Intră în vigoare Directiva detașării în transporturile rutiere internaționale la nivel european

0


La 2 februarie 2022, intră în vigoare Directiva detașării în transporturile rutiere internaționale la nivel european. Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) reamintește ce obligații au firmele de transport rutier din România și prezintă un comentariu cu această temă:
„Firmele de transport rutier din România care efectuează operațiuni de transport rutier internaționale în Uniunea Europeană (UE) și Regatul Unit (operațiuni de crosstrade și cabotaj), trebuie să respecte din data de 2 februarie 2022 prevederile Directivei detașării 1057/2020.


Directiva prevede că șoferii profesioniști ai firmelor de transport rutier care efectuează operațiuni de crosstrade sau cabotaj pe teritoriul UE și al Regatului Unit vor trebui înregistrați în cadrul platformei lansate de Comisia Europeană – IMI, urmând ca acestora să le fie emise certificate de detașare cu valabilitatea de maximum 6 luni, pe care trebuie să le dețină în format electronic sau pe hârtie la bordul vehiculelor.


Sunt excluse de la prevederile Directivei detașării care intră în vigoare în data de 2 februarie 2022 operațiunile de transport bilateral, tranzitul și până la 2 transporturi rutiere intracomunitare crosstrade efectuate pe lângă cele inițiale de bilateral.
Pentru a ajuta firmele de transport rutier din România să respecte prevederile Directivei detașării, UNTRR a lansat platforma www.detasaretransport.ro, unde operatorii de transport rutier pot beneficia de managementul certificatelor de detașare.


Prin înregistrarea pe platforma www.detasaretransport.ro firmele de transport rutier au acces la gestionarea declarațiilor de detașare, alerte la expirarea acestora și în caz de control din partea autorităților din statele membre și comunicare cu autoritțile competente ale statului membru în care a avut loc detașarea.


Totodată, firmele de transport rutier vor beneficia de informații actualizate cu privire la cerințele privind detașarea din fiecare stat membru.


Deși CE a declarat că noile reguli privind declarațiile de detașare au ca scop reducerea sarcinii administrative ce revine operatorilor și simplificarea procesului de transmitere a declarațiilor de detașare printr-un portal unic al UE, care va înlocui site-urile web naționale din statele membre UE precum SIPSI, MILOG, LIMOSA, MELDLOKET, UTIK, LSDB – cu toate acestea, noile proceduri CE rămân complexe și împovărătoare pentru transportatorii rutieri, în special pentru firmele mici care trebuie să aloce resurse umane suplimentare pentru gestionarea volumului mare de declarațiii de detașare solicitate de CE pentru fiecare șofer și pentru fiecare țară.


La nivel european, România este a 8-a piață de transport rutier din Uniunea Europeană și se poziționează pe locul 3 în UE la operațiunile de transport rutier internațional de tip cross-trade (10,5%) și cabotaj (8,2%).


Reamintim că UNTRR a contestat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene prevederile discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1, care restricționează grav activitatea transportatorilor români în UE, iar acțiunea juridică este în curs și sprijinită de Guvernul României.


UNTRR încurajează firmele de transport rutier care doresc să apeleze la servicii de management privind certificatele de detașare să lucreze cu cei care sunt de partea lor, întrucât le oferă atât un beneficiu, cât și suport în fața autorităților naționale și internaționale.

1 din 3 companii listate a obținut peste 9 la evaluarea VEKTOR pentru comunicare excelentă cu investitorii

0

 

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) publică rezultatele pentru 2021 ale indicatorului VEKTOR pentru companiile listate din Piața Reglementată. 22 de emitenți au obținut peste 9 la evaluarea din decembrie 2021 față de 15 companii la evaluarea din decembrie 2020. 10 companii au obținut nota maximă, 10, în comunicarea cu investitorii, în baza unei metodologii ce include 15 criterii, în linie cu cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR). Rezultatele sunt disponibile pe pagina fiecărui emitent în cadrul website-ului Bursei de Valori București (BVB) și datele agregate pentru toate companiile sunt disponibile în secțiunea dedicată indicatorului VEKTOR a website-ului ARIR

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Numărul emitenților care au obținut note maxime confirmă adoptarea pe scară largă a bunelor practici în comunicarea cu investitorii și guvernanță corporativă pe care ARIR și le-a asumat la lansarea indicatorului VEKTOR în urmă cu 3 ani. Totodată, este momentul să trecem la următorul nivel, cu noi criterii care să răspundă așteptărilor unui investitor mai sofisticat, mai digitalizat, mai implicat. Lansăm astăzi în dezbatere publică noua metodologie VEKTOR pentru 2022 după o amplă consultare a tuturor părților interesate din piața de capital, pentru încă un pas spre cele mai bune practici din domeniu”.

Adrian Tănase, Director General Bursa de Valori București:

„Pentru o companie listată la bursă care își dorește recunoaștere din partea investitorilor, comunicarea cu aceștia este primordială. Ne bucurăm că, la trei ani de la lansarea indicatorului VEKTOR de către ARIR, din ce în ce mai multe companii obțin note foarte bune ceea ce înseamnă că gradul de conștientizare a importanței comunicării cu investitorii în rândul acestora a crescut considerabil. Piața a evoluat foarte mult și odată cu ea și cerințele investitorilor, care au devenit din ce în ce mai exigenți. Salutăm inițiativa ARIR de a revizui metodologia de acordare a notelor VEKTOR pentru anul în curs, precum și extinderea acestui scor către companiile de pe piața AeRO.”

