Dincolo de a fi cuvinte cheie în documente, planuri și programe, redresarea și dezvoltarea au nevoie de investiții în direcții care să le dea substanță: economie sustenabilă, formare profesională, educație, digitalizare, tranziție verde. Oportunitatea concretizărilor o pot aduce resursele de fonduri alocate de la nivel european prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Despre direcțiile folosirilor cu cap se pronunță voci autorizate din mediul public, privat, organizațional, decizional. Un cadru în acest sens l-a oferit Forumul Național de Redresare organizat de România Durabilă și EM360 Group.
Este important cu cât, dar foarte important
cum creștem economic
Cosmin Marinescu, consilier prezidențial, Administrația Prezidențială: „Calitatea creșterii economice este cea care prefigurează caracterul său sustenabil. Este important cu cât, dar foarte important este și cum creștem. Indiferent de scenarii, date fiind în continuare incertitudinile sanitare, climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudență. Trebuie să ne asigurăm că în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ nu se ascund cumva diverse provocări de ordin calitativ care să accentueze în timp unele dezechilibre. Un semnal de alarmă serios este reprezentat de dublarea deficitului de cont curent pe primele luni ale anului în raport cu 2020. România continua să adune unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut. În ceea ce privește balanța comercială, avem recorduri negative, fiind singura țară din regiune cu adâncire continuă a soldului comercial. De aceea trebuie să venim cu politici proactive în raport cu aceste vulnerabilități, să ne ameliorăm poziția economică externă prin strategii cât mai eficiente de creștere a exportului”.
Sebastian Burduja, deputat: „PNRR este în primul rând despre reforme. Este o reeditare a condiționalităților externe din procesul de aderare la NATO, la Uniunea Europeană, când România s-a mobilizat prin reprezentanții politici și a făcut lucrurile complicate sub presiune externă. Avem de absorbit 30 de miliarde în plus față de cadrul financiar multianual. Sunt trei lucruri mari pe care suntem obligați să le facem ca să reușim. Primul este legat de descentralizare și regionalizare – să ducem decizia aproape de cetățean, să împuternicim administrațiile locale să absoarbă acești bani și să le dăm posibilitatea să aibă un grad de autonomie fiscală mult mai mare. În acest moment, numai vreo 30% din veniturile locale sunt din taxe și impozite locale, ceea ce înseamnă un grad mare de dependență față de centru, deci un sistem administrativ învechit, încetinit. În al doilea rând, vorbim de investiții în orașe ca motoare principale ale dezvoltării economice. România a crescut datorită orașelor, deci acești bani din PNRR în bună măsură trebuie să meargă în marele orașe, cum spunea marele economist Indermit Gill, «să ne trimitem în cursa economică cei mai buni alergători», deci orașele. Asta înseamnă proiecte de regenerare urbană, prin care orașele noastre să continue să își crească nivelul de calitate a vieții atrăgând oameni, firme, generând dezvoltare economică în zonele urbane, periurbane și metropolitane. Nu în ultimul rând, vom avea succes cu PNRR dacă vom avea continuitate la nivel politic și administrativ dincolo de partide și un parteneriat real între mediul public și mediul privat”.
Trebuie să oprim exodul forței de muncă
Dragoș Pîslaru, membru al Parlamentului European: „Dezvoltarea economică nu se poate decupla de dezvoltarea socială. Pledoaria mea este pentru o politică socială care să pună în evidență măsuri pentru educație, sănătate, pentru modul în care ne tratăm copiii și tinerii. Avem de lucrat puternic asupra a ceea ce se numește garanția pentru copii și modul în care putem rupe cercul vicios al sărăciei în România. Dacă vrem dezvoltare economică după un alt model decât până acum, trebuie să investim foarte mult în copii și în noua generație”.
Radu Oprea, senator, purtător de cuvânt al PSD: „Reforma trebuie să fie acceptată de societate, dacă vrem să aibă efectul pe care ni-l dorim cu toții. Este obligatoriu dialogul social, cu toate părțile interesate, ceea ce din păcate în ultima perioadă vedem că lipsește din societate. Reforma și mai ales redresarea economică trebuie să fie resimțite de toți cetățenii, pentru că, spre exemplu, creșterea PIB-ului nu este un indicator suficient de relevant, nu vorbește despre calitatea vieții”.
