu alte regrupări funcționale și maxim 2-3 secretari de stat pentru fiecare minister ( Germania are 16 ministere iar Franța 15 ministere).
Miniștrii să fie desemnați de către partidele parlamentare, dar cu experiență și expertiză recunoscută în domeniu – nu politicieni.
d. Reorganizarea administrativ-teritorială cu maxim 15 județe;
e. Consecința acestor reforme instituționale trebuie să fie reducerea aparatului administrativ-funcționăresc la toate nivelurile: central și teritorial, cu cca. 40% și, astfel, reducerea masiva a cheltuielilor cu funcționărimea, cheltuieli care cresc deficitul bugetar .
NOTA:
NIMIC sau mai nimic NU SE VA PUTEA SCHIMBA ÎN ROMÂNIA DACĂ NU SE VOR ÎNCEPE ȘI NU SE VOR ÎNFĂPTUI ACESTE REFORME INSTITUȚIONALE.
2. Reconstrucția unei ECONOMII NATIONALE ROMÂNEȘTI prin:
a. Înființarea Autorității Naționale de Prognoză și Planificare în subordinea Parlamentului.
b. Actualizarea datelor privind toate resursele naturale, minerale, energetice ale României și aplicarea fermă a prevederilor art. 135 alin. 2 lit. d din Constituție: „Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național”.
În concordanță cu această prevedere constituțională se va interzice orice export de materii prime (țiței, gaze, cărbune, minereuri, cereale, lemn etc.) cerând Guvernului să declanșeze un program masiv de investiții pentru prelucrarea în țară de către investitori români sau prin societăți mixte cu investitori străini în care majoritara să fie partea română.
c. Reorganizarea Complexului economic național al României bazat pe 4 piloni:
I. industrii inovative cu tehnologii ale prezentului și viitorului (IA, biotehnologii, nanotehnologii, industrii marine și submarine și industrii cosmice, etc.);
II. agricultura și industrie alimentară bazata pe prelucrarea în țară a materiilor prime agricole, legumicole, pomicole, etc.;
Promovarea fermă a asocierilor de tip cooperatist în agricultură și interzicerea vânzărilor de terenuri agricole către persoane fizice sau juridice străine.
III. turismul și, cu deosebire turismul balnear care are mari resurse naturale în România;
IV. prestările de servicii pentru populație și activități socio-economice.
3. O politică specială pentru IMM-uri – coloana vertebrală a economiei românești – generatoare a capitalismului romanesc și a capitaliștilor români.
Susținerea fermierilor români și condiții egale de finanțare cu ale fermierilor din țările UE.
4. Sistem educativ și de învățământ care sa asigure cuprinderea tuturor copiilor de vârsta școlară în procesul de învățământ, să asigure un învățământ profesional și universitar la nivelul cerințelor prezentului și viitorului .
O atenție sporită acordată copiilor și tineretului, formării în spirit patriotic a tinerei generații prin:
– Susținerea mult mai puternică a activității Consiliului Național al Elevilor, a Asociației Naționale a Organizațiilor Studenților din România, a Consiliului Tineretului Român și antrenarea acestora ca parteneri sociali în toate problemele privind prezentul și viitorul României, care de fapt este viitorul lor.
5. Sistem de sănătate public și privat care să poată promova la nivelul celor mai moderne tehnologii medicale, prevenția și tratamentul tuturor categoriilor de populație a țării.
Investiții în noi unități sanitare și spitalicești care să acopere tot cuprinsul țării.
6. Revederea legislației privind pensiile:
Un sistem de pensii corect, bazat pe vechime în muncă și contributivitate, fără privilegii pentru anumite categorii profesionale.
7. Finanțarea dezvoltării României din resurse financiare bancare și nebancare (piața de capital) românești, prin creșterea ponderii băncilor cu capital românesc și reducerea la maximum a împrumuturilor externe .
Împrumuturile externe să se facă numai pentru investiții majore în economie.
Convenirea cu Banca Națională a României pentru reglarea politicilor de dobânzi bancare pentru mediu de afaceri și populație, la nivelul mediu european. ( maximum 3-4 %)
8. Reconstrucția, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, a Justiției în România și introducerea răspunderii personale juridice a judecătorilor și procurorilor.
9. Repoziționarea parteneriatului economic în UE și în lume în noul context european și mondial.
O poziție de stat egal a României în UE.
Spațiu economic comun cu Republica Moldova.
Relansarea diplomației economice românești slăbită în ultima perioadă.
10. Promovarea unei politici diplomatice externe active și de colaborare pe baze egale și de avantaj reciproc cu toate statele lumii și, mai ales, o poziție de stat egal în UE.
Lărgirea colaborării cu statele din afara UE: Orientul Apropiat și Mijlociu, Africa, Asia, China, India, Japonia, America Latină.
Inițierea de către diplomația din România a reînvierii SPIRITULUI HELSINKI PENTRU PACE ȘI COOPERARE ȘI EVITAREA DE RĂZBOAIE, la care să fie atrase și China și India.
