Declarații ale doamnei Simona Constantinescu, președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), președinte al Consiliului Consultativ al Turismului în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).
Încerc să fac o prezentare la obiect, în sensul unor propuneri de politici publice legate de turism, în general, aflate la baza tuturor formelor de turism pe care le avem în România. Mă refer la tendințele actuale la nivel mondial și al Uniunii Europene. Soluțiile se regăsesc acolo, referitor atât la zona de legiferare și politici publice, cât și la zona de negociere în parteneriatul public-privat.
La Federația Industriei Hoteliere, am încercat să facem o analiză de context tot timpul, mai ales atunci când bugetăm. Analizăm în context care sunt tendințele de la mare la mic, adică tendințele mondiale și tendințele locale cu care ne confruntăm. Avem câțiva piloni principali: digitalizarea, care schimbă major modul în care se desfășoară activitatea furnizorilor de servicii turistice, în special, în relaționarea cu clientul; schimbarea de comportament al clientului, atât generațional, cât și contextual, pentru că, în general, industria noastră este prima afectată de orice tip de criză, climatică, politică, geopolitică, economică sau pandemică. Omul reacționează imediat prin a tăia călătoriile în momentul în care are o percepție de risc, pe care orice criză o induce și creează anxietate și schimbă, influențează procesul decizional de călătorie. Operatorii din ospitalitate sunt nevoiți să se adapteze și să se uite foarte atent să-și eficientizeze procesele, pentru a face față schimbărilor, fie ele fiscale, fie ele de comportament al turistului, fie legate de războaie, de climă. Totodată, suntem atenți la percepția generațională, pentru că avem consumatori care sunt mult mai înclinați spre autenticitate, emoție și sens, atunci când călătoresc, drept care, alegerile se fac în baza acestor criterii.
Care sunt tendințele observate în România? Vizitele sunt mai rare și mai scurte, pentru servicii mai bune. Se caută servicii mai bune, se cere și lumea e mai atentă la curățenie, autenticitate și personalizarea produsului. Aici vorbim de observare făcută, pentru că oamenii tind să dea review-uri. Noi trăim din reputație în turism și, cu cât ai o reputație mai bună, ai mai mulți clienți și poate și rate mai bune în oferta pe care o faci. Lumea tinde să vină pentru aceste atribute. Se caută experiență și sens și de aceea, turismul gastronomic rural, natura și tradițiile locale încep să fie un tractor în procesul decizional. Oamenii caută astfel de experiențe. De asemenea, se caută partea de prelungire a vieții, nu neapărat anti-aging, ci sănătate și prelungirea duratei de viață, în preferințele celor care vin în zona balneară ca produs turistic. Circa 64% din decizia de cumpărare a unui pachet turistic este legat de experiența culinară, și pentru români, și pentru străini. Interacțiunea turistului cu hotelul sau cu furnizorul se face preponderent pe mobil: rezervări, checkin, review-uri, plăți, toate trec prin sistem digital. De ce punctez aceste lucruri? Pentru că de la ele putem să ne obținem date, informații, profilare și politici publice bazate pe date corecte și cuprinzătoare.
Tehnologia schimbă fundamental modul în care noi, furnizorii de servicii turistice, ne desfășurăm activitatea. Tehnologia în hoteluri, în general, se face prin implementarea unor CRM-uri (Customer Relationship Management), a unor utilizări ale AI-ului, pentru că asta este etapa evoluției economice în care suntem. Fără ele și fără tehnologizare, nu mai suntem în piață. În cazul hotelurilor și mai puțin în cazul restaurantelor, vorbim de sisteme de channel management. Despre ce este vorba? Aceste sisteme de channel management ajută hotelurile să-și gestioneze prezența online pe platformele de vânzare. Din păcate, doar hotelurile mari folosesc aceste sisteme și consecințele sunt că rămân foarte multe hoteluri tributare platformelor mari – Booking.com, Expedia și, în cazul apartamentelor, Airbnb – care au o putere foarte mare și aplică comisioane foarte mari. Hotelurile care depind doar de booking achită între 16 și 25%, comision care este aplicat la venit. Practic, toată marja de profit a unui hotel este dată către booking, pentru că nu are alte sisteme de vânzare și de optimizare a prezenței în ochii clientului și rămâne doar în acest sistem de vânzare în OTL (Online Travel Agent).
O altă schimbare pe care noi o regăsim la nivelul Uniunii Europene, dar care la noi încă nu e reglementată, este check-in-ul digital. Avem foarte mulți turiști care doresc să-și facă tot acest proces de check-in și check-out digital. La ce ajută el? În primul rând, la digitalizarea prezenței turistului în unitatea hotelieră. Ajută și la eficientizarea personalului în hotel, adică nu mai ai doi-trei recepționeri într-un hotel mare, ci poți să stai cu unul singur, pentru că restul își face turistul singur și poți să optimizezi niște procese. AI-ul în perioada aceasta este utilizat pentru segmentarea pieței: știm cui să ne adresăm folosind AI-ul, știm care este profilul turismului de balneo sau profilul turismului de city-break, putem face campanii personalizate și putem optimiza răspunsul la recenzii și mesaje primite de la clienți, aspect extrem de relevant în cazul reputației online, în baza căreia se fac cele mai multe rezervări.
