Nivelul de stres cu care se confruntă mai mult de jumătate dintre femeile care lucrează (53%) este mai mare decât în urmă cu un an, iar 46% susțin că sunt epuizate, conform studiului Deloitte Women @ Work 2022, realizat la nivel global. De altfel, epuizarea (burnout) este unul din principalele motive pentru care femeile decid să demisioneze (40%). Mai mult de jumătate dintre participantele la studiu vor să renunțe la actualul angajator în următorii doi ani și doar 10% plănuiesc să își mențină locul de muncă mai mult de cinci ani.
Pe de altă parte, studiul arată o diferență semnificativă de stare și de atitudine a femeilor ai căror lideri susțin egalitatea de gen. Doar 3% dintre acestea se simt epuizate, 90% dintre ele spun că nivelul lor de motivație la locul de muncă este bun sau extrem de bun, niciuna nu își caută în prezent un nou loc de muncă și doar 9% iau în calcul să plece în următorii doi ani. Dintre cele care lucrează cu astfel de lideri, 87% spun că beneficiază de un sprijin adecvat pentru sănătatea emoțională din partea angajatorilor și pot vorbi cu ușurință despre problemele personale de acest gen la locul de muncă.
Studiul mai arată că, deși modul de lucru hibrid a fost implementat de multe companii în ultimul an – 44% dintre femeile angajate la nivel global muncesc într-un sistem de acest tip –, mai mult de jumătate dintre acestea (54%) susțin că nu beneficiază de suficientă flexibilitate cu privire la locul și momentul în care ar trebui să muncească, iar 64% consideră că angajatorii lor nu au stabilit reguli clare din aceste puncte de vedere, aspect care le creează dificultăți, în special celor care au alte persoane în îngrijire.
Mai mult, 94% dintre respondente se tem că, dacă ar solicita un program de lucru flexibil, și-ar diminua șansele de promovare. Totodată, aproape 60% dintre cele care lucrează în sistem hibrid se simt excluse din întâlniri importante, iar aproape jumătate spun că nu au posibilitatea să interacționeze suficient cu liderii – un factor esențial pentru a beneficia de integrare, creșteri salariale sau oportunități de promovare.
Mai puțin de jumătate dintre persoanele chestionate (45%) spun că se pot deconecta cu ușurință de la muncă, iar, la polul opus, 34% întâmpină dificultăți în această privință. Dintre acestea din urmă, 42% se tem că șansele de promovare le-ar fi diminuate dacă nu sunt disponibile permanent.
În plus, aproape jumătate dintre femei sunt mai puțin optimiste cu privire la oportunitățile de carieră decât în urmă cu un an, optimismul fiind chiar mai redus printre cele care muncesc cu program redus.
„Angajatorii trebuie să se asigure că angajații, indiferent de gen, înțeleg concret ce se așteaptă de la ei în noul context al pieței muncii și beneficiază de șanse egale de dezvoltare la locul de muncă, bazate pe criterii clare de performanță. Realitatea este că, în cele mai multe cazuri, femeile au responsabilități adiționale față de bărbați cu privire la gospodărie și îngrijirea familiei. Multe femei sunt îngrijorate de numărul mare de sarcini și de impactul pe care această situație l-ar putea avea asupra perspectivelor de carieră, prezente și viitoare. Totuși, societatea se schimbă, femeile active profesional beneficiază acum de mai mult sprijin atât din partea familiei, cât și din partea angajatorilor. Acest sprijin trebuie să se intensifice, pentru a asigura egalitatea de șanse, nu în sensul de a pune pe toată lumea pe aceeași poziție, ci de a-i ajuta pe cei care au mai multă nevoie, astfel încât fiecare să poată ajunge în postura de a reuși prin forțe proprii”, a declarat Alexandra Smedoiu (foto), Partener, Deloitte România, și coordonatorul programului SheXO Club.
Studiul Deloitte Women @ Work 2022 a fost efectuat în rândul a aproximativ 5.000 de femei din zece țări din întreaga lume și evidențiază impactul pandemiei de COVID-19 asupra raportului dintre viața personală și cea profesională, schimbările care au avut loc în privința modului de lucru și evoluțiile înregistrate în ultimii ani în obținerea egalității de gen la locul de muncă. Persoanele intervievate lucrează cu normă întreagă sau cu program redus în companii din multiple domenii și ocupă poziții de diverse niveluri, inclusiv funcții de conducere.
Programul SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștințele în domenii precum leadership, economie, tendințe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversității și incluziunii.
REI a depus mai mult de 15% din totalul celor peste 650 de proiecte pentru instalarea de panouri fotovoltaice în România, prin PNRR. Peste 3.500 MW energie regenerabilă urmează să fie instalați în România în următoarea perioadă.
„Interesul a fost uriaș, dublat de o muncă titanică”
Peste 100 de clienți au apelat la specialiștii REI pentru a atrage sprijin nerambursabil necesar instalării de panouri fotovoltaice;
Un număr de 668 de proiecte s-au depus pentru instalarea de panouri fotovoltaice și centrale eoliene cu sprijin nerambursabil din PNRR;
Aproximativ un sfert din energia consumată în România provine din surse regenerabile;
Ministerul a lansat deja în consultare Schema de ajutor de stat și Ghidul Specific aferente Măsurii de investiții I5 – Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial, cu o alocare de 62 mil. EUR.
REI, al doilea cel mai mare grup de firme din România specializat în atragerea de finanțări nerambursabile cu fonduri europene sau prin mecanisme de ajutor de stat, potrivit datelor din 2021, a depus peste 100 de proiecte de finanțare nerambursabilă pentru instalarea a peste 600 MW energie regenerabilă, prin componenta C6 – Energie din PNRR, una dintre cele mai așteptate și solicitate măsuri de sprijin din acest an, care s-a încheiat în data de 22 iunie.
Potrivit consultanților REI, interesul a fost unul uriaș, iar ritmul de lucru a fost extrem de ridicat în ultimele săptămâni, întrucât documentația a fost una complexă, ce a cuprins un studiu de fezabilitate, analiză institutională, analiză DNSH („Do No Significant Harm” – „A nu dăuna semnificativ mediului”) etc.
Roxana Mircea
„Am depus proiecte pentru peste 100 de clienți, cu capacități instalate de la 0,2 MW, la 70 MW. Interesul pentru măsura C6 – Energie din PNRR a fost uriaș, am primit sute de solicitări pentru finanțare, în plus, am alocat resurse noi, un număr de aproximativ 15 colegi noi ni s-au alăturat pentru a reuși să pregătim dosarele și să aplicăm cu succes, în termen. Ne bucurăm ca Ministerul Energiei a decis prelungirea sesiunii de depunere cu peste 50 de zile, asta a ajutat companiile, consultanții și proiectanții să definitiveze proiectele și să faciliteze elaborarea unor proiecte complete în termenul definit”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI.
Printre clienții REI care au apelat la finanțare nerambursabilă prin sprijinul PNRR – Componenta C6 – Energie se numără companii din domeniile producției de materiale de construcții, servicii poștale – curierat, ciment, procesare carne, mall-uri, dar și dezvoltatori de parcuri industriale.