Rezultate VEKTOR 2021:

  • Companiile care au obținut nota 10 la evaluarea VEKTOR din 2021 sunt: Antibiotice, Banca Transilvania, BRK Financial Group, Electrica, Farmaceutica REMEDIA, IMPACT Developer & Contractor, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Purcari, TeraPlast.
  • Companiile care au obținut nota 9,5 la evaluarea VEKTOR din 2021 sunt: ALRO, BRD – Groupe Societe Generale, Bursa de Valori București, MedLife, ONE United Properties, Romgaz, SIF Transilvania, Sphera Franchise Group, Transgaz.
  • Companiile care au obținut nota 9 la evaluarea la evaluarea VEKTOR din 2021 sunt: Bittnet Systems, Fondul Proprietatea, Romcarbon.
  • Companiile care au avut cele mai mari creșteri în 2021 sunt: Turism Felix, Sphera Franchise Group, Evergent Investments, Electromagnetica, SIF Banat Crisana, Santierul Naval Orsova.
  • Criteriile îndeplinite de cel mai mare număr de companii la evaluarea VEKTOR au fost: criteriul 5 (60 de companii), care se referă la furnizarea informațiilor despre prețul acțiunilor în cadrul website-ului emitentului și criteriul 14 (54 de companii), care solicită existența unei politici de remunerare, unde vedem o creștere a numarului de companii cu 38 faţă de evaluarea din 2020. 
  • Cele mai puține companii (24) au îndeplinit criterul 6, care se referă la organizarea a cel puțin unui eveniment anual propriu de prezentare a activității în fața investitorilor și analiștilor sau participarea la cel puțin un eveniment internațional / local pentru investitori.

Media indicatorului VEKTOR pentru toate companiile este de 4,9 o creștere de 1,1 punct (față de 3,8 în 2020), iar a companiilor din categoria premium este de 8,6 (vs 7,3 în 2020). Se remarcă, de asemenea, o creștere semnificativă pentru companiile din indicele BET, media indicatorului VEKTOR pentru aceste companii este 9,2 (vs 8,6 în 2020).

Companiile care au obținut cel mai mare indicator VEKTOR

VEKTORCompanieCategorieWebsite
10ANTIBIOTICE Premiumwww.antibiotice.ro
10BANCA TRANSILVANIA Premiumwww.bancatransilvania.ro
10BRK FINANCIAL GROUP Premiumwww.brk.ro 
10ELECTRICAPremiumwww.electrica.ro
10 FARMACEUTICA REMEDIAStandardwww.remedia.ro
10IMPACT DEVELOPER & CONTRACTORPremiumwww.impactsa.ro
10NUCLEARELECTRICAPremiumwww.nuclearelectrica.ro
10OMV PETROMPremiumwww.omvpetrom
10PURCARIInternaționalwww.purcari.wine
10TERAPLAST Standardwww.teraplast.ro
9,5ALRO Premiumwww.alro.ro
9,5BRD – GROUPE SOCIETE GENERALEPremiumwww.brd.ro 
9,5BURSA DE VALORI BUCUREȘTI Premiumwww.bvb.ro 
9,5MEDLIFEPremiumwww.medlife.ro 
9,5ONE UNITED PROPERTIESPremiumwww.one.ro 
9,5ROMGAZ Premiumwww.romgaz.ro
9,5SIF TRANSILVANIAPremiumwww.siftransilvania.ro 
9,5SPHERA FRANCHISE GROUPPremiumwww.spheragroup.com 
9,5TRANSGAZ Premiumwww.transgaz.ro 
9BITTNET SYSTEMSStandardinvestors.bittnet.ro/ro/
9FONDUL PROPRIETATEAPremiumwww.fondulproprietatea.ro 
9ROMCARBONStandardwww.romcarbon.com

Indicatorul VEKTOR a fost calculat de către ARIR pentru prima dată în 2019 și este publicat anual pentru a evalua comunicarea companiilor cu investitorii.

Metodologia VEKTOR a fost elaborată de ARIR în colaborare cu un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în IR, consultanți și profesori) pentru a include așteptările investitorilor instituționali și individuali. Metodologia include 15 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR), printre care:

  • informații despre echipa de relații cu investitorii; 
  • existența prezentării pentru investitori;
  • organizarea conferințelor telefonice dedicate rezultatelor financiare;
  • publicarea comunicatelor de presă aferente raportărilor financiare;
  • participarea la evenimente cu investitori; 
  • furnizare informațiilor financiare în format Excel;
  • transcript / înregistrare conferințe de prezentare a rezultatelor financiare;
  • publicarea informațiilor despre prețul acțiunii;
  • acoperirea de către analiști financiari; 
  • informații despre guvernanța corporativă – conducerea companiei, comitete, politica de remunerare; 
  • raportarea non-financiară. 

Procesul de evaluare a fost auditat în ianuarie 2022 de către Mazars, una dintre cele mai mari companii de audit și consultanță din lume, prezentă în 90 de țări și teritorii, cu o experiență de 25 de ani în piața din România. 

În dezbatere, noile programe guvernamentale cu garanții de stat

0

 


Au fost lansate în dezbatere publică noile programe guvernamentale cu garanții de stat care vor fi implementate de FNGCIMM în acest an. Evenimentul a avut loc în prezența președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a ministrului finanțelor, Adrian Câciu, a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale Adrian-Ionuț Chesnoiu, a directorului general al FNGCIMM, Dumitru Nancu, a reprezentanților sectorului bancar și ai mediului antreprenorial.


Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) este partener în procesul de elaborare a programelor, delegația participant la evenimentul de lansare fiind condusă de președinte Florin Jianu, care a subliniat: „Dezbaterea de astăzi este un model de bună practică a parteneriatului public-privat și o dovadă că atunci când factorii politici colaborează cu reprezentanții mediului de afaceri, ai sistemului financiar și cu instituțiile capabile să implementeze aceste programe, reușitele nu întârzie să apară. Cele patru noi programe au garantate plafoane fără precedent, costuri reduse de finanțare și vizează domenii prioritare și inovative.”


