Saint-Gobain România și ENGIE Romania au încheiat un parteneriat pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic on-site din România

Economistul
-
0
Saint-Gobain România și ENGIE Romania au încheiat un parteneriat pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic on-site din România

 Saint-Gobain România și ENGIE Romania anunță încheierea unui parteneriat pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic din România, amplasat pe terenul fabricii de sticlă a companiei. Rezultatul acestui parteneriat va fi un sistem de panouri fotovoltaice, cu o capacitate instalată de 8,6 MWp, pentru producerea de energie regenerabilă ce deservește situl industrial de la Călărași. Energia produsă va fi folosită 100% pentru autoconsum.  

ENGIE Romania va contribui la eforturile de decarbonizare ale Saint-Gobain România, prin dezvoltarea acestui parc fotovoltaic și prin furnizarea de energie verde. În acest fel, Saint-Gobain își consolidează poziția de lider mondial, orientat către inovație pe piața construcțiilor, contribuind la reducerea emisiilor de CO2 nu doar prin soluțiile oferite pentru clădiri eficiente energetic, ci și prin reducerea emisiilor în procesele sale de fabricație. Panourile fotovoltaice montate la sol vor asigura aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al fabricii de sticlă de la Călărași, fiind evitate peste 2.400 tone CO2 pe an. Cantitatea de energie verde produsă este estimată la peste 14.000 MWh/an. 

Într-un context dinamic și volatil al pieței de energie, producția de energie electrică din surse regenerabile pe situl de la Călărași este o soluție sustenabilă care oferă predictibilitate asupra costurilor și, în același timp, o reducere semnificativă a amprentei de carbon. 

„Parteneriatul cu Saint-Gobain reprezintă încă un pas spre consolidarea expertizei noastre în oferirea de soluții energetice verzi, personalizate pentru nevoile clienților noștri. Suntem foarte mândri că am fost aleși de Saint-Gobain – un jucător industrial emblematic, determinat să reducă emisiile de CO2 – să facem parte din călătoria lor spre un viitor mai verde”, a declarat Eric Stab, Președinte Director General ENGIE Romania.

„Pentru Saint-Gobain, sustenabilitatea reprezintă una dintre prioritățile noastre, iar această investiție este un pas firesc în atingerea obiectivelor de mediu în România, contribuind substanțial la reducerea amprentei de carbon, în linie cu planul strategic Grow & Impact, care subliniază angajamentul nostru ferm de a proteja resursele existente și de a atinge neutralitatea carbonului până în 2050. Sperăm ca această inițiativă să fie un exemplu de urmat pentru întreaga industrie care face deja eforturi în direcția practicilor prietenoase cu mediul și suntem siguri că, astfel, reușim să consolidăm în continuare, prin acțiuni concrete, scopul nostru, și anume de a face lumea în care locuim un loc mai sustenabil”, a spus Ovidiu Păscuțiu, CEO Saint-Gobain România.

La nivel mondial, Grupul Saint-Gobain s-a angajat să reducă emisiile de carbon cu 33% până în 2030 față de 2017, fiind deja implementate numeroase programe și măsuri pentru a susține acest obiectiv, precum determinarea unui preț intern al carbonului atât pentru investiții, cât și pentru proiectele de cercetare și dezvoltare. Acest demers a fost aplicat pentru a ghida toate deciziile operaționale în vederea generării unui conținut redus de carbon și pentru a atinge scopul Grupului – „Making the World a Better Home”.




Lider al soluțiilor de energie cu emisii reduse de CO2, ENGIE acționează pentru accelerarea tranziției către o economie cu impact neutru asupra mediului înconjurător. Compania pune la dispoziția clienților soluții personalizate de energie verde, având obiectivul de a elimina echivalentul a 45Mt CO2 în fiecare an și de a atinge neutralitatea din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2045.

Lider mondial în domeniul construcțiilor ușoare și durabile, Saint-Gobain proiectează, produce și distribuie materiale și servicii pentru piețele industriale și de construcții. Soluțiile sale integrate pentru renovarea clădirilor publice și private, pentru construcțiile ușoare și decarbonizarea construcțiilor și a industriei sunt dezvoltate printr-un proces continuu de inovare și oferă durabilitate și performanță. Angajamentul Grupului este ghidat de scopul său, „Making the World a Better Home”.

Vânzări de 44.2 miliarde EUR în 2021 la nivel global

Peste 166,000 de angajați care activează în 75 de țări

Un Grup angajat să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050

În România, Saint-Gobain furnizează produse și soluții din gamele Abrasives, Glass, Pietta Glass Working, Sekurit, ISOVER, PAM, Rigips, Weber, Duraziv şi  Chryso, cumulând aproximativ 2000 de angajaţi în 14 situri industriale situate în Brăneşti, Călăraşi, Ploieşti, Satu-Mare, Turda, Suceava, Vălenii de Munte, Popești Leordeni şi Ariceştii Rahtivani. Pentru mai multe informații despre Grupul Saint-Gobain în România, vizitați www.saint-gobain.ro.

Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie: consolidarea parteneriatului nostru reînnoit în vremuri nesigure

Economistul
-
0
Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie: consolidarea parteneriatului nostru reînnoit în vremuri nesigure

UE și SUA și-au reafirmat pe 16 mai relațiile de cooperare strânsă în vederea abordării provocărilor mondiale din domeniul comerțului și tehnologiei, în consonanță cu angajamentul comun al celor două părți de a apăra democrația, libertatea și drepturile omului. Reunite în cadrul celei de a doua reuniuni ministeriale a Consiliului pentru comerț și tehnologie (CCT) de la Paris, ambele părți au recunoscut rolul central care îi revine acestui for în cadrul parteneriatului transatlantic reînnoit, acesta contribuind deja la coordonarea măsurilor comune adoptate de UE și SUA ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Declarațiile membrilor colegiului

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală și copreședinta CCT, a declarat: „Războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a scos și mai mult în evidență importanța cooperării noastre cu SUA în ceea ce privește aspectele economice și tehnologice. Este o cooperare care îmbrățișează și alte aspecte, dincolo de măsurile luate ca răspuns la război. Împreună cu partenerii noștri transatlantici, putem crea o viziune pozitivă pentru economiile noastre și pentru o guvernanță democratică a internetului bazată pe demnitatea și integritatea persoanei. Acționând împreună, putem stabili coordonatele economiei de mâine. Ne unim așadar forțele, iar, în astfel de situații, în care doi parteneri hotărâți conduc prin puterea exemplului, avem convingerea că putem schimba lucrurile în bine.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv, comisarul pentru comerț și totodată copreședintele CCT, a declarat: „Sunt extrem de bucuros că am convenit, la această a doua reuniune a CCT, să extindem domeniile de cooperare cu SUA pentru a aborda provocările comerciale mondiale noi și emergente, acționând ca parteneri de încredere. Vom colabora îndeaproape pentru a garanta securitatea lanțurilor noastre de aprovizionare și a promova securitatea alimentară la nivel mondial. Ne vom baza pe coordonarea fără precedent pe care o avem cu partenerii noștri transatlantici cu privire la controlul exporturilor către Rusia pentru a ne armoniza și mai mult abordarea în acest domeniu critic, stimulând, în același timp, schimburile comerciale cu Ucraina. Vom coopera, de asemenea, în ceea ce privește promovarea comerțului verde, de exemplu prin intermediul achizițiilor publice verzi.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Colaborarea transatlantică cu privire la lanțurile de aprovizionare și tehnologiile digitale este esențială pentru apărarea intereselor și a valorilor noastre comune. După o colaborare fructuoasă cu Statele Unite în ceea ce privește blocajele la nivelul lanțului de aprovizionare pentru ingredientele vaccinurilor, mă bucur să constat voința comună de a consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare și în alte domenii, de la materii prime la semiconductori. Reuniunea de la Paris reprezintă un moment important pentru Consiliul pentru comerț și tehnologie, fiind o ocazie binevenită de a transforma dialogul transatlantic în rezultate concrete.”