Platformele internaționale Booking, Expedia, cele foarte mari, deja, sunt integrate în sisteme AI, în ChatGPT, astfel încât, clientul se duce direct în ChatGPT și întreabă tot sejurul turistic. Aici apar debalansări, pentru că puterea pe care o au aceste platforme, raportându-ne la alți operatori din turism, agenții de exemplu, este foarte mare, iar agențiile de turism își pierd din clienți. Mai mult decât atât, în zona de legislație, există discrepanță, pentru că, în acest moment, agențiile de turism, dacă sunt în situația de a comercializa unități de cazare neclasificate, își pierd licența, în timp ce platformele online pot (legislația nu interzice încă) să afișeze unități de cazare neclasificate, fără a primi penalizări. Aici avem un prim aspect legat de concurență neloială, prin nelegiferare. Un alt aspect e cel legat de marketingul digital. Dacă aceste platforme, cum sunt Google și Booking, sunt gatekeepers considerați de Uniunea Europeană, cresc costurile unităților mici în a se promova în online, pentru că aceste platforme, având foarte mulți bani, îi declasifică în căutări pe cei care au bugete mici. Adică, tu chiar dacă-ți cauți un hotel cu site-ul, cu numele complet, în primele poziții, vor apărea întotdeauna platformele de rezervări globale și abia după a cincea-a șasea poziție, apare site-ul hotelului, chiar dacă l-ai căutat cu nume complet. Lucrurile acestea, la nivel Uniunii Europene, se încearcă a se legifera. Acesta este partea de tehnologie și statusul ei în acest moment, referitor la modul cum impactează activitatea hotelurilor.
Un alt aspect este cel legat de short term rentals, apartamentele de închiriat. De ce este important să discutăm despre asta? Pentru că, în contextul României de acum și în baza datelor pe care noi le obținem de la Booking prin DAC7, care este implementată de ANAF în baza unui ghid, în București, numărul de înnoptări la nivel de opt luni de la începutul anului a atins 50% în apartamente versus hoteluri fără Airbnb. Asta ne spune că avem un jucător relevant pe piață și anume, segmentul de închirieri pe termen scurt, care este parțial reglementat și legiferat, dar, cu siguranță, nu este suficient controlat, drept care apar inechități. Avem peste 12.000 de apartamente de închiriat în scop turistic și doar o minoritate sunt autorizate, ele concurând direct cu hotelurile.
Care sunt riscurile și impactul pe care îl aduc aceste apartamente în piețele turistice? În primul rând, fac distorsiuni majore între hoteluri și apartamente. Hotelurile au până la 14 autorizații de obținut, respectă norme stricte, plătesc taxe, angajează oamenii, în timp ce STR-ul (short term rental) nu are. Efectele sunt la veniturile bugetare, pentru că ei nu plătesc TVA, impozite parțiale, raportări incomplete, nu sunt obligați să raporteze dacă nu vor, deci nu raportează cazările. Avem impact de preț al locuințelor și de chirii în zonele cu cerere mare. Avem o migrație a turiștilor care sunt price sensitive, se duc de la hoteluri către apartamente. În analiza noastră, am constatat că, dintr-un tarif de cazare, un hotel achită 30% taxe, fie că vorbim de TVA, de taxe pe salarii, city tax, taxă de parcare, taxă salvamont, salvamar. Adunate toate, din 100 de lei, 30 de lei pleacă sub formă de taxe către autorități. Mai mult decât atât, în cazul city tax-ului, acesta se plătește de către hoteluri și probabil că undeva spre 95% nu se plătește de către apartamente. Consecința? Ajungem la o descurajare a investitorilor de a avea investiții în hoteluri și la o migrație către construcția de apartamente de închiriat. Reglementările europene care tratează aceste subiecte, digitalizarea, tehnologia și short term rental, există, sunt în vigoare și unele se vor implementa automat din mai anul viitor: Digital Market Act, pentru zona de platforme Booking și Google, precum și Short Term Rental Regulation, VAT in the Digital Era și regulamentul UE 2024/1028. Dintre acestea, niciunul nu este implementat în România, drept care avem o piață nereglementată.
Mai avem o zonă de reglementare, Green Claims, care și ea trebuie avută în vedere, pentru că hotelurile trebuie să se conformeze și costă, în timp ce short term rentals nu au nici un fel de reglementare aplicabilă. Practic, avem baza de la care să construim legislația pe plan local, care să ducă la o reglementare a segmentelor noi de piață, care ne afectează afacerile. Care e rolul reglementatorului? Licențierea short term rentals să fie obligatorie, cu reguli de raportare pentru siguranță, să aibă asigurări de răspundere civilă cum au hotelurile, să aibă un anumit nivel de calitate pe care să-l asigure pentru siguranță și pentru a avea nivelul de preț pe care îl aplică, astfel combătând concurența neloială. Implementarea VAT in the Digital Era ajută ca TVA-ul pentru cei care depășesc plafonul să fie colectat de la platformele online direct. Verificările digitale pot fi încrucișate: tot ce este digital, tot ce se rezervă digital poate fi controlat. Nu se colectează în momentul ăsta date și, din discuțiile noastre cu INS, am aflat că acesta nu colectează date de la apartamentele sub 10 locuri. Piața de short term rentals și apartamente de închiriat este 99% apartamente până în 10 locuri, drept care noi nu vedem în statistici o piață, un segment relevant.
Concluzia este că avem nevoie să actualizăm legislația, avem nevoie să ne uităm la politicile și direcțiile pe care Uniunea Europeană le abordează, pentru că nu ne confruntăm doar noi cu aceste situații. Avem nevoie să fiscalizăm echitabil toți jucătorii din piață și avem nevoie să ne promovăm.
Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
