ANUL 2022. Lumea se tulbură! Economiile naționale, cele regionale și economia mondială tremură! România este încă în ceață!

Constantin Boștină
-
0
ANUL 2022. Lumea se tulbură! Economiile naționale, cele regionale și economia mondială tremură! România este încă în ceață!

1990

După 1990, odată cu încetarea războiului rece și dispariția Uniunii Sovietice, omenirea, în evoluția ei, a cunoscut o schimbare de paradigmă: de la confruntarea mai mult sau mai puțin fățișă între Est și Vest, a început o epocă care a durat circa 30 de ani de mai bună colaborare politică și economică între statele lumii, cu uimitoare progrese științifico-tehnice și o mișcare accelerată spre globalizare. Omenirea începuse să se obișnuiască cu vremuri relativ liniștite și prospere.

Cei 30 de ani de aparentă evoluție spre o nouă ordine mondială politică, militară și economică se pare că nu au reușit să impună un curs mai favorabil nevoilor reale ale omenirii și ale planetei PĂMÂNT.

Tendința spre globalizare și dezvoltarea necontrolată a multinaționalelor au impus prea repede rolul pieței în defavoarea unei dezvoltări echilibrate, naționale și internaționale, în care statul să-și mențină rolul de supraveghetor și reglementator.

2020

Apare pandemia de COVID-19, care tulbură viața pe pământ.

Instituțiile internaționale nu sunt pregătite să răspundă problemelor generate de COVID-19, iar statele naționale încearcă să se descurce fiecare cum crede sau cum poate.

Este totodată, un prim semnal că instituțiile mondiale ONU, UNCTAD, OECD, FAO, FMI, Banca Mondială create într-o altă etapă și în alte condiții istorice nu au putut să răspundă cu măsurile necesare actualei situații istorice.

Este prima lovitură puternică dată omenirii și care a marcat începutul căderii economice, la nivel mondial, regional și național.

În același timp globalizarea, în plin marș în debutul secolului XXI, începe să se clatine.

2022

Începe invazia Rusiei în Ucraina, care nu este clar încă dacă rămâne un conflict local ori devine regional sau mai mult decât atât.

Clar este însă că efectele conflictului ruso-ucrainean asupra economiilor naționale, economiilor regionale și chiar economiei mondiale sunt deosebit de negative.

Iată cum prin evoluția mondială în mai puțin de trei ani putem să-i dăm dreptate lui John Bruton, fost prim-ministru al Irlandei, care afirma recent: „Globalizarea este un capitol încheiat”. Evident, în forma în care începuse să evolueze în ultimii ani înainte de pandemia de COVID-19 și de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina.

Acum instituțiile internaționale, dar și guvernele naționale, vădit depășite de evenimentele anilor 2020-2022, nu mai acordă atenție protejării și promovării politicilor de creștere și dezvoltare economică, ci pun pe prim-plan strategii militare, sancțiuni economice și financiare care evident în fapt sunt necesare, dar sunt generatoare de efecte economice negative, care prevestesc o mare criză economică, socială și umanitară mondială.

Lumea economică se regrupează: pe de o parte lumea dolarului, euro, yenul japonez, iar pe de altă parte rubla, yuanul, rupia, rialul iranian.

Pentru țări cu economii naționale slab dezvoltate consecințele vor fi mai grave.

În această situație dificilă se află și România, care nu are o economie națională consolidată, cu un nucleu economic național solid bazat pe prelucrarea în țară a materiilor prime și folosirea acasă a forței de muncă, ceea ce ar fi avut ca rezultat o producție națională care să constituie pondere în consumul intern. Peste 80% din activitățile industriale din România aparțin capitalului străin, care oricând și, mai ales în condiții dificile, își poate reduce sau chiar închide activitatea în România, cu toate efectele negative ce pot urma.

O mare parte a bunurilor destinate consumului populației nu sunt produse în țară, deși avem materii prime suficiente, ci vin din import la prețuri care în ultima perioadă cresc vertiginos, cauzând alături de prețurile la energie, gaz natural și produse petroliere o inflație de peste 10% la sfârșitul lunii martie 2022, cu tendințe de creștere în trimestrul II al anului 2022.

Această situație deloc favorabilă, ba chiar periculoasă și economic, și social nu poate fi rezolvată numai prin recentele MĂSURI DE SPRIJIN aprobate de autorități.

Ele sunt o gură de oxigen pentru o perioadă scurtă, pentru că este real riscul ca odată cu expirarea termenului pentru care se acordă să ne trezim cu cămara (VISTIERIA) goală.

De aceea spun în titlu ROMÂNIA ESTE ÎN CEAȚĂ!

Recentele măsuri de sprijin aprobate de autorități trebuie obligatoriu să fie urgent completate cu măsuri de creștere a producției naționale, prin prelucrarea în țară a materiilor prime, menținerea forței de muncă acasă și creșterea mărfurilor pentru consum familial dar și consum productiv din producție internă, nu din import.

Este momentul să fie urgent deschise șantiere pentru infrastructura de transport (autostrăzi, căi ferate, transport fluvial și maritim, porturi etc.), unități de producție pentru prelucrarea în țară a materiilor prime care au ca efect și stabilizarea forței de muncă în țară și chiar reîntoarcerea românilor plecați în afara țării.

Nu cred că măsurile de amânare a rambursării creditelor pentru producție și pentru populație sunt soluțiile momentului, ci apreciez că în situații excepționale trebuie reduse dobânzile la credite și crescute dobânzile la depozitele populației și ale societăților comerciale, odată cu încurajarea acestora să investească în producție și servicii.

Autorităților ar trebui să le atragă atenția că sistemul bancar din România în care peste 80% este capital străin a încheiat în anul 2021 cu un profit net agregat de 8,3 miliarde lei, adică circa 1,66 miliarde euro, în creștere cu 63,9% față de 2020.

Ce sectoare economice din România au obținut această creștere ca să poți avea un asemenea profit la bănci? Nu cumva creditul este foarte scump și face producția românească necompetitivă?

Mai mult, la sfârșitul anului 2021 volumul depozitelor eligibile garantate de FGDB se ridica la 420,5 miliarde lei, din care 242,6 miliarde lei reprezentau depozitele eligibile ale populației, restul de 177,9 miliarde lei fiind depozite ale persoanelor juridice.

Știți ce dobânzi dau băncile la aceste depozite? În medie 1%!

