Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Economistul
-
0
Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

_________________

Camelia Malahov, Director Taxe Directe,
Victoria Dobre, Manager Senior Taxe Indirecte, Deloitte România, și
Emanuel Bondalici, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Administrația fiscală și-a propus, pentru 2022, creșterea ponderii veniturilor din taxe și impozite în PIB, prin eficientizarea colectării, care are la bază atât stimularea conformării voluntare, cât și o serie de măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Planurile anunțate pentru acest an indică faptul că autoritățile au ajuns la concluzia că reforma și digitalizarea administrației fiscale reprezintă combinația optimă pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, anul ce tocmai a început se va baza pe acești doi piloni, cu beneficii estimate atât pentru stat, cât și pentru contribuabili, dar și cu eforturi substanțiale de implementare pentru ambele părți. 

O parte dintre măsurile adoptate de autorități, bazate pe soluții digitale de relaționare cu contribuabilii, au intrat deja în vigoare și produc efecte, iar altele sunt le nivel de angajament. 

Spațiul Privat Virtual – termen strâns pentru înrolare

Înregistrarea agenților economici în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie începând cu luna martie, ceea ce înseamnă că autoritățile fiscale vor recepționa documentele fiscale, centralizat, exclusiv prin intermediul acestui portal. În cazul în care contribuabilii nu îndeplinesc obligația comunicării prin intermediul acestui sistem, iar documentele vor fi depuse în format fizic, pe hârtie, acestea nu vor fi luate în considerare.

Prin urmare, societățile trebuie să se înroleze în SPV până la 1 martie 2022, dată după care comunicarea cu administrația fiscală se va realiza exclusiv online.

O astfel de cerință, deși prezintă beneficii pentru ambele părți implicate, are potențialul de a genera efecte nedorite dacă autoritățile fiscale nu dimensionează corect capacitatea SPV astfel încât să suporte primirea și stocarea unui număr atât de mare de documente. Orice disfuncționalitate în acest sistem informatic ar crea premisele unor situații complicate administrativ, ba chiar ar putea da naștere unor litigii.

RO e-Factura –  momentan axată asupra produselor cu risc fiscal

La nivelul administrației fiscale urmează să fie dezvoltat un sistem de management integrat al riscului, iar primii pași asumați se referă la dezvoltarea și diversificarea surselor de informații care vor sta la baza creării registrului electronic al riscurilor fiscale, iar implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura reprezintă o piesă principală a puzzle-ului reformei sistemului financiar-fiscal.

Sistemul este valabil în prezent doar pentru facturile emise în relația dintre companii și autoritățile publice, dar, începând cu luna iulie, și contribuabilii care furnizează altor companii (B2B) bunuri considerate a fi cu risc ridicat de evaziune fiscală vor emite facturile în sistem electronic, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înrolați în registrul RO e-Factura. Astfel, autoritatea fiscală va obține acces imediat la conținutul acestor facturi. La acest moment, categoriile  vizate sunt legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi, produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș), precum și îmbrăcăminte și încălțăminte.

Având în vedere că prin această măsură sunt vizate în principal comportamentele incorecte, este de așteptat ca extinderea acestei obligativități să ocupe un loc important pe agenda autorităților, deoarece, în mod evident, operatorii economici care practică un astfel de comportament nu se vor înrola voluntar în sistem.

Casele de marcat electronice – costul neconformării

Începând cu 30 noiembrie 2021, comercianții, indiferent de dimensiuni, au obligația să utilizeze case de marcat electronice conectate la sistemul ANAF. Autoritățile fiscale vor aplica amenzi de la 8.000 la 10.000 de lei în caz de neconformare cu regulile privind casele de marcat electronice. Mai mult, este de așteptat ca Direcția Generală Antifraudă să facă și în acest an controale, acțiuni efectuate în baza analizelor de risc ce vor avea în vedere prevenția acțiunilor de fraudă, dar și îndrumarea contribuabililor.

e-Transport – va permite ANAF monitorizarea în timp real

Ministerul Finanțelor a anunțat că va introduce un nou sistem electronic național de monitorizare a transporturilor de bunuri de pe teritoriul României. Prin intermediul acestui sistem, contribuabilii vor declara anticipat ruta de deplasare a bunurilor deținute dintr-un loc în altul, astfel că, la momentul controalelor efectuate de organele abilitate pe căile de transport, acestea să poată verifica dacă informațiile din teren sunt în conformitate cu declarația din sistem. Astfel, transporturile de bunuri pe teritoriul național vor fi monitorizate de către ANAF prin intermediul sistemului informatic. 

Procedura de aplicare a sistemului e-Transport urmează să fie stabilită printr-un ordin al ministrului finanțelor care trebuie emis până la finalul lunii ianuarie.

Primul an pentru aplicarea SAF-T

Începând cu acest an, marii contribuabili au obligația să efectueze raportările prin depunerea fișierului de control fiscal SAF-T (declarația D406). 

