ULTIMELE ARTICOLE

Mihai Daraban: România rămâne o țară sigură pentru toți

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) susține declarațiile făcute de viceprim-ministrul Guvernului României și ministrul afacerilor interne, dl Cătălin Predoiu, cu privire la gradul de siguranța pe care îl conferă România atât pentru proprii cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri.

La nivel mondial, România se clasează pe locul 31, potrivit Indexului Global al Păcii pentru 2023, un clasament al celor mai sigure state din lume. Raportul realizat de către Institutul pentru Economie și Pace reprezintă o analiză a datelor axate și pe valoarea economică a unui stat, precum și pe dezvoltarea durabilă a economiei acestuia. Indexul Global al Păcii include 99.7% din populația lumii și 23 de indicatori cantitativi și calitativi.

„România este considerată de tot mai multe state o destinație sigură pentru afaceri și vedem acest lucru aproape zilnic la Camera Națională, datorită interacțiunii noastre cu investitorii străini. Același lucru se întâmplă și atunci când CCIR organizează misiuni economice în străinătate, oamenii de afaceri de pe aproape toate continentele consideră România o țară sigură, un loc unde pot dezvolta proiecte majore, fără să se teamă de instabilitate fie socială, fie de altă natură. Siguranța, atât cea economică, cât și cea a vieții de zi cu zi, este unul dintre criteriile de bază pentru care foarte multe companii din străinătate aleg România ca destinație investițională. În mod cert, apartenența României la NATO și Uniunea Europeană, precum și faptul că se află într-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, sunt factori ce aduc un grad mare de stabilitate țării noastre pe mai multe paliere. În același timp însă, nu putem trece cu vederea activitatea structurilor din cadrul Ministerului de Interne, fie că vorbim de Poliția Română, de Jandarmerie sau de Poliția de Frontieră care prin activitatea lor sprijină conceptul de integritate în mediul de afaceri. La recenta ediție a Topului Național al Firmelor, biroul de conducere al CCIR a votat să acorde Meritul Comercial Clasa I dlui Cătălin Predoiu pentru promovarea eticii și transparenței în afaceri prin aplicarea legilor împotriva corupției, distincție care se va acorda personal actualului ministru de interne, în cadrul unei alte ceremonii. În actualul context geopolitic, luând în calcul toți acești factori, România a reușit să rămână o țară sigură pentru toți”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban

ACUE solicită Guvernului să își respecte obligațiile asumate față de consumatorii de energie

0

Guvernul limitează plata schemelor de compensare a clienților de energie electrică și gaz, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență

Măsura propusă va bloca, practic, tot lanțul energetic, prin incapacitarea achiziției de energie și a plăților pe întregul lanț: de la producător, transportator, la distribuitor și bugetul de stat

Noul proiect de Ordonanță de Urgență pentru limitarea cheltuielilor bugetare introduce, prin articolul XIV, măsuri de limitare a plăților pentru schemele de compensare a consumatorilor și destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziția de energie și, implicit, continuitatea alimentării în siguranță cu electricitate și gaz a gospodăriilor și companiilor, în prag de iarnă.

Furnizorii și-au îndeplinit obligațiile rezultate din reglementări, au aplicat prețul plafonat la energie și au prefinanțat diferența de cost. ACUE solicită autorităților să își respecte promisiunile către consumatorii de energie și să-și îndeplinească partea lor de obligație la care s-au angajat prin propriile reglementări, respectiv să deconteze sumele datorate pentru compensarea clienților, în termenul legal. 

Federația ACUE a solicitat Guvernului eliminarea articolului XIV din proiectul de OUG menționat și o discuție de urgență pentru identificare unor soluții care să nu pericliteze alimentarea cu energie electrică și gaze naturale în prag de iarnă.

Prin articolul propus, Guvernul limitează, de fapt, aplicarea reducerilor de preț la clientul final. Banii necesari sunt promiși de stat clienților de energie pentru acoperirea diferenței de preț, între prețul real și cel plafonat, nu sunt pentru furnizori. Furnizorii sunt folosiți ca intermediari pentru prefinanțarea acestor scheme de sprijin. Dacă nu mai poate susține plafoanele de preț, statul trebuie să găsească soluții alternative. Furnizorii și-au exprimat disponibilitatea de a participa la o discuție reală, cu factorii de decizie relevanți. Apreciem înțelegerea manifestată de colegii din plenul Consiliului Economic și Social și deschiderea la dialog a reprezentanților Ministerului Energiei”, Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE

Reiterăm faptul că măsura propusă de limitare a plăților pentru schemele de compensare a clienților destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziția de energie iar, din punct de vedere legal, reprezintă o încălcare a legislației naționale și a reglementărilor europene. 

Cum facem posibilă victoria Ucrainei

0

de Josep Borrell

 BRUXELLES – La aproape un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, războiul intră într-o nouă etapă. După atacul eșuat asupra Kievului din primăvara trecută și după contraofensiva uluitoare a ucrainenilor, care a eliberat Harkovul în nord și Hersonul în sud, președintele rus Vladimir Putin a inițiat o campanie punitivă cu drone și rachete, vizând populația civilă și infrastructura energetică. Obstrucționat pe câmpul de luptă, Putin încearcă să forțeze un număr cât mai mare de ucraineni să petreacă iarna în frig și întuneric. Linia frontului nu s-a deplasat mult în ultimele luni. Însă luptele rămân acerbe (cu multe victime), iar Rusia pare să se pregătească pentru o ofensivă majoră în primăvară. Economia rusă e pe picior de război, iar aparatul de propagandă al Kremlinului a turat motoarele, răspândind o combinație de amenințări apocaliptice și deliruri imperiale. Ultimul serviciu de știri independent din Rusia, Meduza, și ultima organizație pentru drepturile omului a Rusiei, Centrul Saharov, sunt obligate să se închidă. Atitudinea Moscovei este de sfidare. În aceste condiții, aliații Ucrainei au dreptul să își sporească asistența militară, inclusiv prin furnizarea de tancuri de luptă. Obiectivul este ca Ucraina să triumfe împotriva agresorului său. Dar nu putem să ne dorim acest lucru fără a oferi Ucrainei mijloacele necesare pentru a-l realiza. Alternativa este un război prelungit de uzură, care va genera și mai multe pierderi de vieți omenești în Ucraina, o insecuritate mai acută pentru Europa și suferințe continue în întreaga lume (din cauză că Rusia se folosește de energie și alimente drept arme). Partenerii Ucrainei s-au angajat deja să furnizeze sisteme avansate de apărare aeriană, cum ar fi sistemul de rachete Patriot fabricat de SUA, obuziere mai performante și vehicule de luptă blindate suplimentare. Cu toate acestea, înainte de recentul progres major, a avut loc o dezbatere intensă cu privire la posibilitatea de a furniza tancuri cum ar fi Leopard 2, fabricat în Germania, sau M1 Abrams, fabricat în SUA. Eu personal am susținut de mult că trebuie să furnizăm Ucrainei mijloacele pentru a respinge Rusia. Tancurile sunt necesare pentru ca forțele ucrainene să depășească impasul actual al războiului de tranșee și să redobândească avântul pe care l-au avut în toamna trecută, când au recucerit Harkovul și Hersonul. Pentru a se ajunge la „acordul privind tancurile” a fost nevoie de timp și discuții intense, inclusiv în cadrul Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Schimbarea s-a produs în momentul în care Germania a fost de acord să furnizeze tancuri Leopard 2, în coordonare cu SUA, care va furniza aproximativ 30 de tancuri M1 Abrams. Deși livrarea acestor echipamente va necesita timp și va fi nevoie de instruire intensivă și de întreținere, rezultatul nu se limitează la câmpul de luptă. Am transmis Rusiei un alt semnal puternic că Putin s-a înșelat – încă o dată – atunci când a pus la îndoială angajamentul nostru. Desigur, unele voci vor susține că mai multe arme vor prelungi războiul și vor crește riscul unor noi escaladări și că singura soluție constă în negocieri pe cale diplomatică. Cu toate acestea, deși europenii vor rămâne întotdeauna deschiși față de oricine dorește cu adevărat încetarea negociată și justă a războiului, până acum Rusia a arătat clar că intenționează să continue crimele de război. Oricine a încercat să negocieze cu Putin s-a întors fără niciun rezultat. Până când acest lucru se va schimba, trebuie să conchidem că singura modalitate de a pune capăt războiului este de a oferi Ucrainei mijloacele de a alunga invadatorul. Prin urmare, sarcina UE este de a face tot ce îi stă în putință pentru a sprijini Ucraina. Și chiar asta facem. Împreună cu guvernele statelor membre ale UE, am mobilizat deja pentru Ucraina 12 miliarde EUR (13,1 miliarde USD) sub formă de arme și materiale conexe, din care 3,6 miliarde EUR provin din Instrumentul european pentru pace. Dacă se iau în calcul și ajutoarele macrofinanciare și umanitare, sprijinul nostru total se ridică la aproape 50 de miliarde EUR. În plus, UE este în prezent principalul furnizor de instruire militară pentru personalul ucrainean. Prin intermediul Misiunii de asistență militară a UE din Polonia și Germania, suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește instruirea a 15 000 de militari până în aprilie și suntem pregătiți să dublăm acest efort și să instruim alți 15 000 – inclusiv în ceea ce privește utilizarea tancurilor precum Leopard 2. De asemenea, UE lucrează la un al zecelea pachet de sancțiuni, și a eliminat deja dependența noastră de importurile de energie din Rusia în doar câteva luni. Și să fie clar: sancțiunile au efect. Petrolul rusesc se vinde mai ieftin cu 40 USD față de țițeiul Brent și se preconizează că veniturile zilnice din energie ale Rusiei vor scădea de la aproximativ 800 de milioane EUR la 500 de milioane EUR în urma punerii în aplicare a celor mai recente măsuri, în cursul lunii curente. Războiul costă scump Kremlinul și cu cât mai mult va dura acesta, costurile nu vor face decât să crească. În luna ianuarie a anului trecut, chiar înainte de invazie, am vizitat regiunea Donbas și am văzut linia frontului. Din motive evidente, această călătorie mi-a rămas întipărită în minte. Pe drumul de întoarcere, trecând prin Kiev, prim-ministrul ucrainean Denis Șmîhal mi-a spus: „Invazia se va întâmpla curând și noi suntem conștienți că nu veți veni să luptați de partea noastră”. Dar s-a grăbit să întrebe: „Ne veți oferi armele de care avem nevoie ca să ne apărăm?” Sincer, nu am fost sigur cum să răspund, deoarece nu știam cât de ferm va fi angajamentul la nivel european. Astăzi, răspunsul vine ușor. În așteptarea summitului UE-Ucraina, pentru care mă deplasez la Kiev săptămâna aceasta, nu există nicio îndoială că Europa s-a ridicat la nivelul situației. Acum trebuie să oferim în continuare Ucrainei mijloacele pentru a învinge agresorul, a-și restabili suveranitatea și a-și găsi locul în Uniunea Europeană.  
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene. Copyright: Project Syndicate, 2023. www.project-syndicate.org  

Super-Eurasia sau Super-Europa?

0

„Supercontinentul” Eurasia se vrea remodelat sub ochii noștri. Încă înainte de izbucnirea războiului din Ucraina mulți se întrebau de nu cumva europenii vor fi lăsați în urmă, iar Europa va rămâne doar o anexă la noul eșafodaj ruso-chinez. Dar – am mai scris – invadarea Ucrainei de către Rusia schimbă totul. Războiul lui Putin are consecințe profunde pentru securitatea și economia Europei și chiar și pentru modelul actual al Uniunii Europene. Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, menționa recent că, odată cu invazia din Ucraina, Vladimir Putin „ne obligă să regândim urgent multe elemente ale organizării noastre interne și ale viziunii noastre asupra lumii”.

UE este forțată acum să-și construiască o strategie proprie de apărare a securității și a valorilor care sunt însăși temelia blocului comunitar. UE va trebui să-și recalibreze atât structura, cât și principiile fundamentale. Odată ce Putin a readus războiul în Europa, europenii trebuie să se pregătească pentru o nouă lume, în care suveranitatea și securitatea lor sunt puse în joc. Revista „Time” publica încă din ianuarie ideea că deja nu mai trăim în vechea ordine liberală în care regulile trebuie aplicate, iar cei care le încalcă trebuie să fie pedepsiți. Ne regăsim trăind într-o nouă ordine în care puterea trebuie echilibrată cu altă putere. Autorul, Bruno Maçães (fost secretar de stat portughez pentru afaceri europene), sublinia că SUA trebuie să reflecteze dacă își pot permite să-și reducă prezența în Europa înainte ca la Bruxelles să fie creată o contrapondere adecvată pentru Rusia. Iar la Casa Albă, Biden se află în fața unei dileme: să ajungă la un „mare târg” cu Moscova, iar cele două mari puteri să își împartă între ele Europa, sau să sprijine dezvoltarea unui nou pol european capabil să echilibreze puterea rusă? Maçães spune că Europa trebuie să devină un actor suveran în politica externă și de securitate comunitară, și cu cât ezită mai mult să acționeze în acest sens, cu atât mai mult „va permite altora să-și asume rolul de reformatori și inovatori în spațiul european”.

Amenințată cu colapsul, UE trebuie să se relanseze sistemic: nu mai ajunge să fie doar o „simplă uniune economică și monetară”, spune Joschka Fischer – fost ministru german de externe – ci trebuie să se reconstruiască într-o uniune politică, de securitate și de apărare, în care candidații la aderare trebuie să parcurgă mai multe faze, prin îndeplinirea de standarde predeterminate referitoare la economie, stat de drept, securitate și alte domenii. La rândul său, fostul premier suedez Cald Bildt semnează un editorial în „Washington Post” în care susține că, implicațiile noii situații fiind fundamentale, viitorul Europei arată „mult diferit astăzi decât acum o săptămână”.

Așa că în timp ce la Bruxelles sunt decise noi și noi sancțiuni la adresa Rusiei, tot acolo fierbe mocnit o oală sub presiune: din ea va ieși noul model de funcționare a Uniunii Europene. Un model care ar trebui să se bizuie pe demonstrația de unitate făcută în contextul războiului din Ucraina. Un model care să facă „Super-Europa” și nu „Super-Eurasia” învingătoare.

În ce lume vom trăi?

0

În ultimul timp mi-am pus deseori întrebarea dacă ne vom aminti de actuala perioadă pe care o trăim ca pe un vis urât, ca pe un accident al istoriei pe care îl vom depăși și ne vom întoarce la viața dinainte de pandemie sau ne vom aminti de viața dinainte ca la un trecut care nu se va mai întoarce niciodată.

Ne aflăm doar într-o „pauză” fortuită a procesului de implementare și consolidare a modelului global de dezvoltare sau acest model este deja caduc și suntem în pragul apariției unui alt model?

Părerea mea este că trăim un moment de maximă importanță istorică caracterizat prin apariția unor semnale de necontestat ale începutului procesului de schimbare a principiilor și instrumentelor modelului de dezvoltare al economiei globale. Este momentul în care modelul de natură neo liberală „win-win” pe care îl credeam peren și unanim acceptat pare a fi înlocuit cu altul pe care îl percepem a fi diferit dar pe care încă nu îl putem identifica cu precizie.

Sunt totuși evidente anumite tendinței ale schimbării care au o intensitate și o amploare diferită ceea ce ne conduce la concluzii nu îndeajuns de fundamentate în acest moment. Astfel, cu o precauție necesară ar trebui spus că este puțin probabil ca urmările crizei sanitare și ucrainene să vadă apariția unui capitalism radical nou. Mai degrabă, asistăm la o accelerare a tendințelor preexistente înainte de criză sau reorientarea politicilor economice. Cinci tendințe majore care, prin realizarea unui sistem, vor schimba fața capitalismului, într-un sens din ce în ce mai puțin „neoliberal”.

Prima tendință este utilizarea spectaculoasă a datoriei publice pentru a stabiliza economiile. La nivel global, valoarea lor atinge un nivel fără precedent în istoria capitalismului.

Această creștere a datoriei publice a avut loc într-un moment în care ratele reale ale dobânzilor – adică costul real al datoriei către stat, ajustat cu inflația – au scăzut timp de patruzeci de ani. De mai bine de un deceniu, rata dobânzii la datoria publică a fost mai mică decât rata de creștere a economiilor dezvoltate. Un semn că rata globală a economiilor a crescut în raport cu rata investițiilor la nivel mondial. Aceasta este o situație radical nouă, pe care economiștii o descriu drept „ineficiență dinamică”: guvernele pot intra în datorii pentru sume foarte mari și pot aștepta câțiva ani pentru ca creșterea să genereze venituri pentru a finanța taxele de dobândă. Este probabil ca această rată scăzută a dobânzii reale să continue timp de mulți ani, chiar dacă inflația crește, în special ca urmare a scăderii investițiilor chineze. Acestea din urmă reprezintă acum 30% din investițiile globale, în creștere cu 10% față de acum cincisprezece ani. Criza a contribuit la creșterea în continuare a ratei de economisire, deschizând un spațiu bugetar ceva mai mare pentru intervenția statului național.

