Considerații cu privire la implicațiile legislative cauzate de Brexit

Construirea unei Uniuni Europene solide a întâmpinat de-a lungul timpului numeroase provocări. În prezent, cea mai recentă este determinată de Brexit. Noțiunea de Brexit reprezintă acronimul expresiei „British exit”, ce semnifică ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord (în continuare „Regatul Unit”) din Uniunea Europeană....

Modelul economic românesc la 10 ani de la aderarea la UE

La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, singura certitudine pe care credem că o putem enunța este aceea că ne aflăm încă în plin proces de integrare! Spre exemplu, la nivel de mentalitate, ca individ sau ca grup social, încă ne integrăm în UE, încă învățăm...

Standardul de viaţă la vremuri de pandemie și politici adecvate de protecţie socială

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport (Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială) privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra standardului de viaţă al populaţiei. Raportul ICCV include şi unele propuneri de...

COVID-19 mărește viteza de reacție pe piața imobiliară. Cum va arăta noua normalitate?

Criza atipică generată de pandemia de COVID-19 afectează în mod diferit sectoarele economiei, comparativ cu evenimentele care au generat, în trecut, recesiune. Domeniul imobiliar reacționa, în mod tradițional, cu un decalaj de aproximativ șase luni față de restul economiei, însă de data aceasta a reacționat mult mai...

Guvernul României, printre inițiatorii unui Hub Global pentru dezvoltare durabilă

László Borbély: „Avem nevoie de acțiune urgentă din partea liderilor lumii, dar și din partea cetățenilor” În contextul celei de-a 74-a Adunări Generale a ONU, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), a organizat, la New...

Cu ochii la 40, cu gândul la peste 50!

Așa stau acum producătorii mondiali de petrol: cu un preț/baril care pare blocat pe la 40 dolari, cu speranța unei reveniri peste cota de 50. Cât de repede se va produce revenirea, dacă se va produce? Piața mondială a petrolului se redresează într-un ritm lent, ar putea dura peste...

RĂZBOI ÎN REGIUNE

În februarie 2022, lumea a fost șocată de invazia Ucrainei de către Federația Rusă. Războiul are un impact devastator asupra vieții umane și provoacă distrugeri economice în ambele țări și va duce la pierderi economice semnificative în regiunea Europei și Asia Centrală (ECA) și în restul lumii. Este al doilea șoc...

Rusia: și Europa, și Asia, dar ŞI Rusia

Prin istoria sa, Rusia exemplifică mai evident, de fapt mai spectaculos, ca multe alte mari puteri faimoasa teorie ciclică formulată de Gianbattista Vico cu secole în urmă, a suișurilor și coborâșurilor epocale – corsi e ricorsi –, în esență a decăderii și renașterii imperiilor. În cele două...

Economia în stare de urgență – cum repornim economia?

În evoluția umanității, la intervale mai mari sau mai mici, apar diverse crize și momente de schimbare profundă în economie și în societate. Aceste puncte de inflexiune survin fie cu regularitate – cum este cazul ciclurilor economice, fie în mod spontan – cum este cazul așa-numitelor...

BCE trebuie să finanțeze deficitele determinate de COVID-19

Pandemia cauzată de coronavirus a declanșat o combinație de disponibilitate a bunurilor și serviciilor și șoc de cerere negative, de intensitate fără precedent. Ambele au un impact semnificativ asupra producției de bunuri și servicii și, deoarece veniturile fiecăruia provin în cele din urmă din producție, veniturile...

Neșansa aderării în vreme de criză

Un deceniu este o perioadă care oferă elemente pentru un bilanț provizoriu, întrucât este prea scurtă pentru evidențierea capacității României de a valoriza potențialul beneficiilor integrării pe termenele lung și foarte lung, dar suficientă pentru a trage o serie de învățăminte și concluzii referitoare la promovarea de către România...

