Inflația și creșterea costurilor, lipsa de disponibilitate a forței de muncă, lipsa de personal calificat pentru roluri-cheie, problemele ce apar în lanțul de aprovizionare și războiul din Ucraina reprezintă cele mai mari provocări pentru lideri atunci când trebuie să gestioneze un mediu de lucru hibrid, indică rezultatele studiului online „Munca hibridă este noua provocare. Cum ne pregătim companiile pentru schimbările ce sunt preconizate?”, prezentat în exclusivitate de Andreea Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, în cadrul ediției HR Uncovered din 12-13 septembrie 2022.

„Inflația și presiunea asupra costurilor a fost un factor menționat în special de companiile din România și Bulgaria – țara noastră cu 81%, iar vecinii noștri – 69%. Avem de ce, pentru că în august 2022, România avea o inflație de 13%, iar Bulgaria de 14,9%. În schimb, în Germania, problema disponibilității și a abilităților forței de muncă a ocupat locul 1.  Ce măsuri sunt luate pentru păstrarea angajaților într-o organizație? 65% spun că au flexibilizat programul de muncă, în timp ce 40% au oferit compensații și beneficii”, a precizat Andreea Drăgan.

În vremuri turbulente de schimbare, când companiile se confruntă cu provocările aduse de noile procese de muncă, acestea sunt nevoite să reacționeze și să se adapteze rapid la noile circumstanțe. Mai mult de atât, putem vedea cum lumea devine din ce în ce mai guvernată de date, iar folosirea instrumentelor de analiză devin un factor catalizator pentru viitorul organizațiilor, ajutându-le să rămână competitive într-un mediu hibrid. 

Astfel, pentru a afla cum reușesc organizațiile să facă față provocărilor aduse de munca hibridă, retenția talentelor și managementul schimbării, BusinessMark, în parteneriat cu LS-S Leadership Support și Camera de Comerț și Industrie Germano-Bulgară, au demarat în această vară un studiu online de amploare, la care au participat reprezentanți din peste 250 de companii din România, Bulgaria și Germania, din 27 de industrii.

„Studiul scoate la iveală aspecte importante despre atitudinea companiilor în fața momentelor dificile pe care le traversăm. Este interesant să vedem cum companiile s-au adaptat la mediul de lucru hibrid, dar și cum țin pasul cu trendurile și tehnologia. De asemenea, este interesant să vedem perspective similare în România și Bulgaria, în cazul celor mai multe elemente studiate, dar diferite, în unele situații, în Germania. Aceste diferențe ne ajută să avem o înțelegere mai profundă, mai complexă”, a mai adăugat Andreea Drăgan.  

Pandemia, factor catalizator în transformarea modului în care lucrăm

Inspirate de cât de rapid s-au adaptat angajații la mediul de lucru virtual, companiile au realizat că există multe beneficii în adoptarea unui model de muncă hibrid. Este, însă, evident că și așteptările s-au schimbat, iar retenția angajaților și atragerea de noi talente au devenit mai dificile. Noul mediu de lucru este mai flexibil, mai hibrid, permițându-le angajaților să lucreze și să colaboreze atât în mod virtual, cât și fizic, iar organizațiilor să se adapteze mai rapid la schimbare.

Astfel, pentru companii, cele mai mari îngrijorări sunt, anul acesta: inflația sau creșterea costurilor (70%), disponibilitatea forței de muncă (49%), problemele din lanțul de aprovizionare (34%), disponibilitatea personalului angajat (30%), războiul din Ucraina (22%).

Cu toate acestea, anul 2022 a atras după sine numeroase provocări, pe care liderii sunt nevoiți să le gestioneze în acest nou model de muncă, ce este hibrid. 51% dintre respondenți spun că principala problemă adusă de munca remote este relația leadership-ului cu angajații, cât și lipsa unui sistem de evaluare. În același timp, 38% dintre participanții la studiu sunt de părere că atitudinea managerilor față de leadership-ul hibrid reprezintă o provocare serioasă.