Câte companii au solicitat sprijin de la Ministerul Energiei pentru panouri fotovoltaice din bugetul PNRR
Un număr de 668 de proiecte au fost depuse pe platforma pusă la dispoziție de Ministerul Energiei pentru finanțare prin PNRR, în vederea instalării de panouri fotovoltaice și centrale eoliene, arată datele publicate de Minister.
Din totalul proiectelor depuse, echipa REI a intermediat un număr de peste 100 proiecte, respectiv peste 15% din total.
Potrivit calculelor REI, cele 668 de proiecte depuse prin platformă vor aduce în plus în România peste 3.500 MW capacitate instalată de energie verde, atât solară, prin panouri fotovoltaice, cât și eoliană.
Companiile interesate de creșterea eficienței energetice au avut la dispoziție, în ultimele săptămâni, posibilitatea de a depune proiecte de investiții pentru montarea de panouri fotovoltaice de cel puțin 0,2 MW capacitate instalată, pentru care ar fi putut solicita până la cel mult 15 milioane de euro.
Măsura de finanțare cu sprijin din PNRR a fost anunțată de Ministerul Energiei în prima parte a acestui an, pentru ca ea să debuteze pe 31 martie. Inițial, măsura prevedea posibilitatea de depunere timp de 30 de zile, până la 30 aprilie, însă aceasta a fost prelungită de trei ori, odată cu 30 de zile, apoi cu încă două săptămâni, ca în final să mai fie prelungită cu încă o săptămână, ca răspuns la solicitările mediului de business care nu avea timpul necesar să pregătească documentația necesară.
„Înainte de demararea efectivă a scrierii proiectelor, orice investiție ce a presupus montarea unui panou solar sau a unei centrale eoliene a avut nevoie de un studiu de fezabilitate, realizat de o companie specializată, care putea dura între două săptămâni până la cel mult o lună, în funcție de complexitatea sa. În proiectele noastre am ales să colaborăm cu cele mai mari companii de proiectare în energie din România, cu timpi foarte buni de livrare, lucru materializat și în proiectele noastre și pentru care suntem recunoscători. Odată elaborat studiul de fezabilitate (SF) și finalizată analiza cost-beneficiu (ACB), ambele necesare pentru derularea proiectului, am început pregătirea documentației, scrierea proiectului, întocmirea de rapoarte și tot necesarul, în așa fel încât să fim siguri că proiectele respectă până în cel mai mic detaliu cerințele din Ghid. A fost o muncă titanică”, a subliniat Roxana Mircea.
Eurostat: Aproximativ un sfert din energia consumată în România provine din surse regenerabile: „Vedem un potențial uriaș”
România are un potențial uriaș de a atrage investiții în domeniul energiei regenerabile, iar acest lucru se va datora atât politicii stabilite de Uniunea Europeană ca până în 2050 țările membre să folosească, în cea mai mare parte, energie verde, cât și a situației de la granița cu Ucraina, unde războiul ar putea provoca mari dezechilibre în lanțul de aprovizionare cu energie.
Potrivit datelor Eurostat, energia regenerabilă a reprezentat 22,1% din totalul de energie consumată în anul 2020[1], peste așteptările UE, în timp ce ponderea vehiculelor electrice a reprezentat peste 10% din total.
Aproximativ un sfert din energia consumată în România (24,5%) provine din surse regenerabile, mai arată datele Eurostat, țara noastră situându-se pe locul 11 din cele 28 state membre, cu mult peste țări precum Polonia (16,1%) sau Ungaria (13,9%), dar și peste Bulgaria, care se situează în urma noastră în clasament, pe locul 12.
Suedia (60,1%), Finlanda (43,8%) și Letonia (42,1%) sunt țările din UE cu cea mai mare pondere a energiei regenerabile în total consum, în timp ce Islanda (83,7%) și Norvegia (77,4%) sunt țările din afara spațiului comunitar cu cea mai mare pondere a consumului energiei regenerabile la nivel european.
„Utilizarea energiei din surse regenerabile are multe beneficii potențiale și viitoare, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și reducerea dependenței de piețele de combustibili fosili (în special de petrol și gaze, pe piețe precum Rusia). Creșterea surselor de energie regenerabilă poate stimula, de asemenea, ocuparea forței de muncă în UE, prin crearea de locuri de muncă în noile tehnologii „verzi”. Vedem un potențial uriaș în acest sector pentru țara noastră în anii următori, iar măsurile de sprijin precum cel inclus în Componenta C.6 – Energie este doar un pas către un viitor verde”, a mai precizat Roxana Mircea.
Componenta C.6 Energie din PNRR a fost una dintre cele mai așteptate măsuri de sprijin pentru investiții în creșterea eficienței energetice și reducerea consumului pentru companiile cu activitate în România, cu un buget total alocat de circa 600 milioane euro, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Pentru instalarea de panouri fotovoltaice, companiile au putut solicita sprijin nerambursabil în valoare de 750.000 EUR/MW – pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv), respectiv 425.000 EUR/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.
Pentru centrale eoliene, companiile interesate au putut solicita sprijin nerambursabil de 1,3 mil. EUR/MW – pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv), respectiv 650.000 EUR/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.
Ajutorul maxim care s-a putut acorda pentru un proiect de investiţii nu putea depăși 15 milioane euro pe întreprindere, pe proiect de investiții.
Ministerul a lansat deja în consultare, pe 22 iunie, Schema de ajutor de stat și Ghidul Specific aferente Măsurii de investiții I5 – Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial, cu o alocare de 62 milioane euro, pentru care deja se poartă discuții avansate cu potențialii beneficiari.
„Mediul de afaceri așteaptă cu interes și alte axe de finanțare, respectiv proiectele din Fondul de Modernizare pentru energie regenerabilă adresate agriculturii, dar și altor domenii. Interesul rămâne foarte ridicat pentru soluțiile verzi, ca o alternativă la gazele și petrolul rusești, mai ales că avem aproape un conflict care se poate anunța de durată, iar sancțiunile impuse Rusiei pot crea dezechilibre majore în aprovizionarea cu energie. România are nevoie ca de aer de aceste finanțări adresate investițiilor în energie”, a conchis Roxana Mircea.
Aproximativ 57% dintre companii își desfășoară activitățile de salarizare în cadrul structurilor interne, în timp ce aproximativ 43% apelează la servicii externalizate
Circa 68% dintre companii își derulează activitățile de resurse umane prin departamente interne, în timp ce 32% folosesc servicii externalizate
În aproximativ 54% dintre companii, administrarea timpului de lucru al angajaților și al pontajului este realizat printr-un sistem automatizat, în timp ce 46% încă folosesc un model manual de procesare
97% dintre companii consideră că externalizarea serviciului de plată al salariilor evită întârzieri cu plățile și doar 3% consideră că ar putea înregistra întârzieri de pe urma externalizării acestui proces
În ultimii ani, odată cu diversificarea din ce în ce mai mare a serviciilor oferite pe piața din România, un număr tot mai mare de companii au început să apeleze la servicii externalizate de resurse umane și de payroll. Impulsul dat de tehnologie, în privința automatizării mai multor procese, care anterior erau realizate exclusiv manual de către unii angajați, a determinat un număr tot mai mare de companii să adopte externalizarea acestor servicii.