S-a terminat cu rebeliunea împotriva științei?

Esther Ngumbi este profesor asistent de entomologie și studii afro-americane la Universitatea Illinois de la Urbana-Champaign.

Roadele guvernărilor postdecembriste

România crește precum China. Din punct de vedere macroeconomic, ne putem lăuda cu rezultate bune, chiar dacă am înregistrat un record al inflației din 2013 încoace. În pofida faptului că economia a rămas pe loc în primul trimestrul din 2018 față de cel anterior, România are în continuare una...

On Point: Insider Interview – O criză cât toată viața!

George Soros răspunde întrebărilor lui Gregor Peter Schmitz GREGOR PETER SCHMITZ: Ați trecut în viață prin multe crize. Se compară pandemia COVID-19 cu vreo criză anterioară? GEORGE SOROS: Nu. Aceasta este criza vieții mele. Chiar înainte de lovitura coronavirusului, mi-am dat...

România Eficientă: Clădirile de tip nZEB asigură beneficii pe termen lung pentru consumatori

Creșterea eficienței energetice a clădirilor reprezintă una dintre măsurile cu beneficii pe termen lung asupra consumatorilor de energie, asigurând nu doar un necesar mai mic de energie, ci și un confort sporit. O locuință renovată sau construită la standarde nZEB („nearly zero energy...

2020: ȚINTA AMBIȚIILOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI

Să fim onești cu noi înșine: nu ne plac strategiile, pentru că sunt doar niște tomuri de hârtie cu fraze frumoase, dar goale de conținut, care sunt citite de puțini în afară de cei care le-au scris, pe care nimeni nu le mai urmărește ca să vadă ce s-a...

Impozitul pe proprietate și valoarea de piață. Nu vă jucați cu focul!

Citesc în PNRR două enunțuri: Primul, pe care îl salut (parțial, în ceea ce privește impozitul pe clădiri): „Revizuirea impozitului pe proprietate, în special în ceea ce privește diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcție de statutul proprietarului (persoana juridică sau persoana fizică), vizează abordarea potențialului arbitraj între cele...

Echilibrul poate fi profitabil

Noi provocări și noi mize apar cu rapiditate pe scena globală. Recunoaștem că energia a devenit un factor strategic în politica globală datorită rolului substanțial pe care îl are în dezvoltarea societății. A șaptea parte din consumul mondial de energie îi revine Europei, iar aceasta din urmă...

Cum obținem o recuperare verde

Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie și profesor universitar la Universitatea Columbia, este economist-șef al Roosevelt Institute și fost vicepreședinte și economist-șef al Băncii Mondiale. Cea mai recentă carte a sa este „People, Power, and Profits: Progressive Capitalism for an Age of Discontent”.

Protecția consumatorilor europeni: Măsurile luate în urma alertelor privind produsele periculoase s-au intensificat semnificativ în 2019

Astăzi, 7 iulie, Comisia Europeană și-a publicat cel mai recent raport privind sistemul de prevenire sau de restricționare a vânzării de produse periculoase pe piață, așa-numitul „sistem de alertă rapidă”. Raportul arată că numărul de acțiuni întreprinse de autorități în urma unei alerte este în creștere de la an...

Înverzire la nivel de sistem

Bertrand Badré, fost director executiv al Băncii Mondiale, este director executiv al Blue like an Orange Sustainable Capital și autorul cărții „Can Finance Save the World?”.

Apel pentru salvarea economiei

Antreprenorul Marius Ghenea împreună cu un grup de antreprenori, au conturat săptămâna trecută un document adresat clasei politice din România, respectiv către Presedintie, Guvern, Parlament, partide politice parlamentare, cu privire la necesitatea unei abordări mai curajoase, mai agresive, din partea statului român, pentru salvarea economiei.  Către:...