Conexiunea cu angajații este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă liderii, în gestionarea unui mediul de lucru hibrid. Mai mult de atât, 38% dintre respondenți sunt de părere că liderilor le lipsește viziunea pentru a conduce organizația spre un mod de  lucru hibrid, în timp ce 33% susțin că liderii nici nu au skillurile sau instrumentele (25%) necesare pentru a lua astfel de măsuri.

Doar 26% dintre companii investesc în tehnologie care să încurajeze schimbarea la nivel organizațional

Dintre aceștia, doar 26% susțin că organizațiile lor au avut în derulare sau au finalizat programe pentru implementarea schimbării, în timp ce 26% susțin că organizațiile lor au planuri concrete pentru a implementa schimbarea. 

Cu toate că organizațiile încep să devină conștiente de importanța instrumentelor de HR analytics / importanța datelor în departamentul de HR, doar 25% dintre respondenți spun că organizațiile au adoptat noi tehnologii, precum inteligența artificială, pentru a înțelege ce s-ar putea întâmpla în viitor.

Astfel de unelte s-ar putea dovedi utile și în atragerea de noi talente sau în strategia de retenție a angajaților, în condițiile în care 73% din organizațiile din România, Bulgaria și Germania întâmpină probleme în păstrarea angajaților, ca urmare a așteptărilor salariale din ce în ce mai mari ale acestora. 

Mai mult de atât, jumătate dintre organizații consideră că atragerea de noi angajați s-a înrăutățit în acest an.

Retenția angajaților, o problemă tot mai mare

Atunci când vine vorba despre decizia de a rămâne într-o organizație, angajații au așteptări salariale mai mari, consideră 73% dintre respondenți, în timp ce 15% spun că angajații au așteptări mai mari în ceea ce privește cultura organizațională. 

Tot mai multă semnificație capătă și scopul și sensul pe care angajații îl au la locul de muncă, sunt de părere 13% dintre participanții la studiu, în timp ce 19% susțin că angajații deplâng lipsa oportunităților de dezvoltare. 

Aceștia își doresc mai multă flexibilitate în ceea ce privește modul în care lucrează, de unde și când, sunt de părere 65% dintre participanții la studiu, în timp ce pentru 40% spun că pentru angajații lor sunt foarte importante compensațiile și beneficiile. Oportunitățile de dezvoltare continuă sunt și ele importante pentru angajați, spun 28% dintre respondenți, în timp ce 29% precizează că angajații își doresc un work-life balance.

Părerea unanimă a respondenților români, bulgari și germani este că angajamentele de muncă flexibilă și concediile suplimentare plătite sunt factori cheie în realizarea unui echilibru muncă-viață și retenția angajaților, astfel că a crescut cu 10% numărul companiilor din Germania și România care au în vedere reducerea orelor de muncă pentru angajați, spre deosebire de companiile din Bulgaria.

Studiul a fost realizat online de BusinessMark, în parteneriat cu LS-S Leadership Support și Camera de Comerț și Industrie Germano-Bulgară în România, Bulgaria și Germania. Au participat reprezentanți din peste 250 de companii de dimensiuni medii, din 27 de industrii. Studiul integral poate fi descărcat de aici.

BCR și Școala de Bani, alături de FabLab și Asociația Edupedu, au lansat LifeLab, un program prin care profesorii de diverse specializări sunt sprijiniți să devină „profesori de viață” și își susțin elevii să-și îndeplinească dorințele prin educație financiară. Proiectul-pilot se va desfășura în două școli din România pe parcursul anului școlar 2022-2023, la toate nivelurile de învățământ. 

Conform unui studiu derulat de Școala de Bani, cu peste 1500 de respondenți, 99% dintre profesori consideră că e nevoie de predarea educației financiare în școli de către profesorul de la clasă. Atât profesorii, cât și elevii au nevoie de conținut de educație financiară cât mai practic, cu exemple și exerciții ce pot fi aplicate imediat. Programul LifeLab, care urmărește să răspundă acestor nevoi identificate în școli, a fost lansat pe 20 septembrie în Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, și pe 21 septembrie în Școala Gimnazială nr. 1 din Poiana Mărului, județul Brașov. La evenimentele de lansare din școlile-pilot au participat profesori și reprezentanți ai autorităților locale, care au avut ocazia de a afla despre program, etapele sale și materialele educaționale folosite.  