Contribuabilii care se încadrau în această categorie la 31 decembrie 2021 sunt obligați să raporteze astfel începând cu luna ianuarie, iar cei care sunt încadrați începând cu anul 2022, din luna iulie. În ambele situații, societățile beneficiază de o perioadă de grație de șase luni.

Deși, teoretic, noul mecanism este aplicabil începând cu 1 ianuarie, practica arată că, până în prezent, o bună parte dintre contribuabilii vizați în prima etapă nici nu au demarat procesul de pregătire pentru această raportare.

Inspecții și controale fiscale – care sunt așteptările?

Anul 2022 va consemna, cu certitudine, o intensificare a inspecțiilor și controalelor fiscale, având în vedere obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Strategia ANAF 2022-2024, care implică o majorare cu 10% a numărului de inspecții fiscale în acest interval. Totodată, controlul documentar la distanță ar urma să reprezinte 30% din totalul verificărilor în 2022 și 60%, în 2025.

Pe lângă creșterea numărului de inspecții fiscale, este anticipată și o majorare semnificativă a verificărilor documentare efectuate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală, care, încă de la finalul anului 2020, au posibilitatea ca, în situații excepționale, să emită decizii de impunere. Desigur, o astfel de practică riscă să creeze un conflict între atribuțiile Direcției Antifraudă și cele ale autorităților competente să efectueze inspecții fiscale, aspect care, la rândul său, ar fi tranșat cel mai probabil în instanță.

În concluzie, planurile autorităților pentru acest an și măsurile anunțate pentru punerea lor în practică sunt în conformitate cu așteptările mediului de afaceri referitoare la digitalizarea administrației fiscale, cu scopul de a spori transparența relației dintre stat și contribuabili, de a identifica din timp comportamentele neconforme și, în final, de a majora veniturile din impozite și taxe la bugetul de stat prin creșterea conformării voluntare și reducerea evaziunii fiscale. Însă toate aceste măsuri prezintă eforturi semnificative de implementare pentru ambele părți, astfel că reglementările și procedurile trebuie să fie atent elaborate, iar aplicarea lor, analizată intens de către contribuabili. 

Tipografia Rottaprint, afaceri de 26 milioane de euro în 2021

Florin Antonescu
-
0
Tipografia Rottaprint, afaceri de 26 milioane de euro în 2021

Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile în România, anunță că „a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 26,2 milioane de euro, în creștere cu 5% față de anul precedent. Pe parcursul anului trecut, tipografia Rottaprint a derulat investiții de circa 1,5 milioane de euro care au vizat atât dezvoltarea infrastructurii logistice prin achiziția și reînnoirea de utilaje tehnologice de ultimă generație, optimizarea produselor, dar și realizarea producției într-un mod sustenabil cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. 

În 2022, compania are în plan să continue investițiile, alocând aprox. 1 milion de euro pentru creșterea calității produselor, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru echipa Rottaprint, dar și în procesul de digitalizare a operațiunilor”. 

Cristi Nechita-Rotta (foto), director general al Rottaprint: „Pentru anul acesta, ne dorim în continuare să fim aproape de partenerii noștri și să le oferim susținerea noastră în identificarea celor mai potrivite soluții sustenabile pentru produsele lor. De altfel, printre direcțiile strategice de business pe care ni le propunem în 2022 se află reducerea impactului producției asupra mediului înconjurător, dar și creșterea procentului de digitalizare în cadrul companiei”.

Rottaprint subliniază că „volumul total al producției în 2021 a ajuns la 126 milioane de metri liniari tipăriți. În topul industriilor care au solicitat cel mai des serviciile companiei anul trecut s-au aflat industria alimentară, în principal producția de carne, de lapte și înghețată, urmată de industria chimică și de cea farmaceutică. Totodată, cele mai solicitate produse în 2021 de către clienții din portofoliul Rottaprint au fost: etichetele autoadezive, capacele de aluminiu, etichetele shrink sleeve, manșoanele de înghețată, dar și ambalajele flexibile, inclusiv folii de alimente care necesită ambalare în atmosferă modificată sau vid. 

Anul trecut, Rottaprint a aniversat trei decenii de la înființare, perioadă în care a produs peste 1,3 miliarde de metri liniari de etichete și ambalaje flexibile. În cei 30 de ani de activitate continuă, tipografia Rottaprint a înregistrat o creștere medie anuală a cifrei de afaceri de 22%. 

De la înființarea companiei în anul 1991, echipa de specialiști Rottaprint a dezvoltat aprox. 15 produse principale și nenumărate soluții inovatoare pentru diferite domenii precum: alimente și băuturi răcoritoare, vinuri și băuturi alcoolice, automotive, cosmetice și îngrijire personală, detergenți și îngrijirea casei, logistică, sănătate și suplimente alimentare. De asemenea, Rottaprint este prima companie din România care a început să producă produse precum capace de aluminiu, etichete shrink sleeve, manșoane de înghețată și să insereze automat etichete antifurt EAS sub etichetele autoadezive.

