Conf. univ. dr. farm. ANCA DANIELA RAICIU,
preşedinte, Patronatul Planta Romanica
Suplimentele alimentare nu sunt produse de lux, sunt produse alimentare reglementate, utilizate pentru completarea dietei normale și pentru susținerea stării generale de sănătate. Aplicarea cotei standard de TVA de 21% a dus la creșterea prețului final pentru consumator, fără să producă o creștere reală și sănătoasă a consumului.
Potrivit datelor publice, piața suplimentelor alimentare din România a ajuns în 2025 la aproximativ 958 milioane euro, cu o creștere valorică de 14% față de 2024, în timp ce volumele au crescut cu doar 1,4%. Această diferență arată că majorarea valorică a fost determinată în principal de creșterea TVA și de prețuri, nu de o creștere reală a consumului.
Statul nu a câștigat financiar în mod real, ci a taxat mai mult o piață aproape stagnantă
Cifrele arată clar că piața nu a crescut prin consum real. Românii nu au cumpărat semnificativ mai multe suplimente alimentare, ci au plătit mai mult pentru aceleași produse.
| Indicator | Date 2025 | Interpretare |
|---|---|---|
| Piața suplimentelor alimentare | ~958 milioane euro | piață importantă, dar sensibilă la preț |
| Creștere valorică | +14% | creștere generată în principal de TVA și scumpiri |
| Creștere în volum | +1,4% | consum aproape stagnant |
| Diferență valoare-volum | peste 12 puncte procentuale | inflație fiscală, nu dezvoltare reală |
| TVA suplimente alimentare | 21% | presiune directă pe consumator |
Prin urmare, majorarea TVA nu a consolidat sănătos veniturile statului. A produs o creștere artificială a valorii pieței, a redus accesibilitatea suplimentelor alimentare și a pus presiune pe producători, distribuitori, farmacii, magazine de profil și consumatori.
Consumatorul plătește mai mult, producătorul nu încasează mai mult
Pentru un produs cu preț net de 100 lei, efectul TVA este următorul:
| Regim TVA | Preț final |
|---|---|
| TVA 9% | 109 lei |
| TVA 11% | 111 lei |
| TVA 21% | 121 lei |
Trecerea de la TVA 9% la TVA 21% a crescut prețul final cu 12 lei pentru același produs. Această diferență nu ajunge la producător, distribuitor sau farmacie, ci reprezintă o sarcină fiscală transferată consumatorului.
Impactul revenirii la TVA redus poate fi compensat
Pe baza unei piețe estimate la 958 milioane euro, impactul brut al revenirii de la TVA 21% la TVA 11% este estimat la aproximativ 80–96 milioane euro/an, respectiv aproximativ 400–480 milioane lei/an.
Această sumă poate fi compensată prin măsuri fiscale concrete, fără a menține presiunea pe consumatorul care cumpără produse conforme.
| Sursa de compensare | Date concrete | Potențial estimat |
|---|---|---|
| Recuperarea a 1% din deficitul de colectare TVA | România are un gap TVA de ~9,201 miliarde euro, respectiv 30% din obligația teoretică de TVA | ~92 milioane euro |
| Combaterea comerțului online neconform | suplimente vândute prin marketplace-uri, platforme externe și canale fără trasabilitate clară | venituri suplimentare din TVA și impozite |
| Verificarea produselor nenotificate | produse comercializate fără respectarea cerințelor de notificare și etichetare | eliminarea concurenței neloiale |
| Controlul achizițiilor intracomunitare cu risc | produse introduse în piață fără fiscalizare completă | creșterea conformării fiscale |
| Contribuție temporară pentru marile rețele farmaceutice integrate | aplicată doar grupurilor cu cifre de afaceri foarte mari, nu farmaciilor independente | ~400–470 milioane lei/an, în scenariu moderat |
România are cel mai mare deficit de colectare TVA din Uniunea Europeană: în 2023, a colectat 21,449 miliarde euro TVA, dar gap-ul de conformare a fost estimat la 9,201 miliarde euro, adică 30% din obligația totală teoretică de TVA. Recuperarea a doar 1% din acest gap ar însemna aproximativ 92 milioane euro, sumă comparabilă cu impactul revenirii suplimentelor alimentare la TVA redus.
Propunere concretă: contribuție temporară de echilibrare pentru marile rețele farmaceutice integrate
Patronatul Planta Romanica propune ca Guvernul să analizeze o contribuție temporară de echilibrare, aplicată doar marilor rețele farmaceutice integrate, cu protejarea explicită a:
- farmaciilor independente;
- farmaciilor rurale;
- farmaciilor mici;
- operatorilor locali fără poziție dominantă.
Această contribuție nu trebuie să afecteze farmaciile de proximitate, ci să vizeze exclusiv grupurile integrate cu cifre de afaceri de ordinul miliardelor de lei.
Date publice recente arată dimensiunea acestor grupuri:
| Grup farmaceutic | Date publice | Sursă |
|---|---|---|
| Fildas-Catena | ~15,5 miliarde lei afaceri în 2024; aproape 1.000 farmacii și 16 depozite | (Fildas) |
| Catena, rețea retail | peste 8 miliarde lei afaceri în 2024; 957 unități | (ZF.ro) |
| Dr. Max România | peste 2 miliarde euro / ~10,7 miliarde lei în 2024; 967 farmacii | (ZF.ro) |
| Farmexim–Help Net/ Phoenix România | ~1,54 miliarde euro în 2024; Help Net 420 farmacii | (Forbes Romania) |
| DONA Group | 746 milioane euro în 2025; peste 330 farmacii | (Economica.net) |
Un scenariu moderat ar putea fi:
| Bază de aplicare | Contribuție propusă |
|---|---|
| sub 1 miliard lei cifră de afaceri | 0% |
| peste 1 miliard lei cifră de afaceri, doar pentru grupuri integrate | 1,2%–1,4% aplicat numai sumei care depășește pragul |
Aplicată doar principalelor grupuri farmaceutice integrate, o astfel de contribuție ar putea genera aproximativ 400–470 milioane lei/an, sumă comparabilă cu impactul revenirii suplimentelor alimentare la TVA redus de 11%.
Aceasta este o variantă de neutralitate bugetară: consumatorul nu mai este penalizat prin TVA de 21% la suplimente alimentare, iar diferența este compensată din zone cu putere economică ridicată și risc de concentrare excesivă.
Patronatul Planta Romanica solicită:
- modificarea Codului fiscal;
- eliminarea excepției care exclude suplimentele alimentare de la cota redusă de TVA;
- aplicarea cotei reduse de TVA de 11% pentru suplimentele alimentare notificate și conforme;
- realizarea unei analize oficiale privind impactul fiscal real al majorării TVA;
- combaterea comerțului online neconform cu suplimente alimentare;
- verificarea produselor nenotificate și a vânzărilor fără trasabilitate;
- analizarea unei contribuții temporare de echilibrare pentru marile rețele farmaceutice integrate;
- protejarea explicită a farmaciilor independente, rurale și a micilor operatori;
- consultarea industriei înaintea adoptării măsurilor fiscale cu impact asupra consumatorilor și producătorilor români.
Patronatul Planta Romanica solicită Guvernului și Parlamentului revenirea suplimentelor alimentare reglementate la cota redusă de TVA de 11% și compensarea diferenței bugetare din combaterea evaziunii, fiscalizarea comerțului online neconform și contribuția temporară a marilor rețele farmaceutice integrate, nu din taxarea suplimentară a consumatorilor corecți.
