de Sorin Peligrad,
Founder ProAfaceri Romania & CEO Arena Urșilor
Într-o economie globală tot mai marcată de incertitudini geopolitice și șocuri inflaționiste, startup-urile au încetat de mult să fie simple experimente tehnologice, devenind adevăratele motoare de reziliență ale comunităților moderne. În ultimii ani, am asistat la o evoluție spectaculoasă: de la euforia rundelor rapide de finanțare din perioada pre-pandemică, la o maturizare pragmatică în 2025-2026, unde accentul a trecut de la simpla existență digitală la generarea de impact real în economia fizică. Astăzi, startup-urile nu doar că democratizează accesul la inovație, ci acționează ca regeneratori urbani, transformând orașele din simple centre administrative în hub-uri de inteligență colectivă. Această radiografie nu este doar despre cifre și clasamente, ci despre capacitatea acestor entități agile de a rescrie viitorul muncii, al sustenabilității și al prosperității locale într-un context în care colaborarea dintre om și Inteligența Artificială devine noul standard de performanță.
SeedBlink este cea mai importantă platformă de equity crowdfunding (investiții participative în capital) din Europa Centrală și de Est, specializată exclusiv în startup-uri tehnologice (detalii aici). StartupBlink este una dintre cele mai cuprinzătoare hărți și centre de cercetare a ecosistemelor de startup-uri la nivel global. (detalii aici). Pornind de la Global Startup Ecosystem Index 2025 (cu algoritmi extrem de relevanti in domeniu) analizam evolutia ecosistemleor pentru startupuri (tari si orase), dar si trendurile care reies de aici.
In primul rand, remarcam evolutia industriilor din perspectiva startupurilor, mai ales in domeniu tech:
La nivel global, tarile lider in domeniul sprijinirii startupurilor raman cam acelasi (cu mici modificari).
Se pastreaza suprematia SUA in acest domeniu, urmata de UK, Israel, etc. De remarcat cresterea cu un loc a Estoniei (de pe 12 pe 11 mondial!), inaintea unor tari cu mari pretentii precum China, Japonia sau Coreea de Sud.
Daca privim la nivel de orase vizionare si prietenoase cu startupurile, vedem ca topul se pastreaza.
San Francisco, New York, Londra, Los Angeles raman in mod stabil pe primele locuri, urmate de orase precum Beijing, Boston, Shanghai, etc. De remarcat ca Singapore creste rapid de la locul 22 in 2022 la 12 in 2025.
O imagine mai clara a fiecarui oras se gaseste pe aceasta harta interactive a startupurilor mondiale: https://www.startupblink.com/startups
1. Tabloul Global și Regional: Unde se situează România?
Deși Europa Centrală și de Est (ECE) rămâne dependentă în proporție de 90% de capitalul de risc străin, România începe să își consolideze sursele interne de finanțare. Clasamentul regional rămâne competitiv, cu Polonia și Bulgaria menținând un avans în digitalizarea serviciilor publice, însă România recuperează rapid prin verticalele de DeepTech, Green Economy și AI.
Ecosistemul startup-urilor din România a depășit etapa entuziasmului incipient, intrând într-o fază de maturizare strategică. Dacă în 2024 vorbeam despre poziționarea României pe locul 44 global (conform StartupBlink), începutul anului 2026 ne găsește într-un moment de continua cadere: locul 48 mondial!
Raportul Seedblink este extrem de clar: https://www.startupblink.com/startup-ecosystem/romania?page=1
Romania pierde anual locuri in acest top, fiind in scadere (in 2022 era pe locul 39, in 2023 pe locul 42, in 2024 pe locul 44), iar printre tarile care se regasesc inaintea noastra sunt tari precum Estonia (locul 11 – in crestere un loc), Rusia (locul 34 – in crestere un loc), Bulgaria (locul 41 – in scadere 4 locuri), Ucraina (locul 42 – in crestere 4 locuri), Grecia (locul 47 – in crestere 2 locuri).