Cu o experiență de 30 de ani, compania cu sediul în Apahida, jud. Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 280 de angajați. În 2021, Rottaprint a livrat produse în 10 țări din Europa și Asia”.

Mihai Voicu, ales președinte al asociației Berarii României

Florin Antonescu
-
0
Mihai Voicu, ales președinte al asociației Berarii României

Asociația Berarii României l-a ales în funcția de președinte pe Mihai Voicu (foto), director general al companiei Bergenbier SA, parte a grupului Molson Coors. Noul președinte și-a preluat funcția la 1 ianuarie 2022, preluată de la Paul Barnett, președinte al Ursus Breweries.

Mihai Voicu: „Sunt onorat să preiau funcția de președinte al Asociației Berarii României care revine Bergenbier pentru a șasea oară. Încep acest mandat cu determinarea de a continua proiectele derulate de Asociație, orientate spre dezvoltarea durabilă a sectorului berii și către promovarea unui consum responsabil. Aștept cu încredere să colaborez cu toți partenerii noștri pentru a consolida impactul pozitiv al berii în economia locală și în viețile consumatorilor, în ciuda contextului dificil sanitar, social și economic care se anunță și în 2022”.

Berarii României subliniază că „Mihai Voicu este director general la Bergenbier SA din martie 2020. S-a alăturat grupului Molson Coors în urmă cu mai bine de 11 ani, deținând anterior pozițiile de General Manager la Kamenitza Brewery Bulgaria și director de vânzări la Bergenbier SA”.

Asociația Berarii României reamintește că de 18 ani „reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt România și Asociația Producătorilor de Hamei din România.

Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

Knauf Insulation achiziționează fabrica de vată minerală de sticlă Gecsat

Florin Antonescu
-
0
Knauf Insulation achiziționează fabrica de vată minerală de sticlă Gecsat

Compania Knauf Insulation, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața materialelor izolante, parte a Grupului Knauf, anunță semnarea contractului de achiziționare a fabricii de vată minerală de sticlă Gecsat SA din Târnăveni, județul Mureș, cu scopul de susținere a livrărilor „către clienții Knauf Insulation din piețele în continuă creștere din România, Europa de Est și Comunitatea Statelor Independente (CSI)”. 

Dominique Bossan

Dominique Bossan, CEO Knauf Insulation Europa/Orientul Mijlociu/Asia, membru al Comitetului de management al Grupului Knauf: „Achiziția fabricii din România va sprijini obiectivele de creștere ale Knauf Insulation și va oferi o capacitate suplimentară pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru soluțiile noastre de izolare în regiune. Knauf Insulation intenționează să investească în tehnologii de ultimă oră și să modernizeze fabrica din România prin alinierea proceselor de fabricație la standardele noastre, asigurând soluții de cea mai înaltă calitate pentru clienții noștri, oferind în același timp cele mai sigure condiții de lucru posibile pentru angajați, dar și cele mai înalte standarde de responsabilitate ecologică, în conformitate cu angajamentul nostrum Pentru o lume mai bună.”

Adrian Garofeanu

Adrian Garofeanu, director general Knauf Insulation România și Bulgaria: „Fiind o afacere de familie, cu Menschlichkeit (Umanitate) drept una dintre valorile noastre de bază, este foarte important pentru noi să fim un bun angajator, dar și un exemplu bun pentru comunitățile locale în care activăm. În fiecare etapă a procesului de achiziție și de modernizare a  fabricii, Knauf Insulation va lucra îndeaproape cu echipele din fabrică, comunitatea locală și autoritățile”. 

Knauf Insulation anunță că după încheierea tranzacției, „are în plan să investească în retehnologizarea liniei de producție din Târnăveni la standardele Knauf Insulation pentru a produce vată minerală din sticlă cu tehnologia inovativă ECOSE®.    

Soluțiile Knauf Insulation cu tehnologia ECOSE® dețin certificarea Eurofins Indoor Air Comfort Gold pentru calitatea aerului din interior, oferă proprietăți excelente de izolare termică, fonică și protecție la incendiu și sunt fabricate din sticlă reciclată până la 80%. Vata minerală de sticlă Knauf Insulation cu tehnologia ECOSE® este prima din categoria produselor de vată minerală care este certificată oficial în Europa cu eticheta DECLARE”.

Knauf Insulation accentuează că achiziția „face parte, de asemenea, din angajamentul pe termen lung al Grupului Knauf de a-și dezvolta divizia de produse de izolație pentru a furniza soluții mai bune în construcții și pentru a răspunde provocărilor de eficiență energetică din următorii ani, în conformitate cu angajamentul companiei „Pentru o lume mai bună”. Strategia de sustenabilitate Knauf Insulation „Pentru o lume mai bună” are la bază viziunea companiei de a conduce schimbarea spre soluții de izolare mai bune, care susțin eficiența energetică a clădirilor (inclusiv nZEB – nearly Zero Energy Building, programul Casa eficientă energetic etc).