De ce să constituie aceste depozite baza finanțării de către bănci a creditelor și să nu promoveze statul o politică stimulativă ca sumele din depozite să fie investite în diferite sectoare productive?

Sunt și multe alte oportunități pentru o stimulare a activităților productive care în paralel cu MĂSURILE DE SPRIJIN să dezvolte activități generatoare de plusvaloare în societatea românească.

Pentru aceasta este însă necesar ca guvernanții „SĂ GÂNDEASCĂ DINCOLO DE AZI. SĂ CONSTRUIASCĂ UN MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UE DIN PERSPECTIVA ANILOR 2040”.

În acest sens, pentru realizarea unui nucleu național al economiei românești care să răspundă nevoilor prezentului și viitorului, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și revista „ECONOMISTUL” urmează să organizeze în luna iunie 2022 în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Academia de Studii Economice – București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER) – București, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului Român și Consiliul Național al Elevilor un FORUM ECONOMIC NAȚIONAL pe tema: „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN U.E. ROMÂNIA – ORIZONT 2040”. În acest fel sperăm să ne aducem contribuția la RISIPIREA CEȚII ÎN CARE SE AFLĂ ROMÂNIA ȘI LIMPEZIREA ORIZONTULUI ROMÂNIEI 2040

După 1990, odată cu încetarea războiului rece și dispariția Uniunii Sovietice, omenirea, în evoluția ei, a cunoscut o schimbare de paradigmă: de la confruntarea mai mult sau mai puțin fățișă între Est și Vest, a început o epocă care a durat circa 30 de ani de mai bună colaborare politică și economică între statele lumii, cu uimitoare progrese științifico-tehnice și o mișcare accelerată spre globalizare. Omenirea începuse să se obișnuiască cu vremuri relativ liniștite și prospere.

Cei 30 de ani de aparentă evoluție spre o nouă ordine mondială politică, militară și economică se pare că nu au reușit să impună un curs mai favorabil nevoilor reale ale omenirii și ale planetei PĂMÂNT.
Tendința spre globalizare și dezvoltarea necontrolată a multinaționalelor au impus prea repede rolul pieței în defavoarea unei dezvoltări echilibrate, naționale și internaționale, în care statul să-și mențină rolul de supraveghetor și reglementator.

Cum anume războiul din Ucraina reconstruiește Europa

Joschka Fischer
-
0
Cum anume războiul din Ucraina reconstruiește Europa

Continue

Spre regionalizarea comerțului

Eugen Dijmărescu
-
0
Spre regionalizarea comerțului

Deși Rusia și Ucraina, împreună, reprezintă doar 1,9% din produsul mondial brut și 2,5% din comerțul cu mărfuri, efectul războiului în curs este, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Comerțului (The Crisis in Ukraine: Implications of the War for Global Trade and Development, 11 aprilie 2022), presupus să conducă la încetinirea cu 2,2 puncte procentuale a creșterii comerțului mondial în acest an și la o reducere cu 0,7-1,3 puncte procentuale a așteptărilor de creștere a produsului mondial brut. De ce așa? Cele două țări furnizează circa 25% din grâul, 15% din orzul și 45% din produsele derivate din floarea-soarelui exportate global. Rusia are o pondere de 9,4% din comerțul mondial cu carburanți, incluzând aici furnizarea a 20% din exporturile globale de gaze naturale. Dezechilibrul provocat constă în faptul că prețul unitar (comparativ mic) al produselor sus-menționate este inelastic. Adică, oricât ar fi acele produse de scumpe, nu ne putem lipsi de ele: nici de pâine, nici de căldură, nici de carburanți. Dar dependența nu se oprește aici: și Rusia, și Ucraina au o pondere semnificativă în exportul de oțel (4,6%, respectiv 2,2% din livrările mondiale), Ucraina este furnizorul a 90% din neonul pentru semiconductorii fabricați în SUA, Rusia este principalul furnizor (26% din necesarul mondial) de paladiu folosit în fabricarea convertizoarelor catalitice, principalele state afectate fiind SUA (43%), Japonia (45%), Coreea de Sud (38%), China (29%), Germania (26%), și 7% din necesarul mondial de rodiu (Italia – 34%, Coreea de Sud – 23%, Elveția – 20%).

Geopolitica a dat satisfacție suveraniștilor și a înfrânt globalizarea. Deja pandemia pusese pe butuci inovația din industria auto prin ruperea definitivă a lanțurilor de aprovizionare cu produse IT pentru ridicarea automobilelor la nivelul transpunerii inovațiilor IT în sectorul civil, astfel încât să fie deschisă cea mai tentantă piață. Viziunea despre viitor a devenit diferită: chiar și sloganul alianței aeriene One World a devenit caduc! Ridicarea Chinei la rang de putere globală, în toate sensurile, ambiția belicoasă a lui Putin de a reda Rusiei puterea sferei de influență și înverșunarea fundamentalismului islamic împotriva valorilor democratice proprii Occidentului grăbesc nașterea unei altfel de lumi, deocamdată caracterizată mai mult de neîncredere și aversiune.

În toți anii de după cel de-al doilea război mondial societățile au dus o campanie asiduă de încurajare și susținere a interdependențelor economice, a valorificării în beneficiul consumatorului a rezultatelor productivității, inovației tehnologice, costului forței de muncă și dezafectării barierelor tarifare și netarifare din calea comerțului, factori care au condus la o creștere a bunăstării globale nemaiîntâlnită. Companiile au gândit și pus în practică înțelegeri de acțiune la nivel transnațional care să protejeze drepturile angajaților, să înfrângă tentația de folosire a copiilor în procesele de producție, să promoveze economia verde și energia renegenerabilă. Toate acestea chiar în pofida diverselor ideologii și feluriților conducători îmbrăcați cu hainele autoritarismului și discriminării.

Continue

În ce lume vom trăi?

Daniel Apostol
-
0
În ce lume vom trăi?

Invadarea Ucrainei schimbă totul. De la simpla explicație rusească a termenului „invazie” („operațiune specială” precedată de „exerciții militare”), până la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Și până la prăbușirea unor economii naționale. Atacul rus asupra Ucrainei a încheiat ordinea europeană așa cum a fost ea consacrată în actul final de la Helsinki din 1975, potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte:

1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității;

2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței;

3. Inviolabilitatea frontierelor;

4. Integritatea teritorială a statelor;

5. Reglementarea pașnică a diferendelor;

6. Neintervenția în afacerile interne;

7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele;

9. Cooperarea între state;

10. Îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.

