Metaversul, o lume virtuală în care utilizatorii acționează sub forma unor avatare și pot interacționa cu alții, a devenit un subiect de actualitate dincolo de grupurile tradiționale ale împătimiților de jocuri pe calculator. Pentru a-și asigura un loc în noile universuri virtuale, giganții din domeniul tehnologiei au început sa investească masiv în Metavers, iar Facebook a decis chiar să-și schimbe brandul în Meta.

„De ce avem nevoie de pereți și tavane pentru a avea o întâlnire?”, se întreabă Michael Ackerbauer de la IBM, care construiește lumea virtuală a companiei, numită Metaverse.

„Am avut întâlniri sub apă și în aer. Întâlnirile sunt acolo unde vrei să fie”. O echipă IBM (IBM) din Europa folosește Metaverse în mod constant, deoarece membrii ei nu se văd de obicei în persoană, a continuat Ackerbauer. S-ar putea crede că aceste cuvinte au fost rostite astăzi, dar, de fapt, acest interviu datează din 2007, cu mult înainte de prezentarea de anul trecut despre Metaverse a lui Mark Zuckerberg de la Facebook.  

După aproximativ 15 ani, Metaversul se află tot într-o fază incipientă, dar companiile se grăbesc să fie primele care îi ocupă spațiile virtuale, în speranța de a monetiza acest trend. Potrivit analiștilor de la Bloomberg, metaversul ar putea deveni o piață de 800 de miliarde de dolari americani, de care ar putea beneficia industrii diverse, de la jocuri și publicitate, la NFT și modă de lux. De când Facebook s-a transformat în Meta Platforms, Microsoft (MSFT) creează Mesh, un metavers folosind platforma sa de comunicare, Teams, Unity Software (U) vine cu platforma sa de conținut tridimensional, apare platforma Omniverse a NVIDIA (NVDA), Tencent (TCEHY), cea mai mare companie de jocuri de noroc din lume și Adobe (ADBE) care își folosește instrumentele de creație pentru a proiecta conținut pentru metaverse, intră, de asemenea, pe această piață. Însă acestea nu sunt singurele companii. 

Războaiele pentru metavers au început deja. Meta Platforms (FB), IBM, Microsoft (MSFT), HTC (2498.TW), Didi(DIDI), dar și Disney (DIS) și Nike (NKE) au depus o multitudine de cereri pentru brevete și mărci comerciale legate de diferite aspecte ale metaversului și ale tehnologiilor sale. Disney a brevetat deja o personalizare a unui avatar într-un mediu virtual, IBM a solicitat o mulțime de brevete și a primit în urmă cu câțiva ani brevetul care permite unui avatar să se deplaseze între lumile virtuale – „teleportarea în lumea virtuală” și un brevet pentru un sistem și pentru metode de control al grupurilor într-o aplicație de tip metavers. 

Nike a depus mai multe cereri de înregistrare a unor mărci comerciale prin care își declară intenția de a produce și vinde îmbrăcăminte virtuală și adidași de marcă. Dolce & Gabbana, Gucci, Adidas (ADS.DE) își creează deja liniile de modă și îmbrăcăminte pentru metavers. Zara – Inditex Group (ITX-U.TI) a lansat pe platforma Zepetto o colecție de modă care se vinde și în magazinele sale din lumea reală și care are aceleași prețuri în magazinele virtuale.

Metaversul este văzut ca fiind următoarea dezvoltare a internetului. Comercianții cu amănuntul nu doresc să fie lăsați deoparte. Walmart (WMT) a depus mai multe cereri de înregistrare a unei mărci comerciale care explorează „furnizarea unei monede digitale și a unui token digital de valoare” pe care membrii ar putea să le folosească într-o comunitate online. Walmart are în vedere servicii în cadrul magazinelor online de retail care oferă mărfuri virtuale, „cu o listă lungă de categorii de produse, de la produse de uz casnic de bază până la jocuri video și instrumente muzicale”. 

