În premieră, contractul dintre școli profesionale duale și agenți economici a fost inclus în cadrul de ansamblu al sistemului de învățământ, adică în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP). Regulamentul în ansamblu a fost modificat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3027/2018. Foarte multe dintre modificări constau în introducerea unor prevederi (chiar de nuanță) referitoare la învățământul profesional dual. Este făcut astfel un pas înainte dincolo de propagandă, către desfășurarea învățământului profesional dual cu rost, în beneficiul celor pe care-i formează și al economiei care-i preia.
O problemă gravă, care se accentuează de câțiva ani, este lipsa de resursă umană calificată pentru economia bazată pe cunoștințe
Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu,
președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
Pregătire practică prin contract individual
Înainte de toate, este recunoscută posibilitatea organizării învățământului profesional dual în rând cu celelalte forme de studii. Prevederea clasică potrivit căreia „în unitățile de învățământ, cursurile se pot organiza în forma de învățământ cu frecvență sau în forma de învățământ cu frecvență redusă” este de acum completată cu „(…) în unitățile de învățământ care școlarizează în învățământul profesional și tehnic, cursurile se pot organiza și în forma de învățământ dual”. Concret, articolul 194 alin. (2) din forma anterioară a ROFUIP (de regăsit, cu titulatura instituțională de la acea vreme, în Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 5079/2016) este completat acum cu includerea învățământului profesional dual, pentru care sunt descrise părțile contractante și forma contractului: „Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care școlarizează în învățământ profesional și tehnic dual încheie contracte de parteneriat cu unu sau mai mulți operatori economici sau cu o asociație/ un consorțiu de operatori economici și cu unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară. Pentru pregătirea profesională, fiecare elev major, respectiv părintele, tutorele sau susținătorul legal ale elevului minor din aceste unități de învățământ prevăzute încheie un contract de pregătire practică individual cu operatorul economic și unitatea de învățământ. Contractele prevăzute se reglementează prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educației naționale”
|
Clase sau grupe de învățământ profesional dual se organizează numai la solicitarea unor agenți economici: firme sau consorții, cu perspective mari de angajare la absolvire. În același timp, absolvenții nu sunt obligați să lucreze ulterior la firmele organizatoare. |
Clase organizate pe grupe
Noua formă a regulamentului vine inclusiv cu o soluție în chip de ușurare în toată regula față de dificultățile vechi create de imposibilitatea găsirii pentru câte o clasă de învățământ dual a numărului minim de elevi cerut de Legea educației naționale nr. 1/2011 ca să se poată constitui clasa: „În unitățile de învățământ care școlarizează elevi în învățământ profesional și tehnic dual în care numărul de elevi de la o specializare/ domeniu de pregătire profesională este sub efectivele prevăzute în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se pot organiza clase cu maximum trei grupe cu calificări diferite” – articolul 13 alin. (6).
Prevederi pentru diversele forme de învățământ sunt extinse la învățământul profesional dual: admiterea, continuitatea în studierea limbilor străine, transferul la o altă clasă, unitate, formă de pregătire, renunțarea sau intrarea pe parcurs etc.
Legătură cu perspectiva dezvoltării locale
Legătura dintre învățământul profesional dual și mediul economic este întărită și printr-o serie de prevederi specifice la nivel managerial. Astfel, președintele consiliului de administrație dintr-o unitate în care învățământul profesional dual are ponderea cea mai mare este ales dintre membrii consiliului de administrație cu majoritate simplă de voturi, spre deosebire de președintele consiliului de administrație al unei unități de învățământ obișnuite, care este de drept directorul acelei unități. În mod echivalent, revocarea din funcție a directorului unei școli profesionale duale este decisă prin votul secret a două treimi din membrii consiliului de administrație. Tot particularizat, într-o unitate de învățământ profesional preponderent dual, directorul aprobă curriculumul în dezvoltare locală. De asemenea, elaborează planificarea strategică și planul de acțiune al școlii (PAS) și le supune aprobării consiliului de administrație. La rândul său, directorul primește spre aprobare curriculumul în dezvoltare locală (CDL), elaborat în parteneriat cu agenții economici din zonă și avizat de consiliul profesoral.