Ultimii doi ani au afectat România și mediul de afaceri mult mai agresiv decât tot ce a putut experimenta anterior economia românească, în peste 30 de ani de piață liberă. Pandemia Covid-19 a făcut ca o mare parte din activitatea muncii de birou să treacă în spațiul online. Astfel că, prin prisma necesităților structurale cu care s-au văzut confruntate companiile, nevoia simplificării pe cât posibil a tuturor proceselor interne de business a dobândit o și mai mare importanță.
Externalizarea – un punct de maxim interes
Aproximativ 44% dintre companii au o singură persoană care se ocupă cu administrarea personalului, 26% au două persoane și 30% au trei sau mai mulți salariați desemnați să se ocupe cu această activitate. Astfel că, 56% dintre cei chestionați în cadrul sondajului spun că departamentele care se ocupă cu întocmirea documentelor și a actelor de administrare a personalului au nevoie de 3-5 zile pentru procesarea informațiilor, în timp ce aproximativ 44% consideră că au nevoie de maximum două zile. 66% dintre respondenți susțin că pentru plata salariilor este nevoie ca informațiile să fie trimise cu 3-5 zile înainte și 34% spun că au nevoie de doar două zile pentru a sigura acest proces.
Deoarece echipele care se ocupă de activitățile de administrare a personalului sunt mici, este nevoie de un timp de procesare mai îndelungat. Coroborând cu faptul că unele operațiuni interne continuă să se realizeze încă manual, nevoia unui sistem mai rapid este cu adevărat necesară, pentru a putea evita eventuale întârzieri și pentru a putea reduce timpul de care este nevoie pentru închiderile de lună.
Lipsa unor procese automatizate și a personalului suficient pentru a putea administra în timp aceste activități poate îngreuna funcționarea companiilor
Peste 44% dintre companii susțin că, în medie, lunar au fost nevoite cel puțin o dată să reia calculul salarial. Tot în această notă, 46% dintre companii utilizează abonamente la un portal legislativ pentru a fi la curent cu reglementările din domeniu. Un procent de 34% spun că folosesc consultanță externă, 15% surse media și 5% consultanță internă. Resursele limitate fac ca, în prezent, acest proces de informare să provină în proporție de peste 60% din monitorizarea ad-hoc, nefiind angrenate servicii specializate oferite intern sau extern, un aspect ce adaugă timp suplimentar.
Volumul adițional de informație ce trebuie filtrată face ca și celelalte procese să fie îngreunate, aici putând fi resimțită o presiune în plus. Dacă nu există nici procese automatizate, cum ar fi, de exemplu, cele pentru cererile de documente sau pentru pontajul salariaților, atunci activitatea va fi îngreunată suplimentar.
Din acest punct de vedere, putem observa că, pentru situația în care se ia în considerare o posibilă externalizare a acestor servicii, distribuția este egală când vine vorba de timpul în care ar urma să se întâmple acest proces: 33% dintre respondenți spun că în mai puțin de 6 luni, 33% între 6 și 12 luni, 33% în mai mult de 12 luni. Rezultatele relevă că, prin distribuția egală, acest proces este în desfășurare și există o anumită tendință pentru externalizare. Din ce în ce mai multe companii iau în calcul această posibilitate.
Externalizarea serviciilor de resurse umane și de salarizare din ce în ce mai căutate
Atunci când vorbim de decizia de a apela la servicii externe de resurse umane și salarizare, majoritatea companiilor (45%) afirmă că decizia va fi luată la nivel de grup, indicând o reorganizare la nivel global a companiei, un aspect pe care îl putem regăsi tot mai des în cadrul companiilor multinaționale din România. 26% afirmă că decizia va fi luată intern la nivelul companiei, ținând cont de aspectele financiare, 21% la nivel regional și 8% au răspuns că decizia va aparține departamentului de resurse umane.
Aproximativ 66% dintre respondenți declară că decizia va fi luată în afara sucursalei din România, de către grup sau sub aspect regional, astfel că procesul de externalizare a acestor servicii va fi hotărât sub o formă organizată la nivel transnațional.
În urma unei decizii de trecere către servicii externalizate, aproape 67% dintre respondenți consideră că cel mai important factor pentru selectarea acestora va fi calitatea serviciilor ce le vor fi oferite, 16% posibilele soluții software, 12% costurile serviciilor și 6% durata tranziției. Majoritatea companiilor iau în calcul aceste soluții pentru a remedia eventuale dificultăți în operarea acestor activități. Astfel, ele își doresc să atingă un grad de eficiență mai mare decât cel pe care îl au în prezent doar prin resursele disponibile intern.
La nivelul mediului de business din România, deși aceste servicii nu au ajuns încă la un nivel de răspândire foarte largă, sunt privite ca soluții de viitor pentru a crește nivelul de eficiență operațională dintr-o companie.
One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, anunță un proiect de anvergură pentru One Cotroceni Park Office Faza 2. Siemens Energy, una dintre cele mai importante companii de tehnologie energetică din lume, semnează un contract de închiriere de 7.500 de metri pătrați. Închirierea spațiului este prevăzută pe o perioadă de 10 ani, iar tranzacția a fost intermediată de JLL România.
Prin portofoliul său de produse, soluții și servicii, Siemens Energy acoperă întreg lanțul valoric energetic – de la generarea și transportul energiei până la stocare și noi arii ale sectorului energetic, precum hidrogenul. Compania lucrează cu clienții și partenerii săi pentru a oferi sisteme energetice pentru viitor, sprijinind astfel tranziția către o lume mai durabilă.
Aceasta este o colaborare între două companii care se ghidează după aceleași valori, One United Properties fiind promotorul practicilor de construcții sustenabile, pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic, durabile și sănătoase. One Cotroceni Park beneficiază de precertificare LEED Platinum v4, care atestă funcționarea durabilă și impactul minim asupra mediului și se află în curs de obținere a certificării WELL Health and Safety, care evaluează sănătatea și bunăstarea la locul de muncă, oferind spații comerciale și office sustenabile.
„Interesul Siemens Energy pentru spațiul de la One Cotroceni Park Faza 2 este un semnal bun pentru piața din România, care devine tot mai atractivă pentru companii mari de afară, aflate în căutarea unor sedii comerciale și de birouri moderne și sustenabile. Totodată, reprezintă o colaborare cu un partener cu care împărtășim aceleași valori despre sustenabilitate, într-un moment foarte bun, când România se află la începutul unui nou val de investiții în enegrie verde. Ne bucurăm să găzduim în cadrul acestei dezvoltări reper din portofoliul nostru Siemens Energy, una dintre cele mai importante companii de tehnologie energetică din lume și să contribuim la crearea unui nou hub comercial și office pe harta Bucureștiului, care va genera un număr substanțial de locuri de muncă cu impact pozitiv direct asupra creșterii economice locale”, spune Mihai Păduroiu, CEO Office Division One United Properties.