Întoarcerea statului

A doua tendință notabilă este rolul crescut al statului în orientarea economiei.

Există o conștientizare a faptului că piața singură nu este suficientă pentru a ghida investițiile necesare din punct de vedere social.

A treia tendință este problema climei și rolul statelor în reducerea emisiilor de CO2 și conservarea biodiversității. Deși în prezent există un consens cu privire la această necesitate, COP 26 a ilustrat încă o dată decalajul dintre evoluțiile necesare și angajamentele statelor.

O a patra tendință se referă la dezvoltarea comerțului internațional. Temele reindustrializării, suveranității economice și rezilienței structurii economice în fața șocurilor care împiedică comerțul internațional, toate indică direcția unei noi diviziuni internaționale a muncii. Deficitul actual de materii prime și produse are diverse cauze: oprirea capacității de producție din cauza COVID-ului, capacitate prea mică comparativ cu o cerere mai dinamică decât se preconizase (semiconductori), tensiuni geopolitice (petrol și gaze), creșterea prețurilor de transport de marfă. Identificarea fragilităților lanțului de aprovizionare determină guvernele să direcționeze investițiile către sectoare-cheie, inclusiv prin planurile menționate mai sus. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne așteptăm la o mișcare masivă a transferurilor, ci mai degrabă la o oprire a tendinței de relocare.

Cea mai recentă tendință este evoluția Europei. Comisia Ursulei von der Leyen are ambiția de a afirma Uniunea Europeană ca actor strategic, iar criza a avansat integrarea europeană. Gestionarea tensiunilor geopolitice relativ la invazia Ucrainei arată, de asemenea, o coerență europeană în construcție. Aceste evoluții și mai ales poziționarea față de sancțiunile impuse Rusiei sunt încă precare și, uneori, puțin urmate de efecte. În plus, Europa este încă plină de forțe economice divergente.

În afara acestor tendințe nu putem să o omitem probabil pe cea mai importantă, aceea a începutului procesului de deglobalizare prin limitarea mecanismelor de funcționare a pieței libere globale. Acest lucru a implicat introducerea taxelor vamale și relocalizarea producției, ceea ce, conform criticilor globalizării, trebuiau să facă posibilă absorbția tuturor dezechilibrelor generate de „ultraliberalism”, fie că este vorba de daunele provocate lumii a treia sau de creșterea inegalităților considerate insuportabile în țările bogate. (Vezi impactul la nivel mondial pe care îl are teoria inegalităților capitalismului contemporan promovată prin lucrările lui Thomas Piketty.)

Sub acțiunea forțelor geopolitice dezlănțuite de statele agresive, deglobalizarea are loc și deja putem vedea efectele ei. Acestea sunt rezultatul conjuncției a două fenomene. Prima este epidemia de COVID, care a perturbat toate lanțurile de aprovizionare, cu consecințe dramatice asupra economiei mondiale.

Al doilea este războiul din Ucraina, care instalează în inima Eurasiei un fel de pământ al nimănui rupt definitiv de economia mondială.

Astfel, cele două motoare principale ale prosperității noastre sunt sacrificate pe altarul politicii și al războiului: energia relativ ieftină și comerțul liber.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că economia globală continuă să se redreseze după criza pandemică și chiar în condițiile invaziei Ucrainei, la fel ca și comerțul, ocuparea forței de muncă și veniturile, dar această redresare este plină de dezechilibre: între țări, între companii și între populații, confruntate cu realități economice foarte diferite. Apar schimbări structurale, în care anumite sectoare, meserii, tehnologii și comportamente nu vor fi niciodată la fel ca înainte de pandemie.

Se semnalează de asemenea apariția și altor dezechilibre îngrijorătoare. În primul rând, redresarea variază foarte mult de la o țară la alta, reflectând diferențele în ceea ce privește situația sanitară, politicile publice și compoziția sectorială. În al doilea rând, în unele sectoare au apărut deficite acute de forță de muncă, chiar dacă ocuparea forței de muncă și orele lucrate nu și-au revenit încă pe deplin la nivelurile de dinainte de pandemie. În al treilea rând, decalajul persistent dintre cererea și oferta pentru anumite bunuri, combinat cu creșterea costurilor cu alimentele și energia, a condus la creșteri ale prețurilor mai puternice și mai durabile decât se preconizase.

Inflația este o mare incertitudine. Se preconizează că presiunile din partea ofertei se vor retrage pe măsură ce situația sanitară se îmbunătățește, cererea se stabilizează și tot mai mulți oameni se întorc la locul de muncă. Dacă constrângerile legate de ofertă persistă, întrucât PIB-ul și ocuparea forței de muncă continuă să crească și să alimenteze o creștere generală a prețurilor, intensificarea presiunilor inflaționiste ar putea dura mult.

Cum vom trăi în România? Cât de mult ne afectează criza globală și consecințele ei în viitor?

Deși România este o țară mică în economia mondială, este conectată la toate, la absolut toate fluxurile internaționale de capital, de informații, de materie primă, de alimente, de orice, pentru că trăim într-o economie globală, facem parte dintr-o piață unică europeană. Acest lucru înseamnă că asupra noastră vor veni efectele indirecte ale acestei căderi dar și ale acestor schimbări pe care economia mondială le înregistrează. Trebuie trecut la un nou concept de conducere a economiei care presupune un accent extraordinar de puternic și rapid pe obținerea unei independențe cât mai mari din punct de vedere energetic și alimentar prin resursele proprii pe care le avem.

Ar trebui să începem să refolosim resursele proprii, de gaze, de petrol, de mâncare, de tot ceea ce putem să facem, pentru a limita cât mai mult dependența de exterior.

Cred cu tărie că această criză, oricât de mizerabilă poate fi pentru alții, este o oportunitate pentru România de a-și realiza unele obiective pe care, în absența acesteia, nu și le-ar fi putut atinge.

Astfel, devenind un pion de extremă importanță al flancului estic al NATO/UE România poate folosi această poziționare ca pe un motiv de declarare a unei stări excepționale survenite în urma invaziei. Conform normelor UE, o astfel de „stare excepțională” dă posibilitatea cererii renegocierii PNRR prin care s-ar putea revizui unele „capitole problemă” cum ar fi cele ale reformelor salariale, ale pensiilor sau introducerea unor programe privind agricultura bio, irigațiile, deșertificarea.

Se creează posibilități pentru restructurarea și modernizarea industrială ca urmare a inevitabilei ascensiuni a politicii de înarmare. România va fi obligată în actualele condiții ale pericolului rusesc la granițele terestre și la Marea Neagră să aloce mai mult din buget pentru achiziționarea de armament. Achiziționarea poate fi o oportunitate de modernizare industrială dacă se extinde politica de offset prin care s-ar produce în țară părți componente ale produselor sau s-ar extinde operațiunile de mentenanță tehnică (modelul polonez).

Pe fondul acelei revizuiri a Green Deal despre care se vorbește, în noul context geopolitic în Europa, România ar putea folosi resurse de care dispune, precum cărbunele, pentru că în situații excepționale cum este aceasta, interesul vital al societății poate fi mai mare decât interesul ecologic pe o anumită perioadă.

Prin urmare, guvernanții ar trebui să pună imediat la punct un program pe termen scurt de rezolvare a unor probleme energetice prin aducerea pe piața energetică românească a unor resurse interne pentru a reduce cât mai mult posibil importul. Asta înseamnă o atenție sporită la economisirea resurselor, dar și începerea exploatării unor resurse pe care le putem pune în circulație imediat. Cum ar fi cărbunele, repunem în funcțiune Mintia și altele pe o anumită perioadă, continuăm investițiile pe segmentul hidro, continuăm negocierile cu americanii pentru energia nucleară.

În al doilea rând, un program de constituire a unor rezerve alimentare bine puse la punct. România are nevoie de un astfel de fond, pentru că importă prea mult, mai precis 70% din mâncarea de fiecare zi a românului.

Orice vom face și oricum ne-am gospodări, viitorul va fi diferit de ceea ce speram că va fi înainte de pandemie. Speram ca bunăstarea și încrederea noastră în viitor să depindă exclusiv de felul în care va evolua economia prin unii indicatori macroeconomici importanți, cum ar fi: creșterea economică, nivelul PIB, nivelul consumului sau al veniturilor pe cap de locuitor etc. Acum, suntem martorii unor situații pe care nu le mai puteam imagina în secolul XXI, „secolul revoluției verzi, al digitalizării și al inteligenței artificiale”. Realizăm că progresul și bunăstarea pot fi amânate sau chiar oprite cu viruși și cu tancuri. Lumea în care trăim și cu siguranță în care vom trăi va cunoaște un model de funcționare în care principiile și legile economiei vor fi dramatic supuse intereselor politice și violenței militare. Idealul păcii prin piața liberă globală pare din ce în ce mai îndepărtat.

 

În ce lume vom trăi?

0

Invadarea Ucrainei schimbă totul. De la simpla explicație rusească a termenului „invazie” („operațiune specială” precedată de „exerciții militare”), până la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Și până la prăbușirea unor economii naționale. Atacul rus asupra Ucrainei a încheiat ordinea europeană așa cum a fost ea consacrată în actul final de la Helsinki din 1975, potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte:

1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității;

2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței;

3. Inviolabilitatea frontierelor;

4. Integritatea teritorială a statelor;

5. Reglementarea pașnică a diferendelor;

6. Neintervenția în afacerile interne;

7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele;

9. Cooperarea între state;

10. Îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.

În pofida acordurilor de la Helsinki, trăim azi cele mai întunecate zile ale Europei de după Al Doilea Război Mondial. Ordinea de după Primul Război Rece este spulberată de Putin și putinism. Tocmai a răsturnat statu-quo-ul european, a ridicat A Doua Cortină de Fier, iar revizionismul dorit de el este direcția principală pe care mărșăluiește Kremlinul, cu și fără „operațiuni speciale” în Ucraina sau în altă parte. Invadarea Ucrainei va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.

Este deja evident că invazia Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul european”.

Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey, consideră că invazia Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”, apreciază Dempsey.

În același timp, războiul din Ucraina produce serioase tensiuni suplimentare între coloșii economiei globale. America și China trebuie să afle dacă nu cumva soluția de pace în Europa de Est stă pitită undeva în buzunarele lor și ar putea fi scoasă la iveală, dacă vor găsi de cuviință să renunțe la orgolii. Joe Biden a vorbit cu Xi Jinping, într-un moment cheie al războiului din Ucraina, când China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei (care, de altfel, a solicitat-o). Iar dacă China va fi de acord, întreaga ei relație economico-politică cu economiile occidentale va fi schimbată pentru o perioadă lungă de timp.

Casa Albă a vrut să-și prezinte clar poziția, iar Beijingul a vrut să sublinieze că este pentru pace. Dar mulți analiști spun că este puțin probabil ca Beijingul să-și folosească forța diplomatică sau economică pentru a presa Rusia să oprească invazia. Ceea ce trebuia să liniștească lumea aduce și mai multă neliniște.

Sancțiunile economice impuse Rusiei nu au reușit să pună capăt luptelor din Ucraina și sporesc îngrijorarea cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Beijingul în conflict. Criza din Ucraina aprinde tensiunile dintre SUA și China, mai degrabă decât să le atenueze. SUA doresc o distanțare a Chinei de Rusia și o aliniere la sancțiunile internaționale. Iar pentru China – arată o analiză a EIU – SUA ar trebui să înceteze sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei, oferind, de asemenea, alte concesii bilaterale, cum ar fi eliminarea tarifelor impuse în era Trump, pentru a asigura o atitudine mai cooperantă.

Mulți se întreabă dacă neparticiparea Chinei la sancțiunile internaționale le va submina eficacitatea. Comerțul dintre UE și China a depășit în 2021 800 de miliarde de dolari, iar comerțul SUA-China a depășit 750 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale ale Chinei, în timp ce comerțul cu Rusia a fost puțin sub 150 de miliarde de dolari. Shang-Jin Wei, profesor de finanțe la Columbia University, spune că, în cele din urmă, „neparticiparea Chinei nu va face o diferență uriașă, mai importante vor rămâne consecințele nefavorabile atât ale războiului, cât și ale sancțiunilor pentru țările în curs de dezvoltare”.

Pe de altă parte, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de către Occident au aruncat brusc o umbră de incertitudine asupra planurilor de creștere a Chinei, care a anunțat recent o țintă de creștere a PIB-ului pentru acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991.

România va avea până în toamnă o Strategie pentru economia circulară. Cum arată evoluția principalilor indicatori

0

Trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare bazat pe utilizarea rațională și responsabilă a resurselor este una din țintele vizate în cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea procentului de reciclare și colectare selectivă în rândul cetățenilor români, înjumătățirea risipei alimentare pe cap de locuitor sunt principalele teme abordate în cadrul obiectivului 12 de dezvoltare durabilă.

În toamna acestui an, va fi aprobată o strategie națională de economie circulară realizată printr-un proiect inițiat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și finanțat prin DG Reform. Strategia se va concentra pe 6 domenii prioritare: construcții; textile; turism; bunuri de consum; industrie; sectorul agro-alimentar. În acest context, vă propunem o analiză realizată în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, despre evoluția principalilor indicatori privind economia circulară.

Dezvoltarea economiei moderne este determinată de o serie de provocări și oportunități ce pot și trebuie să fie valorificate. În această ordine de idei, putem să evidențiem limitele dezvoltării liniare caracterizate de paradigma resurse, producere, deșeuri. Costurile explicite, dar mai ales implicite ce se manifestă prin creșterea temperaturii globale, reducerea diversității biosferei, înrăutățirea situației ecologice nu mai pot fi neglijate. Trecerea de la economia liniară la cea circulară este un deziderat ce trebuie conceptualizat și realizat la nivel global. Economia circulară este un model complex, ce necesită o restructurare economico-socială a societății. Aceasta include mai multe dimensiuni, aspecte, de la cele mai simple, cum ar fi reducerea nivelului de deșeuri, consumul judicios al resurselor, logistică robustă, până la un redesign al produsului, astfel încât să fie utilizate acele resurse materiale ce ar fi incluse în perspectiva reciclării și/sau utilizării sustenabile.

Experiența UE indică faptul că adoptarea preceptelor privind economia circulară necesită un sistem de reglementare inteligent care implică un plan director bine gândit și un angajament pe termen lung al tuturor părților interesate, cum ar fi autoritățile federale și locale, întreprinderile, cetățenii și consumatorii, împreună cu rețelele de cunoștințe și de încredere respective.

În ceea ce privește rata de utilizare circulară a materialelor, potrivit Eurostat, la nivelul României se constată o scădere a acestui indicator în intervalul 2010-2019, ceea ce se traduce ca fiind o involuție în materie de dezvoltare și aplicare a conceptului de economie circulară.

Figura 1 – Evoluția ratei de utilizare circulară a materialelor în perioada 2010-2019 (EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

România trebuie să-și îmbunătățească considerabil capacitatea de utilizare circulară a materialelor pentru a se apropia cât de cât de țările dezvoltate. Nevoia de acțiune se desprinde și atunci când analizăm evoluția acestui indicator în UE27, în Germania, Franța sau Polonia. Astfel,  Polonia era la un nivel de 10,8% în 2010 și, în ciuda unui progres la 12,6% în 2014, era la 10,3% în 2019 – de aproape opt ori peste România. În Germania, nivelul era de 11% în 2010 și de 12,3% în 2019 – de aproape zece ori peste România. Cât privește media UE27, ea era de 11,1% în 2010 și 12,4% în 2019.

Făcând trecerea spre analizarea volumului de deșeuri generate de fiecare român, se poate observa faptul că situația s-a îmbunătățit simțitor comparativ cu anul 2004, când România genera 1883 kg/capita de deșeuri, în 2018 ajungându-se la o valoare de 1115 kg/capita. Nu multe sunt capitolele la care România să se poziționeze mai bine decât media europeană sau decât țări precum Germania, Franța și Polonia. Astfel, media UE27 era de 1907 kg/capita în 2004, foarte apropiată de valoarea înregistrată de România în același an, pentru ca în 2018 să fie de 1828 kg/capita – o scădere ușoară în 14 ani. În cazul Poloniei, cantitatea de deșeuri era de 1530 kg/capita în 2004 și de 2112 kg/capita în 2018, ceea ce indică un regres net. Pentru Germania se înregistra o valoare de 1473 kg/capita în 2004, pentru ca 2018 să aducă o creștere la 1872 kg/capita.

Figura 2 – Evoluția producției de deșeuri în perioada 2004-2018
(EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

Un indicator care poate contribui la mai buna înțelegere a felului în care România evoluează în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului de dezvoltare nr. 12 ține de valoarea adăugată a bunurilor și serviciilor ecologice[1]. Potrivit Eurostat, sectorul bunurilor și serviciilor de mediu este definit ca acea parte a economiei unei țări care se ocupă cu producerea de bunuri și servicii care sunt utilizate în activitățile de protecție a mediului și de gestionare a resurselor, pe plan intern sau extern.

