În proporție de 92,5%, antreprenorii anticipează noi scumpiri ale produselor și serviciilor proprii în contextul actual, arată un sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în perioada 10.05-18.05.2022, „cu scopul de a identifica opinia antreprenorilor cu privire la contextul economic actual și gradul de încredere al IMM-urilor în instituțiile de reprezentare”.

Au răspuns 2835 de antreprenori. 70% dintre ei au declarat perspectiva  menținerii activității și a numărului de angajați la nivelul actual, 25% au menționat dezvoltarea activității și creșterea numărului de angajați, iar restul de 5% au anunțat că vor diminua activitatea firmei în condițiile economice prezente și de perspectivă.

Rezultatele sondajului:

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță repunerea în funcțiune a sistemului de supraveghere de la Ocolul Silvic Răstolița, Direcția Silvică Mureș, prin înlocuirea camerelor de monitorizare sustrase.

Romsilva ne oferă detalii: „Persoane mascate au sustras la începutul săptămânii două camere video de monitorizare, din care una de tipul LPR, care identifică numerele de înmatriculare a autovehiculelor, acestea fiind montate împreună cu alte camere video pe mai multe drumuri forestiere administrate de Ocolul Silvic Răstolița, pentru supravegherea transporturilor de masă lemnoasă și urmărirea trasabilității lemnului recoltat din pădurile administrate de Direcția Silvică Mureș. 

Alte două incidente similare au fost înregistrate în trecut la Direcția Silvică Mureș, la ocoalele silvice Lunca Bradului și Fâncel, camerele de monitorizare fiind acoperite cu vopsea.

Direcția Silvică Mureș a instalat în urmă cu doi ani sisteme de monitorizare LPR pe drumurile forestiere din zece bazinete forestiere, pentru a urmări transporturile de masă lemnoasă și a preveni tăierile ilegale din aceste păduri. 

Acest sistem de monitorizare a fost implementat deja la nivelul mai multor direcții silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, urmând să fie extins în viitorul apropiat la nivelul tuturor ocoalelor silvice de stat. 

Sistemele de monitorizare video vor fi conectate, prin investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, la sistemul informatic SUMAL 2.0, care urmărește materialul lemnos, urmând să monitorizeze în timp real transporturile de masă lemnoasă și să emită automat alerte în cazul unor transporturi de masă lemnoasă fără avize”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Cele 27 de companii membre ale Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF) au decis, cu majoritate de voturi, componența noului Consiliu Director al AAF, care, în baza mandatului primit, va reprezenta industria de asset management locală în relația cu instituțiile, autoritățile statului și publicul larg, până în mai 2025. Horia Gustă (foto), președintele în exercițiu al Consiliului Director AAF, a fost reales în funcție, pentru un mandat  de trei ani. 

Membrii noului Consiliu Director al AAF sunt: Horia Gustă – președinte, director CASS SAI Muntenia Invest, Cristian Vasile Pascu – director general executiv adjunct BCR, vicepreședinte, Aurel Bernat – CEO BT Asset Management, Mihai Purcărea – CFA, CEO BRD Asset Management, Răzvan Szilagyi – CFA, CEO Raiffeisen Asset Management, Dan Popovici – CEO OTP Asset Management, Călin Meteș – Deputy CEO Investments Franklin Templeton Romania, Deputy PM Fondul Proprietatea.

Horia Gustă (foto), președintele AAF: „Încrederea acordată de membrii Asociației pentru un nou mandat ca președinte al Consiliului Director mă onorează și responsabilizează și mai mult. Alături de ceilalți membri ai  Consiliului Director, ne propunem să creștem rolul pe care AAF îl are pe piața fondurilor de investiții, acela de a fi un partener de încredere pentru toți actorii implicați și de a facilita accesul cât mai multor participanți la piața de capital. Vom continua proiectele care au ca scop o mai bună înțelegere a industriei, a produselor și profesioniștilor din industriei. Tocmai am lansat ediția pe 2022 a proiectului nostru Economisește inteligent, prin care vom pune accent pe explicarea beneficiilor pe care le aduce o investiţie diversificată în fondurile de investiţii. Climatul economic actual este unul destul de dificil, de aceea considerăm cu atât mai important ca oamenii să știe cum să-și protejeze economiile și cum să-și investească banii pentru a produce bunăstare.” 

Jan Pricop, director executiv al AAF: „Felicit noii membri ai Consiliului Director și salut realegerea lui Horia Gustă în funcția de președinte.  Ultimii doi ani au adus schimbări importante pe piața de profil, iar efectul acestor schimbări s-a văzut cel mai bine în creșterea semnificativă a numărului de investitori și a activelor fondurilor de investiții.” 

AAF subliniază că, „în ciuda contextului economic intern și internațional volatil din ultimii doi ani, industria fondurilor de investiții  din România și-a consolidat trendul ascendent, la finalul lui 2021 înregistrându-se o creștere record a numărului de investitori. Conform ultimelor date făcute publice de Asociația Administratorilor de Fonduri, nivelul activelor administrate de membrii asociației a fost de aproape  50  de miliarde de lei”.