Produsele Knauf Insulation economisesc energie, reduc emisiile și se asigură că clădirile sunt sigure pentru mediu și mențin oamenii sănătoși și în siguranță. Cu peste 40 de ani de experiență în industria de izolații, compania are în prezent peste 5.500 de angajați din 40 de țări și 27 de unități de producție în 15 țări”. 

Knauf Insulation reamintește că „face parte din Grupul Knauf care are aproximativ 35.000 de angajați în întreaga lume, cu peste 250 de fabrici în peste 90 de țări și vânzări de 10 miliarde de euro în anul 2020. Grupul Knauf a fost fondat în 1932 și rămâne o companie independentă de familie, a cărei valori se bazează pe Parteneriat, Angajament, Antreprenoriat și Menschlichkeit (Umanitate).

Prezent din 2008 în România, Knauf Insulation este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața materialelor izolante, cu un portofoliu ce include vată minerală de sticlă, vată minerală bazaltică și plăci din fibre de lemn (Heraklith). Pe piața din România, Knauf Insulation este unul dintre principalii furnizori de vată minerală cu un portofoliu de produse complex, potrivit pentru toate tipurile de construcții: izolații mansarde, termoizolare fațade, pereți de compartimentare, acoperișuri plate și multe altele”.

Gecsat SA este caracterizat ca „un producător local de vată minerală din sticlă din România, cu capital integral privat, 100% românesc. Fondată în 1918 la Târnăveni, cu o istorie de peste 100 de ani, fabrica a fost de-a lungul timpului specializată în producerea diverselor articole de sticlă. Având în vedere importanța izolației termice și a eficienței energetice a clădirilor, în anul 2007 Gecsat S.A. a investit într-o linie de producție a vatei minerale de sticlă”.

 

 

Răspuns prompt al autorităților la solicitările industriei transporturilor

Florin Antonescu
-
0
Răspuns prompt al autorităților la solicitările industriei transporturilor

Autoritățile statului au răspuns prompt semnalelor lansate de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) privind efectele economice ale iminentei intrări în vigoare a reglementărilor europene referitoare la întoarcerea acasă a camioanelor. Transportatorii rutieri subliniază în acest sens:

„Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR mulțumește Ministerului Afacerilor Externe – MAE, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii – MTI și Guvernului României pentru răspunsul prompt la solicitările industriei transporturilor rutiere, prin intervenția României depusă de MAE la Curtea de Justiție a Uniunii Europene – CJUE pentru suspendarea măsurii întoarcerii acasă a camioanelor prevăzute prin Pachetul Mobilitate 1, ținând cont de fundamentarea MTI și cu aprobarea Guvernului României.
Reamintim că obligația întoarcerii acasă a camioanelor a fost introdusă prin Regulamentul 1055/2020 de modificare a normelor de acces la profesie și la piața europeană de transport rutier de mărfuri care prevăd aplicarea acestei obligații din 21 februarie 2022. Aplicarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1, precum obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni începând din acest an, amenință grav competitivitatea și chiar supraviețuirea industriei transporturilor rutiere din România, fapt evidențiat atât de studiul UNTRR realizat de KPMG în 2020 imediat după publicarea Pachetului Mobilitate 1, cât și de studiul Comisiei Europene – CE publicat în 2021.


Menționăm că studiul KPMG – Analiza de impact a modificărilor Pachetului Mobilitate 1 asupra sectorului de transport rutier de marfă din România (2020), solicitat de UNTRR, a fost transmis și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea utilizării datelor colectate pentru fundamentarea cererii de suspendare a obligației întoarcerii acasă a camioanelor din februarie 2022. De asemenea, acest studiu a fost utilizat pentru fundamentarea acțiunii UNTRR și a transportatorilor rutieri români la CJUE privind anularea obligației întoarcerii acasă a camioanelor, acțiune sprijinită de Guvernul României. Studiul KPMG evidențiază faptul că aplicarea măsurii întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni va conduce la o scădere cu 4,5 miliarde euro a veniturilor din transportul rutier internațional de marfă, estimând totodată că peste 50% din transportatorii români care operează transporturi rutiere internaționale în UE (crosstrade și cabotaj) fie își vor întrerupe activitatea, fie își vor muta operațiunile în alte State Membre.