În pofida acordurilor de la Helsinki, trăim azi cele mai întunecate zile ale Europei de după Al Doilea Război Mondial. Ordinea de după Primul Război Rece este spulberată de Putin și putinism. Tocmai a răsturnat statu-quo-ul european, a ridicat A Doua Cortină de Fier, iar revizionismul dorit de el este direcția principală pe care mărșăluiește Kremlinul, cu și fără „operațiuni speciale” în Ucraina sau în altă parte. Invadarea Ucrainei va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.

Este deja evident că invazia Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul european”.

Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey, consideră că invazia Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”, apreciază Dempsey.

În același timp, războiul din Ucraina produce serioase tensiuni suplimentare între coloșii economiei globale. America și China trebuie să afle dacă nu cumva soluția de pace în Europa de Est stă pitită undeva în buzunarele lor și ar putea fi scoasă la iveală, dacă vor găsi de cuviință să renunțe la orgolii. Joe Biden a vorbit cu Xi Jinping, într-un moment cheie al războiului din Ucraina, când China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei (care, de altfel, a solicitat-o). Iar dacă China va fi de acord, întreaga ei relație economico-politică cu economiile occidentale va fi schimbată pentru o perioadă lungă de timp.

Casa Albă a vrut să-și prezinte clar poziția, iar Beijingul a vrut să sublinieze că este pentru pace. Dar mulți analiști spun că este puțin probabil ca Beijingul să-și folosească forța diplomatică sau economică pentru a presa Rusia să oprească invazia. Ceea ce trebuia să liniștească lumea aduce și mai multă neliniște.

Sancțiunile economice impuse Rusiei nu au reușit să pună capăt luptelor din Ucraina și sporesc îngrijorarea cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Beijingul în conflict. Criza din Ucraina aprinde tensiunile dintre SUA și China, mai degrabă decât să le atenueze. SUA doresc o distanțare a Chinei de Rusia și o aliniere la sancțiunile internaționale. Iar pentru China – arată o analiză a EIU – SUA ar trebui să înceteze sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei, oferind, de asemenea, alte concesii bilaterale, cum ar fi eliminarea tarifelor impuse în era Trump, pentru a asigura o atitudine mai cooperantă.

Mulți se întreabă dacă neparticiparea Chinei la sancțiunile internaționale le va submina eficacitatea. Comerțul dintre UE și China a depășit în 2021 800 de miliarde de dolari, iar comerțul SUA-China a depășit 750 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale ale Chinei, în timp ce comerțul cu Rusia a fost puțin sub 150 de miliarde de dolari. Shang-Jin Wei, profesor de finanțe la Columbia University, spune că, în cele din urmă, „neparticiparea Chinei nu va face o diferență uriașă, mai importante vor rămâne consecințele nefavorabile atât ale războiului, cât și ale sancțiunilor pentru țările în curs de dezvoltare”.

Pe de altă parte, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de către Occident au aruncat brusc o umbră de incertitudine asupra planurilor de creștere a Chinei, care a anunțat recent o țintă de creștere a PIB-ului pentru acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991.

Continue

Decizie ÎCCJ: Municipalitățile care investesc în rețelele locale de termoficare și canalizare au drept de deducere a TVA

Economistul
-
0
Decizie ÎCCJ: Municipalitățile care investesc în rețelele locale de termoficare și canalizare au drept de deducere a TVA

O echipă integrată de specialiști ai PwC România și avocați D&B David și Baias au obținut o hotărâre definitivă, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), prin care se dispune rambursarea TVA în cuantum de aproximativ 3 milioane euro pentru investițiile realizate de autoritățile locale în infrastructura locală precum cea de termoficare și canalizare, exploatată de societățile controlate de municipalități, iar nu de acestea în mod direct.

Astfel, dacă în alte cauze soluționate favorabil, în trecut, de către instanța de judecată bunurile în discuție erau ca atare exploatate de către municipalități în derularea de activități impozabile, în această speță complexă, problema centrală a reprezentat-o recunoașterea dreptului de deducere a TVA de către municipalitate pentru achizițiile aferente  rețelelor de termoficare și alimentare cu apă/canalizare, în condițiile în care serviciile publice erau prestate de societăți deținute și aflate sub control autorităților locale. 

Într-o primă fază, autoritățile fiscale au negat dreptul de deducere a TVA pe motiv că municipalitatea nu este persoană impozabilă, invocând prestarea serviciilor publice  de către entități juridice distincte (i.e. societăți deținute de autoritățile publice locale). Această abordare a fost contestată de către avocații D&B, invocând suplimentar față de dispozițiile legislației civile și fiscale naționale și considerentele desprinse jurisprudența CJUE existentă, și jurisprudența națională din alte state membre, accesibilă prin prisma rețelei de firme de servicii profesionale PwC.

În pofida unei soluții negative în prima instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul municipalității și a obligat autoritățile fiscale la rambursarea TVA prin hotărâre definitivă. 

Echipa de avocați care a asigurat reprezentarea în fata instanțelor de judecată a fost coordonată de Dan Dascălu, Partener Coordonator al Practicii de Litigii  a D&B David și Baias, alături de Ana-Maria Iordache, Partener, și de Andrei Iancu, Managing Associate. Strânsa colaborare cu echipa PwC România, condusă de Daniel Anghel, Partener și Lider al Practicii de Servicii Fiscale si Juridice, alături de Adina Vizoli, Director, a permis avocatilor D&B construirea unei argumentări tehnice, bazată pe jurisprudența CJUE.

„Această decizie este revoluționară și iată că PwC România și D&B David și Baias reușesc împreună, din nou, să facă pionierat prin abordările bine fundamentate și inovative”, a declarat Daniel Anghel, Lider Servicii Fiscale și Juridice PwC România.

„Este încă o soluție excepțională a instanței supreme  care este în deplin acord nu doar cu cazuistica CJUE, ci și a instanțelor supreme din alte state UE, asigurând astfel aplicarea unitară în spațiul comunitar a dreptului fiscal de origine europeană. Ne bucură foarte mult că în acest fel se dovedește că municipalitățile care realizează asemenea investiții nu pot  fi ținute să suporte asemenea cheltuieli ca și cum ar avea calitatea de consumator final al bunurilor astfel realizate și utilizate pentru derularea de operațiuni impozabile, un principiu a cărui incidență am susținut-o cu tărie și perseverență și în această cauză de-a lungul perioadei de aproape 7 ani cât a durat aceasta”, a declarat Dan Dascălu, Partener Coordonator al Practicii de Litigii Fiscale a D&B David și Baias.