Figura 3 – Valoarea adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice
(EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În România, valoarea adăugată a sectorului a fost de 3,9% din PIB în 2014 și de 3% din PIB în 2018, o involuție de remarcat. Chiar și așa, această pondere este peste ceea ce s-a întâmplat în UE28, în Polonia sau Germania. Media UE28 a evoluat de la 1,6% din PIB în 2000, la 2,12% în 2014 și la 2,23% în 2018. În Polonia, după 2014 avem practic o stagnare: 2,22% din PIB în 2014 și 2,21% din PIB în 2018. Cât despre Germania, aici observăm valori de 1,82% în 2014 și de 1,96% în 2018, o creștere ușoară. Aceste statistici dezvăluie potențialul real pe care România îl are în ceea ce privește sectorul bunurilor și serviciilor ecologice.

Productivitatea resurselor și consumul intern este un alt indicator asupra căruia se poate face o serie interpretări. Potrivit Eurostat, indicatorul surprinde raportul dintre produsul intern brut și consumul intern de materiale. Diferite unități de măsură sunt disponibile pentru acest indicator, având scopuri diferite în a explica evoluțiile. Astfel, atunci când avem în vedere indicatorul prin prisma euro per kilogram (volume, 2015), putem cel mai bine surprinde schimbările dintr-o țară de-a lungul timpului. Când ne referim la standardul puterii de cumpărare per kilogram, indicatorul devine foarte util în a compara diferite țări într-un anumit an. De asemenea, avem și o măsură care standardizează lucrurile, cu valoarea din anul 2000 considerată ca fiind 100%, iar evoluțiile ulterioare folosind acest termen de referință.

În cazul României, productivitatea scade clar după anul 2000, fiind la 94,6% în 2010 și abia la 62,9% în 2020. În Polonia, productivitatea era la 159,8% în 2020, practic un avans de 60 puncte procentuale față de anul 2000. În Germania, în același an 2020, eram la 153,2%, din nou un progres considerabil față de anul 2000. Media UE28 era de 141,2% în 2019, ultimul an pentru care există date disponibile. România are o mare problemă de productivitate a resurselor atât ca evoluție în timp, cât și din perspectivă comparată – este aici o sursă importantă de dezvoltare durabilă, care trebuie valorificată.

Figura 4 – Productivitatea resurselor și consumul intern de materiale (EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În concluzie, din perspectiva datelor obiective, observăm rata scăzută de utilizare circulară a materialelor în România, precum și faptul că țara noastră suferă la capitolul productivitatea resurselor și consumul intern de materiale. Pe de altă parte, România generează mai puține deșeuri decât media UE28 și decât alte țări relevante și are o valoare adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice din nou peste media UE28 și peste Germania și Polonia. Tranziția către economia circulară necesită în aceste condiții eforturi coordonate de la toate nivelurile, iar o strategie națională coerentă pentru economie circulară reprezintă un pas esențial.


[1]              https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_12_61/default/table?lang=en

Previzionarea Guvernanței 4.0

0

_________________

De Klaus Schwab


Geneva – În 2022, pandemia de COVID-19 și nenumăratele crize pe care le-a generat ar putea începe în sfârșit să se retragă. Dar chiar și în cel mai bun scenariu, avem în fața noastră un tsunami de noi provocări – de la eșecul acțiunii climatice până la erodarea coeziunii sociale. Abordarea acestora va impune ca liderii să adopte un model diferit de guvernare. Când instituțiile noastre sunt bine guvernate, le acordăm puțină atenție. Sunt pur și simplu o infrastructură invizibilă care susține economia și aproape toate aspectele ordinii sociale. Iar guvernarea „destul de bună” din a doua jumătate a secolului al XX-lea a permis creșterea veniturilor și pacea socială.

Astăzi, însă, mulți oameni și-au pierdut încrederea în liderii lor. Confruntați cu riscuri tot mai mari și cu eșecul nostru colectiv de a le aborda, am început să căutăm vinovați. Unii arată cu degetul către lideri politici inepți, alții dau vina pe directorii generali de tip „Davos Man” (“Omul de la Davos”), iar o minoritate disperată, în creștere, vede o conspirație de elită în spatele nenorocirilor actuale. Adevărul este mai complicat. În centrul eșecului nostru de a prevedea și gestiona riscurile globale – nu numai schimbările climatice și adâncirea diviziunilor sociale, ci și recrudescența bolilor infecțioase, crizele datoriilor și reglementarea inadecvată a tehnologiei – se află o problemă nerezolvată a guvernanței globale. Instituțiile noastre și conducerea lor nu mai sunt potrivite scopului. Tindem să privim istoria ca pe o serie de evenimente mari și bruște, asemănătoare cutremurelor. Dar degradarea guvernanței globale a fost în mare parte un caz de eroziune treptată.

În perioada Guvernanței 1.0 imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, atât guvernanța publică, cât și cea corporativă au fost marcate de „domnia unui singur om”: „liderul puternic” ales sau neales, „șeful absolut”. Acest tip de conducere a funcționat bine într-o societate în care costul informației era mare, puterea ierarhică și managementul funcționau relativ bine, iar progresele tehnologice și economice au produs beneficii aproape tuturor.

Talibanii și dolarul

0

În august s-au împlinit 50 de ani de la sfârșitul sistemului Bretton Woods, când președintele american Richard Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului american în aur și i-a permis să plutească. Sunt totodată 20 de ani de la retragerea talibanilor de la putere în Afganistan, lăsând țara în mâinile forțelor coaliției conduse de SUA. Acum, că talibanii au câștigat din nou, ar trebui să ne gândim dacă victoria lor asupra celei mai mari puteri militare și celei mai mari puteri economice din lume va avea vreo implicație asupra dolarului și rolului său în lume.

Privind înapoi în cei 50 de ani de când Nixon a închis fereastra de aur (dintre care 39 de ani i-am petrecut ca profesionist pe piețele financiare), cea mai mare învățătură este că sistemul cursului de schimb variabil și rolul dominant al dolarului în acesta s-au dovedit să fie mai robuste decât se aștepta inițial. Chiar știind ceea ce știm acum despre evoluția economiei mondiale, majoritatea experților s-ar fi îndoit că sistemul ar putea supraviețui atât timp cât a făcut-o.

Având în vedere această rezistență, este tentant să respingem eșecul Americii în Afganistan ca nepăsător pentru dolar. La urma urmei, dolarul a rezistat căderii Saigonului în 1975 și dezmembrării din Irak în urma invaziei SUA din 2003. De ce ar trebui să fie de această dată diferit? În cele din urmă, răspunsul depinde de așteptările cu privire la evoluția economiei mondiale și de comportamentul principalilor săi actori financiari, și anume China și Uniunea Europeană.

RECORDUL ECONOMIC AL CHINEI GENEREAZĂ ÎNCREDERE ÎN LUME

Jiang Yu,
Ambasadorul Chinei în România

În 2020, economia mondială a fost supusă unor teste extrem de severe. Pandemia de COVID-19 a lovit violent și a afectat grav activitățile economice din întreaga lume. Cele trei probleme majore, și anume, lipsa de impuls pentru creșterea economică globală, guvernanța economică globală înapoiată și dezvoltarea dezechilibrată pe plan mondial, au devenit mai evidente, iar perspectivele economiei mondiale sunt sumbre. În contextul integrării profunde a lanțurilor industriale și piețelor globale, redresarea economică a unei țări nu numai că va aduce beneficii țării respective, dar va însemna, de asemenea, că lanțurile de aprovizionare și cererile de piață din alte țări vor fi îmbunătățite și stimulate.

Economia Chinei a rezistat testului șocurilor multiple. În 2020 PIB-ul a crescut cu 2,3% față de anul precedent, țintele și sarcinile majore pentru dezvoltarea economică și socială au fost îndeplinite mai bine decât cele estimate, făcând astfel China singura economie majoră din lume care a obținut o creștere pozitivă. Directorul General al FMI, Kristalina Georgieva, consideră că redresarea viguroasă a Chinei a oferit un „impuls puternic” economiei globale, creând oportunități țărilor care aprovizionează mărfuri precum și produsele solicitate de China în lanțului său de producție.

Acest raport prezintă mai multe caracteristici ale economiei Chinei din ultimul an:

În primul rând, China a obținut un progres în economia de ansamblu. Dimensiunea economică a Chinei a depășit 100 de trilioane de yuani (15,42 trilioane de dolari SUA), marcând un nou nivel al puterii economice, științifice și tehnologice a Chinei și a puterii naționale generale. Sprijinul pentru asigurarea și îmbunătățirea mijloacelor de trai ale oamenilor este mai solid, fundamentul material pentru promovarea dezvoltării de înaltă calitate este mai puternic, iar rezistența și marja de manevră pentru a răspunde diferitelor riscuri și provocări devin mai puternice.

A doua caracteristică este promovarea optimizării structurale. În timp ce dezvoltarea economică și socială se confruntă cu riscuri și provocări severe, China se îndreaptă în direcția de dezvoltare de înaltă calitate și profită de tendința de a promova dezvoltarea de noi industrii, noi formate și noi modele, îndrumând și încurajând transformarea și modernizarea industriilor tradiționale. Producția cu înaltă tehnologie și producția de echipamente au crescut mai repede decât rata medie de creștere industrială, iar industrii precum munca la domiciliu, consultarea medicală la distanță și educația online au realizat o expansiune rapidă.

A treia caracteristică este deblocarea ciclului de cerere și ofertă. Ca răspuns la blocajul circular întâlnit în procesul de reluare a lucrărilor și producției, China a continuat să aprofundeze reforma structurală a ofertei și a acordat atenție gestionării cererii, îmbunătățind în mod eficient ciclul economic. În al patrulea trimestru al anului 2020, rata de utilizare a capacității de producție industrială a ajuns la 78%. În decembrie, rata de vânzare a produselor industriale a ajuns la 98,4%, iar rata de creștere a profitului întreprinderilor a devenit pozitivă.

A patra caracteristică este acoperirea nevoilor de trai ale oamenilor. În 2020, s-au înregistrat mari realizări istorice în finalizarea construirii unei societăți moderat prospere din toate domeniile și a fost obținută victoria decisivă în lupta împotriva sărăciei. 11,86 milioane de noi locuri de muncă au fost create pe tot parcursul anului, îndeplinind 131,8% din obiectivul stabilit; rata șomajului conform sondajelor din zona urbană a scăzut de la 6,2% în februarie la 5,2% în decembrie. Venitul disponibil pe cap de locuitor al rezidenților a crescut cu 2,1%, practic în conformitate cu creșterea economică.

Realizările sunt câștigate prin multe eforturi. Acest lucru nu s-ar fi putut realiza fără spiritul tenace și unit al poporului chinez în fața crizei și este, de asemenea, inseparabil de politici și măsuri macro și micro luate de guvernul chinez, care au luat în considerare atât condițiile actuale, cât și cele pe termen lung.

Mai întâi de toate, lupta cu tot posibilul împotriva epidemiei. Respectând principiul de a pune oamenii și viața pe primul loc, China a depus efort în lupta împotriva epidemiei, acordând prioritate producției și furnizării de materiale de prevenire a epidemiei și ale necesităților zilnice. După ce epidemia a fost tinuță eficient sub control, a fost stabilit un mecanism regulat de prevenire și control pentru a promova redresarea economică în mod ordonat.

În al doilea rând, este eficiența politicior de ajutoare. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, operatorii economici individuali și alte entități de piață cu capacități anti-risc slabe, au fost adoptate măsuri precum reducerea impozitelor și reducerea taxelor, rambursarea creditelor și dobânzilor amânate pentru a reduce presiunea asupra lor. În același timp, pentru întreprinderile mari, a fost adoptată o abordare de serviciu „punct la punct”, vizând exact coordonarea lanțurilor industriale și a lanțurilor de aprovizionare.

Al treilea punct este creșterea bazată pe inovație. În ultimii ani, China a făcut progrese semnificative în inovația științifică și tehnologică. A apărut un număr mare de realizări ale inovației, dând nașterea pe de o parte, a multor noi industrii, noi forme și noi modele de afaceri, și au promovat pe de altă parte, transformarea și modernizarea multor industrii tradiționale. Acest lucru a oferit o forță motrice durabilă pentru dezvoltarea economică în timpul epidemiei.

Al patrulea punct este impulsul adus de reforma și deschiderea. China a continuat să îmbunătățească economia socialistă de piață, a accelerat dezvoltarea unui sistem de piață la standarde ridicate, a concentrat pe aprofundarea reformei alocării pe piață a factorilor de producție, a eliminat cu hotărâre toate barierele din calea dezvoltării entităților de piață și a continuat să se deschidă mai larg spre lumea exterioară, iar rezultatele se manifestă treptat.

În 2021, pe fondul multor incertitudini în dezvoltarea economică globală, economia chineză va avea atât provocări, cât și sprijin. În ansamblu, China a acumulat experiență de răspundere la riscuri și provocări în lupta împotriva epidemiilor și a protecției economice, a demonstrat o rezistență puternică pentru dezvoltare. Acesta este fundamentul dezvoltării economice al Chinei. Avem motive să credem că anul acesta China are capacitatea și condițiile de a consolida stabilitatea și redresarea economică și de a obține un bun început pentru „cel de-al 14-lea plan cincinal”.

În prezent, China este ferm angajată să se deschidă mai larg din toate punctele de vedere, va construi un nou sistem pentru o economie deschisă la un nivel superior și va accelera eforturile de a construi un nou model de dezvoltare în care ciclurile interne sunt dominante, iar cele interne și  cele internaționale se întăresc și promovează reciproc. Îmbunătățirea continuă a economiei Chinei va aduce încredere și energie pozitivă pentru redresarea economiei mondiale.

Privind la epoca post-epidemică, China va promova neclintit globalizarea economică și va colabora cu alte țări din lume, inclusiv cu România, pentru a face piața globală din ce în ce mai mare, pentru a pune în aplicare mecanismul de partajare și metoda de cooperare globală, aducându-și contribuția la menținerea păcii, dezvoltarea mondială și la construirea unei comunități umane cu un viitor comun.

Cum obținem o recuperare verde

Joseph E. Stiglitz
laureat al premiului Nobel pentru economie

O șansă în plus

0

Pentru românii care nu își mai pot plăti ratele la bănci, nu este totul pierdut. Pot găsi înțelegere chiar la bănci, iar beneficiile ajung la zeci de mii de euro pentru un consumator. Astfel, suspendarea ratelor nu este singura soluție în perioadă de criză, iar negocierea cu banca în cadrul Centrului de Soluționare a Litigiilor în domeniul Bancar poate avea mai multe avantaje. Acest centru înființat la cererea Uniunii Europene îi ajută pe consumatori să găsească înțelegeri amiabile cu băncile. Daniel Apostol ne spune mai multe. 

Energia – mijloc sau scop

Imensa cantitate de informație ușor accesibilă ne face să fim mai puțin atenți și mai puțin selectivi în ceea ce alegem să ne intereseze, să susținem sau să criticăm. Această realitate poate servi interese oneroase dintre cele mai diverse și, corelativ, aduce deservicii celor care sunt luați de valul mainstream. Imaginea, asocierea cu tendințele momentului sau cu personalități de mucava contează astăzi, social, mult mai mult ca analizele bazate pe cifre reci sau opinia fundamentată a unor experți.

Până de curând, în domeniul energiei prețul carburantului și cel al energiei electrice erau interfața dintre industrie și public. Astăzi, suntem în situația în care cei doi indicatori au trecut în plan secund, prima pagină a publicațiilor de specialitate fiind ocupată de subiecte precum cine exploatează zăcămintele de hidrocarburi, ce taxe plătesc cei care fac asta, cum pot fi taxate suplimentar companiile din domeniu sau cine ce companie mai conduce. Pare că totul a trecut în plan social, în interesele pe care le avem zilnic. Prin comparație, caracteristicile, calitatea sau prețul apei pe care fiecare o bem par subiecte din altă lume. Despre cine și cum exploatează resursele de apă… aproape nu există nimic scris. Să fie vorba doar de interese mercantile? De nivelul acestora? Sau poate de priceperea celor care veghează la buna funcționare a piețelor și a proceselor prin care energia ajunge în acele piețe?

Nu am răspunsurile, dar știu că toate acestea au loc în timp ce plătim cam cea mai scumpă energie din Europa. Nu ne mai deranjează acest lucru, deși, la o simplă căutare pe internet, înțelegem că amânăm sau nu facem investiții și nu lăsăm să funcționeze liber piețele din domeniu deoarece „cineva” – statul, guvernul, instituții de reglementare sau de control – are grijă să nu se scumpească energia. Desigur, acest „cineva” este condus politic, iar aici intrăm în zona în care „urechiștii” fac legea. Și spun acest lucru deoarece sunt, de ani buni, aceleași persoane, iar domeniul este aproape de colaps funcțional. Nu există un palier corect administrat, vreunul eficace sau eficient. Cârpim, nu luăm decizii tranșante și avem un singur obiectiv: „să nu se închidă ceva (companie) sau să demareze ceva contestabil (proiect) în mandatul meu!”. Plecarea din România, în următoarea perioadă, a unor actori importanți și foarte importanți din piața mondială a energiei este consecința, în bună parte, a acestui mod de gândire mioritic. Vrem să fim parte a jocului, dar jocul să aibă regulile inventate și reinventate de noi. Jocurile și regulile care funcționează de sute de ani în lumea liberă nu ne sunt pe plac și nici nu prea suntem dispuși să le învățăm.