Cristina Chiriac, președintele CONAF: „În 2019 lansam un proiect național, Pactul pentru muncă, care aducea în prim-plan deficitul forței de muncă calificate. A trecut 2020, am ajuns în 2021 și noi, antreprenorii, indiferent de ramura economică, ne confruntăm cu aceeași problemă – nu avem forță de muncă calificată. În Planul Național de Redresare și Reziliență, nucleul ar trebui să-l constituie educația, pentru că de acolo pornesc absolut toate problemele noastre legate de deficit comercial, deficit social, deficit economic ș.a.m.d. România educată ar trebui să aibă în special o componentă vocațională, astfel încât să creăm o politică publică prin care ceea ce înseamnă învățământ tehnic și dual să capete adevărata strălucire și adevărata importanță. Altfel vom ajunge să creăm tot felul de politici susținere a turismului, să avem 15 milioane de turiști, dar cine o să-i servească la masă? Filipinezi, oameni aduși din Indonezia, din Vietnam, din India sau românii noștri pe care trebuie să-i avem calificați?!”
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR): „Trebuie să oprim exodul forței de muncă. În primul rând, trebuie să oprim această hemoragie, aceste pierderi pe care le avem, plecând de la educație până la piața forței de muncă. Nu am înțeles de ce s-a renunțat la măsura 3 de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru că era o măsură foarte bună care atinge un alt tip de nevoi, nu aceea de capital de lucru, ci nevoia de investiții, de recâștigare a competitivității, de inovare, extrem de necesare pentru recâștigarea competitivității și creșterea inteligentă a economiei românești. Prin comparație, alte state membre ale UE sunt la a patra rundă de susținere a mediului de afaceri pentru revenirea din criză. Dacă noi nu începem rapid să punem în practică instrumentele și investițiile necesare, vom avea deficit pe piața forței de muncă. Mulți români vor merge să lucreze la firme de construcții, horeca etc. Italia investește 13 miliarde de euro în turism 4.0. Cum să compari revenirea turismului românesc cu o infuzie de capital de 13 miliarde de euro pentru un turism 4.0?”
O schimbare de ADN a IMM-urilor
Constantin Rudnițchi, director executiv al CLCC: „PNRR este un adevărat examen de capacitate a administrației. De asemenea, este vorba și despre mediul privat. Ceea ce face administrația în proiecte trebuie să continue să lucreze sectorul privat. Într-un fel sau altul, avem un parteneriat public-privat, pe care îl văd foarte interesant și foarte oportun. Mă bucură faptul că PNRR este complet racordat (din obligație, să spunem) la tendințele europene”.
Radu Căprău, VP Concordia: „PNNR nu va fi un succes fără implicarea mediului privat. Atragem atenția asupra necesității urgente de a introduce meserii noi la nivelul clasificării ocupațiilor din România. În transporturi, apreciem proiectarea segmentelor de autostradă cu stații de încărcare electrice, încurajându-se tranziția către un transport curat, însă remarcăm lipsa infrastructurii pentru combustibili alternativi – gazul natural, lichefiat, comprimat, hidrogenul. Noul sistem de taxare pe baza distanței, în special pentru traficul greu, conform principiului poluatorul plătește, trebuie să se aibă în vedere includerea stimulentelor pentru toate vehiculele cu emisii scăzute, nu doar pentru cel electric și hibrid”.
Elisabeta Moraru, CEO al Google România: „Educarea pentru competențe digitale este primordială pentru joburile care vor veni și pentru dezvoltarea businessului. În egală măsură, să ne asigurăm că ajutăm companiile, IMM-urile să folosească instrumente, dacă se poate, care să le coste mai puțin. Creșterea exponențială a vânzărilor se vede prin simplul fapt că o companie s-a pus pe harta digitală. Un antreprenor spunea că a văzut o tendință de creștere a numărului de e-mailuri ale clienților față de numărul apelurilor. Utilizatorii noștri se specializează mai mult în digital, ceea ce înseamnă o schimbare de ADN a IMM-urilor, care văd cu totul altfel modul în care vor ajunge la utilizatorii lor”.