O lume a insecurității alimentare

| de AGNES KALIBATA

80 de miliarde de Euro – 22 de milioane de întrebări

Eugen Dijmărescu despre... Programul de sprijin financiar adoptat de Consiliul European în iulie a.c. reprezintă, în pofida a ceea ce mulți acuză (un mijloc nou de ingerință), o potențială binefacere pentru economiile Europei. Sunt întru totul de acord cu cei care speră ca suma...

BRUA – un proiect național CU IMPACT EUROPEAN (II)

PROIECT DE INTERES COMUN Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (denumit în continuare Regulament...

Marea Resetare sau Marea Isterie?

De un an, o stafie bântuie spațiul public internațional. Ea poartă numele de „Marea Resetare”, un concept promovat începând cu 2020 de către Forumul Economic de la Davos (WEF). Este un concept care, ulterior, a devenit subiectul preferat al teoriilor conspirației. Bulgărele a...

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

Pandemia de COVID-19 a schimbat fundamental reperele lumii în care trăim. Omenirea a intrat într-o nouă dimensiune, pe care nu a mai experimentat-o. Noi considerăm că soluția pentru actuala criză, pentru reconstrucția care urmează, dar și pentru prevenirea unor situații similare în viitor rezidă în principiile...

Orientat către est și verde în Europa

Laurence Tubiana, fost ambasador al Franței la Acordul de la Paris – convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, este CEO al Fundației Europene pentru Climă și profesor la Sciences Po, Paris.

Care este proiectul de țară al României în următorii 10 ani? O întrebare-apel adresată elitei românești

În dezbaterea publică din România, subiectul adoptării euro în 2019 a fost disecat, politizat și apoi abandonat, dar nici măcar o clipă nu a fost discutat ca fiind un proiect. În urma acestei experiențe trag două concluzii cu privire la comportamentul nostru de elită a societății și lansez un...

Agricultura și spațiul rural – evaluări la 10 ani de la aderare (1)

Introducere La zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, Institutul de Economie Agrară și Centrul de Dezvoltare Durabilă al Filialei Timișoara a Academiei Române și-au propus să analizeze ce a însemnat pentru agricultura și spațiul rural românesc adoptarea Politicii Agricole Comune, iar această activitate s-a concretizat prin elaborarea...

Înverzirea economiei de cerere

Juliet B. Schor este profesor de sociologie la Boston College și autorul „After the Gig: How the Sharing Economy Got Hijacked and How to Win it Back”.

Coerența este prima lecție pentru dezvoltarea unui model economic

Banca Națională este o instituție care vede destul de bine problemele cu care se confruntă societatea românească; sunt probleme multe, complicate. Noi suntem foarte interesați de a găzdui, de a organiza dacă ne stă în putință, dezbateri de calitate pe astfel de probleme economice, financiare, evenimente culturale.  Bineînțeles, nu vrem...

10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: De la coeziune la convergență

Discurs în deschiderea conferinței „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: De la coeziune la convergență” al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu  „De un deceniu, de când România a devenit stat-membru al Uniunii Europene, parcurgem un drum nou de dezvoltare istorică. Este important să subliniem că între rezultatele remarcabile...

Comportamentul „Millennialilor” pe piața muncii și de ce au aceștia nevoie pentru a performa

Devine din ce în ce mai clar faptul că angajatorii trebuie să se adapteze cerințelor generațiilor tinere. Un studiu publicat în anul 2017 de către Institutul Național de Statistică arată că, în momentul de față, piața forței de muncă conține preponderent persoane din grupa de vârstă între 35 și...

Alegerea decisivă a Africii

Carlos Lopes, profesor la Școala de Guvernanță Publică Mandela din cadrul Universității din Cape Town, este membru al Comisiei Globale pentru Economie și Climă.

CE și mai ales CÂT ne bagă agricultura în pungă?

Care este contribuția agriculturii în PIB-ul României? Ușor de aflat, dacă ne uităm la datele statistice de care dispunem la nivel oficial. Dar care este însă potențialul real al agriculturii de creștere a PIB-ului? Cum anume trebuie privită, gândită și mai ales derulată activitatea economică în sectorul agricol și...