„Siemens Energy este o companie independentă, listată la bursă din 2020. Ca organizație, modelăm tranziția energetică și ne folosim tehnologia și parteneriatele pentru a oferi energie fiabilă, accesibilă și sigură în lume. România avansează în tranziția sa energetică pentru a crea o rețea cu emisii scăzute de carbon și pentru a atinge obiectivele net zero până în 2050. România își propune să crească utilizarea națională a surselor de energie regenerabilă, cum ar fi eolian, solar și hidrogen, la 30,7% până în 2030 și, în timp, intenționează să reducă dependența de petrol și gaze, care emit carbon. România este o piață atractivă pentru Siemens Energy și această extindere a Siemens Energy în România va aduce beneficii economiei locale prin crearea de locuri de muncă și oportunități în lanțul de aprovizionare”, spune Antonia-Denisa Efron, Reprezentant Siemens Energy România.
„Noul hub al Siemens Energy din România va fi un punct de referință pentru industria energiei verzi și așează țara noastră pe harta furnizorilor de servicii specializați, de înaltă calitate din regiune. Ne bucurăm că am asistat clientul nostru, Siemens Energy, în procesul de identificare a celor mai bune opțiuni și de selectare a dezvoltării care va găzdui noul hub în condițiile actuale de piață, când investitorii caută o flexibilitate ridicată pentru a se adapta dinamic la noua realitate de business. Faptul că țara noastră a fost selectată pentru o astfel de investiție este îmbucurătoare și arată că România este atractivă datorită competențelor dezvoltate de forța de muncă locală în ultimii ani, din ce în ce mai căutate de angajatorii de top la nivel mondial. Ocuparea efectivă de spații de birouri înregistrată în primul trimestru al anului 2021 a reprezentat 60% din totalul spațiului tranzacționat. O parte semnificativă a indicatorului de absorbție netă este reprezentată de noi companii care intră pe piață, precum hub-ul Siemens Energy, care nu va fi singura nouă intrare raportată în T2 din punct de vedere al ocupării efective, nici ultima din 2022”, spune Alexandru Orzea, Consultant Tenant Representation JLL Romania.
Poziționat strategic într-una dintre cele mai căutate zone rezidențiale și cel mai dinamic hub de business care se dezvoltă în prezent în București și dezvoltat pe locul fostei platforme Ventilatorul, pe o suprafață de 5,8 hectare, One Cotroceni Park se conturează ca cel mai ambițios proiect de regenerare urbană din Capitală. La începutul acestui an, dezvoltatorul One United Properties a realizat deja recepția pentru Faza 1 a One Cotroceni Park, clădire de birouri și de spații comerciale, cu o suprafață închiriabilă brută (GLA) de 46.000 mp. Faza 2 cu o suprafață închiriabilă brută de 35.000 mp, aflată de asemenea în dezvoltare, va fi livrată în 2022.
Odată finalizată, dezvoltarea multifuncțională One Cotroceni Park va reda orașului o zonă nevalorificată, cu multiple beneficii pentru întreaga comunitate. Acest concept imobiliar unic se conturează ca un adevărat oraș în oraș, compus dintr-o zonă rezidențială cu 868 de apartamente, un business park cu două clădiri de birouri și o zonă comercială care va oferi acces la o gamă largă de servicii și facilități integrate: spații verzi, restaurante, piste de alergare și ciclism, cafenele, sală de gimnastică, piscină, farmacie, servicii de curățenie, cinema, facilități educaționale.
Indotek Group, unul dintre cele mai importante grupuri de investiții axat pe imobiliare din Ungaria, a achiziționat clădirea de birouri „One Victoriei Center”, situată în cartierul central de afaceri din București.
Prin achiziția clădirii de birouri, care are o suprafață brută închiriabilă de 12 mii de metri pătrați, Indotek Group își întărește prezența în regiune, ajungând să dețină trei active pe piața locală – două clădiri de birouri în București și un centru comercial în Târgu Mureș.
One Victoriei Center este închiriat în prezent de 14 companii, printre care BRD Group și S&T. Clădirea are 3 etaje de parcare subterană și o suprafață brută închiriabilă de birouri de aproximativ opt sute de metri pătrați per etaj. Indotek Group va administra și va consolida în continuare clădirea de birouri în cadrul unui proces de rebranding, în urma căruia aceasta va fi denumită „Bucharest Business Center”.
Indotek Group a realizat achiziția datorită potențialului pe care zona în care este amplasată clădirea de birouri îl are de oferit. One Victoriei Center se află la intersecția străzilor Buzești și Polizu, la doar câteva minute de mers pe jos de Piața Victoriei, cartierul central de birouri din București.
„Achiziția clădirii One Victoriei Center care, în urma procesului de rebranding, va deveni Bucharest Business Center, susține obiectivul strategic al companiei în ceea ce privește întărirea prezenței pe piața locală. Prin această tranzacție, investițiile imobiliare pe care le gestionăm în țară ajung deja la un total de 80.000 de metri pătrați și ne apropiem de pragul de 100.000.000 de euro în ceea ce privește volumul de investiții”, a declarat Forin Tîrlă, Country Manager România și Bulgaria pentru Indotek Group.
De asemenea, achiziția susține strategia de dezvoltare a companiei, atât prin diversificarea activelor pe care le deține, cât și prin diversificarea prezenței internaționale. În prezent, IndoteK Group deține proprietăți comerciale și industriale, hoteluri și clădiri de birouri în treisprezece țări din Europa ( Ungaria, România, Italia, Bulgaria, Spania, Grecia, Serbia, Croația, Polonia, Slovacia, Portugalia, Slovenia și Cipru).
În cursul tranzacției, asistența juridică pentru One Victoriei Center a fost asigurată de firma de avocatură Stratulat Albescu, iar cea fiscală, financiară și structurală de Mazars, CBRE asigurând asistența comercială, iar Vitalis asistența tehnică.
Apreciind că „o legislație flexibilă a muncii este esențială pentru crearea de noi afaceri, dezvoltarea firmelor deja existente și crearea de noi oportunități în carieră”, compania de consultanță de afaceri și externalizare de servicii Accace România face o analiză comparată asupra dreptului muncii în țări țări din Europa Centrală și de Est: România, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia.
Durata contractelor de muncă pe perioadă determinată
Legislațiile locale definesc două tipuri principale de contracte de muncă: pe perioadă nedeterminată, respectiv determinată. Cele din urmă sunt supuse unei serii de condiții și limitări stabilite de lege. Astfel, durata contractului pe perioadă determinată este de cinci ani în Ungaria, trei ani în Republica Cehă și România, doi ani și nouă luni în Polonia și doi ani în Slovacia. Contractul poate fi reînnoit de două ori în România, Republica Cehă, Polonia și Slovacia.
*durata medie în ani
Care este perioada de probă
Potrivit legislațiilor țărilor analizate, în timpul perioadei de probă, atât angajatorul, cât și salariatul pot solicita încetarea contractului de muncă fără nicio restricție. Perioada de probă pentru pozițiile de execuție este de trei luni pentru toate cele cinci țări. În cazul pozițiilor de management, Cehia și Slovacia impun șase luni, România, patru luni, iar Ungaria și Polonia, câte trei luni.
*durata medie în luni pentru pozițiile de management
Câte ore suplimentare pot face angajații în România, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia
Timpul de lucru stipulat în contractele de muncă pentru toate cele cinci țări analizate este de 40 ore pe săptămână. În ceea ce privește orele suplimentare de muncă, legislația din Ungaria stipulează un maxim de 250 ore/ an, în timp ce cea din Republica Cehă, Polonia, Slovacia, 150 ore/an, iar România câte opt ore/săptămână, echivalentul a 416 ore pe an.
