Cum se reduce deficitul de forță de muncă în agricultură

Potențialul agricol al României este confirmat de cel mai recent barometru al companiei de consultanță Frames, conform căruia, majoritatea managerilor chestionați apreciază că agricultura este domeniul care va aduce profit în acest an, după producțiile record din 2018 și plasarea României pe primul loc în Europa la culturile de porumb și floarea soarelui.
În același timp, însă, problemele cu care se confruntă acest domeniu persistă încă. Deficitul de forță de muncă, în special a celei calificate, apreciat de specialiști ca fiind unul istoric, urmare a procesului de îmbătrânire a populației, dar și a migrației acesteia din zonele rurale, asociat cu aspectele de natură fiscală și constrângerile la nivel salarial, în perspectiva atragerii de forță de muncă din străinătate, reduc capacitatea acestui domeniu de a atinge potențialul real.
În aceste condiții, relansarea învățământului agricol, îndeosebi a celui preunivesitar, unde numărul unităților de învățământ s-a redus drastic în ultimii 20 de ani, este un proces ce nu mai poate fi amânat. Subiectul a fost adus în atenția autorităților române de mai bine de un deceniu, dar luarea unor măsuri a trenat la nivelul decidenților. Câteva inițiative private au existat, prin deschiderea unor hub-uri pentru elevii din liceele agricole, dar ele nu sunt suficiente.
La începutul acestei luni, o inițiativă legislativă prin care liceele agricole ar urma să treacă sub tutela Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), din punct de vedere organizatoric și al sprijinului financiar, a fost aprobată de Senatul României. Este un început bun, dar numai această măsură nu va rezolva problema calificării forței de muncă din domeniu, sunt de părere specialiștii.
Dorin Cojocaru, președintele APRIL, crede că transferul liceelor agricole la Ministerul Agriculturii nu este decât un prim pas pentru revigorarea lor, pentru că multe dintre ele nu mai au baza materială pedagogică. „În acest moment, majoritatea liceelor agricole nu mai au bază didactică. Au vândut acele microferme către primării, consilii locale sau către investitori. De exemplu, la Alexandria, pe locul unde se afla ferma liceului pe care l-am absolvit eu, acum este un cartier rezidențial”, precizează Dorin Cojocaru. „După ce vor fi preluate de MADR, vor trebui făcute investiții în liceele agricole. Cred că trebuie să se implice mai multe instituții, MADR, Ministerul Economiei, Ministerul Educației plus mediul de afaceri” este de părere președintele APRIL.
Adrian Rădulescu, fermier și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, reamintește faptul că tema liceelor agricole este una veche și că a trecut mai mult de un deceniu de când se încearcă transferul acestora la MADR. În ceea ce privește modernizarea liceelor, Rădulescu crede că sunt două soluții practice. „În primul rând, este necesară dotarea liceelor cu simulatoare, deci nu cu utilaje agricole, ci cu simulatoare pe care se învață operarea unui tractor sau a unei combine. Și, în al doilea rând, se impune încheierea unor contracte între licee și fermieri, prin care să se stabilească termenii în care elevii efectuează practică și li se garantează un loc de muncă după absolvirea liceului”.