Programele lansate sunt:

  1. IMM Prod
  2. Rural Invest
  3. Garant Construct
  4. Innovation
    În cadrul celor patru programe:
  • Se vor acorda 10 miliarde de lei în garanții pentru IMM-uri
  • Vor fi sprijinite minimum 20.000 de firme
  • Se vor acorda 50.000 de garanții
  • Plafonul maxim acordat fiecărei întreprinderi va fi de 2.300.000 euro pentru fiecare (pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 5.000.000 lei, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru valoarea maximă a finanţării este de 2.000.000 lei, pentru Innovation)
  • Se vor acorda granturi de până la 10% din valoarea investiției, iar valoarea creditului va fi acoperit cu garanții de stat de până la 90% (garanții guvernamentale, de până la 80% din valoarea finanțărilor, pentru Innovation)

Retrospectiva 2021 a proiectului ROSE privind învățământul secundar

0

Proiect educațional cu impact economico-social semnificativ, ROSE – Proiectul privind Învățământul Secundar/Romania Secondary Education Project își propune „să îmbunătățească tranziția de la liceu la facultate și să crească gradul de retenție în primul an universitar în instituțiile de învățământ finanțate în cadrul proiectului”.

La intrarea în al treilea an pandemic, proiectul ROSE difuzează primul newsletter retrospectiv, cu răspunsuri ale unor specialiști în educație și politici publice din România la întrebări precum „suntem oare mai pregătiți să răspundem provocărilor pe care ni le ridică 2022? Au fost realiste ambițioasele obiective de reformă propuse în cadrul politicilor publice europene în domeniul educației secundare și terțiare în 2021, anul în care ne-am confruntat, în egală măsură, cu provocările pandemiei și ale tehnologiei?”

Prin răspunsurile lor, „contributorii acestui newsletter retrospectiv propun perspective diferite asupra unui an 2021 dificil pentru educație, perspective ce aduc în dezbatere atât politicile publice educaționale, cât și viziunea sistemică necesară sau importanța dimensiunii socio-emoționale în dezvoltarea armonioasă a copilului. Autorii contribuțiilor din această ediție sunt Alina Sava, Senior Education Specialist în cadrul Băncii Mondiale, Oana Moșoiu, coordonator intervenții sistemice al Unității de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă din cadrul Ministerului Educației, prof. univ. dr. Romiță Iucu, coordonatorul Subgrupului pentru Diplomă Europeană din cadrul Grupului FOR EU – Comisia Europeană, prof. univ. dr. Anca Nedelcu, prodecan al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, Ciprian Fartușnic, cercetător în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, Gelu Duminică, director al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, Radu Jugureanu, team leader al echipei de asistență tehnică din cadrul proiectului ROSE și Ioan Miclea, membru în echipa de comunicare a proiectului ROSE”.

În sinteză, răspunsurile arată că „suntem, în prezent, în fața unei schimbări de paradigmă educațională și, în același timp, ne aflăm și în fața unui cumul de crize ce concurează: criza sanitară, climatică, a locurilor de muncă, demografică, a migrației și lista poate continua. Ce provocări are de înfruntat educația și, mai ales, cum putem contribui la o altfel de școală în România, care să genereze atașament față de învățare și o stare de bine în rândul tinerilor?

Romiță Iucu introduce sintetic principalele direcții strategice europene în proiectul îndrăzneț de a construi o Arie Europeană a Educației până în 2025, în timp ce Alina Sava discută despre provocările ridicate de pandemie pentru educație și despre cum anume recuperăm pierderile de învățare.

La rândul său, Oana Moșoiu prezintă o retrospectivă a anului 2021 în cadrul proiectului ROSE iar Ciprian Fartușnic aduce în discuție câteva dintre măsurile de politică publică implementate la nivel național în ultimii ani, ale căror efecte se pot distinge acum. Gelu Duminică pune accentul pe nevoia de a acționa local pentru o educație incluzivă de calitate.

Anca Nedelcu scrie despre inechități, singurătate și demotivare în online, punând accentul pe nevoia de consiliere a elevilor. La rândul lor, Radu Jugureanu și Ioan Miclea propun o sinteză retrospectivă a conferinței anuale a mentorilor și monitorilor ROSE, care s-a desfășurat online în decembrie 2021.

O mare parte dintre aceste teme asupra cărora reflectează în articolele lor autorii prezentanți reprezintă direcții de acțiune și în cadrul proiectului ROSE, a cărui paradigmă de intervenție este aceea de a crea contexte și premise pentru soluții educaționale locale, adaptate la nevoile comunităților școlare”.

Inițiatorii proiectului anunță că „abonarea la newsletter-ul ROSE se poate realiza completând formularul disponibil aici”.

Ucraina și viitorul Europei

Ce se va întâmpla când va fi încheiată desfășurarea de trupe de către Rusia de-a lungul graniței cu Ucraina? Va da președintele rus Vladimir Putin ordinul de a ataca, în efortul său de a priva unul dintre vecinii Rusiei – un stat suveran și membru al Organizației Națiunilor Unite și al Consiliului Europei – de independența sa și să-l forțeze astfel să revină înapoi sub jugul Kremlinului?

Încă nu știm, dar faptele indică în mod covârșitor un război iminent. Dacă se întâmplă acest lucru, consecințele pentru Europa ar fi profunde, punând în discuție ordinea europeană și principiile – renunțarea la violență, autodeterminare, inviolabilitatea frontierelor și integritatea teritorială – pe care se bazează de la sfârșitul Război rece.