Fondul Suveran de Dezvoltare: de la idee la faptă

Programul electoral al PSD și, ulterior, Programul de guvernare al Cabinetului Sorin Grindeanu s-au angajat să dezvolte un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, prezentat ca un mijloc providențial de finanțare a proiectelor investiționale. Ideea nu este nouă, dar este binevenită. România ar avea nevoie de un instrument extra bugetar...

„Economia și viața socială în zona montană a României. Prezent și Viitor – Orizont 2040”

Rezultatul dezbaterii „Zona montană – segment strategic major în ansamblul economico-social-cultural al României” (15.XI.2019 – sediul BNR) De ce este necesar un model adaptat condițiilor specifice zonei montane din România? Ce tip de economie agro-rurală montană este de dorit la Orizont 2040?...

Din 2035, producția internă de țiței s-ar putea prăbuși la zero

Mai multe materiale de presă de dată recentă semnalează, citând documente oficiale, un fapt îngrijorător: industria românească de extracție și exploatare a țițeiului onshore are în față amenințarea cu dispariția, în lipsa unor politici publice care să stimuleze investițiile în tehnologii moderne și în descoperirea și exploatarea de noi...

Când liberalizăm complet piața gazelor naturale?

Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care a instituit două modificări la legea gazelor. Prima modificare se referă la articolul 124, care prevedea inițial că producătorii de gaze trebuie să asigure cu prioritate cantitățile de gaze necesare pentru perioada de iarnă la nivelul cererii de pe piața...

Opțiunile internaționale ale României. UE și NATO, dar și larga deschidere spre lume

Turbulențele și marile schimbări ce se întrezăresc în Europa și în lume după așa-zisa încheiere a războiului rece obligă fiecare stat responsabil la opțiuni și acțiuni adecvate pentru reconfirmarea sau repoziționarea sa geopolitică, în interes național. România trebuie să iasă și ea, după un lung răstimp postdecembrist, din starea...

Nu există prânz gratis!

Dacă ne uităm la cifrele privind creșterea economică din ultimii ani, avem evident motive de optimism. Au crescut pensiile, au crescut salariile în domeniul bugetar, ceea ce a atras creșteri de salarii și în domeniul privat, a crescut semnificativ salariul minim, la fel și cel mediu. Toate acestea au...

Rolul istoric al Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este subiectul central al discuțiilor și dezbaterilor din spațiul public și politic din ultima perioadă. Consider că una dintre lacunele acestor discuții și dezbateri este stricta particularizare la cazul României fără a se acorda atenție cadrului general conceptual în care ar...

Ce ne aduce anul 2018? 10 previziuni economice mai puțin optimiste

1. Veniturile românilor vor crește mai puțin în 2018 În anul 2017, salariul mediu net a crescut la 2.392 lei, cu 13,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform ultimelor date INS. Însă, românii nu vor fi la fel de norocoși în 2018. Deși, în sistemul public, majoritatea...

Cum evităm viitoarele crize energetice prin deblocarea investițiilor în capacități regenerabile?

Autori: Mihnea Cătuți și Mihai Bălan Creșterile fără precedent ale prețurilor energiei din ultimele luni au generat discuții aprinse despre cauze, designul pieței de energie electrică, prețul carbonului și dependența de importurile de gaze naturale. Răspunsul formulat până acum de legiuitori pentru rezolvarea acestor probleme...

Relațiile economice ale României – prezent și viitor

Tema „Relațiile economice internaționale ale României. Prezent și viitor¨, din ciclul dezbaterilor inițiate de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) sub genericul „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040” cu girul științific al Academiei Române – Secţia de Ştiințe Economice, Juridice şi Sociologie, preşedinte acad. Mugur...