„Cu siguranța această decizie va reprezenta un punct de inflexiune, întrucât s-a reținut chiar la nivel de instanță supremă că municipalitățile din România pot realiza lucrări de infrastructură în beneficiul cetățenilor, fără a suporta costul TVA pentru achizițiile de materiale ori de servicii, inclusiv în ipoteze specifice avute în vedere spre dezlegare în această cauză. O astfel de abordare este congruentă cu principiile TVA din dreptul european și desigur că va contribui la dezvoltarea comunităților locale din România”, a explicat Andrei Iancu, Avocat Senior D&B David și Baias.

În luna aprilie, în România vor ajunge cu aproximativ 15% mai mulți bani din diaspora

Economistul
-
0
În luna aprilie, în România vor ajunge cu aproximativ 15% mai mulți bani din diaspora

Numărul transferurilor din diaspora către România va crește cu aproximativ 15% în luna aprilie, în comparație cu luna anterioară, potrivit estimărilor companiei de transferuri internaționale de bani TransferGo.

Un studiu realizat de TransferGo a relevat că motivul principal pentru care românii din diaspora trimit în mod regulat bani în țară este acela de a îşi susţine familia şi rudele rămase acasă – în proporţie de 70%, în vreme ce pentru 25% dintre români scopul este de a economisi într-un cont din România.

„Mulți români din diaspora vor relua tradiția de a petrece Paștele în România datorită relaxării restricțiilor de călătorie, însă, la fel ca în ultimii 2 ani, majoritatea aleg în continuare să își sprijine financiar, de la distanță, familiile din țară.  Noi venim în întâmpinarea lor cu comisioane mici și rapiditate în efectuarea transferurilor, mai ales că mulți se mobilizează cu aproximativ o săptămână înainte de Paște să trimită bani celor de acasă”, a declarat Marius Nedelcu, Chief Marketing Officer TransferGo.   

Comparativ cu anul precedent, în 2021 TransferGo a înregistrat și o creștere cu 30% a transferurilor efectuate către România din țările nordice și Germania, ceea ce indică faptul că mulți români s-au orientat în ultimii doi ani către țări cu o situație politică și economică mai stabilă. Mai mult, potrivit unor date interne ale companiei, ca urmare a unor evenimente internaționale precum Brexit sau pandemia, 15% din clienții platformei și-au schimbat deja adresa de reședință din Regatul Unit cu una din țările nordice sau Germania, în timp ce un număr considerabil de români s-au întors în aceeași perioadă din UK, cu intenția de a se reloca ulterior într-o țară cu o situație mai stabilă, unde pot câștiga venituri mai mari. În ceea ce privește numărul global de clienți, în 2021 compania a atins 3,5 milioane de utilizatori. Dintre aceștia, românii se clasează la loc de cinste, numărându-se printre cei mai fideli utilizatori ai serviciului, cu cea mai bună rată de retenție.

Simplificarea impozitării investitorilor individuali pe piața de capital a fost adoptată de Camera Deputaților

Economistul
-
0
Simplificarea impozitării investitorilor individuali pe piața de capital a fost adoptată de Camera Deputaților

Camera Deputaților, for decizional, a adoptat pe 20 aprilie, legea de simplificare a impozitării investitorilor din piața de capital. Din cei 264 de deputați prezenți, au fost înregistrate 213 voturi pentru, 46 abțineri și 5 voturi împotrivă. Legea prevede reținerea la sursă a impozitelor generate de câștigurile de capital pentru investitorii individuali, prin impozitarea diferențiată a profiturilor realizate, și anume cu 1% pentru deținerile de peste un an și 3% pe cele mai mici de un an, fără ca pierderile să mai fie compensate. Obligația calculării, reținerii la sursă, declarării și plații impozitului vor reveni intermediarilor și administratorilor de fonduri. Noile prevederi legislative ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023, după promulgarea de către Președintele României și publicarea în Monitorul Oficial.

„Piata de capital a inregistrat progrese mari in ultimii ani, atat in ceea ce priveste apropierea Bursei fata de antreprenorii locali, cat si in privinta atractivitatii pentru populatie, pentru romani. Credem ca atat adoptarea impozitarii diferentiate a profiturilor, cat si retinerea la sursa a impozitelor generate de castigurile de capital, vor avea un impact major asupra dezvoltarii Bursei romanesti. Ne apropiem astfel tot mai mult de investitori si ii stimulam sa investeasca in companiile locale listate pentru ca astfel creste capacitatea de finantare a acestora. Ne bucura sprijinul pe care il primim din partea institutiilor Statului Roman in demersurile noastre, obiectivul comun fiind dezvoltarea economiei romanesti”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

„Ne bucura decizia Camerei Deputatilor care astazi, la sase luni de la depunerea in Parlament a initiativei legislative, a facut mult mai facil accesul potentialilor investitori la piata de capital. Pentru ca la asta se rezuma in definitiv initiativa de simplificare a impozitarii investitorilor: sa incurajam populatia sa fie mult mai prezenta in piata de capital si, astfel, sa facilitam accesul companiilor romanesti la finantare. Votul de astazi, precum si tot procesul prin care a trecut aceasta initiativa legislativa, sunt o confirmare a utilitatii si relevantei demersului nostru pentru toti jucatorii din piata. Le multumesc tuturor celor care au crezut in necesitatea acestui proiect legislativ, initiatorilor legii si tuturor sustinatorilor”, a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

Propunerea legislativa privind modificarea si completarea legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, care include simplificarea impozitarii investitorilor din piata de capital, a fost inregistrata in Senat pentru dezbatere in 13 octombrie 2021. Initiatorii proiectului legislativ sunt deputatii PNL Se­bastian Burduja, Ga­briela Horga, George Tuta si senatorul USR Claudiu Muresan, proiectul fiind sustinut de Bursa de Valori Bucuresti, Autoritatea de Supraveghere Financiara, Asociatia Administratorilor de Fonduri, Asociatia Romana a Bancilor si Asociatia Brokerilor.