TotodatĂ, Studiul Comisiei Europene privind întoarcerea acasă a camioanelor (2021) confirmă impactul negativ major al acestei măsuri asupra transportatorilor rutieri Est-Europeni și asupra mediului, semnalat de UNTRR.  Studiul CE evidențiază faptul că noile curse suplimentare de întoarcere acasă a camioanelor ar putea genera o creștere a costurilor de până la 11.000 EUR pe vehicul pe an (o creștere de aproximativ 10% față de situația actuală) – în medie pentru transportatorii stabiliți în țările din Europa de Est care operează în țările din Europa de Vest.
Deși în urma publicării studiului CE privind întoarcerea acasă a camioanelor, DG MOVE a pregătit o propunere de modificare a regulilor de acces la profesie, această inițiativă nu a avut niciun rezultat, așteptându-se deciziile Curții de Justiție UE cu privire la acțiunile în curs depuse la CJUE, care însă cel mai probabil vor fi cunoscute în a doua jumătate a anului 2022/2023, deci după intrarea în vigoare a măsurii întoarcerii acasă a camioanelor din februarie 2022.


În acest context, apreciem promptitudinea Guvernului României care a răspuns solicitării UNTRR și a realizat demersuri suplimentare la CJUE pe 05.01.2022 solicitând suspendarea aplicării întoarcerii acasă a camioanelor din februarie 2022, până la o decizie CJUE privind anularea acestei obligații discriminatorii, aducând prejudicii grave transportatorilor rutieri români și economiei României. 

UNTRR apreciază în mod deosebit implicarea activă a Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în realizarea acestui demers de apărare a intereselor transportatorilor rutieri români în fața CJUE și solicită autorităților române să continue să realizeze toate demersurile legale utilizând toate mijloacele necesare pentru a anula prevederile abuzive ale Pachetului Mobilitate 1 privind obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni.”

Piața M&A din România a înregistrat o revenire puternică în 2021

Economistul
-
0


Activitatea M&A din România a înregistrat o revenire puternică în 2021 față de 2020, atât ca valoare, cât și ca număr al tranzacțiilor. Valoarea totală a tranzacțiilor M&A în 2021 a fost de 6,2 miliarde de USD (5,2 miliarde de euro), cu 32% mai mult decât în anul anterior, la un volum de 178 de tranzacții, evidențiind încrederea solidă a investitorilor în mediul de afaceri din România și în redresarea acestuia post-Covid, în special în a doua jumătate a anului.

Transparența pieței rămâne redusă, valoarea tranzacțiilor fiind anunțată doar pentru aproximativ o treime dintre acestea. Valoarea medie a tranzacțiilor din categoria de peste 100 milioane USD a fost de 404 milioane USD , marcând o creștere de 17% față de anul precedent. Pentru categoria tranzacțiilor de sub 100 milioane de USD, valoarea medie a fost de 15 milioane de USD, în scădere cu 12% comparativ cu 2020. Valoarea medie mai mică pentru tranzacțiile de sub 100 milioane de USD are ca principală cauză faptul că cele mai multe fuziuni și achiziții au avut loc în sectoarele de tehnologie și agricultură, prelucrarea alimentelor și produselor alimentare, unde 93% dintre tranzacții au fost sub această valoare.  

Tranzacțiile strategice au reprezentat 90% din activitatea M&A din 2021, în timp ce capitalul privat a fost responsabil pentru restul activității prin intermediul unui număr mic de tranzacții (numai 17 în total în 2021). În pofida ponderii mici în activitatea M&A totală, fondurile de capital privat rămân active în România și preconizăm că se vor înregistra creșteri ale nivelului de activitate în anii următori, având în vedere dimensiunea oportunităților  din piață și alocările suplimentare către clasele de active din partea fondurilor de pensii (pilonul II). 

Tranzacțiile pe plan intern, care continuă să reprezinte mai bine de jumătate din activitatea M&A din România (54%), au crescut cu 35% în 2021 față de 2020. România rămâne o destinație de investiții atractive pentru străini, intrările de capital reprezentând 41% din totalul tranzacțiilor. Cei mai activi investitori străini au provenit din SUA (11 tranzacții), Germania, Franța și Elveția (câte 5 tranzacții), urmați de cei din Marea Britanie (4 tranzacții), Italia și Polonia (cu 3 tranzacții fiecare). Investițiile românești în străinătate rămân modeste, reprezentând numai 5% din activitate, un nivel practic neschimbat față de 2020 din perspectiva numărului de tranzacții. 

Sectoarele tehnologiei, imobiliar, al produselor de consum și comerțului cu amănuntul au fost cele mai active în 2021, înregistrând 72 de tranzacții în total, adică o creștere de 50%, de la 48 de tranzacții în 2020. Tranzacțiile din sectorul tehnologiei s-au dublat în 2021, iar cele din sectoarele imobiliar, al produselor de consum și comerțului cu amănuntul au crescut cu 35% față de anul precedent. S-au remarcat, de asemenea, intensificări ale activității de fuziuni și achiziții în energie și utilități (încurajate în principal de domeniul energiei regenerabile și de tranziția verde) și în agricultură, prelucrarea alimentelor și a produselor alimentare. 