Economia, în confruntare cu virusul

Nu numai oamenii, ci și toate activitățile lor sociale au de suferit de pe urma enigmaticei COVID-19. Între altele, pandemia de COVID-19 a răvășit, mai mult sau mai puțin grav, economiile multor țări, fiind, se pare, mai îngăduitoare doar cu industria medicamentelor și rețeaua farmaciilor,...

Când trece criza asta…

„Când trece criza asta, sper ca Uniunea Europeană să fie sinceră cu ea însăși și să se recunoască în acest tablou: familia europeană e compusă din mamă și tată (Germania și Franța), niște copii răsfățați, dar nedisciplinați (Italia, Spania și Grecia), frații lor cu apucături adolescentine (Belgia...

Natura este calea noastră comună către o recuperare verde

Ana María Hernández Salgar este președintele Platformei Interguvernamentale Științifico-Politice privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemice (IPBES).

STAȚI ACASĂ?! DA, DAR NU CU TOȚII

Omenirea se află oficial într-o PANDEMIE GLOBALĂ, adică într-un altfel  de război decât războaiele clasice. Războiul nu este între națiuni sau între grupări de națiuni. Deși are o arie de acțiune internațională, este mai întâi un război în interiorul fiecărei națiuni, cu un inamic de răspândire...

PETRO-RUSIA

PIB-ul Federației Ruse reprezintă 3% din economia mondială. Maximul a fost înregistrat în 2013: 2.079 miliarde dolari, potrivit Băncii Mondiale. Exporturile au scăzut cu 36,4% în ianuarie 2016. Economia Rusiei este dependentă de exporturile cu petrol, produse petroliere și gaz natural. Acestea reprezintă 68% din numărul total de expedieri....

Inovație instituțională pentru un nou model de dezvoltare economică bazată pe competitivitate

Interviu Daniel Apostol cu Andreea Paul, Președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate Conf. Univ. Dr. la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE     Care este statutul dvs. politic actual? De cetățean activ și economist din mijlocul comunității care se implică și generează proiecte pentru comunitate. Toată experiența mea de cercetare academică...

Statul eșuat și responsabilitățile politice

Un articol de Ioan Stanomir Cu o constanță tragică, spitalele din România devin fabrici ale morții. Cu o constanță macabră, statul român îi condamnă la moartea prin ardere și sufocare pe cetățenii săi. De la Colectiv până la drama...

Dezbaterea Confidex: Recuperarea postpandemie și drumul spre o nouă economie

Managerii semnalează o îngreunare a accesului la finanțare. Este acesta un fenomen conjunctural sau o tendință? Prim-ministrul României, Florin Cîțu, despre situația economică: „Este cea mai mare criză din ultimii 100 de ani. Mă bucură să văd o evoluție pozitivă a încrederii (n.r. – Confidex)...

Moscova întrevede zorii unei posibile destinderi est-vest

Primit cu nedisimulată satisfacție de către opinia publică rusă, inclusiv cercurile guvernamentale moscovite, rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, din 8 noiembrie a.c., este văzut ca un semn al unor importante schimbări care s-ar putea produce, în viitorul apropiat, pe arena internațională, în direcția reducerii încordării dintre marile puteri nucleare...

Dependența de energie a Europei

Europa a început în anul 1968, prin semnarea contractului dintre Austria și URSS, construcția primului gazoduct pentru transportul gazelor naturale către Europa. A fost momentul începerii construcției dependenței de importurile de energie a Europei. Necesarul de valută și bunuri al URSS și necesarul...

URGENȚE MANAGERIAL-ECONOMICE LA NIVEL NAȚIONAL

Economia mondială și economiile naționale se află într-o criză profundă, se produce așa numită ”înghețare a economiilor reale”, în aproape toate țările. I. PREMISE Analizele efectuate de specialiști din numeroase țări asupra crizei provocată de Coronavirus relevă trei elemente esențiale:

Viitorul muntelui e viitorul țării românești

Demersul de analiză, dezbateri și sinteză „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, inițiat și organizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu, a abordat într-o nouă...