România va avea până în toamnă o Strategie pentru economia circulară. Cum arată evoluția principalilor indicatori

Economistul
-
0
România va avea până în toamnă o Strategie pentru economia circulară. Cum arată evoluția principalilor indicatori

Trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare bazat pe utilizarea rațională și responsabilă a resurselor este una din țintele vizate în cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea procentului de reciclare și colectare selectivă în rândul cetățenilor români, înjumătățirea risipei alimentare pe cap de locuitor sunt principalele teme abordate în cadrul obiectivului 12 de dezvoltare durabilă.

În toamna acestui an, va fi aprobată o strategie națională de economie circulară realizată printr-un proiect inițiat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și finanțat prin DG Reform. Strategia se va concentra pe 6 domenii prioritare: construcții; textile; turism; bunuri de consum; industrie; sectorul agro-alimentar. În acest context, vă propunem o analiză realizată în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, despre evoluția principalilor indicatori privind economia circulară.

Dezvoltarea economiei moderne este determinată de o serie de provocări și oportunități ce pot și trebuie să fie valorificate. În această ordine de idei, putem să evidențiem limitele dezvoltării liniare caracterizate de paradigma resurse, producere, deșeuri. Costurile explicite, dar mai ales implicite ce se manifestă prin creșterea temperaturii globale, reducerea diversității biosferei, înrăutățirea situației ecologice nu mai pot fi neglijate. Trecerea de la economia liniară la cea circulară este un deziderat ce trebuie conceptualizat și realizat la nivel global. Economia circulară este un model complex, ce necesită o restructurare economico-socială a societății. Aceasta include mai multe dimensiuni, aspecte, de la cele mai simple, cum ar fi reducerea nivelului de deșeuri, consumul judicios al resurselor, logistică robustă, până la un redesign al produsului, astfel încât să fie utilizate acele resurse materiale ce ar fi incluse în perspectiva reciclării și/sau utilizării sustenabile.

Experiența UE indică faptul că adoptarea preceptelor privind economia circulară necesită un sistem de reglementare inteligent care implică un plan director bine gândit și un angajament pe termen lung al tuturor părților interesate, cum ar fi autoritățile federale și locale, întreprinderile, cetățenii și consumatorii, împreună cu rețelele de cunoștințe și de încredere respective.

În ceea ce privește rata de utilizare circulară a materialelor, potrivit Eurostat, la nivelul României se constată o scădere a acestui indicator în intervalul 2010-2019, ceea ce se traduce ca fiind o involuție în materie de dezvoltare și aplicare a conceptului de economie circulară.

Figura 1 – Evoluția ratei de utilizare circulară a materialelor în perioada 2010-2019 (EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

România trebuie să-și îmbunătățească considerabil capacitatea de utilizare circulară a materialelor pentru a se apropia cât de cât de țările dezvoltate. Nevoia de acțiune se desprinde și atunci când analizăm evoluția acestui indicator în UE27, în Germania, Franța sau Polonia. Astfel,  Polonia era la un nivel de 10,8% în 2010 și, în ciuda unui progres la 12,6% în 2014, era la 10,3% în 2019 – de aproape opt ori peste România. În Germania, nivelul era de 11% în 2010 și de 12,3% în 2019 – de aproape zece ori peste România. Cât privește media UE27, ea era de 11,1% în 2010 și 12,4% în 2019.

Făcând trecerea spre analizarea volumului de deșeuri generate de fiecare român, se poate observa faptul că situația s-a îmbunătățit simțitor comparativ cu anul 2004, când România genera 1883 kg/capita de deșeuri, în 2018 ajungându-se la o valoare de 1115 kg/capita. Nu multe sunt capitolele la care România să se poziționeze mai bine decât media europeană sau decât țări precum Germania, Franța și Polonia. Astfel, media UE27 era de 1907 kg/capita în 2004, foarte apropiată de valoarea înregistrată de România în același an, pentru ca în 2018 să fie de 1828 kg/capita – o scădere ușoară în 14 ani. În cazul Poloniei, cantitatea de deșeuri era de 1530 kg/capita în 2004 și de 2112 kg/capita în 2018, ceea ce indică un regres net. Pentru Germania se înregistra o valoare de 1473 kg/capita în 2004, pentru ca 2018 să aducă o creștere la 1872 kg/capita.

Figura 2 – Evoluția producției de deșeuri în perioada 2004-2018
(EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

Un indicator care poate contribui la mai buna înțelegere a felului în care România evoluează în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului de dezvoltare nr. 12 ține de valoarea adăugată a bunurilor și serviciilor ecologice[1]. Potrivit Eurostat, sectorul bunurilor și serviciilor de mediu este definit ca acea parte a economiei unei țări care se ocupă cu producerea de bunuri și servicii care sunt utilizate în activitățile de protecție a mediului și de gestionare a resurselor, pe plan intern sau extern.

Figura 3 – Valoarea adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice
(EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În România, valoarea adăugată a sectorului a fost de 3,9% din PIB în 2014 și de 3% din PIB în 2018, o involuție de remarcat. Chiar și așa, această pondere este peste ceea ce s-a întâmplat în UE28, în Polonia sau Germania. Media UE28 a evoluat de la 1,6% din PIB în 2000, la 2,12% în 2014 și la 2,23% în 2018. În Polonia, după 2014 avem practic o stagnare: 2,22% din PIB în 2014 și 2,21% din PIB în 2018. Cât despre Germania, aici observăm valori de 1,82% în 2014 și de 1,96% în 2018, o creștere ușoară. Aceste statistici dezvăluie potențialul real pe care România îl are în ceea ce privește sectorul bunurilor și serviciilor ecologice.

Productivitatea resurselor și consumul intern este un alt indicator asupra căruia se poate face o serie interpretări. Potrivit Eurostat, indicatorul surprinde raportul dintre produsul intern brut și consumul intern de materiale. Diferite unități de măsură sunt disponibile pentru acest indicator, având scopuri diferite în a explica evoluțiile. Astfel, atunci când avem în vedere indicatorul prin prisma euro per kilogram (volume, 2015), putem cel mai bine surprinde schimbările dintr-o țară de-a lungul timpului. Când ne referim la standardul puterii de cumpărare per kilogram, indicatorul devine foarte util în a compara diferite țări într-un anumit an. De asemenea, avem și o măsură care standardizează lucrurile, cu valoarea din anul 2000 considerată ca fiind 100%, iar evoluțiile ulterioare folosind acest termen de referință.