Datorită agresiunii violente din partea Rusiei, Europa va fi din nou împărțită în două sfere: o „Europa rusească” în est și Europa Uniunii Europene și NATO în părțile de vest și centrală ale continentului. Interesele imperiale ar fi din nou opuse celor ale democrațiilor care lucrează împreună sub un stat de drept comun.

Mai rău, pentru că nu s-ar mai avea încredere în cuvintele, legăturile, angajamentele și tratatele asumate, ar exista o reînarmare sporită pentru autoprotecție și o reorganizare completă a relațiilor economice, în special în sectorul energetic. Europa nu ar mai putea risca genul de dependențe economice care permit să fie șantajată în timpul crizelor. Deși o reorganizare a relațiilor economice ar fi costisitoare pentru UE, nu ar exista altă opțiune. Singura alternativă ar fi supunerea și renunțarea la propriile principii ale Europei.

În centrul crizei actuale se află faptul că Rusia, sub Putin, a devenit o putere revizionistă. Nu numai că nu mai este interesată de menținerea status quo-ului; este dispusă să amenințe și chiar să folosească forța militară pentru a schimba status quo-ul în favoarea sa.

Dacă Europa s-ar supune acestor impulsuri imperiale, ar trăda valorile sale cele mai fundamentale și ar trebui să renunțe la felul în care europenii trăiesc și își doresc să trăiască. Ar însemna renunțarea la toate progresele reprezentate de realizarea Uniunii Europene. Consecințele sunt de neconceput și, prin urmare, complet inacceptabile. Cererile Rusiei arată exact ce este cu adevărat în discuție în conflictul ucrainean. Putin dorește ca NATO să-și abandoneze politica ușilor deschise nu numai în Europa de Est, ci și în Scandinavia (față de statele neutre ale UE, Suedia și Finlanda).

Nu este vorba despre presupusa încercuire a Rusiei de către NATO. Este vorba despre restaurarea imperiului rus și frica existențială a lui Putin de a se înrădăcina și de a se răspândi democrația. Miza în criza ucraineană este dreptul la autodeterminare – prerogativa tuturor țărilor suverane de a-și alege propriile alianțe.

Putin dorește cu disperare să șteargă umilința cauzată de dispariția Uniunii Sovietice și pierderea istorică a puterii globale a Rusiei. În opinia sa, imperiul rus trebuie să se ridice din nou și să se facă cunoscut. Această aspirație implică imediat Europa, deoarece Rusia nu a fost niciodată o putere globală fără a deveni mai întâi o forță hegemonică în Europa. Astăzi, independența Ucrainei este pe piață. Mâine, vor fi celelalte state post-sovietice; iar după aceea, așteaptă dominația Europei. Europenii care își cunosc istoria ar trebui să fie prea familiarizați cu acest tipar.

Având în vedere implicațiile agendei lui Putin, ne întrebăm ce așteaptă Europa. Ce mai trebuie să se întâmple înainte ca europenii să se trezească la fapte? Dacă a existat vreodată un timp pentru a lăsa deoparte conflictele mărunte, acesta a sosit acum. UE trebuie să devină o putere în sine, dacă principiile sale vor supraviețui într-o lume a politicii reînnoite a marilor puteri și a rivalității geopolitice. Aceste principii sunt direct amenințate. Când le va apăra?

Cu siguranță, importanța garanției de securitate a SUA în Europa este evidentă în circumstanțele actuale. Dar dacă transatlanticismul trebuie să reziste, Europa însăși trebuie să devină mai puternică. Acest lucru va cere Germaniei – în primul rând – să își regândească rolul. Este și va rămâne cel mai mare stat membru al Europei din punct de vedere economic și demografic.

Având în vedere amploarea amenințărilor de astăzi, o dispută internă germană cu privire la promisiunea fostului guvern de a cheltui cel puțin 2% din PIB-ul său pentru apărare mai este o problemă? Sau este acum mai important ca guvernul german să emită o declarație clară și pozitivă cu privire la angajamentul său pentru sprijinirea Ucrainei și apărarea principiilor europene? Asta ar trimite un mesaj pe care Kremlinul nu l-ar putea înțelege greșit. Dar timpul se scurge.

_________________

CopyRight: Project Syndicate; Preluare din ClubEconomic.ro

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic

Care sunt cele mai vizibile bănci în căutările online ale românilor

Agenția five elements digital a analizat peste 2.000 de cuvinte cheie din zona bancară și prezintă acum care sunt cele mai căutate servicii bancare și cele mai vizibile bănci. Astfel, five elements digital a monitorizat vizibilitatea SEO pentru 89 de cuvinte SEO în 8 categorii de produse bancare pentru 28 de instituții bancare prezente pe piața din România. 22 din aceste site-uri au avut rezultate relevante și au fost incluse în topul final.

Conform analizei realizate de five elements digital, românii caută cel mai mult și cel mai des servicii de creditare sub formă de credit de nevoi personale, carduri sau credite ipotecare/imobiliare. Aceștia sunt interesați și de pachetele pentru carduri de credit, iar interesul pentru acestea este aproape egal de cel pentru credite ipotecare și imobiliare, dar și pentru opțiuni de refinanțare a creditelor. Interesul pentru conturi de economii este la un nivel mai scăzut, după cum o arată datele analizate de five elements digital.

În ceea ce privește instituțiile bancare, liderul de piață în scorul de vizibilitate este Banca Transilvania. Clasamentul este completat de urmat de Raiffeisen Bank și ING Bank, iar în top 10 se mai regăsesc BRD, CEC Bank, BCR, UniCredit, OTP Bank, Alpha Bank, respectiv Libra Bank. În unele categorii, ordinea în Top 10 arată diferit și uneori se alătură și site-uri ale altor instituții bancare precum Garanti, Patria Bank, First Bank sau Intesa Sanpalo Bank. 