Principalele rezultate ale celei de a 2-a reuniuni ministeriale a CCT

Sprijin pentru Ucraina

Copreședinții CCT și-au exprimat angajamentul comun ferm de a sprijini Ucraina împotriva agresiunii militare ruse și au convenit asupra unor măsuri concrete care au fost deja inițiate și vor continua în cadrul CCT. De asemenea, aceștia s-au angajat să colaboreze cu Ucraina în eforturile acesteia de a-și reconstrui economia și de a crea un cadru favorabil pentru comerț și investiții. 

Integritatea informațiilor

Copreședinții au convenit să își consolideze cooperarea pentru a sprijini integritatea informațiilor în situații de criză, concentrându-se inițial asupra unui cadru analitic comun în vederea identificării acțiunilor Rusiei de manipulare a informațiilor și de interferență, care va permite ulterior stabilirea unui cadru de cooperare în toate situațiile de criză.

Dialogul privind comerțul și munca

Copreședinții au convenit să instituie un dialog tripartit privind comerțul și munca pentru a promova împreună drepturile lucrătorilor care sunt recunoscute la nivel internațional, precum și de a eradica munca forțată și munca copiilor, printre altele.

Controlul exporturilor

Cooperarea în cadrul CCT a fost esențială pentru a asigura, într-un mod rapid și coordonat, controlul exporturilor de tehnologii avansate, cum ar fi cele din sectorul aerospațial și supravegherea cibernetică, astfel încât să se submineze capacitatea Rusiei de a-și dezvolta și mai mult capacitățile industriale și militare. Ambele părți s-au angajat să continue și să consolideze această cooperare strânsă.

Lanțuri de aprovizionare sigure

Având în vedere fragilizarea lanțurilor de aprovizionare mondiale în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, ambele părți au convenit că o cooperare strânsă, menită să promoveze reziliența lanțurilor de aprovizionare, este mai importantă ca oricând. De exemplu, UE și SUA au convenit să dezvolte un mecanism comun de alertă timpurie și monitorizare cu privire la lanțurile valorice ale semiconductorilor pentru a spori gradul de informare și de pregătire în cazul întreruperilor aprovizionării și a încuraja schimburile de informații astfel încât să se evite o cursă după subvenții.

Un grup operativ dedicat finanțării publice pentru servicii și tehnologii ale informației și comunicațiilor (ICTS) sigure și reziliente în țările terțe va pregăti, de asemenea, terenul pentru finanțarea publică comună de către SUA și UE a unor proiecte digitale în țări terțe, bazate pe un set de principii generale comune.

Standarde tehnologice

În domeniul tehnologiilor emergente, UE și SUA au convenit să instituie un mecanism de informare strategică de standardizare (ISS) pentru a promova și a apăra interesele comune în activitățile internaționale de standardizare. Ambele părți vor depune eforturi pentru a promova dezvoltarea unor standarde tehnice armonizate și interoperabile în domeniile de interes strategic comun, cum ar fi IA, fabricarea aditivă, reciclarea materialelor sau internetul obiectelor.

Inteligența artificială

Părțile au reluat discuțiile cu privire la transpunerea în realitate a principiilor comune în materie de IA și au convenit să elaboreze o foaie de parcurs comună privind instrumentele de evaluare și măsurare pentru o IA fiabilă și în materie de gestionare a riscurilor.

Guvernanța platformelor

UE și SUA și-au reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru un internet deschis, global, interoperabil, fiabil și sigur, în conformitate cu Declarația privind viitorul internetului  și cu Declarația privind drepturile și principiile digitale europene. În plus, UE și SUA au convenit să își consolideze cooperarea cu privire la principalele aspecte ale guvernanței platformelor.

Accesul IMM-urilor la tehnologie

UE și SUA au publicat un ghid comun de bune practici, care conține resurse privind modul în care IMM-urile pot deveni mai sigure din punct de vedere cibernetic.

Aspecte ale comerțului și tehnologiei care sunt legate de mediu și de climă

CCT are ca obiectiv general promovarea durabilității. În acest spirit, miniștrii au convenit să abordeze, în cadrul lucrărilor consiliului, aspectele legate de comerț, dar și de mediu și climă, inclusiv privind promovarea unei mai bune înțelegeri a rolului pe care îl poate juca comerțul în facilitarea diseminării bunurilor și serviciilor de mediu; un alt aspect abordat a constat în asigurarea unei cooperări mai strânse în domeniul achizițiilor publice verzi și elaborarea unor metodologii comune pentru stabilirea amprentei de carbon.

Bariere comerciale

Miniștrii au convenit să colaboreze pentru a găsi soluții care să contribuie la intensificarea comerțului și a investițiilor transatlantice, inclusiv prin sprijinirea cooperării în domeniul achizițiilor publice și al evaluării conformității, precum și prin schimburi privind noile bariere care ar putea apărea în calea comerțului, atât la nivel bilateral, cât și în relația cu țările terțe. Miniștrii au convenit, de asemenea, să își coordoneze eforturile pentru a aborda politicile care nu se bazează pe piață, încercând, în același timp, să evite consecințele colaterale reciproce.

Uniunea Europeană și Statele Unite au înființat Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT) în cadrul reuniunii lor de la Bruxelles din 15 iunie 2021. CCT este un forum în cadrul căruia Statele Unite și Uniunea Europeană își coordonează abordările referitoare la aspecte de importanță majoră din domeniul comerțului și tehnologiei și aprofundează cooperarea transatlantică în aceste domenii, pe baza valorilor democratice comune. Reuniunea inaugurală a CCT a avut loc la 29 septembrie 2021. În urma reuniunii, au fost înființate 10 grupuri de lucru care se vor consacra unor subiecte precum standardele, inteligența artificială, semiconductorii, controlul exporturilor și provocările comerciale mondiale. Următoarea reuniune a CCT este planificată să aibă loc înainte de sfârșitul anului 2022 în Statele Unite ale Americii.

Previziuni economice de primăvară ale Comisiei Europene pentru România: 2,6% creştere economică în 2022 şi 3,6% în 2023

Economistul
-
0
Previziuni economice de primăvară ale Comisiei Europene pentru România: 2,6% creştere economică în 2022 şi 3,6% în 2023

După o creștere puternică în 2021, economia României urmează să încetinească până la 2,6 % în 2022.