În cazul României, productivitatea scade clar după anul 2000, fiind la 94,6% în 2010 și abia la 62,9% în 2020. În Polonia, productivitatea era la 159,8% în 2020, practic un avans de 60 puncte procentuale față de anul 2000. În Germania, în același an 2020, eram la 153,2%, din nou un progres considerabil față de anul 2000. Media UE28 era de 141,2% în 2019, ultimul an pentru care există date disponibile. România are o mare problemă de productivitate a resurselor atât ca evoluție în timp, cât și din perspectivă comparată – este aici o sursă importantă de dezvoltare durabilă, care trebuie valorificată.

Figura 4 – Productivitatea resurselor și consumul intern de materiale (EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În concluzie, din perspectiva datelor obiective, observăm rata scăzută de utilizare circulară a materialelor în România, precum și faptul că țara noastră suferă la capitolul productivitatea resurselor și consumul intern de materiale. Pe de altă parte, România generează mai puține deșeuri decât media UE28 și decât alte țări relevante și are o valoare adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice din nou peste media UE28 și peste Germania și Polonia. Tranziția către economia circulară necesită în aceste condiții eforturi coordonate de la toate nivelurile, iar o strategie națională coerentă pentru economie circulară reprezintă un pas esențial.

[1]              https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_12_61/default/table?lang=en

Poate România deveni principalul hub de inovare și capital de risc al Europei Centrale și de Est?

Economistul
-
0
Poate România deveni principalul hub de inovare și capital de risc al Europei Centrale și de Est?

Momentul de grație al investițiilor
în viitorul omenirii

_________________

Niculae Iancu, Chief Strategy Officer InnovX
Președinte Integrated Intelligence, Defence, and Security Solutions

Omenirea se găsește la cumpăna dintre epoci, orânduiri și destine. Soarta următoarelor generații și, după unii autori, chiar existența societății umane se decid astăzi. După trei sferturi de veac de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial și trei decenii de la dezintegrarea Uniunii Sovietice, posibilitatea producerii unui război total cu anvergură globală părea doar un simplu scenariu alternativ de analiză pentru studiile de securitate și război. Însă atacul furibund al Rusiei asupra Ucrainei a readus conflictul în spațiul european, dând naștere unor controverse și incertitudini geopolitice fără precedent în epoca tehnologiilor inteligente.

Cu toate acestea, progresul economic și social din ultimele decade a permis tuturor statelor și societăților să acceseze resurse aproape nelimitate de inteligență, cunoaștere și bunăstare. Diluarea importanței frontierelor naționale pentru structurile și sistemele de inovare și producție, precum și integrarea piețelor, a lanțurilor de aprovizionare și producție sau dezvoltarea capacităților comune de cercetare și finanțare a dezvoltării au facilitat crearea de mecanisme financiare versatile și au accelerat investițiile mutuale astatale în idei, creuzete de afaceri și businessuri performante. Ascensiunea unicornilor cunoaște un ritm fără egal, iar flexibilitatea investitorilor a permis multiplicarea accelerată a modelelor de succes. Democratizarea inovării în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive a devenit constanta progresului economic, luând locul modelelor latente conservatoare bazate pe secretul descoperirilor științifice dictat de interesele statale pentru dobândirea de poziții dominante, militare și economice, în cadrul sistemului internațional.

Companiile private sunt prezente deja în multe domenii strategice care până nu de mult reprezentau monopol de stat. Marile companii au creat infrastructuri complexe de comunicații satelitare și oferă o gamă largă de servicii civile aproape oricui, oriunde și oricând. Megacorporațiile și-au anunțat deja aspirațiile pentru colonizarea Lunii sau spațiului marțian și dezvoltă tehnologii de inteligență artificială, internetul lucrurilor și realitate virtuală care modifică ireversibil modul nostru de viață.

Investițiile masive în noile tehnologii schimbă deja fața lumii și creează provocări uriașe pentru sistemele statale de organizare politico-socială. Investitorii se găsesc, astăzi, în momentul de grație al oportunităților create de dinamica uriașă a ideilor, cunoașterii științifice și tehnologiilor inovative. Conflictele și crizele prezentului vor fi urmate de un nou model de prosperitate și progres. Cei care creează noile arhitecturi de inovare și performanță vor beneficia nu numai de avantajul competitiv al acestora, dar și de întâietate în ocuparea locurilor privilegiate la masa viitoarelor formate politice de decizie strategică și guvernare globală.

Creșterea inteligentă a potențialului de inovare românesc

_________________

Dr. Diana Dumitrescu
Chief Executive Officer InnovX Expert
în ecosisteme de inovare al Comisiei Europene

În România, ecosistemul de inovare este încă tânăr, însă multiplicarea inițiativelor private a făcut ca exemplul de succes al unicornului UiPath să nu fie doar un accident. În ultimii trei ani, acceleratorul InnovX-BCR a creat un ecosistem de inovare performant din care fac parte, astăzi, unele dintre cele mai importante companii de tehnologie și servicii globale, cum ar fi Microsoft, UiPath, EY, care s-au alăturat demersului nostru de identificare și susținere a companiilor inovative din România și din Europa Centrală și de Est. În toți acești ani, InnovX-BCR a intrat în interacțiune cu peste 1.000 de IMM-uri, într-un demers de cunoaștere și evaluare care le-a oferit acestora o diagnoză realistă și o perspectivă onestă asupra potențialului de creștere organică pe termen mediu și lung. Dintre acestea, peste 100 de startup-uri și scaleup-uri au avansat în programe de accelerare, au parcurs pașii de la idei către inovare și de la proiect la afacere, reușind să atragă finanțări de peste 20 milioane de euro.

Cu fiecare nou program, acceleratorul și-a perfecționat permanent metodologia de evaluare, reușind să selecteze cu o precizie tot mai mare cele mai inovatoare companii din țară și regiune. Calitatea programului a fost confirmată de rezultatele obținute an de an de către alumnii InnovX-BCR în competițiile regionale și europene, demonstrând încă o dată viabilitatea concepției pe care am dezvoltat-o în peste patru ani de cercetare doctorală în cibernetică și statistică.