O căutare pe google legată de patente pentru „metaverse” arată brevete care datează din 1995. O privire mai atentă asupra numărului de brevete depuse care conțin cuvântul metaverse plasează IBM pe primul loc, cu 13% din totalul cererilor de brevete depuse, urmată de Didi cu 10,5% și HTC cu 5,4%. Microsoft se află doar pe locul 8 cu 2,1%, iar Facebook – Meta Platforms nu se regăsește nicăieri în această statistică. 

Meta este foarte prezentă în tehnologiile AR/VR care ar putea fi bazele unui metavers imersiv. În ultimii ani, Meta a depus sute de cereri de brevete și a primit recent brevete pentru mișcările pupilei, identificarea pozițiilor corpului și a expresiilor umane pe care compania dorește să le folosească în construirea metaversului său. Purtătorul de cuvânt al Meta, Nick Clegg, a confirmat pentru FT că Horizon Worlds se va baza pe același model de bază de publicitate și comerț direcționat. Cele mai recente brevete ale sale ne dau o idee despre modul în care Meta vrea să monetizeze metaversul prin intermediul publicității, care este în prezent cea mai mare sursă de venit a Facebook. O veste bună pentru investitori, dar consumatorii s-ar putea teme că, folosind tehnologia, compania ar putea fi capabilă în viitor să ne interpreteze starea de spirit și să ne alimenteze cu publicitate direcționată în momentele noastre vulnerabile.  

În timp ce metaversul încearcă să își găsească drumul și propune noi moduri de interacțiune socială, atrăgând investiții importante în cercetare și dezvoltare, acesta vine cu un nou set de riscuri cibernetice, unele dintre ele deja experimentate în jocurile online. La începutul lunii noiembrie 2021, Apple (AAPL) a depus cererea pentru un brevet american care poate face „invizibili” anumiți subiecți din metavers. Soluția constă în oferirea unei modalități prin care viitorii utilizatori ai metaversului să excludă din experiența lor virtuală subiecții care jignesc sau atacă în diverse moduri avatarul altuia, prin „blocarea” acestora, așa cum se întâmplă deja în mediile sociale actuale. Un alt brevet interesant al companiei Kyndryl Inc, partener Microsoft, vizează identificarea avatarurilor spam pe baza caracteristicilor multimedia ale acestora, deschizând căi de blocare a conținutului nedorit. 

În prezent, metaversul este marcat de o avalanșă de companii care încearcă să blocheze concurența cu brevete și mărci comerciale și care doresc să fie primele care să umple spațiile virtuale cu oameni dornici să rămână acolo, să interacționeze social și gata să cheltuiască bani reali pentru proprietăți virtuale. Dar metaversul de tipul „Ready, Player One” este încă foarte departe în viitor. 

Potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project, majoritatea românilor, 74,5%, este pesimistă în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă România și lumea.

Direcția țării

74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 și 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 și 23% în martie 2021), iar 4,7% nu știu sau nu răspund.

Direcția lumii

24,2% dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună în lume, în timp ce 68,9% consideră greșită direcția, iar 6,9% nu știu sau nu răspund.

Evoluție calitatea vieții  – comparație trecut

Întrebați cum își evaluează viața în comparație cu acum 5 ani, 29,3% dintre respondenți au ales varianta „mai bună”, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta „mai grea”. Nu știu sau nu răspund 1,8%.

Evoluție calitatea vieții – proiecție viitor

43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viața lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea și 10,2% nu știu sau nu răspund.
 
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Percepția direcției în care merge țara s-a mai îmbunătățit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie și martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice și sociale, se observă și un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcției în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcție bună în lume, respectiv într-o direcție greșită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul și mai ales percepția viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorității populației cu excepția tinerilor care sunt ceva mai optimiști decât media populației.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „Depășirea crizei politice a determinat îmbunătățirea percepției direcției țării, însă cotele înregistrate de sondajul nostru din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum și a cadrului general generat de persistența pandemiei. Prezența acestor factori cauzali este marcată în diada percepției calității vieții de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată și / sau dorită depășirea acestor crize medicale”.

 

  Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/