Interesele românilor pentru servicii bancare,
conform căutărilor online

Analiza realizată de five elements digital, pe baza căutărilor realizate de români prin intermediul Google, arată că în cazul interesului pentru „credit ipotecar”, care are cele mai multe căutări în categoria „Credit”, lideri sunt Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și ING Bank. Spre deosebire de clasamentul general, aici apar în top 10 Patria Bank și Garanti BBVA. Când vine vorba de interesul pentru „credit imobiliar”, top 3 are aceleași nume, doar că ING Bank ajunge pe locul doi. Totodată, Credit Europe Bank intră în top 10. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește creditele, românii s-au arătat interesați și de opțiuni de creditare pentru doar 10 ani. 

În cazul căutărilor pentru „cont curent”, în top 3 se regăsesc Banca Transilvania, BCR și Raiffeisen Bank, dar ING Bank nu este prezentă în prima pagină pentru acest grup de cuvinte cheie. Totodată, în top 10 apar First Bank și Telekom Banking spre deosebire de numele menționate până acum. 

O particularitate remarcată de five elements digital în această analiză e că în cazul căutărilor „cont economii”. Iar în top 3 aici sunt Banca Transilvania, ING Bank și Raiffeisen Bank. Merită menționat că sub acest interes românii au căutat și informații despre dobânzile depozitelor, atât în lei, cât și în euro, dar și detalii despre „depozite la termen”. 

Nu în ultimul rând, în privința interesului pentru carduri, de debit sau credit, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și BRD sunt în top 3. Și acest clasament are un nume nou, spre deosebire de topul general prezentat înainte. E vorba de Intesa Sanpaolo bank care intră în top 10. Tot la acest capitol merită amintit că românii s-au arătat interesați și de carduri de cumpărături și prin căutări specifice, cum ar fi „card de cumpărături fără acte” sau „card de cumpărături online”.


Aderarea României la OCDE: suntem, oare, pregătiți? La capitolul fiscalitate – nu

0

_________________

Adrian Rus, Partener, Liderul practicii de prețuri de transfer, EY România,
Emanuel Băncilă, Partener, Coordonatorul practicii de inspecții și controverse fiscale, EY România,
Alex Slujitoru, Avocat, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL

Știrea că România ar putea fi una dintre țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) într-un orizont mic de timp este binevenită și de salutat. Mai ales că unul dintre principalele impedimente în discuțiile din anii trecuți a venit și din zona fiscală (respectarea Legii Responsabilității Fiscal-Bugetare, flexibilitate și spațiu fiscal), noul impuls în negocierile de aderare ar putea însemna că România a progresat în zona fiscală și, mai ales, ar putea semnala o recunoaștere a progreselor realizate în nenumărate zone de impact pentru taxarea corespunzătoare a profiturilor în locurile în care se desfășoară activitatea economică și se creează plus-valoarea. Este, oare, acest progres suficient pentru a ne asigura că România ajunge în sfârșit în rândul țărilor ce dețin economii de piață stabile și puternice?

Conform celui mai recent raport al OCDE cu privire la România – „Making Dispute Resolution More Effective – MAP Peer Review Report, Romania”, dat publicității în 25 mai 2021, per total, România îndeplinește mai puțin de jumătate din elementele „Acțiunii 14 Standarde Minime”, deși a reușit să remedieze o serie de deficiențe identificate de OCDE.

Spre exemplu, OCDE a constatat că, deși România are o rețea dezvoltată de tratate fiscale și este parte la Convenția privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate 90/436/CEE (EUAC), aproximativ o treime din tratate nu conțin dispoziții privind implementarea acordului amiabil privind eliminarea dublei impuneri, indiferent de termenele de prescripție prevăzute de legea română. Aproximativ un sfert din tratate nu prevăd un termen de formulare a solicitării de eliminare a dublei impuneri, iar aproximativ o zecime din tratate nu conțin posibilitatea celor două state de a discuta și alte cazuri decât cele care se încadrează expres în tratat. 

OCDE a mai constatat că România nu are un plan care să vizeze tratatele ce excedează Convenţiei multilaterale pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor, deși și-a propus să rezolve aceste probleme prin semnarea și ratificarea ei, fapt care ar impune modificarea unui număr semnificativ din tratatele existente. 

Mai important, OCDE subliniază că România nu îndeplinește un element major din „Acțiunea 14 Standarde Minime”, și anume prevenirea apariției disputelor, deoarece nu permite aplicarea acordurilor de preț în avans (APA) acelorași tranzacții efectuate, dar în perioadele anterioare, necuprinse în mod expres în APA emise.

Totodată, OCDE a reținut că, deși România permite accesul contribuabililor la procedura acordului amiabil privind eliminarea dublei impuneri, informațiile disponibile public cu privire la această procedură sunt foarte limitate, neexistând transparență cu privire la activitatea autorității române competente în această privință. Mai mult, OCDE semnalează că inclusiv „profilul României”, alcătuit pe baza informațiilor furnizate de aceasta nu corespunde politicii și practicilor efective ale autorității competente.

Și, dacă privim la rapoartele publice, informațiile sunt contradictorii. Din informațiile furnizate de ANAF, în 2019 au fost finalizate trei proceduri amiabile, fiind în curs de derulare alte 61 de proceduri amiabile în diverse stadii de soluţionare, în scopul eliminării dublei impuneri. Mai mult, ANAF nu precizează potrivit căror prevederi au fost finalizate cele trei (EUAC sau tratate de evitare a dublei impuneri). 