Pentru ca să mă refer doar la un exemplu recent, în luna octombrie 2021 InnovX-BCR a participat la Wolves Summit, cea mai mare conferință de inovare din Europa Centrală și de Est, unde a ocupat podiumul concursului de startup-uri, cu Kinderpedia clasată pe locul II și EmailTree pe locul III. Acest succes reprezintă o confirmare a rezultatelor obținute de cele două companii anterior, sub directa îndrumare a Innovx-BCR. Kinderpedia a câștigat locul I în cadrul InnovX-BCR 2021 Grupa Startups, a obținut Seal of Excellence al European Innovation Council și a atras investiții de 400.000 de euro în 2020 și 1,8 milioane de euro în 2021. De asemenea, EmailTree este câștigătorul locului I în cadrul InnovX-BCR 2020 Grupa Grinders, a obținut unul dintre cele mai mari scoruri la European Innovation Council și are investiții atrase de 1,4 milioane euro în 2021 și 2,5 milioane euro în 2022.

InnovX-BCR se dovedește, astfel, unul dintre cele mai eficiente ecosisteme de inovare din Europa Centrală și de Est, demonstrându-și capacitatea unică de a crea oportunități de colaborare între startup-uri cu potențial înalt de creativitate și corporații deschise inovării.

De aceea, începând cu anul 2022 am observat un interes tot mai mare din partea companiilor mari precum Oracle, IBM, Vodafone, GlobalWorth și Colliers de a colabora cu alumni ai InnovX-BCR în procese de inovare de tip inside-out și outside-in.

InnovX-BCR își propune să devină în următorii cinci ani cea mai dinamică platformă de accelerare din Europa Centrală și de Est, dedicată identificării și sprijinirii potențialului de inovare din întreaga regiune. Așa cum am demonstrat și până acum, ne dorim să devenim cel mai relevant spațiu de întâlnire între startup-uri, corporații deschise inovării și viitoarele fonduri de investiții din România.

O nouă paradigmă de investiții în potențialul de inovare românesc

_________________

Dr. Daniel Dumitrescu
Chief Innovation Officer InnovX
Partener European Center for Services Investments and Financing

Cei 30 de ani de democrație au permis României să devină a doua piață ca mărime din Europa Centrală și de Est, cunoscând o creștere constantă a PIB-ului de la 39 miliarde USD în 1990 la 218 miliarde EUR în 2020. Marile proiecte politice de țară, precum aderarea la NATO în 2004 și integrarea în Uniunea Europeană în 2007, creșterea susținută a ritmului de dezvoltare economică, obținerea statutului de piață emergentă în 2020 și beneficiile oferite de noul Cadru Financiar Multianual European 2021-2027,
poziționează România anului 2022 într-o fereastră de oportunitate unică în istoria ei modernă, pentru a deveni un important, dacă nu cel mai important centru de inovare și de capital de risc din Europa Centrală și de Est.

Pe lângă fondurile de fonduri finanțate din PNRR și programele operaționale aferente României, din care menționăm cu titlu de exemplu fondul de capital de risc pentru redresare în valoare de 400 mil. EUR administrat de fondul European de Investiții (FEI) și fondul de fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes în valoare de 300 mil. EUR administrat de Banca Europeană de Investiții, observăm că întreaga regiune ECE beneficiază de atenția instituțiilor financiare europene și globale, publice și private, interesate să investească direct sau indirect prin selectarea de intermediari financiari regionali și locali, în companii locale inovatoare cu potențial de scalare internațională. Banca Mondială, prin International Finance Corporation, Grupul Băncii Europene de Investiții, prin Fondul European de Investiții, dar și instituții private precum Molten Ventures, fostul Draper Esprit listat pe London Stock Exchange, sunt doar câteva exemple de instituții financiare ce au asociate fonduri de fonduri la care pot aplica fonduri de investiții regionale și locale.

Această efervescență pe piața finanțărilor dedicate inovării, dar și îmbunătățirea semnificativă a legislației în domeniu datorată efortului susținut al Parlamentului României și al Autorității de Supraveghere Financiară ne-au determinat ca începând cu semestrul al doilea al anului 2022, InnovX-BCR să lanseze primul accelerator de fonduri de capital de risc din regiune. Noul program va ajuta la dezvoltarea unei noi generații de investitori, interesați de valorificarea potențialului de inovare local și regional în deplină concordanță cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030. Programul de accelerare al fondurilor de capital de risc îmbogățește o curriculă internațională consacrată cu modele adaptate specificității regionale și include metodologii și programe de software specializate pentru evaluarea, monitorizarea și administrarea portofoliilor investiționale.

Prin acest program, companii de prestigiu din România vor avea posibilitatea multiplicării capitalului propriu, prin coinvestiții în startup-uri și scaleup-uri din România, având în același timp acces direct și la prima mână la cele mai inovative soluții și produse din regiune, știind că de cele mai multe ori startup-urile și nu corporațiile sunt cele care generează „the next big thing”. Deja de la anunțarea lansării programului în România și Polonia la Wolves Summit, tot mai multe companii și-au manifestat interesul de a aplica la InnovX-BCR VC Bootcamp, ceea ce ne determină să credem că o parte tot mai importantă a capitalului românesc va fi redirecționată către înființarea fondurilor de capital de risc dedicate companiilor ultrainovative pentru atingerea statutului de unicorni regionali.

Concluzii

_________________

Autorii

Ne aflăm în momentul de grație al investițiilor în inovarea românească. Cei care vor miza pe ideile disruptive și companiile inteligente românești vor deveni liderii viitorului hub de inovare și capital de risc al Europei Centrale și de Est. Din creuzetul investițiilor în companiile inteligente se va naște capitalul de risc cu care noua generație de investitori din țara noastră se va racorda la dinamica fără precedent a ideilor, cunoașterii științifice și tehnologiilor inovative. Accesarea oportunităților de astăzi nu se va reflecta doar în factori semnificativi de multiplicare financiară, ci și în ascendentul investitorilor asupra deciziilor cu privire la viitorul celei mai dinamice regiuni din Europa și nu numai.

 

PACTUL PENTRU FISCALITATE 2022

Economistul
-
0
PACTUL PENTRU FISCALITATE 2022

Fără o legislație fiscală coerentă și previzibilă, România nu are șanse reale să prospere, iar marile proiecte de investiții nu vor deveni realitate. Motivația este foarte simplă – pe termen lung, proiectele au nevoie de stabilitate fiscală, întrucât calculul de investiții este bazat pe anumite elemente care includ un nivel dat al fiscalității care este luat în considerare atunci când proiectul este lansat, iar perioada de geneză a unui proiect este de 5-10 ani.