Totodată, numărul orelor de lucru suplimentare poate fi mărit dacă angajatul agreează cu angajatorul. Astfel, în Republica Cehă și Polonia pot fi mărite până la 416 ore/ an, iar în Ungaria și Slovacia până la 400 ore/ an.
Care este durata concediului
În toate cele cinci țări europene, perioada de concediu este proporțională cu perioada lucrată, standardul acesteia fiind de 20 de zile. Potrivit legislației în vigoare, în Polonia, perioada de concediu poate ajunge la 26 de zile, dacă un salariat a fost angajat de cel puțin zece ani. De asemenea, se mai acordă părinților două zile/an/copil.
Câte zile de concediu suplimentar își pot lua angajații
În cazul unor condiții speciale, legislația muncii poate suplimenta zilele de concediu astfel: Cehia, aproximativ cinci zile, Ungaria, până la zile în funcție de numărul de copii și până la zece zile în funcție de vârsta salariatului. În România, se acordă minimum trei zile de concediu suplimentar pentru anumite categorii de salariați precum cei care lucrează în condiții de muncă grele, au dizabilități sau tineri sub 18 ani. Slovacia acordă 25 de zile pentru angajații care au 33 de ani sau mai mult sau cei care au grijă permanent de un copil.
Durata perioadei de preaviz
Încetarea contractului de muncă fără preaviz este posibilă și definită de toate legislațiile locale. Cu toate acestea, atunci când se aplică perioada de preaviz, durata acestuia diferă întotdeauna în funcție de circumstanțele în care a fost inițiată rezilierea contractului.
În Cehia, perioada standard de preaviz este de 60 zile. În Ungaria, preavizul are o durată standard de 30 de zile. În cazul încetării raportului de muncă de către angajator, termenul de preaviz se prelungește cu 5-60 zile în funcție de perioada totală de angajare anterioară. În ceea ce privește Polonia, perioada de preaviz este cuprinsă între 14 și 90 de zile, astfel: două săptămâni pentru rezilierea contractului după mai puțin de șase luni de activitate, o lună după cel puțin șase luni și trei luni după trei ani.
Legislația din România prevede o perioadă de preaviz de maximum 20 de zile lucrătoare pentru o funcție de execuție și maximum 45 de zile lucrătoare pentru o funcție de conducere. În Slovacia, durata preavizului este de 30 până la 90 de zile. Astfel, pentru mai puțin de un an de activitate, preavizul este de o lună, iar peste un an, două luni. În caz de încetare a contractului din cauza angajatorului, concediere sau starea de sănătate a angajatului, perioada de preaviz este de două luni pentru 1-5 ani de activitate și trei luni pentru mai mult de cinci ani.
România se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educației, în condițiile în care, în prezent, mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani. Nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani, astfel că educația unei întregi generații să fie sub semnul întrebării, asta mai cu seamă că nivelul salarial extrem de redus va face ca și migrația către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze. O soluție optimă văzută de specialiști o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca în cercetare, construcții, agricultură și IT.
Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani.
7734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani, iar 820 predau cu toate că au trecut de 65 de ani. Situația urmează același tipar, cu profesori în vârstă, și în învățământul gimnazial și liceal.
Datele Ministerului Educației arată că în învățământul preuniversitar românesc lucrează, în prezent, numai aprox. 19.000 de cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, în condițiile în care numărul total al profesorilor din țara noastră era, în anul școlar abia încheiat, de 208.642.
Cei mai mulți profesori tineri, cu vârsta între 18 și 30 de ani, sunt în Sibiu (14%), Cluj (13%), Giurgiu (13%) și București (12,32%), în timp ce, la polul opus, cei mai mulți profesori bătrâni sunt în județele Teleorman, Gorj și Caraș-Severin.
Statisticile arată că din totalul personalului din învățământul preuniversitar (290.087 persoane), peste jumătate (52%) lucrează în ciclul primar și gimnazial (27,2% în liceu și 19% în învățământul preșcolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7484 personal administrativ.
„Suntem, din păcate, în pragul unei crize majore de personal în sectorul educațional, în condițiile în care dinamica angajărilor este redusă, iar presiunea pensionărilor tot mai mare. Dacă în 1995, în sistemul public de educație, aveam un personal didactic de 244.640 de oameni, în prezent suntem la puțin peste 200.000. Școala românească are nevoie de tineri, de absolvenți dispuși să urmeze această meserie și care, treptat, să acopere necesarul de posturi pe măsură ce cadrele didactice în vârstă vor ieși la pensie’’, afirmă prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, președintele Complexului Educațional Dr. Mioara Mincu.
Potrivit experților, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimți în următorii 10-15 ani.
„Sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Statisticile Ministerului Educației arată că, în anul școlar 2020/2021, numărul personalului didactic din învățământul preuniversitar a crescut față de anul școlar anterior cu 1158 persoane dar, pe de altă parte, rămâne cu 552 de persoane sub nivelul din anul școlar 2017/2018.
Creșterea salariilor profesorilor, o „fata morgana”
Potrivit specialiștilor, criza de personal din sectorul educațional poate fi rezolvată, pe termen lung, prin majorarea salariilor în așa fel încât pentru tineri să devină atractiv să urmeze această carieră de dascăl.
Autoritățile se gândesc la această soluție și, potrivit celor mai recente declarații, salariile ar urma să crească prin noua lege a educației, gândită să premieze performanța în mediul școlar.
,,Nu sunt adeptul sporurilor, sunt adeptul, în schimb, al criteriilor de performanță, cum s-au introdus cele de la PNRR. În cazul în care ai performanță, vei primi o mărire de salariu. Eu aș introduce toate sporurile în salariul de bază”, declara, zilele trecute, președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Ideea salarizării pe bază de performanță nu e una nouă, fiind amintită și acum trei ani, de ministrul Ecaterina Andronescu. De atunci, însă, a rămas la nivel de intenție.
În prezent, profesorii sunt plătiți conform Legii salarizării nr 153/2017, care cuprinde salarizarea tuturor categoriilor bugetare. Iar salariile sunt foarte mici față de alte categorii bugetare.
Cele mai recente date, prezentate în presa de specialitate de autorități, arată că cel mai mic salariu în învățământul preuniversitar ar fi de 2.647 lei, pentru un profesor cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I, iar cel mai mare, fără sporuri și alte beneficii, ar fi al unui profesor cu studii superioare de lungă durată și încadrarea de grad didactic I, de 4709 lei.
O propunere legislativă, aflată în Parlament, vizează creșterea salariilor de bază de încadrare ale personalului didactic de predare, auxiliar, de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar. Dacă inițiativa ar fi aprobată, salariul de încadrare al unui profesor pentru anul școlar 2022-2023 ar putea astfel să înceapă la 4.718 lei și să ajungă la 6.273 lei.
Șansele de adoptare sunt însă reduse, având în vedere situația bugetară, așa cum de altfel sunt cele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, care vizează creșterea salariilor din acest sector.
Profesorii se uită cu speranțe, acum, la discuțiile legate de viitoarea Lege a Educației, care vizează o reformă din temelii a sistemului educațional, inclusiv pe zona salarială.