În primul semestru al anului 2020, ANAF anunță ca fiind finalizate cinci proceduri amiabile, prin „Notă de închidere a procedurii amiabile”, patru dintre ele în baza acordurilor sau convențiilor pentru evitarea/eliminarea dublei impuneri încheiate de România cu state membre UE și una în baza EUAC. Cu toate acestea, în Raportul de performanță privind întreg anul 2020, ANAF nu mai face vreo referire la procedurile amiabile, nici măcar la cele amintite în raportul privind semestrul I.

La nivelul lui 2021, ANAF raportează pentru primele șase luni din an că „au fost soluționate opt cereri de inițiere a procedurii amiabile”. 

Or, dacă privim în ansamblu aceste informații, am putea crede că asistăm la o schimbare de optică a autorității fiscale. Astfel, dacă inițial era implicată în proceduri amiabile pe care le și soluționa (chiar dacă nu cunoaștem cum), mai apoi a început să „închidă” aceste proceduri (deși nota de închidere nu pare să echivaleze cu o decizie sau acord de eliminare a dublei impuneri), pentru ca în prezent să pară că „soluționează” nu proceduri amiabile, ci „cereri de inițiere a procedurilor amiabile”.

Toate aceste nu sunt decât aspecte ce ne îndreptățesc să credem că autoritățile mai au mult de lucru și de îndreptat până când aderarea chiar se va produce. Mai ales în condițiile în care procesul de aderare include o evaluare riguroasă și detaliată din partea a mai mult de 20 de comitete tehnice (cel de fiscalitate fiind doar unul dintre acestea) a alinierii României la standardele, politicile și practicile OCDE.

Ca rezultat al acestor revizii tehnice și înainte de orice invitație de a deveni membru în organizație, vor trebui implementate schimbări în legislație și în practicile autorităților pentru a îndeplini standardele OCDE, care ar putea reprezenta un catalizator puternic pentru reforme importante.

Nu există un termen limită pentru finalizarea procesului de aderare, însă nu este de ignorat faptul că sunt și alte țări în competiție și ratarea acestui val de aderare poate împinge șansa României într-un viitor îndepărtat. Rezultatul și durata procesului depind de abilitatea României de a se adapta şi alinia cu standardele OCDE și a adopta cele mai bune practici ale organizației. Și, cum fiscalitatea este domeniul unuia din cele peste 20 de comitete, am putea începe cu eliminarea efectivă a dublei impuneri.

Goana după metavers stârnește lupta pentru brevete

0

Metaversul, o lume virtuală în care utilizatorii acționează sub forma unor avatare și pot interacționa cu alții, a devenit un subiect de actualitate dincolo de grupurile tradiționale ale împătimiților de jocuri pe calculator. Pentru a-și asigura un loc în noile universuri virtuale, giganții din domeniul tehnologiei au început sa investească masiv în Metavers, iar Facebook a decis chiar să-și schimbe brandul în Meta.

„De ce avem nevoie de pereți și tavane pentru a avea o întâlnire?”, se întreabă Michael Ackerbauer de la IBM, care construiește lumea virtuală a companiei, numită Metaverse.

„Am avut întâlniri sub apă și în aer. Întâlnirile sunt acolo unde vrei să fie”. O echipă IBM (IBM) din Europa folosește Metaverse în mod constant, deoarece membrii ei nu se văd de obicei în persoană, a continuat Ackerbauer. S-ar putea crede că aceste cuvinte au fost rostite astăzi, dar, de fapt, acest interviu datează din 2007, cu mult înainte de prezentarea de anul trecut despre Metaverse a lui Mark Zuckerberg de la Facebook.  

După aproximativ 15 ani, Metaversul se află tot într-o fază incipientă, dar companiile se grăbesc să fie primele care îi ocupă spațiile virtuale, în speranța de a monetiza acest trend. Potrivit analiștilor de la Bloomberg, metaversul ar putea deveni o piață de 800 de miliarde de dolari americani, de care ar putea beneficia industrii diverse, de la jocuri și publicitate, la NFT și modă de lux. De când Facebook s-a transformat în Meta Platforms, Microsoft (MSFT) creează Mesh, un metavers folosind platforma sa de comunicare, Teams, Unity Software (U) vine cu platforma sa de conținut tridimensional, apare platforma Omniverse a NVIDIA (NVDA), Tencent (TCEHY), cea mai mare companie de jocuri de noroc din lume și Adobe (ADBE) care își folosește instrumentele de creație pentru a proiecta conținut pentru metaverse, intră, de asemenea, pe această piață. Însă acestea nu sunt singurele companii. 

Războaiele pentru metavers au început deja. Meta Platforms (FB), IBM, Microsoft (MSFT), HTC (2498.TW), Didi(DIDI), dar și Disney (DIS) și Nike (NKE) au depus o multitudine de cereri pentru brevete și mărci comerciale legate de diferite aspecte ale metaversului și ale tehnologiilor sale. Disney a brevetat deja o personalizare a unui avatar într-un mediu virtual, IBM a solicitat o mulțime de brevete și a primit în urmă cu câțiva ani brevetul care permite unui avatar să se deplaseze între lumile virtuale – „teleportarea în lumea virtuală” și un brevet pentru un sistem și pentru metode de control al grupurilor într-o aplicație de tip metavers. 

Nike a depus mai multe cereri de înregistrare a unor mărci comerciale prin care își declară intenția de a produce și vinde îmbrăcăminte virtuală și adidași de marcă. Dolce & Gabbana, Gucci, Adidas (ADS.DE) își creează deja liniile de modă și îmbrăcăminte pentru metavers. Zara – Inditex Group (ITX-U.TI) a lansat pe platforma Zepetto o colecție de modă care se vinde și în magazinele sale din lumea reală și care are aceleași prețuri în magazinele virtuale.