Integrarea României în UE trebuia să însemne schimbare, dezvoltare și modernizare

Vasile Pușcaș, omul care a condus tot procesul de negociere pentru realizarea aderării la Uniunea Europeană, s-a arătat dezamăgit de parcursul României post-aderare. Față de ceea ce s-a dorit, de speranțele pe care le-au avut toți românii la 1 ianuarie 2007, când s-a băut șampanie și politicienii și-au acordat...

Meleșcanu: „Rolul global al UE începe în vecinătatea sa”

Interviu cu Teodor-Viorel Meleşcanu ministrul afacerilor externe Lumea este într-o permanentă schimbare și reinventare a modelelor de conviețuire. Care este drumul pe care România trebuie să și-l asume în contextul schimbărilor europene și globale? Din perspectiva politicii externe, care sunt riscurile pe care le are de înfruntat România în perioada următoare? În...

Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate după criza generată de pandemia de COVID-19?

În prezent, pot fi identificați cel puțin cinci factori, generați de deciziile luate de guverne în cazul pandemiei de COVID-19, care contribuie la criza economică și care vor redefini tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu cel puțin în acest an. Acești factori sunt următorii:

Segregarea politică a viciilor

Persoanele cu vicii europene sunt acceptate în societate, dar pe de altă parte cei cu condamnări sau care fumează sunt excluși. Așa e politically correct. E ca-n bancul cu Bulă, care când e întrebat de taică-su ce face cu soră-sa în baie și-i răspunde: „Sex”, părintele răsuflă ușurat...

Bine aţi venit în lumea de după virus

Locuim acum în lumea de după virus. Pentru Statele Unite, trecerea în această lume a venit brusc, acum mai puţin de o lună. Lumea aşa cum o ştim înainte de apariţia COVID-19 a dispărut. Nu o vom mai avea niciodată înapoi. Odată...

Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: „România Eficientă e foarte aproape de inimile noastre”

Mai multe amănunte despre cel mai mare proiect privat multianual de eficiență energetică ne dezvăluie Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, sponsorul oficial al programului România Eficientă. De ce a ales OMV Petrom să susțină un proiect precum România Eficientă, dedicat eficienței...
Augustin Feneșan președintele Asociației Patronatelor și Meseriașilor Cluj și Prim-Vicepreședinte al Cnipmmr

„Cluj-Napoca, un centru de competență și servicii”

Interviu cu Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronatelor și Meseriașilor Cluj și Prim-Vicepreședinte al CNIPMMR Vă rog să faceți câteva succinte considerații referitoare la evoluția mediului de afaceri în cei 10 ani de când România a intrat în Uniunea Europeană. Care considerați că sunt punctele forte și cele slabe? Fără îndoială, aderarea...

Semestrul european 2019 – Pachetul de primăvară: Comisia adresează un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018

Comisia Europeană prezintă recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, în care definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.

Cererea pentru combustibili fosili se preconizează că nu va reveni niciodată la nivelul maxim înregistrat în anul 2019

O nouă analiză realizată de Boston Consulting Group dezvăluie faptul că situația de criză provocată de COVID-19 a adus cu sine o scădere a cererii de combustibili fosili, ce se poate prelungi pe perioada următorului deceniu, făcând ca o revenire la maximul din 2019 să fie puțin...

Cine se teme de venitul universal garantat?

Milioane de locuri de muncă sunt amenințate cu dispariția din cauza automatizării. În România, procentul joburilor care ar putea să dispară din cauza automatizării e de 60%. O mare parte a omenirii riscă să se transforme în ceea ce Yuval Harari numește „clasa inutilă” – indivizi...

Coperta Revistei

Editorial

CUM PRIVIM INFLAȚIA?

Cifre (deloc) seci