Ministrul Sorin Câmpeanu declara, zilele trecute, că salariul unui profesor debutant ar putea să fie cât salariul mediu net pe economie (3.967 de lei la nivelul lunii aprilie 2022).
Cert este că, în prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, investițiile pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7% din PIB față de 4,7%).
Autoritățile s-au angajat, de-a lungul anilor, că vor aloca anual echivalentul a 6%din PIB pentru educație. Acest prag nu a fost atins niciodată.
Eliminarea impozitului pe venit, o soluție eficace?
Potrivit specialiștilor, dincolo de discuțiile privind creșterea salariilor profesorilor la un nivel competitiv, care să facă atractivă această meserie pentru tineri, una dintre soluțiile care ar putea fi aplicată încă din noul an școlar 2022/2023 și care ar avea efecte concrete o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesorii din sistemul preuniversitar, atât din mediul public cât și din cel privat.
„Scutirile de taxe au făcut ca domeniile care au beneficiat de aceste măsuri – IT/software în special, să înregistreze o evoluție semnificativă atât în privința numărului de salariați cât și a cifrei de afaceri. Beneficiile financiare ale acestei decizii au fost confirmate de către reprezentanții industriilor și de către autorități”, a declarat expertul contabil Fabiola Tudor, director Fin Contexpert Management.
Un calcul simplu arată că, la o medie salarială de 6287 lei brut (3678 lei net) în sistemul educațional, se plătește la stat o contribuție la pensie de 1572 lei, CASS de 629 de lei și un impozit pe venit de 409 lei.
O scutire a impozitului pe venit de 10% ar aduce, în medie, un câștig net de peste 400 de lei pentru fiecare profesor, iar impactul bugetar nu ar fi unul foarte mare. La 208.642 profesori din sistemul preuniversitar, ar însemna un efort bugetar de numai 85,3 milioane de lei, adică 17,2 milioane de euro anual.
Specialiștii propun și o reducere a contribuție de sănătate de la 10% la 5%. Aceasta ar aduce un efort financiar suplimentar de 65,7 milioane de lei/anual.
În total, statul ar trebui să suporte o scutire de taxe de aprox. 30 milioane de euro anual. Calculele sunt, bineînțeles, relative și nu reflectă în totalitate grila salarială existentă în sistemul public și privat.
Potrivit inițiatorilor, ambele măsuri, indiferent de calculele financiare, ar trebui să fie aplicate inclusiv pentru personalul auxiliar (20.941 angajați).
Pentru a beneficia de aceste măsuri, ar trebui ca beneficiarii să fie angajați în cadrul unei instituții de stat/private autorizată/acreditată.
O altă variantă luată în calcul vizează instituirea unui salariu minim brut de 5000 lei pentru un program de 8 ore/zi cu normă întreagă sau/și 18 ore pe săptămână de predare.
„Scutirea de impozit pe venit a fost una de succes în IT și în construcții și posibil va urma același traseu și în agricultură și alimentație. A adus o creștere a numărului angajaților, o stabilizare a pieței muncii și avantaje pentru angajați. Și în sectorul educațional, atât public cât și privat, o astfel de măsură ar fi benefică. Astfel de măsuri ar stimula retenția personalului, i-ar încuraja pe tineri să aleagă această meserie. Facilitatea nu reprezintă un ajutor major, având în vedere dinamica inflației, dar poate fi o gură de oxigen, un angajament al statului că este preocupat de acest sector”, a declarat Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare din România.
„Eliminarea impozitării salariilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat și privat ar fi o măsură eficientă, ce poate fi decisă rapid, un stimul pentru un sistem educațional aflat în pragul unei crize profunde”, spune prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, președintele Complexului Educațional Dr. Mioara Mincu.
„Eliminarea impozitării ar avea un efect agregat dublu față de creșterea salarială. Eficiența sistemului de educație și rezultatele au scăzut constant în ultimii 30 de ani în România iar diferența față de alte țări europene crește constant. Lipsa leadershipului, a unui plan coerent de redresare, restricțiile din învățământ cauzate de pandemia COVID-19 au fost factorii care au dus Romania într-o situație critică. Acum este momentul să facem o reformă în primul rând a mentalității noastre în privința educației și momentul lansării noii legi a educației este binevenit. Pentru a putea face acestă reformă, salariile nete ale profesorilor din învățământul preuniversitar trebuie să crească mult. Astfel se vor putea atrage în sistem oameni cu vocație care își vor putea face o carieră în învățământ”, a mai spus acesta.
Mai mulți elevi, prea puțini profesori
Vestea bună pentru educația din România este că numărul școlarilor este în creștere. Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în anul școlar 2021-2022 au fost înscriși 3.495.800 de elevi şi studenţi, cu 1200 de elevi mai mulți decât în anul şcolar/universitar precedent, 2020-2021, când populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,494,600 elevi şi studenţi.
Este prima creștere de acest fel după 2014. Cei mai mulți copii la grădiniță / creșă și elevi sunt în București: 532.700 de persoane. Datele publicate de INS pentru anul școlar 2021-2022 arată că în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).
O dinamică semnificativă, în ultimii ani, a cunoscut-o și învățământul privat preuniversitar, acolo unde investițiile au crescut semnificativ, iar calitatea educației este, în multe cazuri, superioară celei de la stat.
„Învățământul particular preuniversitar oferă multe exemple bune de urmat pentru sectorul public. Ponderea învățământului particular crește de la an la an. Studiile de specialitate confirmă faptul că în învățământul privat, atât calitatea actului educațional cât și eficiența economică (a investiției) sunt net superioare celor din instituțiile de stat. De aceea, cred că este nevoie să eliminăm orice discriminări sau diferențieri în funcție de patronaj, inclusiv prin această măsură ce ar trebui aplicată tuturor, de scutire de la plata impozitului pe venit”, afirmă Alexandru Ioan Mincu.
Potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE în privința numărului de elevi per profesor, fapt care afectează calitatea actului de educație.
La noi raportul este de 19,4, în timp ce media europeană, la nivelul primar, este de 13,5. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Grecia (8,7), Luxemburg (9,0) și Polonia (9,6).
„Trebuie să găsim soluții pentru a atrage mai mulți profesori în școli, să reducem numărul copiilor per profesor, iar zona salarială este extrem de importantă. Trebuie să putem să-i motivăm pe tineri să aleagă această carieră cu un pachet de salariu, educație continuă și alte facilități, inclusiv această scutire de impozit, cu care să putem concura cu alte domenii”, a declarat Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare din România.
Potrivit celui mai recent raport Eurydice al Comisiei Europene privind salarizarea profesorilor în Uniunea Europeană, în patru țări UE – Bulgaria, Ungaria, Polonia și România – salariul de bază al profesorilor nou angajați este sub 9.000 EUR pe an.
În alte opt țări ale UE (Grecia, Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Slovenia și Slovacia), salariile de bază sunt sub 20.000 EUR pe an.
Salarii de peste 50 de mii de euro se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveția și Liechtenstein, toate țările cu un PIB pe cap de locuitor ridicat.
În funcție de stat, salariile pot crește pe parcursul carierei unui profesor de la 12% (în Turcia) la 116% (în Portugalia). În plus, numărul mediu de ani necesari pentru a ajunge la vârful intervalului de salariu variază de la 12 ani în Danemarca la 42 de ani în Ungaria.