Principalele trei tranzacții ale anului 2021 au fost:

  • Achiziția participației de 50% a ExxonMobil în proiectul offshore Neptune Deep de către Romgaz, cu 1,07 miliarde USD
  • Achiziția participației rămase de 46% în cadrul Globalworth Real Estate Investments Ltd, o companie de investiții imobiliare cu sediul în România și listată la Bursa de Valori din Londra, de către un consorțiu de companii din Luxemburg (CPI Property Group – Aroundtown), la un preț aproximativ de 844 milioane USD
  • Achiziția operatorului român de jocuri de noroc MaxBet de către fondul de capital privat britanic Novaplina Capital, pentru 296 milioane USD

Deși nu s-a încadrat în criteriile de includere în Barometrul M&A realizat de EY, merită remarcată și cea mai recentă rundă de atragere de fonduri a UiPath, compania de tehnologie înființată în România și listată în SUA, care a obținut alte 750 milioane USD din această rundă, ajungând la o valoare post-investiție de 35 miliarde de USD.

Anul 2021 a fost nu numai un solid pentru activitatea M&A, ci a marcat şi un record pentru listările de titluri de capital și obligațiuni. Obligațiunile corporative au luat partea leului în materie de listări, cu un total de 29 de noi emisiuni, cu valoarea totală de 1,1 miliarde USD. Pe segmentul titlurilor de capital, în 2021 s-au înregistrat 23 de listări noi, dintre care trei IPO-uri pe piața principală, în valoare totală de 219 milioane USD. Interesul față de listările pe segmentul alternativ, AeRO, a fost de asemenea mare, cu 20 de lansări noi, în valoare totală de 57,5 milioane USD. Tehnologia, produsele de consum și comerțul cu amănuntul au fost principalele sectoare vizate de activitatea IPO.

Peter Latos(foto), liderul departamentelor de Consultanţă şi Strategie şi Tranzacţii, EY România: „Preconizăm că activitatea M&A în România se va intensifica și mai mult în 2022, în condițiile în care șefii de companii continuă să caute oportunități pentru a accelera transformarea acestora și pentru a își consolida poziția pe piață. Cu toate acestea, în contextul intensificării concurenței pentru activele de înaltă calitate, cresc așteptările vânzătorilor în materie de preț și va fi important pentru șefii de companii să mențină o abordare riguroasă în ceea ce privește deciziile de evaluare a investițiilor, având în vedere adversitățile inflaționiste – sub forma creșterii prețului energiei, salariilor, a costurilor cu materia primă și a ratelor dobânzii, pe lângă actualele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, provocate de pandemie. Implementarea Mecanismului pentru redresare și reziliență, în valoare de 29 miliarde de euro, care în România vizează în principal tranziția verde (41%) și tranziția digitală (21%), va încuraja, la rândul său, activitatea M&A în anii următori”.

Mesajul președintelui Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, cu ocazia aniversării Instituției supreme de audit (Înalta Curte de Compturi)

Economistul
-
0
Mesajul președintelui Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, cu ocazia aniversării Instituției supreme de audit (Înalta Curte de Compturi)

Pe 24 ianuarie, acum 163 de ani, Principatele Române se uneau sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, iar cinci ani mai târziu, în 1864, la aceeași dată, Domnitorul promulga legea de înființare a Înaltei Curți de Compturi.

Gestionarea corectă a banului public a fost, de la început, esența activității Curții de Conturi, generând valoare adăugată în societatea românească. Acest obiectiv se află și astăzi în centrul activității instituției noastre, independența și servirea interesului public fiind valorile care definesc activitatea auditorului public extern.

Curtea de Conturi a României traversează o etapă de modernizare, de la standardele de audit și modul de lucru, până la planificarea programului de activitate și definirea identității organizaționale, schimbări necesare pe care le facem în cooperare cu omologii noștri internaționali.

Ne dorim o instituție care să se bucure de încrederea românilor și care să ofere un sprijin real și consistent în administrarea eficientă a banului public, contribuind astfel la schimbarea în bine a societății românești.

Vă asigurăm că vom rămâne deschiși dialogului și mereu atenți la nevoile cetățeanului, beneficiarul direct al activității noastre.

La mulți ani!

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

Economistul
-
0
Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

În cadrul ședinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Regulamentul pentru modificarea Regulamentului A.S.F. nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață (regulamentul va fi transmis, spre publicare, Monitorului Oficial al României), precum și proiectul de regulament pentru modificarea art. 73 alin. (1) lit. c) din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Norma pentru aplicarea Ghidului ESMA privind obligațiile în materie de date de piață prevăzute în MiFID II/MiFIR (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul Normei pentru modificarea și completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 28/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii facultative (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul Normei pentru modificarea și completarea Normei nr. 16/2010 privind prospectul schemei de pensii facultative, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 27/2010 (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 30 zile).

Cazacu, XTB: Toți ochii investitorilor se îndreaptă azi spre Statele Unite

Economistul
-
0
Cazacu, XTB: Toți ochii investitorilor se îndreaptă azi spre Statele Unite

Indicele american S&P500 a pierdut 8,1% în ianuarie (până azi la ora 11), după ce fusese luni, la minime, la -11,6% (doar de la începutul anului). 