„Educația financiară nu este numai despre bani, ci despre viață, despre decizii și despre felul în care ne gestionăm resursele pentru a ne putea îndeplini dorințele. Prin cursurile și resursele educaționale oferite de Școala de Bani, BCR a ajutat până acum peste 500 000 de români să aibă acces la educație financiară. Prin LifeLab, ne dorim să extindem această misiune și să sprijinim profesorii în rolul lor de modele de viață, oferindu-le cadrul și resursele cu care să-i ghideze pe elevii lor pentru a-și atinge obiectivele și potențialul prin acest tip de educație. Ne propunem ca LifeLab să genereze o schimbare sistemică, în care educația financiară și abilitățile de viață să fie aproape de elevi și profesori, și să contribuim astfel la formarea unei noi generații de tineri care se bucură de prosperitate și de dorințe împlinite.” a declarat Nicoleta Deliu-Pașol, Director de Comunicare BCR.  

Proiectul educațional LifeLab, parte din platforma Școala de Bani a BCR, își propune să aducă în sistemul școlar un format de educație practic, cu o abordare interdisciplinară, prin care noțiunile de educație financiară să fie introduse în predarea mai multor materii, de la clasa 0 la clasa a XII-a. Astfel, prin învățare experiențială, adaptată pentru o multitudine de discipline din programa școlară, elevii înțeleg de ce și cum să gestioneze banii în mod responsabil și să ia decizii de viață, pentru a-și îndeplini dorințele, și deprind abilități de analiză, colaborare și planificare utile pentru viitor. De asemenea, profesorii implicați în program învață să devină „profesori de viață”, să acționeze ca mentori pentru elevii lor și să folosească noi metode didactice pentru a integra educația pentru viață în activitatea lor de predare de zi cu zi, indiferent de specializare.  

În luna octombrie, profesorii din cele două școli din programul-pilot vor beneficia de traininguri de educație financiară și metode de predare interdisciplinare susținute de experți educaționali și traineri din cadrul Școlii de Bani. 

După parcurgerea programului de training, profesorii vor lucra mai departe cu experți educaționali pentru a dezvolta metode și materiale de educație financiară pentru fiecare ciclu de învățare, pe care le vor aplica la clasă, cu elevii, în perioada noiembrie – iunie 2023. Pe tot parcursul anului școlar, profesorii participanți vor beneficia și de mentorat cu experții educaționali din programul LifeLab. 

De asemenea, în școlile-pilot, elevii și profesorii vor exersa noțiunile învățate pe parcursul anului printr-un proiect comun, ce va urmări stabilirea unei dorințe a clasei și îndeplinirea ei. Astfel, copiii, ajutați de profesorii lor, își vor dezvolta abilitățile antreprenoriale, de lucru în echipă, vor învăța să ia decizii împreună și să gestioneze un buget. La finalul anului școlar, participanții vor putea obține un laborator de educație non-formală, pentru a demonstra puterea dorințelor bine planificate și a ajuta generațiile viitoare.

Pe lângă intervenția în școlile-pilot, programul Lifelab urmărește să ofere un punct de pornire pentru dezvoltarea și testarea unui model de bune practici educaționale, care aduc în prim plan metodele de îmbunătățire a calității vieții prin gestionarea corectă a banilor. 

Școala de Bani este un proiect al Băncii Comerciale Române, lansat în 2016, care a devenit cel mai amplu program de educație financiară din România. Peste 1.500 de angajați ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educație financiară, urmând cursuri specializate, și au reușit să ofere astfel de cursuri gratuite către jumătate de milion de români – copii, tineri și adulți. Cei interesați se pot înscrie la cursuri prin completarea formularului disponibil pe www.scoaladebani.ro, dar și în hub-urile BCR.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.), domnul Nicu Marcu, s-a întâlnit, astăzi, la sediul Autorității, cu domnul Octavian Armașu, Guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova (BNM).