Radu Hanga, președintele BVB: „În zona de piață de capital trecem printr-o perioadă cum nu am văzut în ultimii douăzeci de ani – mă refer la creșterea numărului de investitori. Tehnologia ajută la a conecta piața cu investitorii. Accesul investitorilor în piață este mult mai simplu. Vedem companiile de brokeraj investind în tehnologie. Aici intervine rolul important pe care îl joacă Bursa de Valori București în dezvoltarea ecosistemului local, inclusiv în dezvoltarea sistemului bancar, pentru că înaintea creditării este capitalul. La Bursa de Valori București e un an record. Până acum discutam de una-două-trei-patru listări într-un an. Acum discutăm de 29 de listări, 17 emisiuni de obligațiuni, 12 emisiuni de acțiuni, 12 companii noi care s-au listat anul acesta (una pe piața principală, 11 pe piața AeRO). Au fost foarte multe presiuni către noi din zona cluburilor de investitori pentru a lansa un indice pentru piața AeRO și tocmai i-am aprobat structura. Trecem prin procesul de agreare cu autoritatea de supraveghere financiară și în termen foarte scurt vom ieși în piață cu un indice pentru piața AeRO, layerul de bază al Bursei de Valori București”.
Nu putem avea o Românie dezvoltată dacă
ne bazăm creșterea economică exclusiv pe consum
Daniel Apostol, fondator România Durabilă: „România are cu adevărat nevoie de schimbarea paradigmei creșterii economice. Evident că nu putem avea o Românie dezvoltată fără a avea o Românie educată și, mai ales, educată financiar. Nu putem avea o Românie dezvoltată dacă ne bazăm creșterea economică exclusiv pe consum, precum în anii de după criza financiară 2008-2010. Știm bine că am revenit din acea cădere economică accelerând consumul. De data aceasta, paradigma trebuie schimbată – cuvântul cheie este investiții. Am convingerea că acestea vor provoca nu doar creștere economică, ci și, mai ales, dezvoltare economică și dezvoltare economico-socială. PNRR ar trebui să fie mai mult concentrat pe nevoile viitorului și mai puțin pe acoperirea, pe plombarea lipsurilor înregistrate în trecut. PNRR nu trebuie văzut de sine stătător, ci mai ales împreună cu toate marile proiecte private de investiții. Fondurile europene destinate redresării și rezilienței pot face casă foarte bună cu fondurile private și împreună ar putea constitui factorul de dezvoltare de care România are nevoie pe termen lung”.
Christian Egenhofer, associate senior research fellow la CEPS: „Redresarea este importantă și relativ ușoară. Vorbim de proiecte «gata de start». Eficiența energetică a clădirilor are un timp de recuperare a investiției între cinci și opt ani. Stațiile de încărcare pentru vehiculele electrice vor încuraja cumpărarea vehiculelor de ultimă generație și, prin urmare, vor deschide calea către piața de masă. Infrastructura digitală pentru electricitate este importantă pentru flexibilitate, securitate energetică. Infrastructura rețelei este întotdeauna importantă pentru tranziția energetică, cu soluții de stocare pentru hidrogen și electricitate și cu sprijin pentru regiunile portuare viitoare clustere industriale legate de platformele offshore. Toate aceste domenii sunt «opțiuni fără regret» în toată Europa. Reziliența ca o reconstruire mai bună este mai complicată, vizează transformare economică. Avem o mulțime de incertitudini cu privire la tehnologii și la rentabilitate în timp, dar când peste cinci ani, zece ani, vom privi în urmă, vom vedea că principala contribuție a facilității nu a fost consumul banilor, ci imboldul pentru alinierea priorităților de cheltuieli naționale la bugetul național, la Pactul Verde European și la alte priorități ale UE. Cea mai importantă decizie a fost de a dispersa banii prin bugetul UE. Bugetul este, evident, despre bani, dar, mai important, despre alinierea politicilor UE și a celor naționale, precum și a procedurilor. E posibil ca procedurile, condiționalitatea cofinanțării, utilizarea acelorași tipuri de finanțare să fie mai importante. Pe termen lung, vor exista finanțări UE la același nivel doar dacă există o aliniere între obiectivele politicilor românești și cele ale UE. Politicienii urăsc să li se spună ce priorități trebuie să urmeze, dar această posibilitate de la Bruxelles ar trebui s-o aprecieze, deoarece lasă loc pentru combaterea grupurilor de interese care doresc să mențină statu-quo-ul. Pentru o perspectivă bună, aliniată la planul de neutralitate climatică din 2050, Planul Național de Redresare și Reziliență va trebui să revizuiască planul național pentru energie și climă. Planurile naționale de energie și climă și planurile de redresare și reziliență va trebui să fie în concordanță cu neutralitatea climatică din 2050”.