Pentru a justifica starea precară în care se află domeniul energetic sunt invocate, cu predilecție, două concepte: „securitate energetică” și „strategie energetică”.
Primul nu există în legislația românească. Este un concept provenit din nevoia politicului de a îmbrăca, într-o formă ce pare sofisticată și cu acces limitat, diverse decizii care, de obicei, nu au fundamentare economică sau sunt justificate electoral. Conceptul de „securitate energetică”, existent în doctrina NATO, se referă strict la siguranța fizică a liniilor de transport al energiei (rețele de transport electricitate, petrol, gaz natural), ca parte a infrastructurii critice. Recenta augmentare cu „siguranța alimentării”, sintagmă regăsibilă și în documentele Uniunii Europene, are un conținut limitat și neechivoc. Astfel, este utilizat exagerat un concept vag, al cărui conținut variază semnificativ de la producătorul de energie pe bază de cărbune, prin toate formele de transport al energiei și până la consumator, care pare beneficiarul a tot ceea ce se face fără a fi nevoie de prea multe justificări. Desigur, putem vorbi despre siguranța alimentării (existența resurselor necesare pentru a furniza consumatorilor energia necesară), despre securitatea infrastructurii de producere și transport al energiei (ca infrastructură critică), despre siguranța în funcționare a infrastructurii și despre multe alte tipuri de siguranțe și securități, însă un comandament superior care să justifice decizii neeconomice sau, de multe ori, aberante nu există în condiții de pace și normalitate socială. Aspirăm la o economie de piață, o economie în care companiile și tehnologiile se nasc, trăiesc și mor. Dacă utilizăm resursele pentru a ține „muribunzii” fără speranță în viață, pierdem resurse ce pot fi utilizate în dezvoltarea noilor tehnologii și în alinierea cu industriile momentului. Amanetăm viitorul și ne bucurăm de schemele Ponzi politicianiste, în care profitul funcționării unor companii cu tehnologii învechite se întoarce doar în voturi și în satisfacerea unor interese pecuniare locale.


„Strategia energetică”, a cărei lipsă este clamată permanent în spațiul public, reprezintă, în principiu, un document în care un grup de persoane – mai larg sau mai restrâns, mai priceput sau mai puțin priceput în elaborarea de strategii, poate cu expertiză pe diversele paliere ale domeniului, dar fără prea multă dorință de a înțelege viitorurile – prelungește cumva tendințele momentului, în speranța că viitorul va fi blând și înțelegător cu actualele moduri de a produce energia. Așa arată Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, document aprobat și aflat în vigoare (HG nr. 1069/2007), și tot așa arată și propunerile succesive de modificare/completare/adăugire sau cele care vizează perioade care se întind până în anul 2050. Deși fiecare autor al acestor propuneri consideră că aduce modificări importante în viziunea pentru următoarele decenii, liniile directoare și obiectivele seamănă, cele mai multe până la suprapunere, cu cele din strategia din 2007, diferențele semnificative fiind date de gradul în care politicul a viciat gândirea celor care au elaborat analizele și estimările. O viziune curajoasă, un răspuns inovativ la problemele prezentului, o abordare bazată pe „gândire laterală” nu au existat și nici nu există prea multe șanse să apară.

Și atunci, care e problema?

O primă problemă este aceea că cei care sunt chemați să facă strategii – și nu este cazul doar la acest nivel, ci coboară până la nivelul companiilor – nu analizează „situația actuală” și prin prisma eșecului sau succesului strategiei precedente (în cazul în care există). De obicei o ignoră deși, de cele mai multe ori, vor ajunge la aceleași direcții strategice și, nu de puține ori, la aceleași obiective. Întrebarea „ce nu a mers pentru a ajunge la obiectivele propuse în strategia precedentă?” nu am auzit-o niciodată. Iată, spre exemplu, obiectivul general al strategiei energetice din anul 2007: „Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile”.

Sau obiectivele strategice stipulate în același document normativ:

  • „creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import;
  • diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de transport al acestora;
  • creșterea nivelului de adecvanță a rețelelor naționale de transport al energiei electrice, gazelor naturale și petrolului; 
  • protecția infrastructurii critice;
  • creșterea eficienței energetice;
  • promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;
  • promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale cu cogenerare, în special în instalații de cogenerare de înaltă eficiență;
  • susținerea activităților de cercetare-dezvoltare și diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile; 
  • reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător;
  • utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare;
  • dezvoltarea piețelor concurențiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii ale gazelor cu efect de seră și servicii energetice;
  • liberalizarea tranzitului de energie și asigurarea accesului permanent și nediscriminatoriu al participanților la piață la rețelele de transport, distribuție și interconexiunile internaționale;
  • continuarea procesului de restructurare și privatizare în sectoarele energiei electrice, termice și al gazelor naturale;
  • continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creșterii profitabilității și accesului pe piața de capital”.

Care dintre aceste obiective credeți că poate fi eliminat dintr-o strategie „actuală”? Cel mai probabil… niciunul! Și, totuși, sunt 12 ani de la legiferarea acestei strategii, iar termenul la care obiectivele trebuie atinse tocmai ce se apropie (anul 2020). Practic, s-au făcut ceva progrese, dar obiectivele sunt realizate în mică măsură, iar motivele pentru care am pierdut 12 ani din cei în care trebuia să pregătim viitorul pare să nu intereseze pe nimeni.

Deși se pot spune multe despre modul în care sunt elaborate strategiile – instrumente de analiză și estimare preponderent subiective, lipsa unor specialiști și a unor algoritmi validați ș.a. – dăm credit celor care elaborează documentele și ajungem la momentul strategiei aprobate. Acum ne dăm seama că, în general, strategiile sunt privite ca scop în sine. Și spun asta deoarece, odată aprobate, sunt folosite pentru vitrina domeniului de activitate / companiei și nu sunt operaționalizate, nu prea se obosește cineva să identifice modalități prin care, efectiv și practic, să fie atinse obiectivele respective. Aceasta a fost soarta strategiei energetice din anul 2007 și a cam tuturor celor peste 200 de strategii legiferate în ultimii 25 de ani. Situația este similară la nivelul companiilor din domeniul energetic, unde statul este acționar majoritar sau deține pachete de acțiuni de peste 40%.

În consecință, asistăm la „împietrirea timpului”, fenomen prezent în economia românească și alimentat permanent de lipsa de înțelegere a realităților economiei de piață de către cei care administrează acțiunile companiilor de stat și de organele de control. Modul „funcționăresc” în care sunt administrate și conduse aceste companii le face necompetitive (excluse fiind din această apreciere monopolurile, care nu funcționează în piețe concurențiale reale).

Deciziile de afaceri sunt deseori decizii riscante. Uneori sunt decizii care pot produce efecte pozitive abia peste ani de zile. Lipsa apetitului pentru orice tip de risc se transferă la toate nivelurile de decizie, iar obiectivul nedeclarat al „strategiei reale” pentru multe ramuri economice sau companii este, de ceva vreme, păstrarea statu-quo-ului. Energia este într-un astfel de scenariu. Inițiativa privată este puțin încurajată, barierele de intrare în piață sunt relativ greu de depășit, iar investițiile (în senul de banii cheltuiți) de stat vizează, mai degrabă, tehnologiile trecutului. Dacă adăugăm la această imagine incompetența celor puși să gestioneze domeniul și blazarea specialiștilor sătui să se lupte cu morile de vânt, avem imaginea fidelă a unui domeniu pe care nicio strategie nu îl poate ajuta.

Continuarea luării deciziilor sub imperiul „securității energetice” și perpetuarea deprofesionalizării la nivelurile decizionale strategice reprezintă scenariul cel mai probabil pentru următoarea perioadă.
Și, totuși, ce am putea face? Am putea să ne stabilim obiective ceva mai simple și mai realizabile! De exemplu, „energie ieftină și curată pentru consumatorul autohton!”. Cam ceea ce și-au propus câteva state europene cu nu mulți ani în urmă și, în bună măsură, au și realizat, fără a păzi zilnic „securitatea energetică” și a deplânge permanent lipsa „strategiei energetice”. Apoi, am putea încerca să identificăm modelul economiei românești, care să genereze prioritățile economice și, subsecvent, nevoile energetice. De asemenea, am mai putea să valorificăm cea mai ieftină sursă de energie – eficiența energetică. Și, în general, am putea face multe lucruri la îndemâna unor oameni care vor rezultate pentru consumator și industrie și nu documente pentru vitrină.


Energia este un mijloc, este hrana celulelor societății, necesară pentru ca acestea să-și îndeplinească rolul. Trebuie să fie ieftină și curată! Ieftină, pentru a fi competitivi la nivelul celorlalte ramuri economice, și curată, pentru a lăsa urmașilor noștri un mediu în care să poată trăi sănătoși.

 

Forumul România Eficientă: Ne petrecem 90% din timp în clădiri, cu impact asupra sănătății. Nu mai avem luxul să amânăm măsurile legate de eficiență energetică în România

0

 Eficiența energetică a devenit o prioritate la nivel global, dar și în politicile Comisiei Europene, pe care România are obligația să le implementeze. Măsurile concrete de eficiență energetică nu mai pot fi amânate la nivel național, mai ales în clădiri, unde ne petrecem 90% din timp. Creșterea performanței energetice a acestora va conduce nu doar la reducerea facturilor, ci și la îmbunătățirea sănătății și productivității muncii, datorită unei calități mai bune a aerului interior, au susținut experții prezenți la Forumul România Eficientă, organizat de Energy Policy Group.

Unii dintre cei mai cunoscuți specialiști la nivel național și european au dezbătut în cadrul Forumului România Eficientă, organizat ieri în București, beneficiile, dar și dificultățile în implementarea măsurilor de creștere a eficienței energetice, precum gradul redus de informare al populației, dar și problemele clarității legislative și capacității instituționale a autorităților.

„Este momentul să punem vorbele în acord cu faptele la noi în țară, pentru că nu cred că mai avem luxul să menținem la un nivel declarativ proiectele și intențiile noastre legate de eficiență energetică. Este timpul să punem la punct instrumente și programe concrete prin care să finanțăm eficiența energetică în România”, a declarat Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei și coordonator al proiectului România Eficientă.

Curs pentru formarea de manageri energetici

În cele cinci luni de la demararea proiectului România Eficientă, au fost organizate cursuri de formare pe tema managementului energetic pentru funcționari ai administrației publice locale, cu lectori reputați, pentru clarificarea oportunităților și a instrumentelor disponibile. De asemenea, au avut loc acțiuni de informare și educare publică, dar și realizarea unui amplu sondaj cantitativ al opiniei publice pe tema eficienței energetice. În parteneriat cu UPB și ANRE, va fi organizat un curs pentru formarea de manageri energetici, al căror rol este esențial pentru proiectarea și implementarea măsurilor de eficientizare la nivel local.

Beneficiile eficienței energetice se reflectă nu doar în scăderea facturilor, ci și în creșterea confortului și într-un impact mai mic asupra mediului și al consumului de resurse energetice.

 „Cred că eficiența energetică este foarte importantă, pentru că energia reprezintă fundamentul vieții noastre. Nu putem trăi fără căldură, electricitate, mobilitate. Energia consumată are însă și un impact asupra mediului, deci trebuie să o utilizăm eficient. După cum vedem, generațiile tinere au așteptări foarte exigente de la noi”, a declarat, la rândul său, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, sponsorul proiectului România Eficientă.

În Europa, peste 65 de milioane elevi și aproape 4,5 milioane profesori petrec între 170 și 190 de zile anual la școală și aproximativ 70% din acest timp este petrecut în interiorul clasei.

„Asigurarea unui climat interior bun în școli este esențial pentru a proteja procesul educațional al copiilor și sănătatea lor. Calitatea aerului ar putea stimula performanța elevului cu până la 15%, cu un efect pozitiv asupra vitezei de lucru, nivelului de atenție și concentrare”, a susținut Mihai Moia, Director Executiv al Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF), unul dintre partenerii implicați în proiectul România Eficientă.

La nivel european, unul din trei copii trăiește în clădiri nesănătoase, ceea ce îi expune la risc ridicat de a se confrunta cu probleme de sănătate nedorite, precum astmul, a mai spus reprezentantul ROENEF, citând datele unui studiu efectuat în domeniu – Healthy Homes Barometer 2019.

Productivitatea muncii crește cu 12% într-o clădire de birouri renovată

De asemenea, 90 milioane de studenți își petrec zilele în clădiri de învățământ, iar 80 de milioane de muncitori petrec câte 8 ore în fiecare zi la birou, a arătat Mariangiola Fabbri, director de Cercetare în cadrul Institutului European pentru Performanța Clădirilor (BPIE), unul dintre cele mai importante think-tank-uri la nivel european în domeniu.

„Studiile arată că o calitate slabă a aerului interior poate afecta semnificativ sănătatea ocupanților, prezența, concentrarea, ori performanța de muncă sau învățare. Ele mai indică o creștere de 12% a productivității într-o clădire de birouri renovată”, a declarat reprezentanta BPIE, în cadrul Forumului România Eficientă.

Astfel, politicile de sănătate și de energie ar trebui coordonate, iar în sistemele de colectare a datelor privind eficiența energetică ar trebui incluși indicatori privind sănătatea clădirilor.

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, companie care contribuie financiar cu o sponsorizare a programului în valoare de 4 milioane de euro până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național multianual de eficiență energetică, cel puțin până în 2022. România Eficientă își propune să susțină atingerea țintelor de eficiență energetică ale României asumate la nivel european în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea de proiecte concrete de renovare profundă a unor clădiri publice, în diferite regiuni ale țării.

Partenerii principali ai EPG în proiectul România Eficientă  sunt Universitatea Politehnica București (UPB), ANRE și Organismul Național pentru Standardizare (ASRO). Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Inițiativa Belt and Road promovează realizarea visului de sute de ani care unește Asia și Europa

0

De mii de ani, continentul eurasiatic a jucat un rol important în dezvoltarea societății umane. În ultimele sute de ani, de la construcția căii ferate din Siberia din secolul al XIX-lea până la construcția podului continental eurasiatic din anii 1990, popoarele din Asia și Europa au început să promoveze Asia-Europa Unicom, dar cu puțin succes. Odată cu trecerea timpului, s-a maturizat sprijinul pentru realizarea visului Asia-Europa Unicom: globalizarea economică a îmbunătățit legăturile dintre țările asiatice și europene, autostrăzile și modernizarea căilor ferate au îmbunătățit accesibilitatea, iar necesitățile de cooperare dintre UE și China au crescut, la fel cum a crescut și atracția dintre Asia și Europa. Asia-Europa Unicom are nevoie de un mecanism echitabil și durabil de coordonare care să răspundă nevoilor tuturor părților și să mobilizeze toate părțile pentru a transforma oportunitățile timpurilor în rezultate reale.


Istoria este cel mai bun profesor. Drumul vechi al mătăsii, primul care a conectat Asia și Europa, poate parcurge mii de kilometri și durează de mii de ani datorită faptului că țările de-a lungul drumului au obținut o cooperare pașnică, deschisă și inclusivă, de învățare reciprocă și beneficii reciproce, ceea ce poate fi considerat cea mai bună referință.
Inițiativa Belt and Road este cea mai bună cale de a revigora spiritul vechiului drum al mătăsii. Principiul de participare egală la negociere și execuție precum și beneficii comune este regula de aur pentru a promova Belt and Road. Indiferent că planifică un plan de cooperare sau de implementare a unui proiect specific, acesta este discutat de către
participanți. Nu există un participant mai important, ci toate părțile participă la nivel de egalitate, nu există o operațiune secretă, ci se insistă asupra deschiderii și transparenței, niciun câștigător nu obține toate avantajele, ci căutând beneficii reciproce și câștigul este unul comun. Cooperarea include comunicarea politică, conectivitatea facilităților, îmbunătățirea comerțului, finanțarea capitalului și unirea inimilor oamenilor. Scopul final este de a consolida interconectarea diferitelor părți, de a aprofunda cooperarea pragmatică și de a spori bunăstarea oamenilor din toate țările.


Acestea sunt acțiunile de care au nevoie Asia-Europa Unicom și întreaga dezvoltare globală. În contextul numeroaselor provocări și incertitudini din economia mondială actuală, Belt and Road pledează pentru construirea unei economii mondiale deschise, inclusive, durabile și concentrate pe oameni pentru a promova prosperitatea comună. Președintele Elveției, Ueli Maurer, a declarat: „Inițiativa Belt and Road este orientată spre viitor și contribuie la promovarea globalizării economice”. Președintele Maurer a vorbit despre aspirațiile comune ale multor țări și a explicat de ce Belt and Road este salutată și susținută de tot mai multe țări. În prezent, peste 150 de țări și organizații internaționale au semnat un acord de cooperare cu China în cadrul inițiativei Belt and Road.


