Horváth, unul dintre cei mai importanți jucători locali și internaționali pe piața consultanței în management, anunță că a încheiat 2021 cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,4 milioane euro, după ce a recuperat pierderile din pandemie. Cifra este de trei ori mai mare decât valoarea înregistrată cu cinci ani în urmă, respectiv cu circa 30% mai ridicată față de 2020.

Creșterea a fost impulsionată de mai mulți factori. În primul rând piața a avut o evoluție neașteptată, în sens pozitiv. A existat o cerere de soluții pentru transformare digitală, organizațională și ecologică unde Horváth are o expertiză vastă. În plus, biroul din București s-a transformat într-un hub regional deservind clienți din zona balcanică iar consultanții din București au contribuit semnificativ în livrarea de proiecte internaționale, în special în spațiul german și în Orientul Mijlociu.

„Pentru multe companii, schimbarea reprezintă «noua normalitate». Succesul nostru în livrarea proiectelor de transformare vine din expertiza vastă pe care o avem la nivel de grup și pe care o adaptăm la nivel local”, a declarat Kurt Weber (foto), Director General Horváth România.

Pentru viitor, compania își propune o creștere la fel de ambițioasă – o dublare a cifrei de afaceri în următorii 4 ani dar și o dublare a numărului de angajați.

„Momentan ne aflăm în plină tranziție energetică, astfel încât companiile din toate industriile se confruntă cu provocarea eliminării carbonului din întregul lanț valoric și înlocuirea acestuia cu hidrogenul verde și energii regenerabile. Această temă are o rezonanță din ce în ce mai mare, mai ales în contextul creșterii numărului de programe de fonduri ce pot fi accesate în următorii ani. Pe de altă parte, tot mai multe companii își doresc o abordare de ansamblu a transformării digitale, cu focus pe digitalizarea proceselor cheie. În plus, organizațiile trebuie să devină mai rezistente la șocuri, să demonstreze o adaptabilitate mai mare pentru asigurarea propriei prosperități și competitivități, astfel ne așteptăm la o nevoie accentuată de eficientizare și creștere a profitabilității”, punctează Kurt Weber.

Pe 21 martie, Ziua Mondială a Sindromului Down, Asociația HANSEN LIFECARE își reînnoiește misiunea de a susține tinerii pacienți prin facilitarea tratamentelor stomatologice. Pe 21 martie, Asociația HANSEN LIFECARE marchează Ziua Mondială a Sindromului Down și își propune să ajute în continuare pacienții cu această afecțiune să-și mențină sănătatea orală pentru o integrare socială cât mai facilă.

În cei 5 ani de la înființare, Asociația HANSEN LIFECARE a desfășurat proiecte destinate copiilor cu Sindrom Down, dar și cu alte nevoi speciale; scopul acestor acțiuni este prevenția și tratarea afecțiunilor stomatologice a tinerilor pacienți, dar și educarea acestora și a părinților în privința cerințele specifice de îngrijire orală. Prin grația unor sponsori, Asociația HANSEN LIFECARE a sprijinit pacienți cu Sindrom Down prin diminuarea costurilor sau chiar acordarea unor tratamente gratuite.

Sindromul Down – probleme stomatologice care afectează starea generală a pacienților

Aceste demersuri sunt cu atât mai necesare cu cât Sindromul Down prezintă o componentă stomatologică importantă, cu impact ridicat asupra sănătății, dar care de multe ori este trecută cu vederea. Printre problemele stomatologice cele mai întâlnite la acești copii, amintim erupția întârziată a dinților, carii dentare cauzate de medicația specifică afecțiunii, parodontoza, incluzia dinților permanenți.

În rândul adulților cu această afecțiune, s-a constatat un procentaj foarte mare de pacienți ((90-96%) care suferă de parodontoză în diferite faze. Această boală, împreună cu cariile, sunt aspectele medicale ce trebuie luate în considerare de timpuriu, din copilărie, pentru a evita problemele mai grave de la maturitate.