O delegație a BNM se află într-o vizită oficială la București, în contextul în care instituția va prelua, de la 1 iulie 2023, atribuțiile de licențiere, autorizare, reglementare și supraveghere a pieței asigurărilor din țara vecină.

Experții A.S.F. au prezentat, în cadrul discuțiilor dintre cele două părți, mai multe aspecte care țin de supravegherea și monitorizarea pieței asigurărilor. Accentul a fost pus pe supravegherea continuă și controalele la sediu, pe supravegherea conduitei pe piața asigurărilor, pe atribuțiile aferente protecției consumatorului, precum și pe particularitățile procesului de colectare a datelor în contextul raportărilor transmise de către societățile de asigurare și de către intermediarii în asigurări.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară și Guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova au discutat aspecte cu privire la consolidarea cadrului de cooperare între cele două instituții, după încheierea procesului de preluare a atribuțiilor de reglementare și supraveghere a pieței asigurărilor din Republica Moldova de către BNM.

În România, ponderea populației bancarizate este de 60%, în timp ce nivelul de utilizare a serviciilor financiare de bază este cel mai scăzut din Europa. La aceste rezultate contribuie nivelul redus de alfabetizare financiară, nivelul ridicat al economiei gri și preferința consumatorilor și a firmelor pentru numerar. România are performanțe semnificativ mai scăzute decât alte țări din regiune, ponderea populației bancarizate fiind de 78% în Ungaria, 81% în Bulgaria și 86% în Croația.

O premisă majoră pentru accesul populației la servicii financiare este infrastructura de plăți. Conform Indicelui Plăților Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluția plăților digitale la nivelul unei țări, sub-indicele Infrastructură a obținut 69 de puncte din 100 în România. 

„Datele ne arată că, în acest moment, 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare și, prin urmare, nu pot utiliza plățile digitale. Infrastructura este elementul fundamental în orice domeniu, indiferent dacă vorbim despre construcții, transporturi sau industria de plăți. Așadar, dezvoltarea infrastructurii este baza pentru creșterea gradului de incluziune financiară, pe care se așează apoi eforturile de educare a consumatorilor și stimulare a adopției plăților digitale și a inovațiilor din această zonă. Sunt necesare, în continuare, investiții susținute pentru a crește rețeaua națională de terminalizare și acceptare, în special în mediul rural și urbanul mic. De asemenea, reglementarea cadrului legislativ joacă un rol cheie. În această privință, o acțiune cu impact o constituie modificarea legii cash-back prin prevederile Ordonanței Guvernului nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru scăderea pragului la 10.000 de euro cifra de afaceri anuală, firmele fiind astfel obligate să pună la dispoziția clienților opțiuni digitale de plată începând cu 1 ianuarie 2023”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Sub-indicele Infrastructură analizează pregătirea infrastructurii existente și capacitatea acesteia de a permite plăți electronice, urmărind două componente: infrastructura fără numerar și disponibilitatea soluțiilor de plată, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.

Infrastructura fără numerar

Componenta Infrastructura fără numerar a obținut 83 de puncte la nivelul pieței locale. Aceasta măsoară amplitudinea principalelor mijloace de plată fără numerar, analizând doi factori: penetrarea conturilor bancare și a cardurilor de consum în rândul populației adulte totale și rata de terminalizare în rândul comercianților locali.

În 2021, rețeaua de conturi dezvoltată, deși inegal accesibilă la nivelul țării, înregistra o medie de aproximativ 1,5 conturi per adult. În mod similar, raportul dintre cardurile pentru persoane fizice și populația adultă totală a fost de 1,2. Raportat doar la populația bancarizată, media crește la 2,0 carduri per adult bancarizat, arătând că, deși unii români dețin mai multe carduri, o mare parte a populației încă nu are acces la servicii și produse financiare de bază.  

