Percepția publică asupra captării și stocării carbonului în România este încă în formare. Nivelul de acceptare a acestor tehnologii depinde de calitatea guvernanței, de resursele și organizarea administrativă și de modul în care instituțiile comunică, se coordonează și demonstrează că proiectele sunt gestionate transparent și în beneficiul economiei și al comunităților.
Energy Policy Group (EPG) a publicat un raport care analizează, printr-un studiu național, percepția publică asupra tehnologiilor de gestionare a carbonului.
Studiul național cercetează modul în care cetățenii, comunitățile locale, actorii industriali, societatea civilă și autoritățile publice din România înțeleg și evaluează tehnologiile de gestionare a carbonului, în special captarea și stocarea dioxidului de carbon (CCS). Aceasta este considerată printre soluțiile relevante pentru reducerea emisiilor în sectoarele industriale greu de decarbonizat. Analiza se bazează pe un sondaj național, focus-grupuri și interviuri cu actori relevanți și oferă o imagine integrată asupra nivelului de informare, a percepțiilor cetățenilor privind riscurile și beneficiile implementării acestor tehnologii, dar și a condițiilor în care acestea ar putea fi acceptate social.
Rezultatele noului studiu EPG, scris de Ioana Maria Vasiliu, Daria Sorescu și Sabina Ghiță, arată că:
- Nivelul de cunoaștere în rândul populației privind CCS este încă redus. Această situație reflectă mai degrabă un deficit de informare decât o opoziție. Acceptarea poate fi influențată prin informare și comunicare timpurie, întrucât participanții la focus grupuri au arătat interes și disponibilitate în a înțelege subiectul atunci când au primit explicații clare.
- Percepțiile sunt condiționate de nivelul de încredere în instituții, iar lipsa transparenței sau comunicarea insuficientă pot submina rapid acceptarea, indiferent de potențialele beneficii ale proiectelor.
- Acceptarea și fezabilitatea implementării sunt asociate cu existența unor roluri instituționale clar definite, a unor proceduri coerente și a unei coordonări eficiente între nivelul național și cel local. Autoritățile locale au subliniat în mod particular limitările legate de expertiza tehnică și de capacitatea administrativă.
- Pentru cetățeni și autoritățile locale, relevanța acestor tehnologii este evaluată în principal în funcție de impactul asupra locurilor de muncă, competitivității industriale și dezvoltării regionale. Riscurile percepute sunt legate de distribuția costurilor, posibile creșteri ale prețurilor la energie, capacitatea instituțiilor și transparența procesului decizional.
- Industria, societatea civilă și mediul academic sunt în mare parte de acord asupra rolului acestor tehnologii în sectoarele industriale greu de decarbonizat, chiar dacă există în continuare diferențe privind modul de implementare, finanțarea și prioritățile de politici publice.
Raportul a fost redactat în cadrul proiectului GreenHorizon CEE, finanțat prin European Climate Initiative (EUKI), inițiativă a Ministerulului Federal German pentru Mediu, Acțiune Climatică, Conservarea Naturii și Siguranță Nucleară (BMUKN).
Raportul poate fi citit aici.