Nasdaq, unde sunt incluse nume importante din tehnologie, a pierdut până la momentul editării -12,5%, cu minime recente la -16,1% în ianuarie. 

Spațiul de mișcare al băncii centrale din SUA e îngust: pe de o parte, investitorii arată deja o preocupare vizavi de încetinirea economiei și impactul pe care l-ar avea dobânzi mai mari, pe de alta, inflația nu poate fi lăsată să zburde, fiindcă ulterior costurile de a o aduce în limite normale ar fi enorm. 

Indicele PMI al Markit a arătat aproape o oprire a creșterii în sectorul serviciilor în SUA, cu o valoare de 50.8, de la 57 (!) în decembrie, ajungând aproape de linia neutră, deși pentru sectorul de producție industrială, lucrurile arată relativ mai bine, 55 de puncte. Și acolo, totuși e o pierdere de viteză de la 57.7. Totuși, inflația a ajuns la 7% anualizat în SUA, nivel nevăzut în aproape 4 decenii.

În astfel de momente foarte sensibile, bursele pot fi ușor îndemnate să urmeze cu rapiditate ajustări de schimbări în așteptări. 

De la Fed se așteaptă mai ales semne în legătură cu dobânda de referință, nivelul sugerat al acesteia până la finalul anului și, implicit, numărul de etape de majorare, dar și informații despre programele de lichiditate. 

Cu cât dobânda ar ajunge mai sus, cu atât presiunea pe burse ar putea fi mai puternică. 

În plus, se estimează că în martie vor fi oprite injecțiile de lichiditate, și în lunile următoare va începe chiar retragerea unei părți din aceasta. 

Disparitatea între dobânda actuală (0 – 0,25%) și inflație a făcut să apară solicitări de majorare chiar cu 0.5 puncte, un pas pe care un oficial Fed l-a catalogat drept foarte puțin probabil. 

În mod curent, se așteaptă o majorare în martie, și încă una sau două până la final de iunie. 

Probabilitatea pentru o dobândă de 0,5 – 0.75% în iunie este de 45.3%, și 44.6% pentru 0.75 – 1%, potrivit traderilor pe rata dobânzii de la CME. 

Pentru decembrie, cel mai probabil scenariu este de 4 majorări, până la 1 – 1,25%, însă sunt 23.8% șanse pentru 1,25 – 1,5% și chiar 8,8% pentru 1,5 – 1,75%. 

Dacă după ședința de azi traderii văd șanse mai mari pentru dobânzi de 1,5% în decembrie, este probabil ca bursele să se afle, din nou, sub presiune.

Piețele au fost serios afectate și de vânzările masive din domeniul criptoactivelor. 

Bitcoin a pierdut 20,8% de la începutul anului, 45,8% din vârf, până azi la 11.30. Ethereum a coborât cu 48,4% din vârf, pierzând 32% doar anul acesta. 

În total, valoarea pieței a scăzut la 1,69 trilioane de dolari de la aproape 3 trilioane în vârf. Dimensiunea pieței e suficient de mare încât pierderile din tărâmul cripto să aibă conotații în piețele de capital. 

Pierderea încrederii a dus la spargerea pragului de 40.000 al Bitcoin, care încearcă acum o consolidare. O anume recuperare a încrederii în investițiile în monede virtuale după noi interziceri de utilizare a criptomonedelor în țări emergente este la nivel de tentativă în prezent.

Cu nervii întinși, investitorii au în atenție rezultatele unor giganți din domeniul tehnologiei. 

Microsoft, cu rezultate foarte bune, și vânzări de peste 50 de mld. dolari, pentru prima dată în istorie, a înregistrat pierderi în sesiunea prelungită (after-hours) până când conducerea a oferit o perspectivă încă și mai optimistă asupra segmentului cloud. 

Felul în care acțiunea Microsoft s-a mișcat, foarte volatil și oscilant, ar putea fi o indicație pentru reacția altor favoriți ai investitorilor. 

Tesla urmează să raporteze după închiderea bursei în SUA (după 11 seara ora României), iar mâine e programat Apple, într-un mediu în care „foarte bine” față de așteptări ar putea să nu fie de ajuns pentru a feri acțiunile de vizibile fluctuații temporare.

JTI România, angajatorul numărul unu în clasamentul Top Employers

Economistul
-
0
JTI România, angajatorul numărul unu în clasamentul Top Employers

JTI se află pe primul loc în evaluarea realizată de Top Employers Institute pentru 23 companii din România. JTI a fost recertificată Top Employer pentru al nouălea an la rând, fiind astfel recunoscută pe termen lung pentru practicile referitoare la oameni, cultura organizațională și condițiile excelente de muncă.