Rezultatele fructuoase sunt cele mai puternice adnotări ale inițiativei Belt and Road. Rata de creștere a importurilor și exporturilor Chinei de-a lungul Belt and Road este cu mult mai mare decât rata generală de creștere a comerțului exterior al Chinei, rata de creștere a importurilor o depășește pe cea a exporturilor, iar dezechilibrul comercial continuă să se îmbunătățească. Construirea a aproximativ 80 de zone de cooperare economică și comercială în țările de-a lungul rutei înseamnă o investiție cumulată de peste 27 miliarde de dolari. Numărul de trenuri China-Europa a atins 13.000, ajungând în 15 țări, inclusiv Regatul Unit, Polonia și Cehia. În Duisburg, Germania, au fost create mai mult de 6.000 de locuri de muncă numai în sectorul logistic legat de trenurile China-Europa. Cercetările recente efectuate de instituții internaționale, cum ar fi Banca Mondială, demonstrează că cooperarea Belt and Road va reduce costurile comerțului mondial cu 1,1% până la 2,2%, ceea ce va spori rata de creștere economică globală cu cel puțin 0,1% în 2019.


Proiectele majore s-a schimbat de la design la program bine conturat. Prin participare la cooperările Belt and Road, Maldivele au creat primul pod transversal, iar Jamaica, Muntenegru, Uganda și alte țări au construit prima autostradă. A început construcția căii ferate de mare viteză din Indonezia și a căii ferate care va uni Ungaria cu Serbia, iar perspectiva interconexiunii se îmbunătățește în mod constant.
Cooperarea financiară în cadrul Belt and Road s-a dezvoltat rapid și a dus la finanțarea proiectelor mari. Acum trei ani, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat primul proiect de finanțare comună cu Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, iar Fondul European de Investiții și Fondul Rutier de Mătase au înființat un fond mutual de investiții și au făcut investiții reale. Participarea instituțiilor financiare internaționale a îmbogățit fondurile, ceea ce reprezintă o manifestare vie a cooperării proiectelor mari în conformitate cu normele și standardele internaționale.


Situată în zona centrală a continentului eurasiatic, România are ieșire la Marea Neagră și este străbătută de fluviul Dunărea, are condiții bune pentru transportul multimodal, cum ar fi transportul maritim, de apă, feroviar și rutier, și poate juca un rol esențial în Asia-Europa Unicom. Inițiativa Belt and Road folosește infrastructura ca piatră de temelie a conectivității. România își poate înlătura neajunsurile în porturi, drumuri și căi ferate prin cooperarea în cadrul Belt and Road, punând bazele unei creșteri economice durabile. „Pentru a fi bogat, mai întâi construiește drumul”, acesta este unul dintre trucurile Chinei de a-și menține creșterea economică rapidă de zeci de ani.


Este de remarcat faptul că de la începutul acestui an China și România au făcut progrese remarcabile în cooperarea proiectelor mari. China General Nuclear Power Corporation, CGN, a semnat un acord cu Nuclearelectrica din România pentru a înființa o societate mixtă. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă se mișcă într-o direcție pozitivă. Grupul China Communications Construction Group, în colaborare cu companii locale din Turcia, Franța și România, negociază cu guvernul român proiectul de autostradă Ploiești-Brașov, deschizând un nou model de cooperare 1 + N pentru a contribui la obținerea de beneficii reciproce și rezultate rentabile. În cazul în care proiectul este finalizat, locuitorii Bucureștiului vor putea avea mai mult timp pentru schi în timpul iernii decât pentru drum. Belt and Road sprijină rețeaua transeuropeană de transport, iar China și România pot găsi multe oportunități de cooperare în viitor.
La cel de-al doilea forum al summit-ului de cooperare internațională Belt and Road, președintele chinez, Xi Jinping, a descris detaliat principiile, conceptele și obiectivele Belt and Road. Aceasta este cea mai recentă evoluție a inițiativei Chinei Belt and Road, bazată pe schimbările și cerințele țărilor de-a lungul timpurilor.


Inițiativa Belt and Road avansează cu timpul, iar cooperarea bilaterală dintre China și România are o istorie îndelungată și arată din ce în ce mai dinamică. Anul acesta marchează aniversarea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România și aniversarea celor 15 ani de la stabilirea unui parteneriat amical de cooperare. În fața noilor oportunități istorice, există motive să credem că cooperarea dintre cele două țări în cadrul Belt and Road va găsi mai multe puncte de interes. Adâncirea relațiilor chino-române va contribui mai mult la interconectarea Asia-Europa.

 

***

În cei cinci ani de la propunerea inițiativei Belt and Road, China a semnat acorduri de liber schimb cu 13 țări dezvoltate în comun.
Proiectele de investiții ale Chinei privind co-construirea Belt and Road includ construirea căilor ferate Mombasa-Nairobi, Addis Abeba-Djibouti, China-Thailanda și Ungaria-Serbia.
Cu o creștere anuală de 7,2% și o investiție totală de 70 de miliarde de dolari, aceste proiecte au promovat în mod eficient cooperarea economică cu beneficii reciproce între China și alte țări implicate.

 

 

Bursele JTI pentru Jurnaliști Lansarea ediției 2019-2020

0
De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2019 – 2020, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult. Programul, aflat la 20 de ani de la prima ediție, este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internațională. Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:
  • Un training specializat, susținut în România de către experți în teme europene și economice;
  • O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  • Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;
La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul. La ediția 2019 – 2020 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:
  • Experiența profesională de minimum doi ani
  • Vârsta de până în 40 de ani
  • Abilități de comunicare în limba engleză.
Dosarul de înscriere va cuprinde:
  • Curriculum Vitae
  • Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  • Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  • Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.
Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu. Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 1 septembrie 2019 (inclusiv), cu mențiunea Bursele JTI pentru Jurnaliști. Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles. Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști. Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”. Dosarele de înscriere se pot depune fie online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa [email protected], precum și print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190. Persoana de contact: Irina Apostol, tel: 0744584620,e-mail: [email protected]    

România are nevoie de o coaliție pentru dezvoltare durabilă

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de statele membre ale ONU în 2015, reprezintă un răspuns la problemele sociale, economice și de mediu ale lumii. Într-o abordare holistică, documentul cuantifică 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD/SDG) care țin de toate domeniile vieții noastre, și sociale, și economice, și de mediu și 169 de ținte de care nu putem să nu ținem cont în ceea ce ne propunem să facem în perioada următoare.

Cele 17 obiective ale Agendei 2030 sunt: 1) Fără sărăcie; 2) Foamete „zero”; 3) Sănătate și bunăstare; 4) Educație de calitate; 5) Egalitate de gen; 6) Apă curată și sanitație; 7) Energie curată și la prețuri accesibile; 8) Muncă decentă și creștere economică; 9) Industrie, inovație și infrastructură; 10) Inegalități reduse; 11) Orașe și comunități durabile; 12) Consum și producție responsabile; 13) Acțiune climatică; 14) Viață activă; 15) Viață terestră; 16) Pace, justiție și instituții eficiente; 17) Parteneriate pentru realizarea obiectivelor. Care dintre aceste obiective e mai important? Toate sunt importante, se intersectează. Uniunea Europeană a dorit de la început să fie lider în implementarea Agendei 2030 și s-a dovedit cel mai activă în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Totuși, încă nu suntem în faza în care UE să fi definit ce vrea prin strategiile sectoriale pentru 2030. Președinția la Consiliul UE în semestrul I din 2019 aduce României oportunitatea de a juca un rol esențial în acțiunea pentru viitorul Uniunii Europene: avem o ocazie unică, să fim un catalizator al deciziilor UE în ceea ce privește Agenda 2030. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României s-a pregătit în acest sens.

Președinția Consiliului UE aduce României oportunitatea rolului de catalizator al deciziilor europene în implementarea Agendei 2030.

Pentru implementarea obiectivelor Agendei 2030 în România este important să avem o voință politică. Sub acest aspect, ambele camere ale Parlamentului României și-au declarat susținerea pentru implementarea celor 17 obiective și în aprilie 2016 au adoptat o declarație politică foarte puternică pentru instituționalizarea a ceea ce ne dorim legat de obiectivele Agendei 2030. Pentru consolidarea cadrului instituțional, pe baza declarației, în mai 2017 a fost înființat prin HG nr. 313/2017 Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu sarcina de a coordona și monitoriza implementarea celor 17 obiective. În momentul de față, relația interinstituțională se face prin abordare multinivel, multitematic, multisectorial.  

Coerența este prima lecție pentru dezvoltarea unui model economic

Banca Națională este o instituție care vede destul de bine problemele cu care se confruntă societatea românească; sunt probleme multe, complicate. Noi suntem foarte interesați de a găzdui, de a organiza dacă ne stă în putință, dezbateri de calitate pe astfel de probleme economice, financiare, evenimente culturale. TDS_0235

Bineînțeles, nu vrem să le mărim frecvența până la a plictisi societatea, nu vrem nici să abuzăm de răbdarea audienței. Totodată, din punctul de vedere al Academiei Române, cred că țara are nevoie de dezbateri pe baze academice în sensul solid al cuvântului. Academic înseamnă un format de dezbateri reglementat, încadrat în niște rigori, pentru ca dezbaterile să aibă un scop și să ajungă la niște concluzii. Așa se prefigurează tema inițiată de ASPES, cu subiecte extrem de interesante, preocupante. Acesta este motivul pentru care Secția de Științe Economice, Sociologie și Juridice a Academiei Române intră în parteneriat cu ASPES, cu ceilalți organizatori pentru o dezbatere de idei, de teze, de opinii pe baze academice, care să ajungă la rezultate concrete.

Ce facem cu economia României?

În numărul din decembrie 2018 al revistei ECONOMISTUL, dedicat Centenarului înfăptuirii României Mari, Daniel Apostol se întreba: „Creștem sau descreștem la împlinirea Centenarului? Cum ne pregătim pentru următorii 100 de ani? Și deloc de ignorat: încotro merge astăzi România?”.

Eu mi-aș permite să dau un răspuns la întrebarea lui Daniel Apostol: „Deocamdată România crește, dar nu se dezvoltă”. Încă din primul număr al apariției publicației ECONOMISTUL ca revistă, subsemnatul am deschis editorialul cu întrebarea: „Ce facem cu economia României?”. De atunci și până astăzi, cu o consecvență evidentă, în paginile sale ECONOMISTUL a abordat număr de număr probleme majore ale economiei, prin opinii ale specialiștilor, analize instituționale, dar, mai ales, prin prezentarea de propuneri și soluții pentru reconfigurarea unei economii a României în care să primeze interesul național, dar evident printr-o integrare accelerată în UE, o uniune care ea însăși este într-un proces de restructurare.

Studiu MKOR: 9 din 10 români cumpără lunar cel puțin un articol din categoria Fashion

0

9 din 10 români cumpără lunar cel puțin un articol din categoria fashion, iar 15% dintre cumpărători returnează produsele, conform studiului MKOR Fashion Consumer Trends, România, 2024.

Rezultatele studiului dezvăluie tendințele actuale în comportamentul de consum al românilor privind articolele de modă, consum etic, preferințele de achiziție, bugete și sustenabilitate. Datele din studiu compară anii 2023 și 2022, precum și 2023 și 2021, evidențiind evoluțiile și schimbările semnificative.

Comportamentul de cumpărare al românilor poate fi influențat de interesul pentru consumul etic, inclusiv pentru articolele de Fashion. 38% dintre români sunt consumatori etici și sunt conștienți de impactul pe care îl au alegerile lor de consum asupra mediului, astfel că adoptă un comportament responsabil, etic și asumat în ceea ce privește achizițiile.

Consumatorul etic ia în mod consecvent decizii responsabile pe mai multe planuri ale vieții cotidiene, de la alegerea hranei, gestionarea resurselor, până la cumpărăturile de îmbrăcăminte sau încălțăminte.

Pentru a încuraja un stil de viață sustenabil, 45% dintre consumatorii etici spun că evită consumul excesiv de articole fashion și cumpără mai puține haine, iar 23% caută alternative sustenabile.

O alternativă sustenabilă este conceptul „second-hand fashion” care este încă unul de nișă în România, însă poate crește pe fondul preocupării pentru consumul etic.

Achiziționarea de produse second-hand este o practică zilnică pentru 33% dintre consumatorii etici, mai ales pentru femei.

Bugetele românilor la cumpărături 

Față de 2022, 7 din 10 români consideră că în 2023 cheltuielile pentru articole fashion au crescut. Suma medie cheltuită pentru o sesiune de shopping este de 381 RON.

Românii scot cei mai mulți bani din buzunar pentru îmbrăcăminte, iar la ultima achiziție au cheltuit 322 RON pe haine.

Referitor la canalele de achiziție, românii preferă în continuare cumpărăturile în magazine fizice, cu o ușoară creștere a interesului pentru online. 

Aproape un sfert dintre consumatori optează pentru un mix între canalele online și offline (24%), iar aproximativ 2 din 10 români preferă să cumpere exclusiv online articole din categoria fashion.

Telefonul și self-checkout, cele mai utilizate la cumpărături

Comportamentul consumatorilor evoluează odată cu tehnologia, iar experiențele digitale influențează decizia de a reveni în magazin pentru 1 din 2 consumatori. 

Utilizarea telefonului mobil în magazinele fizice a crescut, iar 63% dintre consumatori folosesc telefonul pentru a accesa aplicațiile mobile ale magazinelor, carduri de fidelitate și plăți. Sistemele de plată contactless și self-checkout sunt, de asemenea, populare.

Gen Z, Millennials, locuitorii din București și din zona centrală și de Nord-Vest a țării plătesc cel mai des cu telefonul mobil.

Tehnologia evoluează într-un ritm alert, iar comportamentul consumatorilor se schimbă și se adaptează rapid noilor tendințe și instrumentelor digitale. Studiul nostru arată că experiența de cumpărare devine tot mai importantă. 

Deși consumul de articole de modă rămâne ridicat în rândul românilor, observăm o creștere a interesului pentru moda etică și sustenabilitate. 

Este esențial pentru retaileri să înțeleagă nevoile și preferințele consumatorilor, pentru a oferi servicii personalizate și inovatoare”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.

Studiul complet se regăsește aici: https://mkor.ro/studii/fashion-consumer-trends-2024/ 


Rezultatele studiului sunt extrase din Fashion Consumer Trends.Live, un tracker trimestrial marca MKOR, reprezentativ la nivelul pieței de Fashion Retail. Rezultatele au fost completate cu datele din alte două studii MKOR, respectiv Consumatorul Etic din România și Consumer Sentiment. Studiile au fost realizate pe un e șantion din populația generală –18-55 ani, prin intermediul metodei CAWI online sau prin oanelul propriu MKOR.

MKOR este o agenție de cercetare de piață inovativă, care combină experiența practică în afaceri, know-how-ul la nivel MBA și expertiza de top pentru a oferi o înțelegere aprofundată a mediului de business. În activitatea sa, MKOR acoperă toate tipurile de cercetare și oferă o flexibilitate crescută clienților săi, cu scopul înțelegerii și livrării celor mai detaliate perspective asupra pieței.

Romsilva a marcat Ziua Europeană a Parcurilor

0

Ziua Europeană a Parcurilor este celebrată în fiecare an la 24 mai. Ediția din acest an, a avut tema „Votează pentru Natură!”, sugerând „un îndemn să asigurăm un viitor mai sănătos pentru oameni și natură”. Evenimentul a fost marcat printr-o serie de evenimente organizate în județul Vâlcea, de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Administrația Parcului Național Cozia.

Au participat directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Marius-Dan Sîiulescu, reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, directori ai parcurilor naționale și naturale, reprezentanți ai administrației publice locale și ai mediului academic.

Directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Marius-Dan Sîiulescu, a pus accent în intervenția sa „pe conservarea biodiversității din ariile naturale protejate, păstrarea tradițiilor din comunitățile locale din aceste zone, armonia dintre oameni și natură și a exprimat susținerea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva pentru administrarea celor 22 de parcuri naționale și naturale, precum și disponibilitatea de a prelua în administrate alte arii naturale protejate”.

Romsilva subliniază că, „de Ziua Europeană a Parcurilor, numeroși specialiști în arii naturale protejate au susținut prezentări, iar administrațiile parcurilor naționale și naturale au organizat standuri de prezentare a comunităților locale și cu produse culinare tradiționale”.

Romsilva reamintește că Ziua Europeană a Parcurilor „a fost instituită în urmă cu 25 de ani, la inițiativa Federației Europene a Parcurilor EUROPARC, având ca obiectiv apropierea oamenilor de natură, atragerea atenției asupra importanței frumuseților din natură și a managementului durabil al ariilor naturale protejate.

Primul parc național din România, Retezat, a fost înființat în anul 1935, în prezent fiind 29 de parcuri naționale și naturale. Din acestea, 22 de parcuri naționale și naturale sunt administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, având o suprafață totală de 853.266 hectare, 232.246 hectare fiind în zone de protecție, iar în aceste parcuri sunt 562.730 hectare de păduri. 

Parcurile naționale și naturale administrate de Romsilva pun la dispoziția turiștilor numeroase trasee amenajate, precum și infrastructura care permite plimbări cu bicicleta, barca sau ecvestre, alpinism, popasuri în spații amenajate sau locuri speciale pentru observarea faunei.

