Declarații ale lui Gabriel Biriș, fondatorul Tax Institute în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, la Banca Națională a României (BNR).
Din păcate, politicienii care nu performează au nevoie de dușmani de clasă. Întâi am avut băncile, „taxa pe lăcomie”: un prim-ministru ne spunea că n-are cont la bancă, pentru că nu vrea să plătească comisioane, intermediere bancară. După aceea, am avut multinaționalele: să impozităm multinaționale. , greșit au pus în genunchi companiile românești.
Titlul „Capitalul bancar și piața de capital surse principale de finanțare pentru economie” ridică întrebarea „finanțare a ce? Capital de lucru sau investiții?” Eu cred că investiții, dar cum să mai vorbim noi de investiții într-o țară care impozitează rulajul și nu profitul, într-o țară care impozitează chiar investiția cu taxa pe stâlp, care, de fapt, e un impozit pe tot ce înseamnă infrastructura unei companii, pentru că sunt platforme tot ce nu e construcție?! Vorbim de nevoia de a reindustrializa? Industrializare fără energie la prețuri decente, n-avem nicio șansă să facem cu „taxă pe stâlp”. Cum să investești în întărirea rețelelor, când avem „taxă pe stâlp”? De ce toate astea? Rămâne să ne întrebăm și să ne uităm de ce, din 2017 încoace, clasa noastră politică a acționat cu determinare în a şubrezi sănătatea finanțelor publice prin tot felul de măsuri și a șubrezii sau a elimina apetitul pentru investiții.
Ca să putem să ne dezvoltăm, să facem planuri pe termen lung, avem nevoie de o oarecare stabilitate și predictibilitate și trebuie să știm ce obligații avem. Acum trei ani, am făcut o prezentare a modificărilor Codului fiscal. Atunci erau 109 ordonanțe de urgență și legi, erau 550 de modificări ale Codului fiscal. Între timp, au trecut de o mie. Cum poți să-ți mai faci planuri? Ca să vorbim de dezvoltare, trebuie să schimbăm. Întâi, să contribuim la schimbarea mindsetului decidenților politici.
Noi știm cum putem să ne organizăm activitatea, în așa fel, încât să ajungem să ne listăm, ca să putem să ridicăm capital de pe bursă. Pentru că tot vorbim de fonduri, de investiții ale statului, cum poate statul să-și suplimenteze fondurile de investiție în companiile existente sau în alte companii sau în fonduri, cum a făcut Israelul și cum fac alte state, în fonduri de venture capital și chiar și seed money, cu care să contribuie la investiții cu equity, nu cu ajutoare de stat, că ajungem încet-încet la „antreprenoriat asistat social” în România? Cum poți să faci asta? Statul român stă pe o valoare semnificativă.
Sunt cel puțin 30 de miliarde de euro valoare de piață la principalele companii deținute de statul român. Unii vorbesc să privatizăm ca să creștem eficiența, să aducem și bani la buget. Eu nu zic să privatizăm. Eu fac următoarea propunere: le punem într-un holding, eventual cu sub-holdinguri regionale. Care valorează ce? Suma companiilor din holding, să zicem 30 de miliarde, dacă listezi holdingul fără să vinzi nimic, dar emiți acțiuni noi, atragi capital din piață (poți să atragi până în 30 de miliarde, 30 cu 30).
Sumele sunt absolut aproximative. Poți să atragi încă pe atâta păstrând controlul total și fără să vinzi ca să ai ce mânca și să folosești ce ai în patrimoniu pe post de levier. Fondurile atrase în holding, după aceea, pot fi investite în proiecte în companiile subsidiare sau în alte proiecte. E o idee pe care companiile o au de mult timp, mai puțin în România, mai puțin în Europa, dar în Statele Unite și în Israel vedem lucrurile astea pe bandă rulantă. De ce nu luăm în considerare și asta? Ar rezolva și problema cu transparența și eficientizarea firmelor de stat, pentru că în momentul în care ești listat ai alte obligații. Astea trebuie să începem să le pregătim, pentru că ne costă bani puțini și putem să facem bani foarte mulți.
Este important, pe lângă soluțiile astea, să punem cu toții presiune cât putem fiecare, pe unde putem, să încercăm să determinăm schimbarea asta de mindset, adică să ieșim din paradigma asta. Am auzit afirmația asta la aniversarea de 125 ani a CEC-ului: „Capitalul românesc s-a format prin furt de la stat și evaziune”. Nu, capitalul românesc s-a format, în cea mai mare parte, prin muncă multă și sacrificii personale. Politicul trebuie să înțeleagă că nu poate să se preocupe de asistență socială și de investiții dacă nu își întoarce fața și la nevoile noastre. Până la urmă, suntem în România împreună. Nu putem să dăm unii în alții ca să ne fie bine. Nu ne va fi bine! Să vezi că putem să dăm, dar nu ne va fi bine.
Lucrez de 30 de ani în consultanță și nu țin minte să fi avut vreodată atât de multe solicitări din partea clienților de asistență pentru mutarea rezidenţei în afara României și restructurarea participanților în afara României sau pentru restructurarea modelului de business, ca să minimizeze efectul agresiunii statului împotriva companiilor lor; vorbesc de români.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