Metaversul este văzut ca fiind următoarea dezvoltare a internetului. Comercianții cu amănuntul nu doresc să fie lăsați deoparte. Walmart (WMT) a depus mai multe cereri de înregistrare a unei mărci comerciale care explorează „furnizarea unei monede digitale și a unui token digital de valoare” pe care membrii ar putea să le folosească într-o comunitate online. Walmart are în vedere servicii în cadrul magazinelor online de retail care oferă mărfuri virtuale, „cu o listă lungă de categorii de produse, de la produse de uz casnic de bază până la jocuri video și instrumente muzicale”. 

O căutare pe google legată de patente pentru „metaverse” arată brevete care datează din 1995. O privire mai atentă asupra numărului de brevete depuse care conțin cuvântul metaverse plasează IBM pe primul loc, cu 13% din totalul cererilor de brevete depuse, urmată de Didi cu 10,5% și HTC cu 5,4%. Microsoft se află doar pe locul 8 cu 2,1%, iar Facebook – Meta Platforms nu se regăsește nicăieri în această statistică. 

Meta este foarte prezentă în tehnologiile AR/VR care ar putea fi bazele unui metavers imersiv. În ultimii ani, Meta a depus sute de cereri de brevete și a primit recent brevete pentru mișcările pupilei, identificarea pozițiilor corpului și a expresiilor umane pe care compania dorește să le folosească în construirea metaversului său. Purtătorul de cuvânt al Meta, Nick Clegg, a confirmat pentru FT că Horizon Worlds se va baza pe același model de bază de publicitate și comerț direcționat. Cele mai recente brevete ale sale ne dau o idee despre modul în care Meta vrea să monetizeze metaversul prin intermediul publicității, care este în prezent cea mai mare sursă de venit a Facebook. O veste bună pentru investitori, dar consumatorii s-ar putea teme că, folosind tehnologia, compania ar putea fi capabilă în viitor să ne interpreteze starea de spirit și să ne alimenteze cu publicitate direcționată în momentele noastre vulnerabile.  

În timp ce metaversul încearcă să își găsească drumul și propune noi moduri de interacțiune socială, atrăgând investiții importante în cercetare și dezvoltare, acesta vine cu un nou set de riscuri cibernetice, unele dintre ele deja experimentate în jocurile online. La începutul lunii noiembrie 2021, Apple (AAPL) a depus cererea pentru un brevet american care poate face „invizibili” anumiți subiecți din metavers. Soluția constă în oferirea unei modalități prin care viitorii utilizatori ai metaversului să excludă din experiența lor virtuală subiecții care jignesc sau atacă în diverse moduri avatarul altuia, prin „blocarea” acestora, așa cum se întâmplă deja în mediile sociale actuale. Un alt brevet interesant al companiei Kyndryl Inc, partener Microsoft, vizează identificarea avatarurilor spam pe baza caracteristicilor multimedia ale acestora, deschizând căi de blocare a conținutului nedorit. 

În prezent, metaversul este marcat de o avalanșă de companii care încearcă să blocheze concurența cu brevete și mărci comerciale și care doresc să fie primele care să umple spațiile virtuale cu oameni dornici să rămână acolo, să interacționeze social și gata să cheltuiască bani reali pentru proprietăți virtuale. Dar metaversul de tipul „Ready, Player One” este încă foarte departe în viitor. 

74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită

0

Potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project, majoritatea românilor, 74,5%, este pesimistă în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă România și lumea.

Direcția țării

74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 și 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 și 23% în martie 2021), iar 4,7% nu știu sau nu răspund.

Direcția lumii

24,2% dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună în lume, în timp ce 68,9% consideră greșită direcția, iar 6,9% nu știu sau nu răspund.

Evoluție calitatea vieții  – comparație trecut

Întrebați cum își evaluează viața în comparație cu acum 5 ani, 29,3% dintre respondenți au ales varianta „mai bună”, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta „mai grea”. Nu știu sau nu răspund 1,8%.


Evoluție calitatea vieții – proiecție viitor

43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viața lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea și 10,2% nu știu sau nu răspund.
 
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Percepția direcției în care merge țara s-a mai îmbunătățit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie și martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice și sociale, se observă și un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcției în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcție bună în lume, respectiv într-o direcție greșită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul și mai ales percepția viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorității populației cu excepția tinerilor care sunt ceva mai optimiști decât media populației.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP):Depășirea crizei politice a determinat îmbunătățirea percepției direcției țării, însă cotele înregistrate de sondajul nostru din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum și a cadrului general generat de persistența pandemiei. Prezența acestor factori cauzali este marcată în diada percepției calității vieții de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată și / sau dorită depășirea acestor crize medicale”.

 


  Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 

Gala Regista 2022 a premiat cele mai digitalizate instituții și primării partenere din România

0

Regista Digital SA, compania dedicată digitalizării administrației publice din România, a premiat în cadrul Galei Regista 2022, eveniment desfășurat pe 20 ianuarie, primăriile și instituțiile publice care s-au remarcat anul trecut în procesul de digitalizare. Obiectivul Galei a fost să ofere echipelor administrațiilor publice care folosesc Regista un cadru de celebrare a eforturilor lor pentru transformare digitală și, totodată, să ofere o perspectivă asupra oportunităților în acest domeniu. 

În cadrul Galei s-au acordat premii pentru cinci categorii, dar și un premiu special din partea a echipei Regista. Astfel, cei șase câștigători ai primei ediții a Galei Regista au fost: Primăria Năvodari, județul Constanța la categoria Cea mai bună prezență în mediile sociale; Primăria Târgu Bujor, județul Galați – Cea mai bună interacțiune digitală cu cetățenii; Administrația Străzilor București Cea mai digitalizată instituție; Primăria Sânmartin, județul Bihor – Cea mai digitalizată primărie de comună; Primăria Năvodari, județul Constanța – Cea mai digitalizată primărie de oraș și Primăria Tăuții Măgherăuș, județul Maramureș – Premiul special Best Customer

Cele cinci nominalizări pentru fiecare categorie și câștigătorii au fost desemnați în mod obiectiv pe baza informațiilor din platforma Regista și a unui punctaj care reflectă utilizarea reală a funcționalităților disponibile pentru procesul de digitalizare, un proces monitorizat de-a lungul întregii activități din anul 2021. 