Componenta umană – un factor important în succesul tratamentelor

Atât educația tinerilor pacienți, cât și tratamentele se dovedesc mai eficiente atunci când este luat în calcul și aspectul psiho-afectiv al relației cu micuții. De aceea, din echipele implicate propriu-zis în proiectele Asociației HANSEN LIFECARE, fac parte atât medici, cât și psihologi, precum și specialiști din ramuri medicale conexe. Dacă tratamentele stomatologice efective pot fi realizate în cabinete cu o utilare obișnuită, în schimb, experiența medicilor și interesul cultivat către astfel de cazuri conduc la crearea încrederii, facilitează comunicarea cu micii pacienți și reduc gradul de stres al acestora. Astfel, copiii devin mai cooperanți și mai dornici să participe la actul medical.

Un caz special, apropiat de inima echipei noastre, este micuța Ines, pe care o puteți vedea aici: https://youtu.be/s1yyXzU1Wdw.

Astfel de cazuri, de mici pacienți deveniți mari prieteni, ne încurajează să ne menținem misiunea, aceea de a oferi complexele și minuțioasele tratamente necesare pacienților cu Sindrom Down, dar și de a ajuta la conștientizarea nevoii acestor persoane de a fi integrate și de a-i susține în străduințele lor meritorii.

Despre Asociația HANSEN LIFECARE

Asociația HANSEN LIFECARE, înființată în 2017, desfășoară activități ce au drept scop sprijinirea copiilor cu dizabilități și nevoi speciale, prin acțiuni educative și tratamente stomatologice de specialitate. Asociația HANSEN LIFECARE vizează acordarea de asistență medicală stomatologică pentru copiii cu Sindrom Down și alte afecțiuni, pentru ca micii pacienți să se bucure de o stare de sănătate mai bună, o calitate a vieții mai ridicată și o integrare cât mai ușoară.

Mai multe despre activitatea noastră aici: https://youtu.be/MxMkGC0GS6g

De-a lungul anilor, s-au alăturat asociației următorii sponsori și parteneri: Clinicile 3D Dental, Euromellis (sucurile Melissimo), 247 Production, EM360 Group și C.N. Loteria Română SA.

Contact:

office@hansenlifecare.ro

www.hansenlifecare.ro

Mâine, 22 martie 2022, de la ora 11:00, are loc Masa Rotundă „CRIZA ENERGETICĂ – Beneficiile și dezavantajele măsurilor de protecție din piața de energie. Provocări viitoare și soluții de răspuns”, organizată de Financial Intelligence, în parteneriat cu Federația Patronală a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

La finalul săptămânii trecute, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze timp de un an, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali. De noile măsuri, care intră în vigoare de la 1 aprilie, la energie electrică beneficiază 8 milioane de gospodării, iar la gaze naturale toate gospodăriile racordate, indiferent de consum, potrivit ministrului Energiei Virgil Popescu.

Cheltuielile determinate de plata compensațiilor vor fi asigurate pe seama impozitului pe veniturile suplimentare realizate de producătorii de energie electrică și gaze naturale.

Daniela DĂRĂBAN, Director Executiv al Federației ACUE, a declarat: „Situația extremă determinată de creșterea accelerată a prețurilor energiei are un impact semnificativ asupra furnizorilor și distribuitorilor de energie care suportă costul imediat pentru a cumpăra energie de pe piețele angro la prețuri record. Într-un moment de criză severă, trebuie sa evităm accentuarea riscurilor prin introducerea de costuri suplimentare. Mecanismele de împărțire a sarcinilor trebuie sa fie calibrate în funcție de rolul și impactul fiecărui element care formează prețul final pentru consumator.”