Administrațiile celor 22 de parcuri naționale și naturale din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva asigură managementul ariilor naturale protejate, întrețin permanent infrastructura turistică, amenajează traseele și potecile tematice, în colaborare cu Salvamont în zonele montane, mențin marcajele, panourile informative și indicatoarele”.

Foto: Romsilva

Renovatio Solar a finalizat instalarea a 650 de panouri fotovoltaice pe clădirile ANA Hotels și Crowne Plaza din București 

0

Renovatio Solar, companie din ecosistemul Renovatio, unul dintre principalii jucători din domeniul energiei solare și al tehnologiei verzi din România, a finalizat instalarea a 650 de panouri fotovoltaice pe clădirile ANA Hotels (clădire de birouri) și Crowne Plaza (hotel) din București, care aparțin omului de afaceri George Copos. 

„Proiectul a presupus proiectarea și instalarea unui sistem fotovoltaic cu o capacitate totală de 300KWp (in baza unui contract tip EPC – prosumator industrial) și a fost provocator întrucât a fost necesar să lucrăm în intervale orare fixe, prestabilite de client, pentru a nu deranja oaspeții hotelului sau persoanele care lucrează în clădirea de birouri”, a declarat Horațiu Regneală, CEO al Renovatio Solar.

„Am dorit să mergem la nivelul următor cu inițiativele noastre din domeniul sustenabilității și am pus în funcţiune cu ajutorul Renovatio Solar panouri fotovoltaice, care vor asigura parţial necesarul de consum pentru hotelul Crowne Plaza şi pentru sediul companiei noastre, în urma unor investiții care se ridică la aproximativ 300.000 euro”, a spus, la rândul său, Simona Constantinescu, Director General Operațional al ANA Hotels.

Proiect Renovatio Solar – Ana Hotels

Acest proiect a fost implementat sub deviza ”Go Green”, deviză sub care s-a realizat și instalarea de puncte de încărcare pentru mașini electrice, în parcările hotelurilor ANA Hotels.

„Am asigurat clientului ANA Hotels o proiectare profesionistă, având ca rezultat optimizarea spațiului și eficientizarea amplasării panourilor, pentru a obține un randament maxim per suprafața instalată. Rezultatul final este că amortizarea investiției se va realiza într-un timp mai scurt decât cel normal în astfel de situații”, a detaliat Horațiu Regneală.

Toate componentele sistemului fotovoltaic au certificate de calitate și de conformitate aprobate la nivelul UE, dar și la nivel internațional, iar întregul proiect beneficiază de verificări tehnice post instalare. Mai mult, colaborarea a fost extinsă și la servicii de operare și mentenanță pentru întregul proiect. 

Renovatio Solar face parte dintre companiile care aparțin brandului Renovatio, fiind organizația dedicată soluțiilor fotovoltaice turn-key personalizate și de înaltă calitate și având o poziție de top în domeniul energiei solare și al tehnologiei verzi în România.

Societatea ANA Hotels este deținută de omul de afaceri George Copos și are în proprietate hotelurile InterContinental Athenee Palace, Crowne Plaza din Bucureşti şi trei unităţi hoteliere din Poiana Braşov – Sportul, Bradul şi Poiana -, precum şi Hotelul Europa, împreună cu centrul SPA ANA Health Spa din Eforie Nord. În 2022, ANA Hotels şi-a majorat veniturile cu 83%, ajungând la afaceri de 160 milioane lei, nivel similar cu cel prepandemic.

Studiu Kaufland asupra participării la voluntariat în România

0

Compania Kaufland România a comandat un studiu privind atitudinea românilor față de voluntariat, studiu realizat în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, facilitat de UniBuc Consult – Serviciul de Training și Consultanță și de compania de cercetare iSense Solutions, în perioada aprilie-mai 2024. Studiul arată că „doar 5% dintre români se implică în mod constant și activ în acțiuni de voluntariat, deși 92% dintre ei consideră apelul la voluntariat o practică pozitivă, indiferent dacă au lucrat sau nu ca voluntari”. Pe marginea studiului, realizatorii lui subliniază în sinteză:

Doar 5% dintre români fac voluntariat în mod constant și activ

Conform rezultatelor cercetării, una dintre cele mai ample din ultimii ani inițiată de mediul privat, motivele principale pentru care românii fac voluntariat sunt pur emoționale, într-un cadru neorganizat, însă. 

„Aproape jumătate (43%) dintre români nu au participat încă la activități de voluntariat într-un cadru oficial și organizat, iar emoția rămâne principalul factor care îi motivează pe adepții voluntariatului. Asocierea voluntariatului cu etichete pozitive precum bunătate (90%), responsabilitatea (86%) sau implicarea civică (82%) întrunește grade foarte mari de acord”, se arată în studiu. 

Rezultatele relevă, totodată, că majoritatea respondenților asociază voluntariatul cu aspecte pozitive și menționează o varietate extinsă de motive pentru care aleg să își petreacă timpul astfel. 

Mai mult de jumătate dintre respondeți nu fac voluntariat din lipsă de timp sau alte obligații (55%), că nu vor (52%) sau că statul și alte instituții ar trebui să rezolve problemele societății (51%).

În baza acestor date, Kaufland România, recunoscută pentru modelul de business responsabil și implicarea în comunitate, lansează o campanie complexă de comunicare, prin care să promoveze rolul voluntariatului în dezvoltarea unei societăți și să crească nivelul de implicare al locuitorilor din toată țara.

Scopul campaniei și rezultatele studiului confirmă că există un potențial mare de a crește posibilitățile de implicare civică la nivel individual, în activitatea de zi cu zi.  Prin urmare este nevoie de acțiuni de comunicare și conștientizare pentru a ajunge la o cultură a voluntariatului în România, dincolo de percepția emoțională. 

În privința cadrului instituționalizat de desfășurare a voluntariatului, două treimi (64%) dintre respondenți nu știu că există o lege a voluntariatului, iar un număr similar (74%) și-a exprimat dorința de a avea un cadru legislativ bine definit pentru desfășurarea acestor activități. Acest lucru indică nevoia de maturizare a conceptului, de tranziție de la „faptele bune” și simțul civic către o activitate organizată, desfășurată conform unor norme legitime și în acord cu obiective strategice care să răspundă la nevoile actuale ale societății.

„Cred în puterea voluntariatului de a transforma o societate. Că împreună suntem capabili de lucruri mărețe, odată ce înțelegem că ești cu adevărat împlinit când știi că lași în urma ta – un loc, un om – mai bine decât i-ai găsit. Este al treilea an în care dedic cauzelor sociale un număr de ore egal cu vârsta împlinită – adică 48 de ore, până la final de 2024. Iar la Kaufland, fiecare coleg are două zile libere în plus pentru activități de voluntariat pe care și le aleg singuri. Sunt mândru să-i văd dornici să ajute. Și sunt încrezător că prin această campanie, vom fi tot mai mulți și vom ajuta România să devină așa cum ne dorim”, a declarat Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova.

În ceea ce privește sursele de informare privind oportunitățile de voluntariat și mobilizarea pentru astfel de cauze, rețelele de socializare (32%) și prietenii/cunoștințele (24%) sunt principale. Dealtfel, cele mai credibile surse de organizare a voluntariatului sunt pentru români grupurile de cetățeni (29%), bisericile (27%), ONG-uri (25%). 

„Faptul că locul unu este ocupat de grupuri de cetățeni, fără un suport instituțional/formal, arată o imagine a implicării civice nu atât ca urmare a unei culturi a voluntariatului, ci mai degrabă a unei culturi a binelui, construită pe spontaneitate, cauze care impresionează și nu pe proiecte de lungă durată, suport instituțional și încredere în instituții”, indică rezultatele cercetării. 

„Voluntariatul, originar din structurile militare și ulterior adoptat de diverse medii sociale, a devenit un pilon fundamental în susținerea cauzelor sociale sau ecologice din societate. Numeroase studii demonstrează o corelație pozitivă între implicarea în activități de voluntariat și o viață mai lungă și mai fericită a voluntarilor. De fapt, persoanele fericite, cu un nivel social bun, sunt cele care se implică cel mai mult în voluntariat, contribuind astfel la bunăstarea comunității. Astfel, voluntariatul nu doar că îmbunătățește viețile celor ajutați, dar le și oferă voluntarilor o satisfacție profundă și o calitate a vieții superioară”, a declarat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.

De asemenea, nivelul de implicare în acțiuni de voluntariat crește odată cu nivelul de educație. 

Analizele comparative din cadrul eșantionului au arătat că voluntariatul este mai răspândit în rândul persoanelor din mediul urban, cu vârsta, veniturile și nivelul de educație mai ridicate. Cu toate acestea, atitudinea pozitivă față de voluntariat este larg răspândită în toate categoriile socio-demografice.


Datele sondajului de opinie au fost culese în perioada 29 aprilie – 14 mai 2024. Volumul eșantionului a fost de 1005 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de peste 18 ani.

Despre Kaufland România

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.540 de magazine în 8 țări, peste 155.000 de angajați de angajați și o rețea care a ajuns în prezent la 179 de magazine în România. Asumarea responsabilității ecologice și sociale este un aspect esențial al politicii corporative Kaufland. Crezul companiei constă în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia, de aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială. Cea mai mare parte a proiectelor CSR ale companiei sunt desfășurate în parteneriat cu asociații nonguvernamentale regionale sau naționale și urmăresc implementarea de programe sociale complexe ce se adresează unor grupuri mari de beneficiari. Pentru mai multe detalii vizitați www.kaufland.ro. 

Kaufland angajează persoane cu dizabilități la nivel național. Cei interesați pot aplica online, pe cariere.kaufland.ro – unde este disponibilă lista posturilor vacante, prin e-mail la [email protected] sau la numărul de telefon 021.9132.

Despre iSense Solutions 

iSense Solutions – The Modern Consumer Company – folosește cele mai inovatoare metode de explorare și analiză a consumatorului modern. Fondată în 2014, compania oferă servicii complete de cercetare de piață și aduce un mix de inovație și eficiență pentru clienți. 

Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro, www.researchromania.ro, www.sensepanels.com și www.sensecommunities.com.

Începând din anul școlar 2024-2025, Transylvania College, școala internațională britanică din Cluj-Napoca, își extinde activitatea și înființează o secție de liceu bilingvă, româno-engleză

0

 

Transylvania College, școala internațională britanică din Cluj-Napoca, înființează, începând din anul școlar 2024-2025, o secție de liceu bilingvă, româno-engleză, cu profil umanist, specializarea științe sociale, potrivită pentru elevii români care doresc să susțină la finalul liceului examenul de bacalaureat românesc. Școala va organiza o primă sesiune de examene pentru admitere pe 10 și 11 iunie.

„România nu mai este o Cenușăreasă. Noi credem că nu mai este nevoie ca absolvenții noștri să plece să studieze în străinătate. Acesta este și motivul pentru care deschidem această linie românească de studiu și în liceu. România este o opțiune la fel de bună ca orice țară din Europa în care ei să studieze și să rămână să trăiască și vrem ca fiecare elev să poată urma o școală de calitate, indiferent unde alege să își continue studiile universitare”, explică Diana Vancea, director Transylvania College, singura școală internațională din regiune acreditată BSO (British School Overseas – „școală britanică ce funcționează peste hotare”) care oferă un traseu educațional complet, de la creșă  până la liceu.

Înființată în 1993, Transylvania College este acreditată Cambridge pentru a susține examinări internaționale IGCSE (International General Certificate of Secondary Education), A-Levels și BSO. De asemenea, este membru în rețeaua internațională Round Square, International Schools Association, Global Connections și G30, ceea ce creează extraordinare oportunități de colaborare între cele mai bune școli internaționale, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Până anul acesta, Transylvania College oferea curriculum-ul național românesc pentru educația preuniversitară, de la clasele pregătitoare până la terminarea gimnaziului, și curriculum-ul național al Marii Britanii și al Țării Galilor, pentru linia internațională, la clasele primare până la liceu, inclusiv.

Din septembrie 2024, Transylvania College își extinde activitatea, deschizând, pe linia românească, câte o  clasă bilingvă: a IX-a, a X-a și a XI-a, fiecare cu câte 20 de locuri, urmând curriculum român-englez, alături de cele 50 de locuri oferite pentru fiecare clasă echivalentă de pe linia internațională. Taxa anuală pentru Liceul bilingv este de 42.000 de lei, iar pentru Liceul Internațional Cambridge, de 68.000 de lei.

„Principala diferență față de oferta școlilor de stat este dată de modul în care sunt îmbinate elemente din curriculum-ul românesc cu elemente din cel britanic. În ofertă se vor regăsi discipline ce acoperă programa pentru examenul de bacalaureat, predate în limba română: matematică, limba română, istorie, geografie, abilități digitale. În plus, elevii vor putea alege să studieze economie, sociologie sau business, care vor fi predate în limba engleză, pe baza unui curriculum îmbogățit român-englez. Orarul va include, de asemenea, ore în limba română de chimie, fizică, biologie, fiecare având componente experimentale inspirate din curriculum-ul britanic. Și arta sau sportul se vor regăsi în orar”, spune Anca Rusu, director de înscrieri la Transylvania College.

Admiterea pe linia românească presupune susținerea a trei teste scrise la matematică, limba română și limba engleză, acestea fiind concepute de profesori de specialitate din Transylvania College, pe baza programei naționale, și vor fi susținute la sediul școlii din Cluj-Napoca, Aleea Băișoara 2A. Ca și condiții suplimentare pentru admitere, elevii înscriși trebuie să fi avut în clasa a VIII-a, minimum 8, mediile la limba română și la limba engleză, și minimum 7, media la matematică.

Prima sesiune de examene pentru admitere va fi organizată pe 10 și 11 iunie, la aceasta putând participa elevi din orice școală din România care finalizează gimnaziul în anul școlar 2023-2024. Pentru a se înscrie, părinții pot trimite un mesaj la [email protected] cu următoarele informații: numele complet al elevului, școala frecventată în prezent și localitatea, data nașterii elevului/elevei. Orice alte informații cu privire la elev care pot contribui la conturarea profilului candidatului (participare în competiții, o pasiune anume, motivația pentru a studia la Transylvania College) vor fi luate în considerare. 

În cazul în care rezultatele la testele de admitere sunt satisfăcătoare și restul condițiilor sunt îndeplinite, elevului i se va confirma condiționat înscrierea în clasa a IX-a la Transylvania College. Condiția finală este ca la Evaluarea Națională elevul să obțină minimum 8, la proba de limba română, și minimum 7, la proba de matematică.

„După examenele pe care le organizăm intern și la care candidații trebuie să se prezinte fizic, elevii care obțin rezultatele dorite vor avea confirmată înscrierea în liceul nostru chiar înainte de susținerea probelor de Evaluare Națională. Rezultatele de la Evaluarea Națională vor fi luate în considerare ca și criteriu suplimentar, elevii primind inițial o ofertă condiționată, urmând modelul admiterii la universitățile din străinătate”, explică Anca Rusu.

Transylvania College continuă să ofere și linia internațională de studiu, lansată în 2010, unde predarea se realizează exclusiv conform curriculum-ului național al Marii Britanii. Elevii ambelor linii educaționale vor putea participa în mod echitabil la toate programele extracurriculare ale școlii, astfel că și elevii din secția bilingvă se vor bucura de oportunitățile oferite de mediul internațional al școlii. De asemenea, toți elevii din liceu beneficiază de acces la programe de dezvoltare personală, programe de orientare în carieră și program de practică profesională. Cu toții vor putea să se implice, împreună, în echipele școlii, lansate și coordonate de către elevi: debate, robotică, jurnalism, ecologie, explorare și voluntariat, educație financiară. 

Un alt avantaj este dat de faptul că o parte dintre examenele internaționale care vor fi susținute de către elevii de pe linia britanică vor putea fi susținute și de către elevii din secția bilingvă, pentru a obține certificate internaționale la disciplinele respective. Este vorba despre gestiunea afacerilor, economie sau sociologie care vor fi studiate în limba engleză, conform curriculum-ului britanic. În plus, elevii vor putea susține teste de competență lingvistică la limba engleză și limbile străine studiate în liceu, care sunt recunoscute atât național, cât și internațional.

„Elevii care aleg sa se înscrie la secția bilingvă română-engleză vor putea opta, ca și colegii lor de pe linia britanică, pentru înscrierea la o universitate din România sau din străinătate, aplicația în acest caz fiind bazată pe rezultatele la examenul de bacalaureat. Avantajul față de elevii de la o școală de stat este dat de faptul ca absolvenții Transylvania College își vor crea pe 

parcursul liceului un portofoliu bogat de activități extracurriculare, inclusiv stagii de practică profesională. Din experiența avută până acum cu absolvenții de pe linia internațională britanică, avem convingerea că toți absolvenții noștri se vor adapta cu mare ușurință la statutul de student și la rigorile universităților din țară sau din străinătate”, adaugă Diana Vancea.