Gala de Premiere a fost precedată de o dezbatere privind noile provocări și oportunități în 2022 pe tema digitalizării în România, și în contextul accelerării proceselor de transformare digitală în perioada pandemiei. La dezbatere au participat personalități relevante din administrația publică, cât și reprezentanți ai unor companii de tehnologie de top precum: Alexandru Lăpușan, CEO și Co-fondator Zitec; Lucian Ungureanu, Cloud Business Group Lead, Microsoft România; Silvia Ionescu, Head of eCommerce, Banca Transilvania; Adrian Dinculescu, Managing Director, Namirial și Tudor Roșca, City Manager, Primăria Sector 1, București. 

Totodată, în cadrul Galei au fost prezentate o serie de intervenții video realizate special pentru acest eveniment de către reprezentanții administrațiilor publice locale, Primari și City Manageri,  din orașe precum: Viena (Austria), Barcelona (Spania), Dublin (Irlanda), Tartu și Tallinn (Estonia) sau Leuven (Belgia). Mesajul comun care s-a regăsit în discursul reprezentanților din străinătate a fost acela că cetățenii trebuie să fie obiectivul principal și beneficiarii proceselor realizate cu ajutorul instrumentelor digitale. Succesul soluțiilor digitale depinde de accesibilitatea, interoperabilitatea și ușurința de utilizare a procedurilor prin care cetățenii pot intra în contact cu autoritățile indiferent de problema pe care o au de rezolvat. 

„Organizarea Galei Regista 2022 este încă o inițiativă corelată cu misiunea Regista, și anume să accelerăm procesul de transformare digitală pentru un număr cât mai mare de instituții și companii din România. Ne dorim ca Gala Regista să devină un eveniment anual în care să celebrăm eforturile de digitalizare a echipelor din instituții, pentru că această Gală este în primul rând despre oamenii care aduc schimbarea. În timpul pandemiei, am văzut multe oportunități în comunitățile mici din țară, unde procesele de digitalizare se pot realiza cu viteză mai mare. De aceea, cred că pandemia a arătat că digitalizarea în România are șanse mai mari să plece din comunitățile mai mici, decât dinspre București spre toată țara. Anul acesta, avem multe planuri pentru Regista și deja lucrăm la noi module care vor îmbunătăți și mai mult relația dintre cetățeni și instituțiile publice”, a declarat Alexandru Lăpușan CEO și cofondator Zitec.   

Venituri estimate de 1,5 mil. euro pentru Regista în 2022

Pentru anul în curs, compania vizează o creștere de 50% a veniturilor, estimând că acestea vor atinge o valoare de 1,5 mil. euro până la finalul anului. Tot pentru acest an, Regista preconizează o rată de creștere a numărului de primării și instituții care folosesc platforma, dar și a numărului de conturi de contribuabili și a numărului de solicitări online (formulare, sesizări, programări) trimise prin portalul e-Guvernare. În ceea ce privește adopția modului de Plăți Online, lansat de companie anul trecut, Regista estimează că peste 100 de instituții publice vor activa modulul în 2022.  

Regista își propune pentru acest an să susțină în continuare digitalizarea instituțiilor, iar pentru asta continuă dezvoltarea de noi funcționalități, precum: posibilitatea de plată online a impozitelor, pe lângă amenzi și taxe locale în parteneriat cu Banca Transilvania, dar și identificarea cetățenilor de la distanță prin video și aplicarea semnăturii electronice în parteneriat cu Namirial.

Gala Regista 2022 a fost organizată în parteneriat cu publicația online Spotmedia, partenerii principali ai evenimentului au fost Zitec, Microsoft, Banca Transilvania și Namirial, iar partenerii media sunt Total PR, Wall-street, 9AM, Start-up.ro, Ghidul Primariilor, Bursa, Economistul, BizPLUS și Agerpres. Evenimentul a fost susținut de Europa FM.

Până în prezent, peste 800 de instituţii publice şi companii din toate judeţele României şi-au îmbunătăţit procesele de lucru și au redus birocraţia prin intermediul Regista, lider de piaţă pe segmentul aplicaţiilor de registratură şi managementul documentelor în administraţia publică locală. Regista are peste 15.000 de utilizatori la nivel naţional care au înregistrat de-a lungul timpului peste 16 milioane de documente în aplicație, și numără peste 500 de instituții care folosesc portalul e-Guvernare. 

Platforma Regista este dezvoltată de Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală. Zitec este una dintre puţinele companii româneşti recunoscută oficial ca Partener Gold Microsoft și este certificată conform standardelor ISO27001:2013 pentru Sistemul de management al securității informațiilor și ISO 9001:2015 pentru Sistemul de management al calității.

Regista automatizează și eficientizează activităţile din instituţiile administrației locale, județene și centrale dar și din companii private. Platforma facilitează atât o comunicare optimă între departamentele instituţiilor, cât şi între funcţionari şi cetăţeni, pentru o rezolvare rapidă şi mult mai organizată a solicitărilor primite. Regista poate fi accesată de oriunde de către funcţionarii publici sau angajaţii companiilor, fiind disponibilă direct din browser, fără instalare şi cu toate informaţiile stocate în siguranţă în cloud Microsoft Azure în Uniunea Europeană.