O schimbare majoră în 2025 este „geografia inovației”. Deși Bucureștiul concentrează în continuare cea mai mare parte a capitalului (peste 90 mil. EUR în runde recente), hub-uri precum Brașov, Iași și Cluj nu mai sunt doar centre de outsourcing, ci generatoare de IP (proprietate intelectuală). Brașovul, în special, profită de poziționarea sa centrală pentru a deveni un nod logistic și tehnologic pentru startup-urile de hardware și sustenabilitate.
Topul oraselor prietenoase cu startupurile este neschimbat, dar inregistreaza modificari in clasamentul mondial.
Astfel, in Romania, se inregistreaza cresteri in clasamentul global in orase precum Cluj Napoca (+5 locuri), Oradea (+15 locuri), Iasi (+4 locuri), dar si scaderi in Bucuresti (-7 locuri), Timisoara (-6 locuri) si Brasov (-123 locuri). Practic, Brasovul este in cadere libera in acest top ajungand la coada clasamentului (locul 977), urmand foarte probabil sa paraseasca in anul 2026 topul primelor 1000 de orase relevante in acest clasament.
Brasovul inregistreaza un record negativ fiind in scadere atat la nivel regional (locul 72, scadere 11 locuri), cat, mai ales, la nivel mondial, ajungand la un nedorit loc 977 cu o scadere abrupta de 123 locuri. Statisticile arata ca avem doar 4 startupuri tech la 100.00 locuitori!!!, iar din totalul startupurilor de profil din Romania reprezinta doar 3%!!!
Trendul ultimilor ani arata in mod clar ca Brasovul sufera din cauza lipsei de infrastructura antreprenoriala functionala: incubatoare de afaceri, (pre)acceleratoare de afaceri, centre de transfer tehnologic, aport de investitii de tip VC, dar si educatie antreprenoriala si financiara. Dar, mai ales, sufera de lipsa de viziune, leadership si coagulare a staheholderilor relevanti. „Succesul nu trebuie măsurat doar prin ‘unicornii’ rari, ci prin numărul de IMM-uri tehnologice solide care reușesc să treacă de ‘Valea Morții’ (primii 3-5 ani) datorită unui ecosistem suportiv.”
2. „Pipeline-ul” Antreprenorial: Singura cale spre continuitate
Radiografia ecosistemului actual relevă o verigă lipsă: continuitatea. Startup-urile nu apar din vid; ele necesită un proces de selecție și creștere care începe mult mai devreme decât runda de Seed.
- Pepiniera (Junior): În 2026, succesul ecosistemului depinde de modul în care educăm mindset-ul liceenilor. Fără o bază solidă de tineri care înțeleg riscul și inovația, pipeline-ul de seniori va seca. Programe precum Arena Ursilor Junior pot genera mindset de antreprenor la tinerii liceeni din Brasov si din tara.
- Validarea (Pre-accelerare): Dezvoltarea de programe de pre-accelerare, accelerare si incubare startupuri, dar si transfer de know-how. Într-o piață unde 45% din startup-uri eșuează în primii 5 ani, structurile de sprijin care oferă mentorat „battle-tested” reduc drastic rata mortalității afacerilor noi. Arena Urșilor oferă „Market Validation” (validare de piață), care este antidotul pentru startup-urile care „vânează” doar granturi fără a avea un produs viabil comercial.
3. Finanțarea: Dincolo de subvenții și granturi
Radiografia investițiilor arată o schimbare de paradigmă. Startup-urile „noului val” (2024-2026) nu se mai bazează exclusiv pe granturi europene, care adesea vin cu birocrație sufocantă. Vedem o creștere a interesului pentru:
- Business Angels curajoși: Grupuri precum TechAngels sau GapMinder sunt acum dublate de investitori de tip „Smart Money” care caută startup-uri validate în arene competitive.
- Pachete de Parteneriat Strategic: Companii mari aleg să finanțeze ecosistemul nu doar pentru vizibilitate, ci pentru acces la inovație externalizată.