În Irlanda, Țările de Jos și Polonia, salariile de început ale profesorilor pot crește cu peste 60% în primii 15 ani de serviciu și chiar mai mult în anii următori. De exemplu, în Țările de Jos salariile de început cresc cu peste 76% deja în primii 15 ani de serviciu și cu până la 105% în anii următori.
Studiul privind dinamica și perspectivele sectorului educațional românesc a fost realizat în perioada 2-10 iunie 2022 de compania de consultanță Frames la inițiativa Liceului Teoretic Dr. Mioara Mincu și a Asociației Școlilor Particulare din România, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Educației, Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, EUROSTAT și alte informații publice.
Estimările privind impactul scutirii de taxe pe salariile profesorilor și personalului auxiliar sunt relative, plecată de la datele existente în piață, și nu constituie o informație oficială, acreditată de statul român. Scutirea de impozit pe venit a fost una de succes în IT și în construcții și posibil va urma același traseu și în agricultură și alimentație.
De la începutul anului și până în prezent, numărul ofertelor de muncă active dedicate constănțenilor este într-o continuă creștere, arată datele platformei de recrutare BestJobs, culminând cu ultimele 30 de zile, când au fost publicate peste 3.500 de joburi, cu 53% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 88% vizează direct locuitorii orașului Constanța.
În prezent, pe platforma BestJobs, 17% dintre joburile disponibile sunt în Vânzări, pentru poziții de agenți, consilieri, reprezentanți sau lucrători comerciali, 11% în Financiar și Contabilitate și 5% în Tehnic, dar există și numeroase anunțuri în HoReCa și Transporturi. De asemenea, pentru candidații din Constanța există pe platformă oportunități de muncă în străinătate, iar candidații din domeniul medical sunt cei mai „vânați” de angajatorii străini.
Cât câștigă un lucrător sezonier în Constanța
Influența sezonului estival se simte deja în creșterea și în specificul joburilor de pe BestJobs, care vizează județul Constanța, zonă reprezentativă pentru turismul de vară. Astfel, apar tot mai multe oportunități sezoniere, iar salariile pornesc de la 400 euro lunar pentru un lucrător comercial în benzinărie, 600 – 900 euro lunar pentru un consultant turism și 500 – 700 euro lunar pentru agenți livratori sau șoferi.
În HoReCa, există numeroase joburi disponibile, precum Ospătar, care poate câștiga între 500 și 600 euro net pe lună, Agent Turism, cu un salariu între 500 și 1.000 euro, Cameristă, cu salariu lunar de 800 euro sau Recepționer hotel, cu câștiguri între 400 și 500 euro.
„Încă din luna mai, numărul joburilor cu specific sezonier a început să crească pe BestJobs. Este prima vară de la începutul pandemiei în care nu avem restricții, iar așteptările sunt ca, în privința turismului, să fie creșteri foarte mari, mai ales că mulți români vor alege probabil litoralul românesc în defavoarea destinațiilor străine pentru a-și proteja bugetul afectat deja de inflație”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.
Printre cele mai bine plătite poziții disponibile în Constanța se numără cea de inginer sisteme de securitate, cu un câștig mediu lunar de 1.500-2.000 de euro, specialist automatizări, cu 1.000 – 1.300 euro pe lună și programator PLC, care poate ajunge și la un salariu mediu de 3.000 de euro pe lună.
În topul companiilor mari care fac recrutări în Constanța, PepsiCO deține locul fruntaș, iar companiile care completează topul sunt Lidl, Unicredit Bank și Regina Maria. Companiile locale cu cele mai multe oferte de joburi disponibile pe platformă sunt Easy Credit, DP World Constanța, Triton și Europack Media.
Unde vor constănțenii să se angajeze
Principalul pol de atracție pentru candidați îl reprezintă orașul Constanța, unde au fost înregistrate peste 115.000 de aplicări în ultimele 30 de zile, fiind urmat de Mangalia, cu peste 4.800 de aplicări și Năvodari, cu puțin peste 4.700 de aplicări.
Constănțenii au aplicat pe platforma BestJobs cu precădere la joburi în Vânzări (aproximativ 19.000 de aplicări), Management (peste 5.000 de aplicări), Financiar/Contabilitate (aproximativ 2.800 de aplicări). De menționat sunt și domeniile Administrativ / Secretariat (peste 2.300 de aplicări) și Transport / Distribuție (aproximativ 1.800 de aplicări). Joburile cu cele mai multe aplicări sunt Consultant Vânzări (peste 1.200 de aplicări), Consilier Vânzări (aproximativ 970 de aplicări), Asistent Vânzări part-time (peste 950 de aplicări) și Broker imobiliar (aproximativ 600 de aplicări).
În prezent, există și un număr mare de constănțeni care și-au arătat interesul pentru oportunitățile remote, cele mai multe oferte fiind în Inginerie, IT, Management, Vânzări, Financiar/ Contabilitate. Constănțenii care vor să își schimbe domeniul de activitate găsesc pe BestJobs numeroase oportunități de reconversie profesională, printre care se numără și cursurile de specializare puse la dispoziție de Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă, precum și cursuri online în domeniul IT.
Deciziile luate la nivel european pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică vor revoluționa sectorul energetic și vor schimba lumea, construind un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare. Responsabilitatea în ceea ce privește energia viitorului este a tuturor și fiecare dintre noi poate fi parte din soluție prin deciziile pe care le ia și prin stilul de viață pe care îl adoptă.
Asociația Energia Inteligentă a lansat proiectul „Gătit în cuptorul solar”, prin care își propune să tragă un semnal de alarmă asupra caracterului limitat al resurselor energetice și al nevoii de a ne îndrepta atenția din ce în ce mai mult aspra surselor de energie regenerabilă.
„Schimbarea începe cu oameni și prin oameni. Prin acest proiect ne dorim ca în special tinerii să conștientizeze importanța folosirii energiei din surse regenerabile. Vrem să îi încurajăm să gândească diferit, să se implice în găsirea de soluții mai puțin poluante pentru activitățile uzuale din viața de zi cu zi și să caute continuu alternative sustenabile la resursele energetice «clasice» cu care au fost obișnuiți până acum. Poate că este un mod de a comunica puțin dus la extreme, sunt puțini cei care vor folosi cuptoare solare în rutina zilnică de pregătire a hranei, însă sperăm că tocmai datorită acestui lucru mesajul nostru va ajunge la cât mai mulți oameni”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă.
Proiectul se desfășoară sub forma unor concursuri de gătit folosind cuptorul solar. Elevi de liceu s-au întrecut în realizarea celor mai bune cuptoare solare care au fost testate miercuri, 22 iunie în cadrul primului eveniment de acest gen din România.
Au participat la concurs patru echipe din cadrul Liceului Teoretic „Stephan Ludwig Roth” și două echipe din cadrul Colegiului „Școala Națională de Gaz” din Mediaș. Cel mai original preparat realizat în cuptorul solar a fost premiat de un juriu din care a făcut parte un bucătar profesionist. Elevii au avut parte și de o sesiune de consiliere pe alimentație sănătoasă, susținută de Anamaria Teglas, Consilier Stil de Viață Sănătos. Evenimentul a fost găzduit de Muzeul Gazelor Naturale din Mediaș și a fost susținut de OMV Petrom și Mercure Mediaș Binderbubi Hotel and Spa.