În cadrul evenimentului vor fi dezbătute următoarele subiecte:

• Care sunt beneficiile și dezavantajele măsurilor de protecție dispuse la nivel național, la finalul celor cinci luni de implementare?
• De ce măsurile dispuse de autorități pun o presiune crescută asupra furnizorilor de energie?
• Criza energetică pune în pericol unele proiecte de dezvoltare a rețelor și poate provoca întârzieri și anulări ale altora ai căror principali susținători sunt stresați financiar
• Recomandări de măsuri care ar putea fi puse în aplicare pentru consumatorii casnici și industriali din România
• Ce măsuri trebuie luate pentru a ne asigura că companiile și guvernul pot satisface cererea pe termen mediu – lung?
• Provocările cu care se confruntă producătorii/furnizorii de energie în contextul exploziei prețurilor la energie
• Cum prioritizăm politicile care favorizează creșterea capacității de producție și securitatea aprovizionării? Ce trebuie să facă autoritățile?

În deschiderea evenimentului va vorbi Daniela DĂRĂBAN, Director Executiv al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

Speakerii evenimentului sunt:

Virgil POPESCU – Ministrul Energiei (tbc),

Bende SÁNDOR – Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților,

Adrian CÂCIU – Ministrul Finanțelor (tbc),

István-Loránt ANTAL – Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică, resurse minerale din Senat,

Oana-Marciana ÖZMEN – Deputat USR, Secretar la Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților,

Zoltan NAGY-BEGE – Vicepreședintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE),

Corneliu BODEA – CEO Adrem și Președinte al Asociației Centrul Român al Energiei,

Corina POPESCU – CEO Electrica,

Ondrej SAFAR – Country Manager la CEZ România,

Volker RAFFEL – CEO la E.On România,

Marius CHIRIAC – Director General la Enel Energie și Enel Energie Muntenia.

Evenimentul va fi moderat de Ancuța STANCIU – Membru Fondator și Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU – Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence.

Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor în timpul evenimentului, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Partener principal: Federația ACUE

Parteneri: Electrica Furnizare, E.On România, Enel, Centrul Român de Energiei (CRE)

Parteneri instituționali: ICSS, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIMMR), Camera de Comerâ Româno-Britanică (BRCC).

Parteneri media: Agerpres, România Durabila, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, Cariere, Finzoom, New Money, Revista Patronatului Român, BiziLive TV.

Producție video: Boof Media.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

Prețul token-ului SAND a crescut, pe măsură ce apar mai multe știri despre entități care cumpără spații din metaversul Sandbox. 

Săptămâna trecută, Sandbox a încheiat un parteneriat cu o mare instituție bancară, HSBC, o parte din acest parteneriat presupunând ca firma să achiziționeze un teren în metavers. Banca intenționează să ofere clienților experiențe în metavers, dar și să se implice în alte sectoare, cum ar fi esports și gaming, prin intermediul acestui mediu. 

Mișcarea marchează o oarecare schimbare de direcție pentru HSBC, care și-a afișat mult timp politicile sale anti-cripto, cum ar fi blocarea plăților pentru cripto. Nu este nici prima instituție financiară majoră care face investiții în metavers, JPMorgan înființând anul trecut un salon virtual în Decentraland. 

Având în vedere că tot mai multe instituții importante își asumă o participație în proiecte cripto din metaverse, există semnale că tehnologia își continuă expansiunea. Deși se află încă la început, creșterea numărului de adoptatori și a pieței vor fi probabil pozitive și pentru token-urile sale.

Bitcoin rămâne în urma altor criptoactive, în ciuda revenirii prețurilor

În ultima săptămână, Bitcoin a rămas în urma altor criptoactive, în ciuda unei redresări a prețului. Cel mai important criptoactiv din lume a început săptămâna sub 37.400 de dolari, crescând pe parcursul celor șapte zile până la un maxim de 41.847 de dolari pe platforma eToro. 

Acum se tranzacționează în jurul valorii de 40.700 de dolari, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 9% în șapte zile. Între timp, Ethereum a avut o săptămână mult mai puternică, datorită anticipării sporite a viitoarei „fuziuni”.

Prețul Ethereum a început săptămâna sub 2.500 de dolari, înainte de a urca sâmbătă la un maxim de 2.951 de dolari pe platforma eToro. În prezent, se tranzacționează puțin sub 2.900 dolari și a câștigat aproximativ 18% în ultimele șapte zile. 