Fișa de țară pentru România este disponibilă aici.

După o creștere puternică în 2021, economia României urmează să încetinească până la 2,6 % în 2022, deoarece inflația ridicată erodează venitul disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile. Se preconizează o ușoară accelerare a creșterii în 2023, odată cu o posibilă scădere a inflației. Se estimează că șomajul va rămâne la aproximativ 5,5 %, în timp ce prețurile vor atinge un nivel maxim în acest an, care va scădea treptat în 2023. Se preconizează că deficitul public va atinge 7,5 % din PIB în 2022, urmând să scadă până la 6,3 % în 2023, astfel încât ponderea datoriei în PIB va ajunge la 52,6 % până în 2023.

O încetinire a creșterii pe măsură ce războiul
exacerbează dificultățile deja existente

Se preconizează că PIB-ul UE va rămâne pozitiv în perioada analizată în previziuni, datorită efectului combinat al redeschiderilor post-izolare și al măsurilor ferme luate la nivel de politici în cursul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică. Mai exact, redeschiderea post-pandemie a serviciilor cu intensitate ridicată a contactelor, o piață a muncii puternică și care continuă să se amelioreze, o acumulare mai scăzută a economiilor și măsurile bugetare de compensare a creșterii prețurilor la energie urmează să sprijine consumul privat. Investițiile vor beneficia de desfășurarea integrală a Mecanismului de redresare și reziliență și de implementarea agendei de reforme aferente.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este estimată în prezent la 2,7 % în 2022 și la 2,3 % în 2023, în scădere de la 4,0 %, respectiv 2,8 % (2,7 % în zona euro) în previziunile intermediare din iarna anului 2022. Declinul din 2022 trebuie interpretat în contextul dinamicii creșterii economice din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la ritmul anual de creștere pentru acest an. Creșterea producției din cursul anului s-a redus de la 2,1 % la 0,8 %.

Principalul impact asupra economiei mondiale și a economiei Uniunii este legat de prețurile materiilor prime energetice. Deși ele crescuseră deja substanțial înaintea războiului, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea legată de lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporindu-le totodată volatilitatea. Este ceea ce s-a întâmplat cu alimentele și alte bunuri și servicii de bază, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a gospodăriilor.

Perturbările provocate de război la nivel logistic și al lanțului de aprovizionare, precum și creșterea costurilor de producție la o gamă largă de materii prime se adaugă, pe de o parte, perturbărilor din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a răspândirii COVID-19 aplicate încă în anumite părți ale Chinei, și afectează, pe de altă parte, producția.

Prețurile la energie împing inflația la niveluri record

Ritmul inflației s-a accelerat de la începutul anului 2021. De la 4,6 % an la an în ultimul trimestru din 2021, aceasta a crescut la 6,1 % în primul trimestru din 2022. Inflația totală din zona euro a crescut la 7,5 % în luna aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.

Inflația din zona euro este estimată la 6,1 % în 2022, ea urmând să scadă la 2,7 % în 2023. Pentru 2022 în ansamblu, aceasta reprezintă o revizuire ascendentă considerabilă, în comparație cu previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5 %). Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim de 6,9 % în al doilea trimestru al acestui an, ea urmând apoi să scadă treptat. Pentru UE, se preconizează că inflația va crește de la 2,9 % în 2021 la 6,8 % în 2022 și că va scădea din nou la 3,2 % în 2023. Inflația medie de bază este estimată la peste 3 % în 2022 și 2023, atât în UE, cât și în zona euro.

O piață a muncii puternică și care continuă să se amelioreze

Piața muncii intră în noua criză de pe o bază solidă. În 2021, în economia Uniunii au fost create peste 5,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce a atras un număr suplimentar de aproape 3,5 milioane de persoane pe piața muncii. În plus, numărul șomerilor a scăzut cu aproape 1,8 milioane de persoane. Ratele șomajului la finele anului 2021 au scăzut sub nivelurile record anterioare.

Conform previziunilor, condițiile de pe piața muncii vor continua să se amelioreze. Se estimează că ocuparea forței de muncă din UE va crește cu 1,2 % anul acesta, deși această rată anuală de creștere este stimulată de dinamica puternică din a doua jumătate a anului trecut. Se anticipează că refugiații de război ucraineni din Uniune vor intra pe piețele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia începând cu anul viitor.

Ratele șomajului ar urma să scadă, conform previziunilor, până la 6,7 % în acest an și 6,5 % în 2023 în UE, în timp ce în zona euro ele ar urma să atingă 7,3 % în 2022 și 7,0 % în 2023.

Deficitele publice continuă să scadă,
dar costurile legate de război cresc

În pofida costurilor măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și ale măsurilor de sprijinire a refugiaților ucraineni, se preconizează că deficitul public agregat din UE va continua să scadă în 2022 și 2023, datorită retragerii în continuare a măsurilor temporare de sprijin legate de COVID-19. De la 4,7 % din PIB în 2021, se preconizează că deficitul UE va scădea la 3,6 % din PIB în 2022 și la 2,5 % în 2023 (3,7 % și 2,5 % în zona euro).

După ce a scăzut la aproximativ 90 % în 2021 (97 % în zona euro) față de vârful istoric de aproape 92 % din PIB în 2020 (aproape 100 % în zona euro), se preconizează că ponderea agregată a datoriei în PIB la nivelul UE va scădea la aproximativ 87 % în 2022 și la 85 % în 2023 (95 %, respectiv 93 % în zona euro), rămânând peste nivelul anterior COVID-19.

Incertitudinea și riscurile depind de evoluția războiului

Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de impactul acestuia asupra piețelor energiei.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine, previziunea de referință este însoțită de o analiză de scenariu bazată pe modele, care simulează impactul creșterii prețurilor la produsele energetice de bază, precum și impactul unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze din Rusia. În acest din urmă scenariu, mai sever, ratele de creștere a PIB-ului s-ar situa sub nivelul de referință prevăzut cu aproximativ 2,5 puncte procentuale în 2022, respectiv 1 punct procentual în 2023, în timp ce inflația ar crește cu 3 puncte procentuale în 2022 și cu peste 1 punct procentual în 2023, peste proiecția de bază.

Pe lângă aceste perturbări potențiale ale aprovizionării cu energie, problemele mai grave decât se preconizase din lanțurile de aprovizionare, precum și creșterile suplimentare ale prețurilor materiilor prime non-energetice, în special ale alimentelor, ar putea conduce la o intensificare a presiunilor în jos asupra creșterii economice și a presiunilor în sus asupra prețurilor. Efectele secundare mai mari decât se preconizase provocate de un șoc inflaționist importat ar putea amplifica forțele stagflaționiste. Presiunile inflaționiste puternice sunt însoțite și de riscuri sporite la adresa condițiilor de finanțare. În fine, COVID-19 rămâne un factor de risc.

Dincolo de aceste riscuri imediate, invadarea Ucrainei de către Rusia duce la o „decuplare” economică a Uniunii de Rusia, cu consecințe dificil de înțeles pe deplin în momentul de față.