Startup-urile românești au reușită să atragă investiții de capital de risc în valoare totală mai mare de 100 de milioane de euro pentru al patrulea an consecutiv, ajungând anul trecut la 130,7 milioane de euro, arată raportul „Venture in Eastern Europe 2024” (detalii aici)
Comitetul de Investiții al Fondului de Fonduri de capital de risc pentru Reziliență (Recovery Equity Fund – REF), desemnat de Guvern și gestionat de Fondul European de Investiții, a aprobat în trimestrul IV din 2025 finanțarea a cinci noi fonduri de investiții, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Detalii aici
Măsura de capitalizare obligatorie a împrumuturilor propusă în Pachetul 2 de reforme de către Guvernul României va tăia finanțarea startup-urilor românești, avertizează reprezentanții mediului de afaceri și ai investitorilor din România. Detalii aici.
Fondatorii români de startup-uri construiesc afaceri cu o viziune clară de produs, autonomie financiară și sustenabilitate pe termen lung, dat fiind faptul că 71,6% din startup-urile românești se autofinanțează. Detalii aici.
Totodată, 72,3% dintre startup-urile analizate nu au strâns bani recent printr-o rundă nouă de finanțare, arată „The State of Romanian Born Early Stage Startups 2025”, raport realizat de Launch Romania. Detalii aici.
4. Provocările 2026: Barierele care încă frânează scalarea
În ciuda optimismului, radiografia evidențiază trei „afecțiuni” cronice:
- Exodul Legislativ: Fondatorii români continuă să își înregistreze entitățile în jurisdicții precum Delaware sau Estonia din cauza lipsei unui cadru fiscal atractiv pentru stock options și venture capital.
- Fragmentarea Hub-urilor: Există încă o colaborare slabă între administrația publică, universități și centrele de transfer tehnologic.
- Lipsa de „Shadowing”: Tinerii antreprenori au nevoie de expunere directă la proiecte internaționale reale, nu doar de cursuri teoretice.
5. Concluzii: Ce urmează?
Pentru ca România să urce în primele 30 de ecosisteme globale, avem nevoie de o strategie de „City Tech Park” în orașele magnet. Trebuie să înțelegem că un startup validat în 2026 este rezultatul unei semințe plantate în 2022.
„Analiza ecosistemului nu ar fi completă fără a evidenția «punctele de presiune» care încă ne țin departe de top 30 global.
Principala provocare rămâne fragmentarea strategică. Deși avem hub-uri puternice, colaborarea dintre mediul academic (universități), administrația publică și investitori este încă sporadică. Această lipsă de sincronizare duce la o rată de eșec ridicată (45% în primii 5 ani), adesea nu din lipsa de tehnologie, ci din cauza incapacității de a naviga barierele administrative și de a găsi mentorat relevant.
A doua mare provocare este exodul de capital intelectual. În lipsa unei legislații flexibile care să faciliteze mecanismele de tip stock options sau care să încurajeze vehiculele de investiții locale, fondatorii români sunt adesea împinși să își mute sediile sociale în jurisdicții precum Estonia sau Delaware imediat ce atrag prima rundă de capital.
În final, ne confruntăm cu capcana granturilor. Există un risc real ca startup-urile să se concentreze mai mult pe scrierea de proiecte pentru fonduri nerambursabile decât pe validarea produsului în piața reală. Finanțarea prin granturi trebuie să fie un catalizator, nu o destinație.”
Concluzie: De la Supraviețuire la Leadership
„Drumul României spre un ecosistem matur depinde de transformarea acestor provocări în politici publice coerente și în parteneriate public-private de tip ‘City Tech Park’. 2026 trebuie să fie anul în care nu mai numărăm doar startup-urile care apar, ci pe cele care reușesc să scaleze prin pipeline-uri de încredere și mentorat battle-tested. Viitorul este al celor care înțeleg că o afacere validată în Arenă este, de fapt, o investiție în stabilitatea economică a întregii comunități” – a declarat Sorin Peligrad, presedinte ProAfaceri & CEO Arena Ursilor – preaccelerare afaceri.
Moștenirea (Legacy) și Impactul nu sunt doar cuvinte de marketing; sunt pilonii pe care se sprijină reziliența economică a țării. Arena este pregătită; rămâne ca partenerii strategici să înțeleagă că investiția în pipeline-ul antreprenorial este cea mai sigură poliță de asigurare pentru viitorul României.