Totodată, rata de terminalizare în rândul comercianților locali a fost estimată la 32% în România, pondere care a crescut treptat în ultimii ani. Acest rezultat este cel mai mic comparativ cu alte țări din regiune în care Indicele Plăților Digitale a fost realizat – în Bulgaria, rata de terminalizare se situează la 64%, în Ungaria la 47% și în Croația la 44%.

Conform clasificării populației și a așezărilor realizate de Banca Mondială, rata de acoperire a terminalelor POS în mediul urban se situează la 57%. Acest lucru înseamnă că terminalele sunt mai concentrate în mediul urban, indicând că o mare parte a populației nu are acces la infrastructură suficientă pentru a utiliza cardurile bancare ca metodă de plată. Acest lucru determină dependența continuă de numerar, alimentează obiceiul de a-l folosi ca metodă principală de plată și crește cererea pentru numerar. 

În comparație cu alte țări, această diferență este semnificativă. Bulgaria are o concentrație mai mare de terminale în așezări urbane, cu 66% din terminalele POS în zonele urbane, dar și ponderea populației urbane este mai mare acolo, ajungând la aproape 40%. Croația are o pondere similară a populației urbane cu România, de 33%; cu toate acestea, doar 49% dintre terminalele lor POS sunt amplasate în zone urbane. Ungaria arată o imagine diferită și mai echilibrată, cu 26% din terminale amplasate în orașe, care reprezintă 30% din populație, indicând o distribuție uniformă în toată țara.

Este de așteptat ca dezvoltarea rețelei de acceptare să îmbunătățească scorul sub-indicelui Infrastructură în următorii ani, pe baza inițiativelor de reglementare, precum și a tehnologiilor inovatoare de terminale, care câștigă mai mult loc pe piață, în special în rândul întreprinderilor mici și al întreprinderilor care operează în afara zonelor urbane (de exemplu, soluțiile SoftPOS).

Disponibilitatea soluțiilor de plată

Această componentă a obținut 55 de puncte și cuprinde soluțiile tradiționale de plată, produse inovatoare, tehnologii disponibile pe piață și tehnologii care nu sunt încă lansate pe piață, dar care au un potențial considerabil de a promova plățile digitale la introducerea lor.

Produsele și tehnologiile contactless au atins un nivel aproape maxim de maturitate. Până la sfârșitul anului 2021, terminalele contactless au atins o acoperire aproape completă la nivel național, cu o rată de penetrare de 99%, în timp ce penetrarea cardului contactless a atins 90%, după o creștere constantă în ultimii ani.

Plata în rate este o altă soluție disponibilă pe scară largă, fiind activată la nivelul întregii piețe din România. Un alt exemplu este serviciul Cumperi acum, plătești mai târziu, care le permite utilizatorilor fie să amâne, fie să împartă plata în rate. Achiziția cu Cashback, o formă de retragere de numerar direct la locația comerciantului după plata cu cardul la terminalul POS, a fost introdusă în peisajul plăților locale încă din 2017, oferind o alternativă viabilă pentru ATM-uri și limitând retragerile de numerar de la aceste terminale.

Două exemple de produse inovatoare disponibile pe piață, dar care au încă o rată mică de penetrare sunt plățile instant și plățile cu portofele digitale. 

Infrastructura de plăți instant, deși disponibilă de la începutul anului 2019, nu a crescut încă la nivel de infrastructură, pentru că, odată cu pandemia, multe bănci locale s-au concentrat pe alte proiecte strategice. De asemenea, plățile instant sunt adesea văzute ca un canal alternativ în faza sa incipientă, care va necesita participarea întregii comunități bancare.

În ceea ce privește portofelele digitale, consumatorii români au la dispoziție o varietate de astfel de produse: de la portofelele proprii dezvoltate de bănci și cunoscutele aplicații Apple Pay® (disponibil local din 2019) și Google Pay™ (disponibil local din a doua jumătate a anului 2021), la aplicații dezvoltate de producători de dispozitive portabile, precum Garmin Pay® și Fitbit Pay™, care au devenit de asemenea disponibile pentru utilizatorii anumitor bănci din România, în 2021. Cu toate acestea, plățile cu portofele digitale mai au de câștigat teren pe piață.