Declarațiile membrilor colegiului

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Nu există nicio îndoială că economia Uniunii trece printr-o perioadă dificilă din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În consecință, ne-am revizuit previziunile în sens descrescător. Factorul negativ covârșitor este creșterea prețurilor la energie, care a împins inflația la niveluri record și a pus presiune asupra întreprinderilor și gospodăriilor europene. Deși creșterea va continua anul acesta și anul viitor, ea va fi mult mai modestă decât ne așteptasem anterior. Incertitudinea și riscurile la adresa perspectivelor vor rămâne ridicate atât timp cât agresiunea Rusiei continuă. Există însă unele rezultate pozitive care ne permit să facem față acestei crize. Fundamentele noastre economice sunt solide: înainte de începerea acestui război, economia Uniunii se angajase pe calea unei redresări și creșteri economice puternice. Economia Uniunii creează tot mai multe locuri de muncă, atrăgând un număr sporit de persoane pe piața muncii și menținând șomajul la un nivel scăzut. Pe măsură ce statele membre își pun pe deplin în aplicare planurile de redresare și reziliență, acest lucru va oferi impulsul atât de necesar forței noastre economice.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Invadarea Ucrainei de către Rusia provoacă suferințe și distrugeri inimaginabile, însă ea afectează și redresarea economică a Europei. Războiul a condus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și a perturbat și mai mult lanțurile de aprovizionare. Prin urmare, în prezent, se preconizează că inflația va rămâne la un nivel mai înalt pentru o perioadă mai lungă de timp. Redresarea economică puternică de anul trecut va continua să aibă un efect pozitiv asupra ritmului de creștere din acest an. O piață a muncii puternică, redeschiderea post-pandemie și NextGenerationEU ar trebui să ofere un sprijin suplimentar economiilor noastre și să contribuie la reducerea datoriei și a deficitelor publice. Aceste previziuni sunt însă supuse unui grad ridicat de incertitudine și unor riscuri strâns legate de evoluția războiului din Rusia. Sunt posibile și alte scenarii, în care creșterea ar putea fi mai scăzută și inflația mai ridicată decât anticipăm astăzi.”

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 29 aprilie. Pentru toate celelalte date-sursă, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 29 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care sunt anunțate și detaliate în mod corespunzător noi politici, proiecțiile pornesc de la ipoteza menținerii politicilor actuale.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din vara anului 2022 vor actualiza previziunile privind PIB-ul și inflația și se preconizează că vor fi prezentate în iulie 2022.

Crește rata creditelor bancare neperformante în zona euro, pe fondul încetinirii creditării

Economistul
-
0
Crește rata creditelor bancare neperformante în zona euro, pe fondul încetinirii creditării

 

  • Se estimează că pierderile din credite vor crește de la 2,2% în 2021, la un vârf de 3,9% în 2023, peste nivelul de 3,2% din 2019, dar încă modest după pierderile istorice – de 6% din perioada 2012-2019 
  • Creditele bancare totale din zona euro vor crește cu 3,7% în 2022 și cu doar 2,9% în 2023 – o încetinire față de vârful pandemic de 4,3% din 2020, încă peste rata medie de 2,8% de dinainte de pandemie (2018-2019)
  • Se preconizează o scădere a creșterii creditelor pentru întreprinderi în 2023, la 2,3%, peste media de 1,7% înregistrată înainte de pandemie (2018-2019)
  • Creditele ipotecare ar urma să mențină o creștere medie constantă de 4% în următorii trei ani, peste nivelul de 3,2% din 2019 
  • Creditele de consum își vor reveni, de la o scădere de -2,7% în 2020, la 2,6% în 2022 – deși procentul rămâne scăzut față de 5,6% din 2019

Numărul întreprinderilor și al gospodăriilor din zona euro care nu reușesc să ramburseze împrumuturile bancare va crește, potrivit primei ediții a raportului EY European Bank Lending Economic Forecast. Se preconizează că pierderile din credite vor crește până la un maxim al ultimilor cinci ani, de 3,9% în 2023, deși vor rămâne mai mici decât vârful de 8,4% înregistrat în 2013, în timpul crizei datoriilor din zona euro.

Creșterea numărului de credite neperformante se înscrie pe fondul încetinirii creșterii creditării, care va decelera la 2,9% în 2023, deoarece cererea de împrumuturi post-pandemie este suprimată de creșterea inflației și de impactul financiar al războiului din Ucraina. 

Cu toate acestea, se preconizează revenirea creștereii la nivelul total al împrumuturilor bancare, până la o medie de 3,4% în următorii trei ani, înainte de a ajunge la 4% în 2025 – un nivel înregistrat ultima dată în 2020, când programele de împrumut au fost susținute de guvern în contextul pandemiei .

Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Leader: „Deși în următorii doi ani se vor înregistra rate de creștere a creditării mai reduse decât în perioada de vârf a pandemiei, perspectivele economice pentru sectorul bancar european sunt de un optimism prudent. Optimism pentru că cele mai grave efecte economice ale pandemiei COVID-19 par să fi trecut, iar redresarea progresează bine şi prudenţă ca urmare a tulburărilor geopolitice și a presiunilor asupra prețurilor. Acesta este un alt moment crucial în care instituțiile financiare și factorii de decizie politică trebuie să continue să se sprijine reciproc pentru a răspunde provocărilor viitoare.”

Este probabil ca pierderile din credite să crească,
dar de la niveluri istoric scăzute

Creditele neperformante în întreaga zonă euro, ca pondere din împrumuturile brute acordate întreprinderilor, au scăzut la un nivel minim al ultimilor 14 ani, de 2,2% în 2021 (față de 3,2% în 2019), în mare parte datorită menținerii ratelor negative ale dobânzilor și intervențiilor guvernamentale introduse pentru a sprijini veniturile gospodăriilor și ale întreprinderilor în timpul pandemiei.

Prognoza EY privind împrumuturile bancare europene prevede că pierderile din împrumuturi din zona euro vor crește cu 3,4% în 2022 și cu încă 3,9% în 2023, de la o medie de 2,4% în 2020 și 2021. Cu toate acestea, neplățile vor rămâne modeste în raport cu standardele istorice: pierderile au fost în medie de 6% în perioada 2012-2019 și au ajuns la 8,4% în 2013, în urma crizei datoriilor din zona euro. Imediat înainte de pandemie, pierderile din credite au fost în medie de 3,5% în perioada 2018-2019.

Apetitul mediului de afaceri de a se împrumuta este slăbit de incertitudinea geopolitică și de deținerile mari de numerar

Previziunile economice ale EY privind împrumuturile bancare europene prevăd o creștere a împrumuturilor nete acordate întreprinderilor din zona euro de 3,6% în 2022, înainte de a încetini la 2,3% în 2023. Aceasta se compară cu un maxim al ultimilor 12 ani, de 5,3%, înregistrat în primul an al pandemiei – puternic stimulat de sprijinul financiar guvernamental – și cu rate de creștere mult mai mici înainte de pandemie – o medie de 1,7% în 2018 și 2019.