Despre Transylvania College:

Școala internațională privată Cambridge a fost fondată în 1993 la Cluj-Napoca de către Simona și Dan Baciu, prin înființarea unei grădinițe private, iar anul trecut aceasta a fost preluată integral de către fiica acestora, Ruxandra Mercea. În prezent, comunitatea școlii reunește 700 de elevi și aproximativ 100 de profesori de 30 de naționalități diferite, de pe șase continente. Este singura școală internațională din regiune care a fost acreditată de Ministerul Educației Naționale și care din 2013 a primit statutul de British School Overseas (BSO) școală britanică ce funcționează peste hotare”, în urma unei serii de inspecții din partea Departamentului pentru Educație din Marea Britanie, inspecție care se repetă la fiecare trei ani. A patra inspecție BSO urmează să aibă loc în toamna acestui an. Alături de a oferi educație la cele mai înalte standarde, misiunea școlii are ca focus conectarea și dezvoltarea de relații sănătoase, grija pentru fiecare membru al comunității.

Compania MET Group, premiată pentru „Afacerea Anului”

0

Compania elvețiană MET Group, furnizor de servicii energetice integrate, anunță că „a primit distinctia Europe Commodity Finance Deal of the Year din partea TXF pentru linia de credit obținută în anul 2023” și precizează: „În fiecare an, TXF, un important portal de stiri economice și furnizor de date, premiază 10 tranzacții remarcabile (premiile Perfect 10) din domeniul comerțului și serviciilor financiare. Topul final este decis de un juriu și de votul altor reprezentanți din industrie. 

Strategia pentru crearea acestei linii de credit premiată a fost gândită de echipa financiară a MET Group, împreună cu ING Bank N.V. în calitate de coordonator și agent de securitate și implementare, alături de Natixis CIB și Societe Generale în calitate de finanțatori.

Având o valoare inițială de 1 miliard de euro, oferta era destinată refinanțării unui credit pe termen scurt în valoare de 885 milioane de euro și a fost suprasubscrisă, incheindu-se la valoarea de 1,33 miliarde de euro printr-o ofertă comună susținută de 16 bănci internaționale.

Noua linie de credit oferă MET Group capitalul de lucru și flexibilitatea necesare continuării traiectoriei de creștere. O caracteristică unică a acestei linii de credit o reprezintă finanțarea importurilor de GNL, operațiunilor de stocare precum și distributia de gaz natural și energie electrică în mai multe țări europene cu posibilitatea de extindere și în alte locații. 

Competențele MET Group în domeniul gazelor naturale și energiei electrice din surse regenerabile ajută la susținerea tranziției energetice către o lume cu zero emisii de carbon. Deoarece producția de energie din surse regenerabile este prin natura sa intermitentă, flexibilitatea este indispensabilă pentru echilibrarea rețelei. În timp ce bateriile și alte soluții de stocare a energiei pe o durată mai lungă de timp se intrec in oferte din ce in ce mai competitive, gazul natural rămâne un combustibil cheie pentru oferirea autonomiei energetice.”

Sven Kirch, Group CFO și membru în Consiliul Director al MET Group: „Sunt onorat de primirea acestui premiu care reprezintă o recunoaștere a abilițătii noastre de inovatori și de lideri nu doar în piața de gaz și energie, ci și in strategii de finanțare. Apreciez încrederea pe care băncile partenere au aratat-o față de modelul nostru integrat de business și de capacitățile noastre de gestionare a riscului. Acest premiu încununează relația noastră de colaborare pe termen lung.”

MET Group este definit ca „un furnizor de servicii energetice integrate, cu sediul central în Elveția și operațiuni și active pe piețele gazelor naturale și energiei electrice. MET este prezentă prin subsidiare în 15 țări și 30 de piețe naționale de gaze naturale și în 22 de centre internaționale de tranzacționare. MET a dovedit o experiență vastă în operarea de active energetice verzi (bazate pe surse regenerabile) sau flexibile (din surse convenționale), oferind cea mai largă paletă de sprijin pentru tranziția energetică. Veniturile consolidate ale Grupului MET s-au ridicat în 2022 la 41,5 miliarde euro, volumul total de gaze naturale tranzacționate fiind de 109 BCM, inclusiv contracte futures, iar cel de energie electrică la 67 TWh, inclusiv contracte futures”.

Linia de credit MET, în valoare de 1.23 miliarde de euro, a fost semnată în martie 2023: „Creditul a fost ulterior majorat la 1.33 miliarde Euro. Important de subliniat este faptul că acest credit beneficiază de o opțiune de extindere a termenului de 364 de zile, precum și de opțiunea de a mări valoarea până la un maxim de 1,70 miliarde euro”. 

VIZITA DE LUCRU A PRIMULUI MINISTRU MARCEL CIOLACU LA UCMH – REȘIȚA

0

Primul-ministru Marcel Ciolacu a efectuat o vizită de lucru la Uzina de Construcţii Maşini Hidroenergetice SRL (“UCMH”), însoțit de reprezentanții Hidroelectrica: Karoly Borbely – CEO & Presedinte Directorat, Ianaș Rădoi – COO & Membru Directorat și Răzvan-Silviu Avram – membru al Consiliului de Supraveghere, precum și de administratorii UCMH, Manuela Feder, Aurel Bară și Sebastian Fârtat. Această deplasare vine într-un moment crucial pentru industria energetică românească și subliniază atât angajamentul Hidroelectrica, prin preluarea afacerii UCM Resita (“UCMR”), cât și a Guvernului, de a sprijini sectoarele industriale strategice și de a stimula creșterea economică. 

Evoluția economiei românești din anii 2000 a pus o presiune semnificativă pe piața industriei grele. Ca urmare, UCMR a traversat cea mai dificilă perioadă din cauza condițiilor nefavorabile de pe piață și a veniturilor reduse, ceea ce a condus inevitabil la intrarea companiei în procedura de insolvență în 2011.

În data de 11 martie 2024 a fost semnat contractul de vânzare a afacerii UCMR către UCMH, societate nou înființată, ce are ca asociat unic compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din ţară.

Transferul de afacere a inclus preluarea platformei de producție industrială ABC, preluarea parțială a platformei de producție Câlnicel, integrarea specialiștilor uzinei din domeniul proiectării, tehnologiei și al execuției, asimilarea know-how-ului aferent proiectelor împreună cu documentațiile din arhiva proprie a UCMR, drepturi de proprietate intelectuală, precum și preluarea activelor/dotarilor cu mașini-unelte și utilaje necesare executării de echipamente noi, complexe sau a reparațiilor și retehnologizărilor de echipamente aflate în exploatare.

UCM Reșița a realizat echipamentele aferente a peste 80% din sistemul hidroenergetic naţional, punând în funcţiune peste 6.325 MW putere instalată, care reprezintă 326 grupuri hidroenergetice.

Prin preluarea afacerii UCMR, se realizează o consolidare și o extindere a capacității Grupului Hidroelectrica de a efectua operațiuni rapide și eficiente de mentenanță, în condițiile în care know-how-ul local pentru astfel de operațiuni este din ce în ce mai limitat. Astfel, tranzacția securizează disponibilitatea, continuitatea și reintroducerea în ciclul economic a unei forțe de muncă specializate în asigurarea funcționarii optime a hidrocentralelor existente în portofoliul Hidroelectrica. 

În perioada 2024-2028 bugetul estimat a fi alocat de către Societatea  de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. pentru Uzina Constructoare de Mașini Hidroenergetice S.R.L. va  fi de aproximativ 1 miliard de lei. Acest buget se va concretiza în două direcții:

  • 500 milioane lei participare la investitii directe in UCMH care constau in: investiții în resursa umană; modernizare capacitate de producție; modernizare hale de fabricație.
  • 500 milioane lei lucrări de modernizare, retehnologizare și mentenanță la capacitățile de producție ale Hidroelectrica, lucrări care se vor executa în UCMH.

 “Nu cred că există o mândrie mai mare pentru un prim-ministru decât să vină în cea mai veche unitate industrială, cu un istoric de peste 250 de ani. După insolvență, în acest moment, avem o stabilitate și putem vorbi despre un viitor. Vreau să-i felicit pe membrii conducerii companiei, și pe dumneavoastră, CEO-ul Hidroelectrica care ați luat această decizie (preluarea UCMR). Hidroelectrica are capital majoritar românesc și capitalul românesc, de fapt, salvează o fabrică, și dă o perspectivă. 

Aici, (la UCMH) s-au făcut hidroagregatele de la Porțile de Fier, și nu numai. Acum, că am văzut că sunt aduse componente de la Porțile de Fier pentru reparații, sunt convins că aveți speranță, dumneavoastră, cei 440 de oameni care mai activați la UCMH, ținând cont de cât timp ați așteptat această perspectivă ”a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu. 

Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie a acestei țări investește în UCMH, dă o speranță oamenilor și activității pe care o defășurăm. După cum foarte bine știți, suntem cea mai mare companie a țării, 30% din energie este produsă de noi. Aici la UCMH, cea mai veche unitate industrială, fondată în 1771, au fost fabricate 1461 de locomotive cu abur, inclusiv motoare de navă, și nu în ultimul rând, peste 300 de hidroagregate. Aș vrea să mulțumesc oamenilor pentru că au avut răbdare în cei 13 ani de insolvență. Hidroelectrica înseamnă un nou început” – a declarat CEO Hidroelectrica, Karoly Borbely.

Investițiile în UCMH au potențialul de a genera multiple beneficii economice și sociale. Prin îmbunătățirea capacităților de producție și a calității echipamentelor, UCMH va deveni un jucător important pe piața internațională, consolidând astfel imaginea României ca hub industrial. 

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului Forumul Energiei

0

Financial Intelligence organizează cea de-a șasea ediție a evenimentului Forumul Energiei, luni, 27 mai, începând cu ora 10:30, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe site-ul Financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence.

Teme de dezbatere:

  • Evoluția pieței de energie din România; România și potențialul ei pentru energiile regenerabile;
  • Tranziția energetică – riscuri și oportunități;
  • Cum obținem independența energetică a României? Parteneriate cu țările din regiune;
  • Problemele furnizorilor de energie, în contextul plafonării prețurilor; Modificarea OUG 27;
  • Regulamentul REMIT;
  • Contrapartea Centrală, Contractele pentru Diferență – instrumente pentru cresterea lichiditatii pietelor de energie;  
  • CPT – costuri mai mari pentru  distribuitori; soluții pentru funcționarea rețelelor;   
  • Gazele din Marea Neagră: Rolul proiectului Neptun Deep și al tuturor exploatărilor offshore de gaze naturale în consolidarea securității energetice a UE;
  • Legea Offshore-Wind;
  • Înmagazinarea gazelor naturale;
  • PNRR, Fondul de modernizare şi Fondurile Structurale 2021-2027: trei surse importante de finanțare din fonduri europene a proiectelor din energie;
  • Finanțarea prin creditele verzi;
  • Strategia de investiții a companiilor de stat din energie;
  • Investiția la bursă în acțiuni ale companiilor din energie;
  • Strategia României privind investiția în hidrogen;
  • Energia nucleară – contribuție la realizarea obiectivelor climatice;
  • Eficiența energetică în România;
  • Stațiile electrice și mașinile electrice – evoluția din România;
  • Prețurile la energie din România comparativ cu alte state din UE.

Speakerii evenimentului sunt:

Panel AUTORITĂȚI: Sebastian BURDUJA, Ministru al Energiei (mesaj video); Virgil POPESCU, Președinte, Comisia de Mediu din Camera Deputaților; Lucian RUSU, Secretar General Adjunct al Guvernului; George NICULESCU, Președinte Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE); Bende SÁNDOR, Preşedinte Comisia de Industrii și Servicii Camera Deputaților; István-Loránt ANTAL, Preşedinte, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale Senat; Oana Marciana ÖZMEN, Deputat PNL, Secretar la Comisia pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților; Dan PASCU, Vicepreședinte, Consiliul Concurenței; Daniel APOSTOL, Director General, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG); Volker RAFFEL, Președinte ACUE, CEO E.On Romania.

Panel PRODUCĂTORI, FURNIZORI, DISTRIBUITORI, ÎNMAGAZINARE GAZE, CONSUMATORI: Cristina PRUNĂ, Deputat USR, Vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților; Marian NĂSTASE, Președinte ALRO, Președinte ABIEC (Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie din România); Karoly BORBELY, Președinte – CEO, Hidroelectrica; Răzvan POPESCU, Director General, S.N.G.N. ROMGAZ; Cosmin GHIȚĂ, Director General, Nuclearelectrica; Alexandru CHIRIȚĂ, Director General, Electrica; Elisabeta GHIDIU, Director Departament Strategie și Management Corporativ, TRANSGAZ; Dana DĂRĂBAN, Director Executiv, Federaţia ACUE; Vasile CÂRSTEA, Director General, DEPOGAZ; Otilia VÎLCU, Coordonator Practica de Concurență, Guia Naghi și Partenerii; Silvia VLĂSCEANU, Director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO); Dumitru CHISĂLIȚĂ, Președintele Asociației Energia Inteligentă.

Panel ENERGIE REGENERABILĂ: Alina STOENESCU, Department Manager Business Development, Refining & Marketing, OMV Petrom; Mihai BURLACU, Country Manager RO & MD, SKE Solar Inverters; Armand DOMUȚĂ, CEO & Founder Restart Energy One; Mihaela NYERGES, Managing Partner, Nyerges & Partners; Cătălin STANCU, Associated Senior Expert, Horváth; Raluca COVRIG, Director de Public Affairs și Comunicare, FPPG; Corneliu BODEA, CEO Adrem și Președinte, Centrului Român al Energiei; Liviu GAVRILĂ, Vice-Președinte, RWEA – Asociația Română Pentru Energie Eoliană; Martin MOISE, PrimVicepreședinte, PATRES.

Evenimentul va fi moderat de Ancuța STANCIU, Membru Fondator și Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

PARTENERI: ALRO, Nova Power & Gas, S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Hellen’s Rock, SKE Solar Inverters –  Huawei, Restart Energy, Alive Capital, Adrem, Hidroelectrica, e.on, OMV Petrom, Azomureș, ENGIE Romania, Tinmar Energy, Nyerges & Partners, Vienna Energy, Nuclearelectrica, Premier Energy, GNP Guia Naghi & Partners, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Exim Banca Românească, MET Energy, Electrica Furnizare, ROMGAZ, SNGN ROMGAZ SA – Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploiești SRL, Transelectrica, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Horvath, BayWa r.e., CIS GAZ, Bursa de Valori București, Anadolu Automobil Rom – Green Transport, Hellenic Cables – ICME ECAB SA, PNE – Pure New Energy, Bursa Română de Mărfuri, COMES S.A., Consiglieri, AFEER – Asociația Furnizorilor de Energie din România, FREYWILLE, Maison DADOO.

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Național Român, Future Energy Leaders Romania, Asociția Energia Inteligentă, RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România, ICSS, Consiliul National al IMM-urilor din Romania, Camera de Comerț Româno-Britanică.

PARTENER DE MONITORIZARE: mediaTRUST Romania

PARTENERI MEDIA: AGERPRES, România Durabilă, Revista Economistul, ClubEconomic.ro, The Diplomat-Bucharest, Focus Energetic, InvesTenergy, FinZoom.ro, NewMoney, BiziLive.tv.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

ANALIZĂ XTB, Radu Puiu: Producătorii de bere și de înghețată, dezamăgiți de vânzările din lunile de vară. De ce încălzirea globală nu ajută nici industria produselor răcoritoare?

0

La prima vedere, încălzirea globală ar putea genera profit pentru anumite industrii, precum cea a berii sau înghețatei, însă modificările climatice au un impact mai puternic și influențează consumul, dezamăgind producătorii, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România. 

Pe fondul incertitudinilor economice globale, raportul Future Consumer Index, realizat de Ernst & Young, indică faptul că, deși 94% dintre respondenți sunt în continuare „îngrijorați de costul vieții”, aproape 89% dintre aceștia sunt preocupați și de schimbările climatice. 

În urma evenimentelor meteorologice extreme, a creșterii costurilor energiei și a dificultăților întâmpinate de sectorul agricol, 42% dintre consumatorii din raportul menționat mai sus iau în considerare regândirea alegerilor alimentare din cauza impactului schimbărilor climatice asupra prețurilor și disponibilității produselor. 

În mod îngrijorător, 29% dintre ei au fost deja nevoiți să facă astfel de schimbări – un sfert dintre consumatori deja cumpără produse pentru a se proteja de efectele schimbărilor climatice.

În paralel, 48% din membrii generațiilor Z și a milenialilor iau în calcul – sau deja au făcut-o – să se mute în zone cu o climă mai blândă, în timp ce 62% își adaptează sau iau în considerare adaptarea locuințelor la provocările climatice. Toate aceste informații sugerează că zonele cu temperaturi ridicate deteriorează calitatea vieții.

Pe măsură ce cresc concentrațiile de gaze cu efect de seră, crește și temperatura la suprafața globului. Ultimul deceniu, 2011-2020, a fost cel mai cald înregistrat vreodată, iar în aproape toate din lume se înregistrează, anual, mai multe zile călduroase și valuri de căldură.