Soluțiile de plată au evoluat în tandem cu evoluția tehnologiei, precum și a preferințelor în continuă schimbare, ale consumatorilor. Aceștia se așteaptă la experiențe de utilizare simplificate, digitale și, totodată, sigure. În ultimii ani, a crescut popularitatea opțiunii de a salva datele cardului pentru cumpărăturile online, tocmai pentru că aceasta le asigură clienților un confort sporit. Serviciul, numit și Card-on-File, era deja disponibil consumatorilor din România în 2021, fiind susținut de toate băncile emitente și acceptatoare care operează pe piața locală.

Totodată, România a fost prima țară din Europa care a introdus Instant Money Back, serviciu de rambursare instantanee a banilor folosind serviciul Mastercard Send, care le permite consumatorilor care efectuează plăți online cu un card salvat să primească valoarea produselor returnate în maximum 30 de minute.

Agra Asigurări, compania care a introdus digitalizarea în sectorul asigurărilor agricole, anunță lansarea pe piața din România a platformei dedicate brokerilor pentru emiterea polițelor agricole. Programul contribuie la eficientizarea procesului de emitere a polițelor de asigurare, asigurând o gestiune eficientă a clienților și un proces de lucru care elimină 100% documentele în format fizic.

Odată cu lansarea noului serviciu, compania continuă implementarea planurilor de digitalizare în sectorul asigurărilor agricole, adaptându-se nevoii crescute a brokerilor de a avea acces la o platformă digitală, cu funcții intuitive, care să susțină integral procesul de vânzare, precum și posibilitatea de a emite oferte și în varianta offline.

„După digitalizarea procesului de evaluare a daunelor dorim să continuăm procesul de digitalizare al sucursalei Agra Asigurări România și pe partea de vânzări, oferind partenerilor noștri prin intermediul programului de calcul un acces transparent la polițele de asigurare agricole”, explică Horia-Adrian Lupu, Director General Agra Asigurări.

Principalul avantaj al implementării unui sistem digital pentru brokeri este accesul rapid la o oferta de asigurare și la arhiva de documente. Astfel, brokerii au acces la un tablou de bord personalizat care se actualizează în timp real. Aici pot vedea toate ofertele emise, numărul clienților activi, polițele aflate în gestiune precum și daunele avizate și deconturile de daună.

„Pentru noi, zona de educație este un pilon important și un factor decisiv pentru performanță. La fel ca în cazul evaluatorilor de daună, cărora le oferim sesiuni teoretice și practice de școlarizare atunci când se alătură echipei noastre, vom organiza periodic și partenerilor noștri din vânzări traininguri dedicate pentru utilizarea noului program. În acest sens, punem la dispoziția brokerilor interesați să facă tranziția spre un sistem digital un program de școlarizare prin care aceștia pot să exerseze și să dobândească toate cunoștințele necesare înainte de înrolarea propriu-zisă în cadrul platformei”, declară Iulia Parapianu, Director Adjunct Agra Asigurări.

Totodată, prin intermediul platformei, un broker poate emite mai multe oferte comerciale unui client, urmând ca acesta să o aleagă oferta care corespunde cel mai bine nevoilor sale. Ulterior, brokerul îi trimite prin portal pe e-mail oferta finală și acesta poate semna digital contractul și condițiile de asigurare. După ce documentele sunt semnate de către client, oferta este trimisă automat în baza de date Agra Asigurări și către managerii regionali spre aprobare. După aprobarea internă, polița se emite și este vizibilă atât de broker cât și de client, dacă acesta este înregistrat în portal. 

Nu în ultimul rând, programul este sincronizat cu baza de date Agra Sat, un serviciu gratuit ce le oferă fermierilor clienți imagini din satelit cu privire la evoluția culturilor pe parcelele asigurate.