Brașovul are un potențial imens, fiind situat la intersecția dintre tradiția industrială și noul val tehnologic. Totuși, pentru a urca în topul StartupBlink (unde în prezent cochetează cu locurile 5-7 la nivel național), are nevoie de o trecere de la „oraș turistic/industrial” la „oraș de proprietate intelectuală/oras de inovare”.
Iată prognoza, analiza lipsurilor și propunerile concrete:
Prognoza: Brașov 2026 – Hub de DeepTech și Green Economy
Datorită deschiderii noului Aeroport și a prezenței Universității Transilvania, prognoza pentru Brașov este una de specializare inteligentă. Nu va concura cu Bucureștiul pe volum, dar poate deveni lider pe segmentele de Hardware, Industrial IoT și Sustenabilitate (GreenTech).
- Tendință: Migrarea antreprenorilor din București/Cluj către Brașov pentru „calitatea vieții”, ceea ce va aduce un infuzie de capital și know-how.
Lipsurile: Ce îi lipsește Brașovului pentru a fi în Top 3?
În prezent, ecosistemul local suferă de câteva deficiențe structurale:
- Fragmentarea Comunității: Există inițiative valoroase, dar ele funcționează ca „insule”. Lipsește un punct central de gravităție (un Tech Park fizic), dar si unitate in viziune a stakeholderilor din domeniu.
- Lipsa Capitalului de Risc Local: Majoritatea startup-urilor brașovene caută finanțare la București sau prin platforme precum SeedBlink, neexistând un fond de tip „Angel Network” specific Brașovului.
- Conexiunea slabă Universitate-Piață: Proiectele de cercetare din universitate rămân adesea în sertare, nefiind transformate în startup-uri comerciale prin incubatoare academice.
- Mentalitatea de „Outsourcing”: Multe firme de IT preferă să vândă ore de programare către clienți externi în loc să riște dezvoltarea propriilor produse.
Propuneri Strategice pentru Creștere
Pentru ca Brașovul să devină un magnet de startup-uri, propun următoarele direcții:
A. Crearea unui „City Tech Park” (Hub Fizic) Brașovul are nevoie de un spațiu emblematic unde startup-urile, investitorii și mentorii să interacționeze zilnic. Acesta nu trebuie să fie doar un spațiu de birouri, ci un incubator cu laboratoare de prototipare, o zona de know-how transfer, un integrator de resurse pentru startupuri si pentru afaceri, in general, un fel de Silicon Valley al Brasovului.
B. Stimularea „Pipeline-ului antreprenorial”, iar continuitatea este cheia.
- Propunere: Programul Arena Urșilor Junior să fie integrat oficial în liceele de elită din Brașov ca program de pre-accelerare, pregătind viitoarea generație de fondatori locali.
C. Fond de Investiții Local (Brașov Angel Network) Crearea unui grup de investitori formați din antreprenori brașoveni de succes din industria „veche” (producție, imobiliare) care să fie educați să investească în „noua economie” (tech). In a doua faza, dezvoltarea unui fond de investitii local care sa urmareasca cresterea startupurilor si afacerilor din domeniile de dezvoltare inteligenta.
D. Brandul de „Green-Tech City” Brașovul ar trebui să se poziționeze la nivel național ca orașul-test pentru soluții verzi. Startup-urile care dezvoltă soluții de mobilitate electrică, reciclare sau energie regenerabilă ar trebui să primească facilități fiscale din partea primăriei pentru a-și testa produsele în oraș (conceptul de „Living Lab”).
Concluzie
„Brașovul nu mai poate fi doar o destinație de weekend pentru turiști; trebuie să devină o destinație de carieră pentru inovatori, pentru fondatori de startupuri si nomazi digitali. Dacă reușim să conectăm moștenirea industrială a orașului cu agilitatea startup-urilor tech prin structuri de validare precum Arena Urșilor, Brașovul poate deveni, până în 2030, un important hub de inovație hardware din Europa de Est si platforma de lansare a unui unicorn sau demicorn.”