„Atât eu cât și compania OMV Petrom ne bucurăm să susținem proiectul «Green Deal în Gastronomie. Gătitul în cuptorul solar», prin care este testată îndemânarea și originalitatea la gătitul alimentelor folosind cuptorul solar. Prin acest proiect contribuim la sprijinirea obiectivelor: creșterea gradului de conștientizare în rândul oamenilor, educarea tinerilor în ceea ce privește atingerea țintei de neutralitate climatică și importanța folosirii energiei din surse regenerabile și implicarea lor în găsirea de soluții mai puțin poluante pentru activitățile uzuale din viața de zi cu zi și încurajarea tuturor să gândească «out of the box» și să caute continuu alternative sustenabile la resursele energetice cu care au fost obișnuiți până acum. De asemenea, OMV Petrom susține educația non formală prin expunerea tinerilor la activități practice, cum ar fi gătitul, care se pot transforma în deprinderi folositoare în viața de zi cu zi și care ar putea sa îi ajute să devină mai independenți și mai încrezători în forțele proprii”, a declarat Ionuț Ciubotaru, Vicepreședinte Dezvoltarea Afacerii, Divizia Gaze & Energie, OMV Petrom
„As vrea în primul rând să mulțumesc Asociației Energia Inteligentă pentru invitație și pentru a ne acorda încrederea și privilegiul de a fi alături în acest proiect. Ne-am alăturat cu bucurie pentru că la fel ca și dumneavoastră, vrem sa promovăm energia verde și vrem, în măsura în care reușim și noi, să preîntâmpinăm poluarea”, a declarat Marius Urian, Chef al restaurantului din cadrul Mercure Mediaș Binderbubi Hotel And Spa, care a stabilit temele de concurs și a coordonat activitatea juriului în concursul desfășurat miercuri la Mediaș.
Cea de-a doua etapă a proiectului „Gătit în cuptorul solar” va avea loc la începutul lunii septembrie în Eforie Nord. Cinci echipe formate din reprezentanți ai companiilor din sectorul energetic și nu numai, alături de reprezentanți mass media se vor întrece în pregătirea celui mai reușit preparat realizat folosind cuptorul solar, după reguli stricte pregătite de Chef Cezar Munteanu care s-a alăturat proiectului nostru în calitate de jurat.
„Trăim vremuri neobișnuite și tulburi care ne cer să ne adaptăm, în care schimbarea face parte, deja, din viața noastră de zi cu zi. Iar asta trebuie să ne facă mai creativi și, în aceeași măsura, mai responsabili cu lumea în care trăim. Proiectul «Gătit în cuptorul solar» propus de Asociația Energia Inteligentă are tot ceea ce-i trebuie sa ne provoace la creativitate și la adaptarea la un nou stil de viată. Sunt primul când vine vorba despre provocări, așa că, abia aștept sa fiu jurat într-o competiție, nu doar despre gătit, ci despre viată responsabilă”, a declarat Chef Cezar Munteanu. Ana Hotels Europa din Eforie Nord s-a alăturat proiectului nostru în calitate de partener și va găzdui în grădinile sale a doua etapă a proiectului „Gătit în Cuptorul Solar”.
„Credem în gesturi simple care pot contribui la schimbări pozitive, fie că este vorba despre crearea unor ateliere de reciclare creativă sau măsuri de protejarea mediului pe care le aplicăm deja în locațiile noastre. Faptul că ne-am alăturat acestui proiect inovativ a venit ca un gest firesc de continuare a acțiunilor noastre de protejare a mediului, dar și din dorința de a arăta oamenilor importanța găsirii a cât mai multor soluții nepoluante” a declarat, Iuliana Tasie, Director General, Ana Hotels Europa Eforie Nord.
Educația continuă trebuie sa facă parte din viața fiecăruia dintre noi. Adevărata evoluție are loc atunci când suntem corect informați și ancorați la realitățile mediului și timpului în care trăim. Prin proiectele sale, Asociația Energia Inteligentă susține folosirea energiei din surse regenerabile și informarea continuă asupra legislației europene și a trendurilor în domeniul sustenabilității, precum și educarea obiceiurilor de cumpărare și a stilului de viață pentru atingerea neutralității climatice.
Directorii executivi din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, sunt mai îngrijorați decât omologii lor de la nivel global de riscurile cu care se confruntă companiile în prezent, precum competiția, modelul operațional, securitatea cibernetică sau contextul geopolitic, dar, în același timp, acționează și cheltuiesc mai puțin pentru a le reduce, reiese din raportul Global Risk Survey 2022 realizat de PwC.
Preocuparea față impactul riscurilor se poate observa din unul dintre principalele rezultate ale sondajului: 36% dintre respondenții din regiune cred că veniturile lor vor scădea în următorul an din cauza riscurilor, în comparație cu doar 15% la nivel global.
„Pandemia a perturbat piața muncii și lanțurile de aprovizionare, iar acum mediul geopolitic volatil exacerbează constrângerile legate de aprovizionare, sporește riscurile cibernetice, introduce sancțiuni care evoluează rapid și pune siguranța în prim-planul tuturor deciziilor. În acest context, instabilitatea cauzată de războiul din Ucraina este unul dintre motivele pentru care directorii din ECE, și în special din România și Polonia, sunt mai îngrijorați decât colegii lor de la nivel global, iar organizațiile trebuie să-și adapteze strategiile de management al riscului pentru a-și atinge obiectivele de dezvoltare a afacerilor”, a declarat Mircea Bozga(foto), Partener Auditul Riscului, PwC România.
Investiții mai mici în tehnologie în ECE decât la nivel global
Liderii de afaceri la nivel global intenționează să crească cheltuielile pentru tehnologia de gestionare a riscurilor într-o măsură mai mare decât cei din Europa Centrală și de Est, posibile explicații pentru această situație fiind pe deoparte lipsa împuternicirii pentru a acționa, din cauza structurilor corporative în care lucrează, dar și lipsa unei imagini complete a riscurilor la care sunt expuse companiile.
Spre comparație, 18% dintre directorii executivi din ECE intenționează să majoreze investițiile în automatizarea proceselor de detectare a riscurilor, față de 31% la nivel global. În același timp, 21% vor să aloce mai mulți bani pentru tehnologii de detecție și monitorizare a riscurilor, față de 29% la nivel global.
Totuși, același număr de lideri din ECE și de la nivel global (57%) vor să crească numărul de angajați în cadrul funcției de risc, iar mai mulți dintre ei (74% față de 57%) se așteaptă la cheltuielile mai mari pentru servicii externalizate sau co-sourcing.
De remarcat este faptul că directorii din ECE sunt mai puțin îngrijorați decât omologii lor la nivel mondial cu privire la modul de gestionare a riscurilor într-un mediu politic imprevizibil, impredictibilitatea fiind o caracteristică a regiunii în ultimii 30 de ani.
Sondajul Global Risk Survey 2022 este un sondaj realizat în rândul a 3.584 de directori generali și de risc, audit și conformitate la nivel global. Eșantionul pentru Europa Centrală și de Est este format din răspunsuri din Republica Cehă, Polonia și România.