Evgeny Nikolsky

„Această certificare reprezintă încă o dovadă a adaptabilității și capacității de a identifica noi modalități de lucru în aceste vremuri fără precedent, precum și a determinării de a face ceea ce trebuie față de angajații noștri și față de societate. În această perioadă, am pus siguranța celor peste 1.200 de angajați în centrul preocupărilor noastre. Totodată, am continuat să împărtășim succesul cu comunitatea, sprijinind sectorul cultural, unul dintre cele mai afectate de pandemie. Am continuat, de asemenea, să fim un partener pe care statul s-a putut baza. În primele nouă luni ale anului 2021 am plătit taxe de peste 4,2 miliarde lei, cu circa 20% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Dacă politica fiscală și cadrul de reglementare vor fi predictibile, iar contrabanda se va menține la sub 10%, vom putea și pe viitor să creștem contribuția la buget și să ne protejăm angajații”, a declarat Evgeny Nikolsky, General Manager JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Jamie Dunlop

„Sunt mândru să lucrez într-o companie care este angajator de top în România. Și, încă și mai mândru, să conduc fabrica din România, care este foarte apreciată în cadrul grupului JTI datorită calității produselor și excelenței în execuție. JTI Manufacturing este prima companie din România certificată 5S Best in class, un principiu de bază al sistemului de management Kaizen, bazat pe îmbunătățire continuă.  Circa 75% din produsele fabricate în București merg la export. Anul trecut, am demarat un program de investiții de 60 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de producție și, ca urmare, fabrica noastră va juca un rol important în aprovizionarea piețelor din Uniunea Europeană cu produse JTI. Toate acestea sunt rezultatul eforturilor extraordinare ale oamenilor, spiritului lor de echipă și a dedicării lor în îndeplinirea obiectivelor. Le mulțumesc tuturor!”, a adăugat Jamie Dunlop, Factory Lead, JTI Romania.

Vaida Vegelyte

„Ne-am stabilit obiective ambițioase pentru practicile referitoare la oameni și acest premiu vine să confirme că am reușit să le îndeplinim. JTI Romania va continua să se concentreze pe starea de bine a angajaților, pe dezvoltarea personală și profesională, adaptând și îmbunătățind mediul de lucru, fie la birou, fie acasă. Aceste programe vor consolida statutul JTI ca Top Employer în România. Suntem hotărâți ca în anii care urmează să creștem sprijinul și interacțiunea cu oamenii cu potențial de creștere. Cei care ne-ar putea fi colegi sunt invitați să-și atingă adevăratul potențial, să beneficieze de oportunitățile de carieră la nivel național și internațional și, nu în ultimul rând, să fie parte din cultura noastră organizațională, pe care o considerăm extraordinară”, a spus Vaida Vegelyte, People & Culture Director JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

La nivel global, JTI a fost recunoscută unul dintre cei doar 11 Angajatori de Top. Compania este Angajator de Top în 66 de țări în toată lumea. 

„Este o onoare să fim din nou certificați de Institutul Top Employers. Oamenii noștri sunt în centrul a tot ceea ce facem, de aceea scopul nostru este să le oferim cel mai bun mediu de lucru posibil. Pentru noi, este foarte important să le oferim celor 40.000 de colegi oportunitatea de a se dezvolta, precum și condițiile optime și sprijinul pentru a-și atinge potențialul”, a precizat Howard Parks, JTI’s Senior Vice President, People & Culture.

Institutul Top Employers este o autoritate globală care certifică excelența condițiilor de muncă pe care angajatorii le asigură oamenilor. Înființat cu 30 de ani în urmă, Institutul Top Employers a certificat 1.691 de organizații din 120 de țări și regiuni, totalizând peste 7 milioane de angajați.

JTI și-a început activitatea în România în 1993 (ca R.J. Reynolds), și a fost una dintre primele companii multinaționale care a investit pe plan local. JTI se implică activ în comunitate: compania este partener al Festivalului International de Teatru de la Sibiu (FITS), al TIFF, al „Turneelor de poveste” – serie de turnee muzicale în orașele mici, al Festivalului SoNoRo și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. Fiind unul dintre cei mai importanți investitori japonezi în România, JTI sprijină Grădina Japoneză din Herăstrău, Căsuța de Ceai din Muzeul Național de Artă și Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane. „Întâlnirile JTI”, eveniment lansat în anul 2000, a devenit un brand cultural național în dansul contemporan. Compania susține, din anul 2000, Bursele JTI pentru Jurnaliști, fiind de asemenea partener al Burselor EuropaFM și Internship 2.0. Din 1998, se desfășoară programul Seniorii JTI, prin care 45 de vârstnici din Sectorul 2 primesc zilnic alimente și medicamente, iar de-a lungul anilor compania a colaborat și colaborează cu Samusocial, Ateliere fără frontiere, ARC, SoSiSeSa și alte organizații neguvernamentale, sprijinind proiecte sociale prin care sunt susținute persoane din categorii defavorizate în diverse zone ale țării.

JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 de țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 40.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.

1...1.1241.1251.126...1.967Pagina 1.125 din 1.967