În aceste condiții, ar putea ca zilele călduroase să influențeze cererea pentru „alimente răcoritoare”, cum ar fi înghețata, berea sau băuturile răcoritoare?

Înghețata a avut de pierdut în lunile caniculare

Valul de căldură din Europa din 2023 a avut un efect negativ asupra vânzărilor de înghețată, mai ales pentru că există un prag cheie pentru temperaturi. În contextul unor valori foarte ridicate în termometre, datele arată că oamenii pot renunța la înghețată, în detrimentul unei băuturi reci.

În prima jumătate a anului 2023, vânzările de înghețată ale Unilever au crescut cu 5,7% la nivel global (sectorul cu cea mai slabă creștere dintre cele cinci categorii industriale ale Unilever), comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cu toate acestea, avansul a fost determinat de creșteri semnificative de preț, chiar dacă volumele au scăzut ușor, potrivit raportului de profit.

În plus, zilele caniculare determină populația să petreacă mai mult timp în interior, pentru a evita expunerea la temperaturi extreme și la soarele puternic, limitând foarte mult intervalul de timp de consum. 

Europa se așteaptă din nou o vară foarte caldă, potrivit meteorologilor și prognozelor meteo. După zece luni consecutive în care s-au înregistrat maxime record la nivel global și în care temperaturile de la suprafața oceanelor din Atlantic au fost mai ridicate decât în orice perioadă din ultimii cel puțin 40 de ani, există puține motive să ne așteptăm la alte valori, punctează Radu Puiu. 

Prin urmare, se preconizează că vara anului 2024 va aduce temperaturi mai ridicate decât cele resimțite în mod obișnuit. Odată cu aceste temperaturi, ne putem aștepta la secete și valuri de căldură intense, care vor afecta cea mai mare parte a regiunii europene.

Producția agricolă a Europei riscă să primească o lovitură dacă previziunile sunt corecte. Temperaturile ridicate din ultimele luni au dus la „uscarea” câmpurilor inundate, care anterior au întârziat însămânțarea culturilor. 

Valul de căldură continuă să provoace îngrijorare, în special pentru regiunile agricole importante din Ucraina și Rusia, compania de consultanță agricolă SovEcon reducând estimările sezoniere pentru producția agricolă rusă. Totodată, potrivit Commodity Weather Group, până la 50% din culturile de la Marea Neagră sunt în pericol. 

Căldura extremă afectează gustul berii

Som Distilleries & Breweries Limited, un producător de băuturi alcoolice din India, a anunțat că luna martie a înregistrat cele mai mari vânzări pe o lună în regiunea Karnataka. În acea perioadă, orașul indian Bengaluru a înregistrat o vreme neobișnuit de caldă. Temperaturile ridicate din martie în regiunea Karnataka au contribuit, probabil, la o creștere a vânzărilor de bere, în special în Bengaluru, capitala berii din India. 

Această dinamică ne arată că temperaturile mai ridicate decât media în anotimpurile mai puțin călduroase (cum ar fi primăvara) pot ajuta consumul, determinându-i pe oameni să iasă din case și să cumpere diferite alimente, însă temperaturile extreme înregistrate în anotimpurile calde pot perturba consumul, arată analistul din cadrul XTB România. 

Heineken a vândut mai puțină bere în Marea Britanie în timpul verii anului 2023, deoarece a majorat prețurile cu peste 7%, iar vremea rece și ploioasă a afectat consumul populației. Scăderea s-a tradus într-o reducere cu 7,6% a cantității vândute în întreaga Europă, prețul mediu crescând cu 12%, ca urmare a inflației și a vânzărilor mai mari de bere premium și de bere blondă. 

Încrederea „mohorâtă” a consumatorilor a influențat vânzările de bere ale Heineken în Europa în primul trimestru al anului 2024, dar marele producător de bere a prezis o revenire în al doilea trimestru. 

Conform estimărilor analiștilor din domeniu, valoarea vânzărilor globale de bere va depăși volumul în următorii patru ani, pe măsură ce categoria continuă să devină mai „premium”, potrivit analistului financiar din cadrul XTB România.

Unul dintre aspectele observate timpul crizelor economice este acela că oamenii beau mai multă bere premium. Deși informația pare contraintuitivă la prima vedere, este justificată dacă analizăm raportul calitate-preț. 

Dintre numeroasele „victime” ale încălzirii globale, puțini s-ar fi gândit că berea ar fi în pericol. Însă, într-un studiu recent, oamenii de știință au descoperit că temperaturile în creștere au un impact asupra calității și gustului berii. Astfel, se ajunge la creșterea prețurilor.

Acest lucru se datorează, în mare parte, reducerii acizilor alfa din hamei, unul dintre ingredientele principale responsabile de amărăciunea caracteristică a berii. Modele sofisticate au simulat efectele încălzirii globale asupra producției de hamei în trei mari țări producătoare: Germania, Republica Cehă și Slovenia.

Presupunând o creștere a temperaturii cu 1,4 grade Celsius până în 2050 și o scădere de aproximativ 24 de milimetri a precipitațiilor, producătorii au comparat proiecțiile cu datele istorice și actuale. S-a constatat că hameiul se coace mai repede, procesul debutând cu aproape 20 de zile mai devreme decât înainte, subliniază Radu Puiu. 

Între 1970 și 1994, s-a măsurat deja o scădere a randamentelor. În plus, concentrația de acid alfa a scăzut cu 0,6%. Cercetătorii au atribuit acest lucru condițiilor de vară prelungite, caniculare și aride provocate de schimbările climatice.

În lunile de vară, consumul de cocktailuri l-a depășit pe cel de bere

Totuși, evenimentele sociale vor continua să fie un catalizator cheie pentru consumul alimentelor răcoritoare. Evenimentele sportive importante precum Jocurile Olimpice și, mai ales, Campionatul European de Fotbal, ar trebui să stimuleze consumul în cele 27 de state membre.

Conform CEO-ului Heineken, Dolf van den Brink, vara trecută a fost „brutală” pentru producătorii de bere. Ploile abundente din Europa continentală în iulie și august au ținut oamenii în case. Astfel, lunile care ar fi trebuit să înregistreze cei mai mulți litri de bere consumați au fost un eșec. Astfel, consumul de cocktailuri a depășit consumul de bere.

Anul acesta, însă, producătorii se așteaptă la alte rezultate, cu previziuni de creștere a consumului și a producției pentru întreaga industrie. Chiar și berile nealcoolice, capabile să „câștige” din cota de piață a băuturilor îndulcite cu zahăr, sunt așteptate să crească, explică Radu Puiu. 

Totuși, așteptările optimiste pentru 2024 nu înlătură toate incertitudinile. Din cauza inflației și a vânzărilor mai mici decât așteptările, prețurile berii au crescut în ultimul an. Este confirmată, astfel, tendința prognozată de analiști de creștere a valorii vânzărilor, dar de încetinire a volumului.

Profitul net ajustat al Xiaomi se dublează în primul trimestru și ajunge la 6,5 miliarde RMB

0

Traiectorie robustă de creștere, catalizată de multipli factori 

Corporația Xiaomi („Xiaomi” sau „Grupul”; cod bursier: 1810), o companie de electronice de consum și producție inteligentă cu smartphone-uri și hardware inteligent conectate printr-o platformă Internet of Things („IoT”), și-a anunțat rezultatele neauditate consolidate pentru cele trei luni încheiate la 31 martie 2024 („Perioada” sau „Trimestrul 1”), cu venituri trimestriale care înregistrează o creștere anuală de două cifre („YoY”) timp de două trimestre consecutive. În cursul Perioadei, venitul total al Grupului s-a ridicat la 75,5 miliarde RMB, o creștere de 27% YoY. Profitul net ajustat a atins un nivel record, crescând cu 100,8% YoY la 6,5 miliarde RMB. Acesta a inclus 2,3 miliarde RMB cheltuieli legate de afacerea cu vehicule electrice inteligente („EV”) și alte noi inițiative, semnalând o creștere accelerată. Datorită executării eficiente a strategiei de operare de bază – „accent dublu pe scalare și profitabilitate”, în primul trimestru al anului 2024, marja de profit brut a Xiaomi a ajuns la 22,3% la nivelul Grupului, echivalentul unei creșteri de 2,8 puncte procentuale YoY. Grupul și-a executat cu diligență strategiile de operare, determinând o creștere a veniturilor cu două cifre în trimestrul întâi în cele trei domenii de activitate principale – smartphone-uri, produse IoT și lifestyle și servicii de internet. Motoarele multiple de creștere ale Xiaomi, combinate cu performanța robustă a afacerii cu vehicule electrice inteligente, au propulsat rezultatele cu mult peste estimările pieței.

Profitabilitatea afacerilor de bază ale Xiaomi rămâne solidă pe termen lung, cu resurse financiare abundente care facilitează un sprijin puternic pentru inovația tehnologică și dezvoltarea afacerii cu vehicule electrice inteligente. La 31 martie 2024, resursele de numerar ale Grupului au ajuns la 127,3 miliarde RMB. Cheltuielile de cercetare și dezvoltare din primul trimestru au fost de 5,2 miliarde RMB, în creștere cu 25,4% YoY, cu numeroase descoperiri tehnologice realizate în special în domeniul tehnologiilor pentru vehicule electrice inteligente.

Strategia cu accent pe premium dă roade odată cu creșterea prețului mediu de vânzare a smartphone-urilor

Impulsate de globalizare și strategiile cu accent pe componenta premium, livrările globale de smartphone-uri Xiaomi au crescut cu 33,7% YoY la 40,6 milioane de unități în cursul Perioadei, marcând o creștere YoY pentru trei trimestre consecutive. Veniturile din smartphone-uri au atins o creștere pentru al patrulea trimestru consecutiv, ajungând la 46,5 miliarde RMB. Potrivit Canalys, Xiaomi și-a menținut clasamentul în top 3 livrări globale de smartphone-uri timp de 15 trimestre consecutive, cu o cotă de piață de 13,8% în primul trimestru.

Profitabilitatea afacerii cu smartphone-uri a continuat să se îmbunătățească, marja de profit brut din primul trimestru atingând 14,8% – o creștere de 3,6 puncte procentuale YoY. Grupul a continuat să facă pași importanți în segmentele de preț premium. Potrivit datelor terțe, cota de piață a Xiaomi din vânzările de smartphone-uri din segmentul de preț 5.000 RMB – 6.000 RMB în China continentală a ajuns la 10,1% în cursul Perioadei, în creștere cu 5,8 puncte procentuale YoY. Proporția livrărilor globale de smartphone-uri premium a atins, de asemenea, un nivel record în primul trimestru, reprezentând 21,7% din totalul livrărilor de smartphone-uri, în creștere cu 1,4 puncte procentuale YoY.

Extinderea globală a Xiaomi a dat roade, cu o creștere solidă pe piețele cheie din Orientul Mijlociu, America Latină, Africa și Asia de Sud-Est. Potrivit Canalys, în primul trimestru al anului, livrările de smartphone-uri ale Grupului s-au clasat printre primele trei în 56 de țări și regiuni la nivel global și printre primele cinci în 67 de țări și regiuni la nivel global. Comparativ cu anul trecut, Xiaomi s-a clasat printre primele trei pe 51 de piețe și printre primele cinci pe 65 de piețe. Avantajul competitiv al Grupului pe aceste piețe s-a consolidat și mai mult.

Marja de profit din domeniul IoT ajunge la un nivel record, electrocasnicele inteligente mari prind elan

În cursul Perioadei, produsele IoT și lifestyle au atins un nivel record, cu venituri în creștere cu 21,0% YoY, la 20,4 miliarde RMB. Marja de profit brut a crescut cu 4,1 puncte procentuale YoY la 19,9%, atingând un nivel record. Xiaomi și-a consolidat poziția de lider în categoriile de produse IoT.

Profitând de reputația sa pe piață, portofoliul bogat de produse și experiența utilizatorilor din cadrul ecosistemului inteligent, veniturile Xiaomi din aparatele electrocasnice inteligente mari au crescut cu peste 46% YoY, volumul vânzărilor menținându-se în creștere puternică. În cursul trimestrului, livrările de aparate de aer condiționat au depășit 690.000 de unități, în creștere cu 63%; livrările de frigidere au depășit 530.000 de unități – o creștere de 52%; iar livrările de mașini de spălat au depășit 360.000 de unități, în creștere cu 47%, toate în comparație cu anul precedent. Categoria de televizoare premium Xiaomi a trecut, de asemenea, prin actualizări continue. 

Creșterea din toate categoriile de produse a rămas puternică. Potrivit IDC, livrările globale de tablete Xiaomi au crescut cu 93% YoY. În plus, Xiaomi a făcut progrese semnificative în domeniul wearables. Potrivit Canalys, livrările de căști TWS au ocupat locul întâi în China continentală și au urcat pe locul al doilea, la nivel global.

Creșterea solidă a serviciilor de internet stimulează expansiunea globală

În cursul Perioadei, serviciile de internet și-au menținut o creștere solidă, veniturile atingând un nivel record de 8,0 miliarde RMB, echivalentul unei creșteri de 14,5% YoY. Marja de profit brut a serviciilor de internet a ajuns la 74,2%. Utilizatorii activi lunar (MAU) ai Grupului la nivel global și în China continentală au atins niveluri record. În martie 2024, MAU global a ajuns la 658,1 milioane – o creștere de 10,6% YoY, în timp ce MAU din China continentală a ajuns la 160,4 milioane – o creștere de 9,7% YoY.

Xiaomi s-a mobilizat activ pentru a consolida parteneriatele globale. În primul trimestru, veniturile din serviciile de internet din străinătate au ajuns la 2,5 miliarde RMB, atingând un nivel record și reprezentând 31,2% din totalul veniturilor din servicii de internet.

Mărirea producției de vehicule electrice pentru
a livra peste 100.000 de automobile noi în 2024

Debutul vehiculului electric inteligent al Xiaomi a stârnit entuziasm în rândul utilizatorilor, apărând rapid ca nou motor de creștere. Primul vehicul electric inteligent al Xiaomi, Seria Xiaomi SU7, a fost lansat oficial în 28 martie 2024, completând aspectul general al strategiei Grupului „Human × Car × Home”. Poziționată ca o berlină electrică ecologică de înaltă performanță și dimensiune completă, Seria Xiaomi SU7 include trei modele, cu prețuri începând de la 215.900 RMB. Lansarea oficială a atins o atenție largă pe piață, generând o cerere puternică de comenzi. Până la 30 aprilie, comenzile ferme cumulative pentru Seria Xiaomi SU7 au ajuns la 88.063 de vehicule. Începând cu ora 10:00 a.m., ora Beijing, pe 15 mai, livrările cumulative au ajuns la 10.000 de vehicule, stabilind un nou record în industrie pentru viteza de livrare a modelului de debut al unei mărci noi.

Încurajat de performanța excepțională a Seriei Xiaomi SU7, care a depășit așteptările pieței, Grupul și-a stabilit un obiectiv de peste 100.000 de livrări de vehicule noi pentru 2024, demonstrând încrederea în competitivitatea și capacitatea de producție a seriei. Xiaomi își intensifică eforturile pentru a crește capacitatea de producție prin demararea lucrului în două schimburi începând din luna iunie, pentru a asigura livrarea la timp și pentru a-și extinde rețeaua de vânzări și service. Grupul își planifică ca, până la sfârșitul anului 2024, rețeaua sa de vânzări și service să cuprindă 219 magazine de vânzări care acoperă 46 de orașe și 143 de centre service în 86 de orașe.

Ca o companie de tehnologie care se aventurează în industria de fabricație a vehiculelor electrice, Xiaomi își propune să integreze caracteristici inteligente. Grupul este ferm angajat față de noul său obiectiv pentru 2020-2030, de a investi în tehnologii de bază fundamentale și de a deveni un lider global în domeniul evolutiv al tehnologiilor de ultimă generație. În primul trimestru al anului 2024, cheltuielile de cercetare și dezvoltare au fost de 5,2 miliarde RMB, în creștere cu 25,4% YoY. Xiaomi a făcut progrese substanțiale în tehnologia vehiculelor electrice inteligente, care stau la baza dezvoltării continue a propriului vehicul electric inteligent.

Pentru Xiaomi Pilot Autonomous Driving, Xiaomi rămâne dedicat cercetării și dezvoltării tehnologiei proprietare full-stack. Valorificând platforme avansate care încorporează algoritmi de ultimă generație, cum ar fi Modelul fundamental de cartografiere rutieră, Tehnologia rețelei de ocupare super-rezoluție și Tehnologia BEV adaptivă, Xiaomi a făcut o descoperire revoluționară odată cu prima producție în serie a Tehnologiei modelului de inteligență artificială end-to-end, în China continentală. Echipa de conducere autonomă a Xiaomi are peste 1.000 de profesioniști calificați, cu un plan de a se extinde la 1.500 și 2.000 în 2024 și, respectiv, 2025. Navigarea în oraș pe pilot automat (NOA) prin Xiaomi Pilot Max urmează să fie implementată în 10 orașe din China continentală până la sfârșitul lunii mai 2024, acoperirea națională fiind preconizată pentru august 2024.