Principalele criptoactive au reacționat la diversele creșteri de dobândă din partea Rezervei Federale în ultima săptămână. Având în vedere că în următoarele zile vor avea loc evenimente majore în comunitatea blockchain Ethereum, piața în general ar putea continua să fie susținută de noi actualizări tehnice. 

Comunitatea cripto așteaptă actualizarea blockchain-ului Ethereum

Comunitatea cripto urmărește cu atenție o actualizare majoră a blockchain-ului Ethereum, denumită „the merge” (fuziunea).

„The merge” este o actualizare a rețelei prin care Ethereum va trece de la mecanismul de consens proof-of-work (PoW) la proof-of-stake (PoS). Săptămâna trecută, un test a fost efectuat cu succes pe rețeaua de testare Kiln, ceea ce face ca această mutare să fie mai probabilă ca niciodată. 

Actualizarea va avea unele implicații majore pentru blockchain-ul Ethereum și, ca urmare, pentru token-ul său ETH. Trecerea la un model PoS va aduce un protocol care îi va recompensa pe stakers în locul minerilor și, de asemenea, va face ca blockchain-ul să fie cu 99% mai eficient din punct de vedere energetic. Aceasta este o evoluție deosebit de importantă, mai ales având în vedere criza energetică globală și problema pe termen lung a schimbărilor climatice. 

Trecerea la un model PoS va reduce masiv emisiile globale ale blockchain-ului Ethereum, înlăturând una dintre cele mai mari critici aduse blockchain-ului și criptoactivului său. Prețul ETH a reacționat la evoluțiile din ultima săptămână și, având în vedere că schimbarea protocoalelor ar putea face ca acest criptoactiv să aibă mai multe șanse să fie deflaționist, acest lucru ar putea avea un efect pozitiv suplimentar asupra prețului

Conflictul din Ucraina atrage atenția publicului și generează îngrijorări legate de penuria unor produse care ar să ducă la creșterea inflației. Fed-ul a început majorarea dobânzii cu doar 0,25%, dar a semnalat că vor urma și altele, iar în România Robor a ajuns la 4,5%, creditul devenind astfel mai scump. Stagflație, revenirea anilor ’70, sunt cuvinte care încep să se audă tot mai des în timp ce investitorii se uită la portofoliile lor care arată pierderi. Similitudinile cu anii 70 devin tot mai evidente, cu fiecare zi în care conflictul continuă, cu o excepție notabilă: șomajul.  

Criza de stagflație din anii ’70 s-a încheiat abia atunci când banii au început să se obțină tot mai greu, ceea ce a dus la creșterea șomajului, la reducerea cererii și ca urmare, la scăderea abruptă a prețurilor. Doar creșterea ratelor dobânzilor nu a rezolvat problema. 

Acum suntem încă departe de această situație. BCE a început să ia măsuri. „Cea mai importantă decizie luată în cadrul reuniunii noastre de politică monetară a fost de a separa potențialele creșteri ale ratei dobânzii de achizițiile de active”, a declarat vicepreședintele Luis de Guindos. 

În prezent, Uniunea Europeană se află la cea mai scăzută rată a șomajului din ultimii 22 de ani. În România, rata șomajului a fost de 5,9% în ultimul trimestru al anului 2021, arătând o creștere de 0,6% față de trimestrul anterior. Rata de ocupare a forței de muncă este de 62,1%, mai mică decât cea de 66% de dinaintea pandemiei, ceea ce arată că există mai puțini oameni care să ocupe posturile disponibile.  În Statele Unite există o criză de oameni pregătiți care duce la creșteri salariale. De Guindos spune că în Europa „nu am văzut încă niciun semn că majorările salariale ar fi prea mari și ar împinge prețurile în sus. Același lucru este valabil și pentru așteptările privind inflația. Cu toate acestea, este probabil ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp decât se anticipase înainte de război”.