Pe termen scurt, se preconizează o încetinire a creșterii creditării întreprinderilor în raport cu vârful pandemic, ca urmare a retragerii sprijinului guvernamental și al BCE, a presiunii asupra apetitului pentru investiții din cauza incertitudinii economice, ca urmare a războiului din Ucraina și a unei atenții sporite acordate îmbunătățirii bilanțurilor corporative. De asemenea, se preconizează că cele 300 de miliarde de euro de dețineri de numerar „în exces” pe care firmele din zona euro le-au acumulat în timpul COVID-19 vor afecta cererea de creditare.

O altă piedică în calea creșterii creditării ar putea veni ca urmare a încheierii programului Operațiunea de refinanțare pe termen lung cu țintă precisă a BCE, care a permis băncilor să se împrumute la rate mai mici.

Creșterea creditelor ipotecare va scădea
față de ritmul record din 2021, dar rămâne puternică 

Se preconizează că împrumuturile ipotecare în întreaga zonă euro vor crește în medie cu 3,9% între 2022 și 2024, în scădere de la 4,5% în 2020 și 5,2% în 2021.

Creditele ipotecare au înregistrat o performanță surprinzător de robustă în timpul pandemiei. În 2020, împrumuturile ipotecare în întreaga regiune au raportat cea mai mare rată din 2007, datorită ratelor foarte scăzute ale dobânzilor, creșterii prețurilor locuințelor, schimbării determinate pandemie către munca la domiciliu și capacității unor cumpărători de a apela la economii neplanificate pentru a contribui la finanțarea depozitelor.

Cu toate acestea, perspectivele sunt mai puțin îmbucurătoare, pe măsură ce prețurile locuințelor continuă să crească, ratele dobânzilor par să crească, iar în unele economii din zona euro sunt introduse măsuri de reglementare pentru a răci piețele imobiliare încinse.

Presiunile legate de costul vieții au
implicații mixte asupra creditului de consum

Stocul de credite de consum în întreaga zonă euro a scăzut cu 0,4% în 2021, după ce în anul precedent scăzuse deja cu 2,7%. Acest lucru se compară cu o creștere de 5,6% în 2019, înainte de pandemie. 

Prognoza economică a EY privind împrumuturile acordate de băncile europene preconizează creşterea creditului de consum cu 2,6% în acest an și cu încă 1,7% în 2023. Cu toate acestea, un număr semnificativ de gospodării vor putea apela la economiile acumulate în timpul pandemiei, ceea ce frânează cererea suplimentară de datorii negarantate.

 

Pentru a marca aniversarea a 30 de ani de activitate continuă în România, s-a lansat campania EY: 30 pentru România, care se va derula pe tot parcursul anului 2022. Vor fi aduse în atenția publică proiecte, personalități și momente care au marcat progresul României în 30 de ani, se vor derula inițiative colaborative de implicare comunitară împreună cu parteneri și colaboratori EY. 

AHK România premiază excelența în business

Economistul
-
0
AHK România premiază excelența în business

 

AHK România va decerna pentru prima oară Premiile Economiei Româno-Germane, în cadrul Galei „20 de ani AHK România”. AHK Awards sunt primele premii bilaterale, care au scopul de a onora și promova companii și proiecte în contextul economic actual.

Prima ediție AHK Awards va premia companii, proiecte sau inițiative ale mediului de business româno-german în funcție de 4 categorii:

  • Business Excellence;
  • Our Employees – Our Success;
  • Responsibility for the Future;
  • Innovation and new technologies.

Sunt invitate să se înscrie companii care participă activ la relațiile economice bilaterale, cu capital românesc sau/și german care au inițiative, proiecte sau rezultate remarcabile în ultimii ani și se încadrează în una din categoriile concursului. 

„Germania este din 2006 cel mai important partener comercial al României. Schimburile comerciale între cele două țări au însumat anul trecut 35 mld. EUR, cu o creștere de peste 12% față de 2020. Prin această inițiativă dorim să celebrăm succesul relațiilor economice româno-germane și să onorăm modul în care mediul de afaceri din cele două țări a colaborat, s-a dezvoltat, a generat idei noi din care au rezultat soluții inovatoare”, a explicat Sebastian Metz, director general AHK Romania.

Finaliștii și câștigătorii AHK Awards vor fi aleși în cadrul unui proces bine stabilit de către un juriu din care vor face parte personalități din mediul economic, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile. Decernarea premiilor va avea loc în cadrul Galei aniversare, care va avea loc în data de 1 septembrie 2022 la Palatul Parlamentului.

Detalii suplimentare regăsiți pe pagina dedicată www.ahkawards.ro. 

Vodafone România anunță rezultatele financiare pentru anul fiscal încheiat la 31 martie 2022

Economistul
-
0
Vodafone România anunță rezultatele financiare pentru anul fiscal încheiat la 31 martie 2022

Vodafone România anunță principalii indicatori financiari pentru anul fiscal încheiat la 31 martie 2022, potrivit rezultatelor raportate astăzi de Vodafone Group Plc. 

Compania a înregistrat venituri din servicii de 764 milioane euro. Comparativ cu anul financiar trecut, veniturile din servicii în baza organică au înregistrat o scădere de 0,1%*.

Baza de clienți a Vodafone România a ajuns la 11,1 milioane la 31 martie 2022 și include clienții serviciilor mobile și fixe, precum și ai soluțiilor IoT.

„În ultimul an financiar am continuat să ne concentrăm pe asigurarea unei conectivități fiabile atât pentru zonele rurale, cât și pentru cele urbane, pe sprijinirea companiilor care ne sunt clienți, în special a companiilor mici și mijlocii, în drumul acestora către creșterea gradului de digitalizare pentru a beneficia de oportunitățile unei lumi digitale, oferindu-le soluții dedicate şi expertiza noastră. Am continuat să colaborăm cu autoritățile publice pentru a accelera transformarea digitală a României, dar şi să fim un partener de încredere pentru clienții noștri și pentru societate în general, navigând, în același timp, printre provocările și incertitudinile pe care le-au adus cel de-al doilea an de criză pandemică, precum și impactul creșterii semnificative a costurilor asupra business-ului nostru. Totodată, am accelerat procesul de transformare către un furnizor de conectivitate de nouă generație și de servicii digitale. Acesta este de altfel planul strategic pentru următorii ani de creștere accelerată și business dinamic, care oferă tehnologie și soluții digitale, dincolo de serviciile tradiționale de comunicaţii electronice. Ne concentrăm pe transformarea modului în care interacționăm cu clienții prin platformele noastre digitale și pe valorificarea întregului potențial al convergenței. În același timp, rămânem consecvenți promisiunii de a contribui în mod semnificativ la construirea României digitale”, a declarat Achilleas Kanaris, CEO Vodafone Romania.

În ultimul an financiar, Vodafone România a dezvoltat o serie de inițiative comerciale, atât pentru consumatori, cât și pentru segmentul clienților companii, precum și proiecte de sustenabilitate, mediu și susținere a comunităților locale.  

Lansarea V-Hub este una dintre inițiativele cheie ale Vodafone pentru IMM-uri, care le ușurează creșterea și accesul la lumea digitală. Platforma online oferă gratuit resurse și informații relevante legate de digitalizare, precum și consiliere oferită de specialiști ai Vodafone. 