Dezvoltarea țării depinde, în această etapă de dezvoltare economică ce merge către convergență la nivel european, revitalizarea și eficientizarea politicilor, sistemelor și strategiilor educaționale, academice, de sănătate și demografice. În acest context, un cadru fiscal previzibil, care să nu împovăreze și să stimuleze mediul de afaceri devine esențial, vital. Codul fiscal poate deveni dintr-un element de frânare al activității economice, dintr-un element de imprevizibilitate extremă un element de avantaj competitiv pentru România, pentru a susține dezvoltarea economică pe termen lung.

Bilanțul din prezent este unul foarte nefericit: peste 300 de modificări doar în ultimii 15 ani, doar la nivelul legislației primare. Peste aceste modificări intempestive vin modificările subsecvente, cele de hotărâri de guvern și ordine ANAF.

Modificările sunt făcute fără un mecanism de consultare eficientă a contribuabililor persoane fizice și persoane juridice, uneori cu contradicții între diferitele acte normative care reglementează același subiect și fără a avea în minte ușurarea poverii de conformare și simplificarea mecanismelor de interfață între sectorul public și cel private.
Corelativ, conformarea este pe ultimele locuri din Uniunea Europeană și la recorduri negative în comparațiile internaționale, veniturile fiscale depășind rareori 30% din PIB în cei 30 de ani de la Revoluție, chiar în perioade de creștere economică. Frauda la colectarea TVA și evaziunea fiscală au creat adevărate probleme în sectoare ale economiei, aceasta devenind o problemă sistemică.

CONTEXTUL PROIECTULUI

  • Urmează o perioadă fără alegeri ordinare programate, urmată de concentrarea unor evenimente electorale la orizontul 2024, fără să excludem însă scenariul unor anticipate
  • Există consistente eforturi precedente, depuse de echipa de proiect în anii 2015 și 2016 pentru semnarea unui pact fiscal la nivel național
  • Există precedentul unui Pact Național pentru Educație, semnat de toate partidele și a unui consens semnat la Snagov, ca exemple de documente semnate de toate forțele politice
  • Pandemia de COVID-19 cauzează niște perturbări fără precedent ale activității economiei naționale
  • Oportunitatea finanțărilor europene și cadrul propice de care acestea au nevoie pentru a fi absorbite și cheltuite
  • Situația economică prezentă pune presiune pe bugetul național și mai ales pe bugetele administrațiilor locale, lucru care înseamnă, dacă istoria se va repeta, o presiune suplimentară a administrației pentru modificarea Codului fiscal
  • Țintele de deficit asumate internațional vor fi un element definitoriu pentru ratingul de țară și sunt monitorizate atent de agențiile de rating, determinând într-o bună măsura credibilitatea internațională a României.

CONTEXTUL PE CARE PROIECTUL
ÎNCEARCĂ SĂ ÎL CONTUREZE, ÎN VIITOR

  • România are nevoie acută de o cultură a echilibrului și a capacității de prognoză pe termen lung, ca ancore ale stabilității economice
  • Momentan, instabilitatea fiscală a afectat numeroase proiecte de anvergură (de ex.: exploatarea offshore în Marea Neagră), determinând chiar exitul unor investitori importanți, într-un moment în care economia României are nevoie în continuare de investiții majore
  • O cultură economică echilibrată, bazată pe o stabilitate internă se poate crea doar creând cadrul unui consens transpartinic, un consens care să se manifeste și între partenerii sociali, urmărind un interes economic și o creștere a bunăstării naționale de-a lungul următorului deceniu
  • Curentele manifestate în societate și aflate într-o evidentă ascendență – temele naționalist-extremiste, populiste sau patriotarde – trebuie combătute eficient, având în vedere perioada de intensă polarizare socială pe care o traversăm
  • Dialogul echilibrat și consultarea transparentă pot fi drastic afectate în lipsa unei platforme formale legitime care să coaguleze mai multe forțe responsabile din societate, inclusiv actori economici de anvergură cu influență socială și capacitate de reacție, fragmentarea actuală lăsând locul temelor parazitare pe agenda opiniei publice
  • Platforma creată poate avea valențe multiple, inclusiv crearea unui curent de susținere a unui trend de dezvoltare a economiei
  • Pe fondul pandemiei, există de asemenea un risc major de accelerare a  fake-news-urilor legate de marii contribuabili, mai ales pe fondul majorării unor prețuri la consumatorii finali care au trecut în piața concurențială (de exemplu, prețul la electricitate și gaz).

PROPUNEREA DE PROIECT

Dat fiind contextul descris anterior, devine evident că PACTUL PENTRU FISCALITATE 2022 – #PPF2022 – devine un preludiu obligatoriu al Pactului pentru România Stabilității și Bunăstării și că va contribui la crearea unei noi culturi economice și socio-organizaționale care va putea să transforme statul într-un partener și un promotor al dezvoltării economice.

Avem nevoie de crearea unei baze de dialog credibile și reale între mediul de afaceri și domeniul instituțional și decizional public, singurul capabil să îmbunătățească rapid situația. Nici creșterea impozitelor și taxelor, nici introducerea de noi taxe și nici potențiala agresivitate crescută a ANAF nu vor rezolva, în afara dialogului, problema veniturilor bugetare reduse.

România se află într-o competiție globală pentru investiții, investitori și proiecte, unele geostrategice. PPF2022 reprezintă un pas important spre un mediu stimulativ și nediscriminatoriu. Când regulile sunt transparente, predictibile și aceleași pentru toți, concurența își manifestă efectele pozitive – companiile eficiente și inovative supraviețuiesc, oferind produse și servicii de calitate societății, a cărei dezvoltare o induc și susțin.

De asemenea, digitalizarea, simplificarea sistemului fiscal, îmbunătățirea transparenței, a stabilității și a predictibilității politicii fiscale vor conduce pe de-o parte la creșterea competitivității și atractivității mediului de afaceri și, implicit, la creșterea potențialului de dezvoltare a României, iar pe de altă parte la creșterea veniturilor bugetare. În fine, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este o șansă foarte mare pentru România, astfel încât implementarea lui ar merge foarte bine la pachet cu o abordare echilibrată a politicilor economice în general și fiscale în special.

1...1.0891.0901.091...2.016Pagina 1.090 din 2.016