„Fondurile europene 2021-2027 pentru IMM-uri, instrumente şi modalităţi de accesare. Rolul digitalizării în dezvoltarea fenomenului antreprenorial” a constituit tema ediţiei din acest an a evenimentului de tradiție Ziua Întreprinzătorilor, 20 mai, organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), de data aceasta, la Galați, împreună cu Consiliul Județean Galați și Patronatul IMM-urilor din Galați. Au participat peste 250 de antreprenori, autorități centrale și locale, mass-media și parteneri.

Speakeri au fost: Florin Jianu – președintele CNIPMMR, Marcel Ciolacu – președintele Camerei Deputaților, Sorin Mihai Grindeanu – viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii, Dan Nica – europarlamentar, Costel Fotea – preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Ioan Marcel Boloș – ministrul investițiilor și proiectelor europene (online), Adrian-Ionuț Chesnoiu – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Marian Spătaru – ministrul economiei, Ionuț Pucheanu – primarul municipiului Galați, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – președintele de onoare al CNIPMMR, Oana Bâra – coordonator Programe de Finanțare BCR, Nicoleta Vatlavec – Manager Corporate Groupama Asigurări, Daniel Szekely – director executiv, Clienți IMM și Microbusiness Banca Transilvania, Dumitru Nancu – directorul general al FNGCIMM, Sterică Fudulea – secretarul general al CNIPMMR, Marian Filimon – prim-vicepreședinte al CNIPMMR, moderator.

Florin Jianu, președinte CNIPMMR, a subliniat: „Adresez mulțumiri invitaților și celor prezenți la această manifestare tradițională a CNIPMMR care în acest an aniversează 30 de ani de la reluarea activității dupa Revoluția din decembrie 1989. După 2 ani de pandemie și un conflict la granița României, ne bucurăm să vedem consistență și pozitivitate din partea mediului de afaceri. În acest context, bordul CNIPMMR a realizat o serie de propuneri pe care le va înainta decidenților politici în cadrul dialogului permanent avut cu aceștia. CNIPMMR se concentrează asupra unui dialog permanent fiind extrem de importantă continuarea investiților în economie, pentru producție și pentru competivitatea IMM-urilor românești. Cheia este viteza de implementare a programelor din PNNR, din fonduri europene, deoarece orice zi de întârziere semnifică o zi de pierdere a competivității pentru IMM-urile românești.”

Foto: CNIPMMR

Palatul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București împlinește la 23 mai 111 ani de la inaugurare printr-o ceremonie la care au participat regele Carol I, reprezentanţi ai Casei Regale a României şi membri ai Guvernului României.

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București reamintește că „palatul, edificiu de prestigiu al arhitecturii bucureştene a începutului de secol XX, a fost construit între anii 1907-1911, cu destinația de sediu al Camerei bucureștene. De asemenea, aici a funcționat prima Bursă de efecte și mărfuri, instituție înființată și administrată de Camera bucuresteană. În 1949, clădirea a fost naţionalizată; în perioada comunistă a găzduit Biblioteca Centrală de Stat (ulterior, Biblioteca Națională a României). În anul 2008 reintră, prin hotărâre judecatorească definitivă şi irevocabilă, în patrimoniul CCIB”.

Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: „Astăzi, suntem în plin proces de a pune în valoare această clădire minunată și de a-i reda stralucirea de altă dată. Avem bucuria de a pune la dispozitia comunității de afaceri a capitalei un Centru de conferințe cu 5 săli cu capacitate maximă de 150 persoane. În aceste spații elegante, rafinate și încărcate de istorie, dar care răspund celor mai exigente cerințe în domeniu, organizam, inclusiv în parteneriat, dar și pentru terți, evenimente de înaltă ținută: conferințe, mese rotunde, workshop-uri, evenimente științifice, lansări de carte, expoziții, recepții.” 

Camera de Comerț bucureșteană subliniază că „în primăvara acestui an, prin lansarea Seratelor Muzicale în București, proiect marca CCIB și Lanto Communication, Palatul a fost așezat, din nou, în mod oficial, pe harta culturală a Centrului Vechi al Capitalei. «Săptămânal, în fiecare seară de marți, începând cu ora 19,00, ne deschidem porțile și către publicul larg, nu numai către oamenii de afaceri. Oferim iubitorilor de artă spectacole de calitate, dar și oportunitatea de a interacționa într-un mod mai puțin formal în sălile spectaculoase ale sediului istoric al Camerei bucureștene», detaliază Iuliu Stocklosa.

Clădirea a fost proiectată de arhitectul Ştefan Burcuş, structura de rezistenţă a fost realizată din pereţi de cărămidă specială şi planşee de beton armat, dupa un proiect al inginerului Gogu Constantinescu, iar lui Emil W. Becker i se datorează ornamentaţia generală a faţadei. Primele două niveluri ale Palatului sunt tratate în bosaj, iar celelalte cu pilaştri şi capitele ionice. În ansamblu, se remarcă o gradaţie în tratarea arhitecturală a clădirii, de la postamentul masiv din piatră la balustradele forjate ale balcoanelor etajului superior”.