Vodafone România și-a extins portofoliul de soluții digitale pentru companii cu o serie de soluții adresate fermierilor și care integrează tehnologii IoT inovatoare bazate pe senzori. De asemenea, Vodafone România a lansat soluția Soft POS pentru digitalizarea plăților, care permite comercianților să accepte plăți prin intermediul telefonului mobil, în locul clasicului POS.

În ultimul an financiar (1 aprilie 2021 – 31 martie 2022), rețelele Vodafone România au primit multiple recunoașteri pentru performanță, fiind certificate de către auditorul independent umlaut: cea mai fiabilă rețea 5G din România; în același timp, Vodafone România a obținut cel mai mare punctaj pentru performanța serviciilor de date mobile (potrivit măsurătorilor efectuate în primăvara anului 2021); cea mai bună experiență de utilizare a internetului fix din România prin rețeaua de fibră a Vodafone, aceasta fiind și prima astfel de certificare conferită de auditorul umlaut unui operator de rețea de internet fix din țara noastră (măsurători efectuate în intervalul martie – august 2021) ; nu în ultimul rând Vodafone a obținut „Best in Test“  pentru rețeaua mobilă (martie 2022), pentru cea mai bună rețea de voce și date mobile la nivel național, cu cel mai mare punctaj total,  

La începutul lunii octombrie, compania a lansat Eco-SIM-urile din plastic reciclat, ca parte a angajamentului de a reduce impactul asupra mediului.

Crăciunul 2021 a adus cadouri pentru clienți: tablete, vouchere pentru achiziția de telefoane, gadget-uri, internet nelimitat, dar și o experiență superioară de TV, prin platforma Vodafone TV. În plus, în decembrie, pentru fiecare tranzacție efectuată de clienții Vodafone de servicii mobile, internet sau TV (achiziția unui nou abonament sau reînnoirea abonamentului existent), un euro a fost redirecționat pentru achiziția de echipamente digitale pentru copiii din peste 140 de centre de tip familial din București și din 23 de județe. 

Ca partener de tehnologie al Salvamont România, singurul serviciu de salvare montană din țară, Vodafone a asigurat fondurile necesare pentru achiziționarea de echipament pentru localizarea victimelor avalanșelor (sistemul Recco), o premieră națională.

Tot în 2021 Fundația Vodafone România a lansat fondul „Viață pentru nou-născuți” în valoare de 5 milioane de lei, destinat renovării, modernizării și achiziției de echipamente medicale pentru secțiile de neonatologie din spitalele publice românești la nivel național.

* Rată de creștere a veniturilor din servicii în baza organică

Notă: Toate cifrele marcate cu asterisc * reprezintă creștere organică, ceea ce prezintă performanța în bază comparabilă.

 

Punct de vedere al ASPES despre listarea Hidroelectrica

Economistul
-
0
Punct de vedere al ASPES despre listarea Hidroelectrica

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale și revista ECONOMISTUL se alătură vocilor autorizate care susțin ca listarea Hidroelectrica să se facă doar la Bursa de Valori de la București.

Apreciem că listarea pe Bursa de Valori de la București este o modalitate prin care Piața de Capital din România se dezvoltă.
Totodată se asigură o creștere a ponderii finanțării economiei din alte surse decât piața bancară și va avea efecte pozitive pentru dezvoltarea economiei românești reale.

Credem că printr-o politică de educație financiară adecvată desfășurate de ASF și BVB se pot atrage ca investitori deținătorii de depozite bancare, cu efecte deosebit de favorabile atât pentru cai care investesc din depozitele bancare, dar și punerea în circulație a unor fonduri insuficient fructificate prin stagnarea valorii banilor în depozitele bancare.

China – riscuri majore în lanțurile de aprovizionare și prețuri mari ale materialelor

Economistul
-
0
China – riscuri majore în lanțurile de aprovizionare și prețuri mari ale materialelor

Sondajul plăților corporative din China 2022 arată că mai puține companii s-au confruntat cu întârzieri de plată în 2021, însă acestea au raportat plăți restante mai lungi decât în anul precedent. Întârzierea medie de plată a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Companii din 9 sectoare (raportat la un total de 13 sectoare) au raportat o creștere a întârzierilor la plată, în frunte cu sectorul agroalimentar care a înregistrat cea mai mare creștere de 43 de zile, urmat de lemn, transporturi, și textile.

Mai multe companii au raportat întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD), respectiv plăți restante de peste șase luni, acestea crescând de la 15% la 19% în 2021. Mai îngrijorător, a existat o creștere semnificativă a firmelor care s-au confruntat cu ULPD-uri mai mari de 10% din cifra de afaceri anuală, crescând de la 27% în 2020 la 40% în 2021, în special în sectoarele construcții și agroalimentar.

În contextul încetinirii creșterii economice a Chinei în 2022, mai puține companii se așteaptă la o îmbunătățire a vânzărilor și a fluxului de numerar.

Coface estimează o încetinire a creșterii PIB-ului Chinei la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu dificultăți precum căderea sectorului imobiliar, urmărirea politicilor zero impotriva COVID, redresarea lentă a consumului, dar și cu prețuri mai mari ale mărfurilor.

Bernard Aw, Economist pentru Asia Pacific în cadrul Coface, declară: 

„Potrivit celui mai recent studiu Coface privind plățile corporative din China, condițiile de credit oferite de companiile chineze au rămas stricte, în ciuda redresării economice în 2021, deoarece companiile rămân precaute din cauza pandemiei în curs. Sectoarele agroalimentar și energetic au înregistrat cea mai mare scădere a termenelor de plată  (-23 de zile fiecare), reflectând creșterea riscurilor de credit legate de prețurile tot mai mari cu materia primă.

Deși mai puține companii au raportat un număr mai mic de întârzieri de plată, a existat o creștere a proporției de respondenți care au declarat că întârzierile de plată au fost mai lungi, de la 36% în 2020 la 42% în 2021, cea mai mare creștere din 2016. Industria agroalimentară a raportat cea mai mare creștere a întârzierii medii de plată de la 43 de zile la 88. Au fost raportate tendințe de creștere în sectorul lemnului (+20 de zile), transporturi (+18) și textile (+16), evidențiind impactul scăderii cererii interne din cauza restricțiilor stricte de distanțare socială din China.

Companiile chineze sunt mai puțin optimiste cu privire la perspectivele economice ale Chinei, 44% dintre respondenți se așteaptă ca vânzările să se îmbunătățească în acest an, în scădere de la 65% în 2020, în timp ce firmele care prognozează un flux de numerar mai bun au scăzut cu aproape jumătate de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Creșterea prețurilor materiilor prime, cererea mai slabă de pe piață și pandemia în curs au fost factorii determinanți în acest sens.

Recentul focar de Omicron necesită mai mult control Covid în China și va agrava întreruperile lanțului global de aprovizionare. Coface se așteaptă ca obligațiunile corporative și insolvențele din China să crească în 2022, în special în sectoarele care au acumulat riscuri de flux de numerar mai mari în 2021 din cauza pandemiei.”