Anii ’70 au fost anii Marii Inflații și ai stagnării economice. În 1964, în Statele Unite, inflația era puțin peste 1% pe an, a început să crească la mijlocul anilor ’60 și a ajuns la peste 14 procente în 1980. Un factor foarte puternic de creștere a inflației fost reprezentat de crizele energetice repetate care au crescut costurile petrolului și au redus masiv creșterea economică a SUA. Prima criză a fost creată de embargoul petrolier arab din 1973 și a durat aproximativ cinci luni. În această perioadă, prețul țițeiului a crescut de patru ori plafonându-se la o valoare care a rezistat până la revoluția iraniană din 1979. Aceasta a declanșat cea de-a doua criză, triplând costul petrolului. Cerealele au avut, de asemenea, o creștere abruptă a prețurilor în anii ‘70. O creștere rapidă a cererii globale de cereale și semințe oleaginoase a declanșat creșterea prețurilor din 1971-1974. O cercetare a Băncii Mondiale arată că politicile comerciale restrictive au contribuit în mod substanțial la creșterile de prețuri din anii ’70. Factorii principali au fost șocurile exogene ale ofertei sau cererii, nivelurile scăzute ale stocurilor, comportamentul speculativ și răspunsurile statelor prin politici comerciale restrictive. 

Există asemănări evidente cu situația actuală. Din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionare, prețul petrolului fluctuează în jurul valorii de 100 de dolari, cu maxime apropiate de 140 de dolari. Prețurile cerealelor sunt în creștere galopantă. Deoarece Ucraina și Rusia reprezintă 29% din producția mondială de grâu, unele țări încep să interzică exporturile unor cereale care pot oferi mijloace de subzistență cetățenilor lor. Egiptul, care este unul dintre cei mai mari importatori de grâu ucrainean, a interzis exporturile de grâu, făină, linte și paste făinoase și fasole fava. Această măsură crește valul de protecționism alimentar la nivel mondial. Moldova, Serbia și Ungaria au interzis toate exporturile de anumite cereale. Indonezia, cel mai mare exportator de uleiuri comestibile din lume, înăsprește controlul asupra exporturilor. Turcia, principalul exportator de făină, îi permite ministrului agriculturii să ajusteze exporturile, dacă este necesar. 

Un alt factor al hiperinflației din anii ’70 venea din mandatul Fed, având ca obiective ocuparea maximă a forței de muncă, prețuri stabile și rate moderate ale dobânzii pe termen lung. Însă o teorie economică afirmă că inflația și șomajul sunt invers corelate. Șomajul scăzut declanșează o creștere a salariilor care duce la creșterea cererii, ceea ce duce la o inflație mai mare.  

Căutând soluții pentru a limita inflația anilor ’70 fără a provoca populației prea multă durere indusă de șomajul ridicat, administrația Nixon a introdus controlul salariilor și al prețurilor între 1971 și 1974. Deși a încetinit temporar creșterea prețurilor, efectul secundar a fost creșterea mare a penuriei, în special de alimente și energie. Administrația Ford a eșuat, de asemenea, în încercarea de a limita inflația printr-un program de măsuri voluntare de descurajare a cheltuielilor și de încurajare a economiilor. Atunci când Fed a introdus măsuri de limitări monetare și control al creditelor la începutul anului 1980, ratele dobânzilor au crescut brusc, apoi au scăzut pentru scurt timp și au crescut din nou. Activitatea de creditare a scăzut, șomajul a crescut, iar economia a intrat într-o scurtă recesiune în primele 7 luni. Inflația a scăzut, dar a rămas ridicată chiar și atunci când economia și-a revenit în a doua jumătate a anului 1980. Fed a continuat să lupte împotriva inflației ridicate cu o combinație de rate ale dobânzii mai mari și o creștere și mai lentă a rezervelor. Economia a intrat din nou într-o recesiune și mai severă, care a durat mai mult de un an. Rata șomajului a crescut până la aproape 11%, cheltuielile gospodăriilor au scăzut, iar inflația a continuat să scadă și ea. La sfârșitul recesiunii, inflația anuală a revenit sub 5%. În cele din urmă, aceasta a ajuns până la o medie de numai 3,5% în a doua jumătate a anilor 80, șomajul s-a redus, iar economia a intrat într-o perioadă de creștere susținută și de stabilitate. Marea Inflație se încheiase.