Întârzieri de plată: creșterea prețurilor materiilor prime devine un factor cheie în plățile restante

Mai puține companii au înregistrat întârzieri de plată în 2021, 53% dintre respondenți raportând plăți restante, în scădere de la 57% în 2020. Cu toate acestea, întârzierea medie a plăților a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Sectorul construcții a continuat să întâmpine cele mai lungi întârzieri de plată (109 zile), urmat de transporturi cu 99 zile.

Cel mai îngrijorător este că ponderea respondenților care se confruntă cu întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD) care depășesc 2% din cifra de afaceri anuală a crescut de la 47% în 2020 la 64% în 2021. Construcțiile a rămas sectorul cu cea mai mare pondere (56%) dintre respondenții care au raportat ULPD-uri depăşind 10% din cifra lor de afaceri anuală. Conform Coface, 80% dintre ULPD-uri nu sunt niciodată plătite. Atunci când acestea reprezintă o pondere a cifrei de afaceri anuale de peste 2%, fluxul de numerar al unei companii ar putea fi în pericol.

Principalul motiv din spatele acestor întârzieri este dat de dificultățile financiare ale clienților, evidențiate de aproape trei sferturi dintre respondenți care au indicat întârzieri la plată. Dificultățile financiare au fost cauzate mai ales de concurența acerbă care a afectat marjele (36%), dar și – într-o măsură mai mare în 2021 – de creșterea prețurilor materiilor prime (23% față de 10% în 2020) și de o încetinire a creșterii pieței locale (16% față de 10% în 2020). Acest lucru arată cum creșterea prețurilor mărfurilor exercită presiune asupra costurilor operaționale, cu efect direct asupra fluxului de numerar al companiilor.

Așteptări economice: speranțe mari,
dar cu riscuri semnificative privind creșterea

Privind în perspectivă, majoritatea respondenților sunt încrezători cu privire la perspectivele economice din acest an, deși ponderea optimiștilor a scăzut la 68%, de la 73% în anul precedent.

Așteptările privind vânzările și fluxurile de numerar au fost mai puțin optimiste, ceea ce poate fi legat de o diminuare a ritmului de redresare, pe măsură ce întreprinderile se apropie de condițiile pre-pandemie. Procentul respondenților care anticipează performanțe îmbunătățite în vânzări a scăzut de la 65% în 2020 la 44% în 2021, în timp ce cei care prevăd un flux de numerar mai bun a scăzut cu aproape jumătate de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Creșterea prețurilor materiilor prime, slăbirea cererii de pe piață și pandemia în curs au fost factori cheie evidențiați de respondenții care anticipau vânzări mai scăzute.

Potrivit Coface, creșterea PIB-ului Chinei va încetini la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu dificultăți semnificative în calea creșterii, inclusiv o cădere a sectorului imobiliar, urmărirea politicilor zero COVID, o redresare slabă a consumului, dar și prețurile mai mari ale mărfurilor.

Lanțurile globale de aprovizionare ar putea rămâne blocate

Efectele crizei Rusia-Ucraina și politica zero COVID a Chinei sunt de așteptat să impacteze și mai mult lanțurile globale de aprovizionare. Având în vedere rolul proeminent jucat atât de Rusia, cât și de Ucraina pe piețele globale de energie și alimente, criza în plină desfășurare este un risc semnificativ pentru aprovizionarea cu astfel de mărfuri. Rusia este al doilea producător mondial de gaze al treilea  de petrol. Este, de asemenea, un producător major de metale strategice, cum ar fi paladiu, nichel și cupru. Aceste metale sunt folosite în industria auto și aeronautică, în timp ce cuprul este un metal important pentru sectorul construcțiilor. Ambele țări sunt exportatori importanți de anumite mărfuri agricole, precum ulei de floarea soarelui și de șofrănel (75% din exporturile globale în 2019 combinate), grâu (29%), cereale grosiere (20%) și porumb (19%). Sancțiunile asupra mărfurilor rusești, inclusiv interzicerea importurilor de țiței și produse rafinate rusești de către Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Australia, precum și restricțiile privind importul impuse de Uniunea Europeană (UE) pentru fier și oțel rusesc, au ridicat temeri legat de penuria acestor produse, ducând la creșterea prețurilor. Sancțiunile financiare asupra mai multor bănci rusești și restricțiile privind accesul la dolari americani ar putea afecta fluxurile comerciale agricole. Întreruperea rutelor comerciale s-a adăugat, de asemenea, la preocupările legate de prețuri mai mari și de întârzierile de livrare.

În timp ce China a trecut de la o strategie strictă de zero COVID la o abordare „dinamică” pentru a minimiza efectele negative asupra economiei chineze, efectele negative care decurg din măsurile implementate pentru a limita focarele în toată țara rămân. Carantina din Shenzhen și Shanghai din martie și aprilie au afectat operațiunile normale ale serviciilor logistice și de depozitare de la uscat, în ciuda faptului că operațiunile portuare continuă să funcționeze. Indicele timpilor de livrare al furnizorilor PMI din China a scăzut la un minim al ultimilor doi ani în martie 2022, reflectând înrăutățirea întârzierilor de livrare. În mod similar, Indicele de prosperitate al industriei logistice din China a scăzut, de asemenea, la cel mai mic nivel din februarie 2020, sectorul logisticii fiind afectat de răspândirea pandemiei în mai multe părți ale țării, unde măsurile diferențiate de gestionare a pandemiei au perturbat distribuția interregională și capacitatea de a menține operațiunile pe cursul normal.

 

Denunțarea neregulilor: transpunerea directivei UE privind whistleblowing-ul și abordarea acesteia cu privire la conduita inadecvată

Economistul
-
0
Denunțarea neregulilor: transpunerea directivei UE privind whistleblowing-ul și abordarea acesteia cu privire la conduita inadecvată


Material de opinie de Burcin Atakan,
Partener Consultanță Financiară, și
Elton Mata, Forensic Senior Associate,
Deloitte România (foto)

Noua directivă UE nr. 2019/1937 referitoare la denunțarea încălcării regulilor a fost transpusă începând de la finalul anului trecut în legislația statelor membre, care sunt obligate să adopte legi și reglementări care să asigure protecția avertizorilor de integritate (whistleblowers) și să permită canale sigure de raportare în instituțiile publice și private. Toate entitățile juridice cu mai mult de 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane de euro trebuie să implementeze canale interne de raportare, în temeiul acestei directive UE. Pentru companiile cu peste 250 de angajați, directiva se aplică începând din decembrie 2021, iar pentru cele care au între 50 și 249 de angajați, directiva se va aplica începând din decembrie 2023. Această directivă privind protecția avertizorilor de integritate a fost inițial adoptată de către Uniunea Europeană în anul 2019, iar următorii doi ani au oferit celor 27 de state membre timp pentru a se conforma prevederilor.

Cu toate acestea, până în mai 2022, doar opt state membre au adoptat legi de transpunere (Cipru, Danemarca, Franța, Suedia, Portugalia, Lituania, Malta și Letonia), în timp ce un număr de 18 state sunt încă menționate ca fiind întârziate. Despre cel de-al 27-lea stat, Ungaria, EU Whistleblowing Monitor menționează că „nu a început“ demersurile. Observând stadiul din prezent, directiva nu poate fi considerată complet transpusă în niciuna dintre țări, prin urmare, Comisia Europeană a inițiat o serie de proceduri privind încălcarea dreptului comunitar (cazurile pot fi urmărite pe secțiunea online dedicată deciziilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor).

Care este situația României?

România a înregistrat un oarecare avans privind transpunerea legii, întrucât Guvernul României a adoptat un proiect de lege privind protecția avertizorilor de integritate, denumit „Propunere legislativă privind protecția avertizorilor în interes public”, pe care l-a înaintat Parlamentului pentru a-l transpune ulterior în legislația națională. Însă data intrării în vigoare a acesteia, așa cum prevedea proiectul de lege, și anume 31 martie 2022, a fost cu mult depășită.

În același timp, este important de subliniat că numeroase companii autohtone iau deja măsuri pentru elaborarea unor politici interne de raportare și pentru analizarea pieței furnizorilor de servicii în acest domeniu.

Încălcările neraportate devin probleme în organizație și pot fi dăunătoare pe termen lung. Este îmbucurător că numeroase companii au curajul să implementeze programe eficiente de avertizare pentru a gestiona astfel de chestiuni legat de angajații lor și de organizații în ansamblu. De asemenea, este promițător faptul că noua directivă UE pune presiune asupra companiilor să înființeze o linie sigură de raportare. Pe termen mediu și lung, cu susținere din partea managementului, astfel de linii de raportare se vor dovedi, cu siguranță, valoroase pentru businessurile din Uniunea Europeană.

Ce este, de fapt, un whistleblower?

Avertizorul este persoana care dezvăluie informații referitoare la nereguli ce ar putea dăuna organizației sau sentimentului de încredere din cadrul acesteia ori chiar încrederii în organizație în ansamblu. Astfel de dezvăluiri sunt făcute fie intern, reprezentanților independenți ai organizației, fie extern, autorităților guvernamentale relevante. Mai trebuie menționat un aspect de care companiile trebuie să țină cont: în absența unui canal sigur de raportare, există riscul ca avertizorii care ar dori să denunțe abateri grave să decidă să le facă publice, prin intermediul mass-media, pentru că simt că nu au altă opțiune.

Avertizorii de integritate au un rol important în protejarea interesului public, aspect dovedit prin situațiile grave dezvăluite în trecut, cum ar fi cazurile de evaziune fiscală (spre exemplu LuxLeaks și Panama Papers) și cazurile de spălare de bani (de exemplu, scandalul Danske Bank). Denunțarea este una dintre cele mai eficiente modalități de a detecta și de a preveni corupția, precum și cazuri de malpraxis. Prin urmare, este esențial ca anonimatul avertizorului să fie protejat, nu numai în vederea prevenirii represaliilor împotriva acestuia, ci și pentru a-i da încredere că vocea sa va fi auzită.

Din nefericire, avertizorul se confruntă adesea cu represalii din partea angajatorului după ce semnalează nereguli. Potrivit unui studiu efectuat de profesorii de la Universitatea Bradley, aproape două treimi dintre avertizori au suferit următoarele forme de represalii: 69% și-au pierdut locul de muncă sau au fost forțați să demisioneze, 64% au primit evaluări negative privind performanța lor la locul de muncă, 68% au fost monitorizați mai îndeaproape de către supraveghetori, 69% au fost criticați sau ostracizați de către colegii de lucru, iar 64% au fost puși pe „lista neagră” în tentativa de a obține un alt loc de muncă. 

Ținând cont de noua directivă UE, ce servește drept catalizator, mult mai mulți avertizori se vor simți mai în siguranță și încurajați să ia poziție și să expună abaterile, în timp ce organizațiile sunt sprijinite în vederea constituirii infrastructurii ce facilitează integrarea acestui nou regulament, Directiva UE nr. 2019/1937 privind denunțarea.  

România este pe cale să aprobe Directiva privind avertizorii de integritate. Cât de pregătite sunt companiile pentru noile reglementări?

Economistul
-
0
România este pe cale să aprobe Directiva privind avertizorii de integritate. Cât de pregătite sunt companiile pentru noile reglementări?

Ana Sebov,
Liderul Departamentului
de Forensic Services PwC România
Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias

Circa 42% dintre fraudele din companii au fost depistate în urma sesizărilor primite de la avertizori de integritate (i.e. persoane care raportează, într-un context profesional, fapte neetice, încălcări de legi, reguli sau proceduri), conform unui studiu al Asociației Internaționale a Examinatorilor de Fraudă.

Astfel de raportari ar trebui încurajate având în vedere că fraudele/criminalitatea economică produc atât pierderi financiare semnificative, cât și reputaționale, respectiv conduc la erodarea încrederii pe care publicul o are într-o instituție/companie. 

România, dar și alte state europene, nu au încă o legislație clară în acest domeniu și există o teamă de consecințe negative pe care le pot suporta avertizorii de integritate ca urmare a raportărilor. În acest context, la data de 16 decembrie 2019 Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului european, aceasta urmând a fi implementată în legislația tuturor statelor membre, inclusiv prin extinderea domeniului său de aplicare, la aspecte legate de încălcarea dreptului național. 

Pe scurt, persoanele care raportează încălcări legislative (ex. acte frauduloase, dar nu numai), vor fi protejate de lege și nu vor trebui să se teamă de consecințe, iar companiile vor trebui să implementeze proceduri interne de tratare a acestor raportări. 

În România, deși termenul limită pentru transpunerea la nivel național a directivei  a expirat deja (i.e. decembrie 2021), legea ce ar urma să fie adoptată în acest sens se află încă în procedură legislativă în Parlament. În stadiul actual, se preia destul de fidel textul Directivei, fiind  incluse prevederi legale referitoare la răspunderea civilă, disciplinară, contravențională sau penală, după caz, a celor ce încalcă reglementarea, dar și sancțiuni corespunzătoare.

Anticipând nevoile care vor fi generate de noua legislație a avertizorilor de integritate, PwC a dezvoltat o platformă online care facilitează raportarea și investigarea sesizărilor avertizorilor de integritate, identificând totodată prin implicarea unei echipei multidisciplinare PwC și D&B printr-o analiză de tip forensic și, respectiv, juridic (dreptul muncii și protecția datelor personale) și aspectele cele mai importante pe care reprezentanții companiilor ar trebui să le ia în considerare încă de acum, spre a nu fi ulterior luați prin surprindere la momentul când se vor aplica aceste norme ce conțin exigențe extrem de ridicate și sancțiuni aferente dure.

Ce prevede directiva?

Directiva stabilește, printre altele, cadrul de protecție a avertizorilor de integritate, aria de aplicabilitate, tipurile de canale de raportare, respectiv cine ar trebui sa le implementeze (ex. instituții publice și entități private cu mai mult de 50 de angajați) și responsabilități (ex. atribuții de primire și investigare a sesizărilor primite).

Protecția se aplică atât angajaților actuali care raportează fapte sau suspiciuni de încălcare a legii, cât și foștilor angajați, celor în proces de recrutare sau celor care doresc să își păstreze anonimatul. Legat de ultimul aspect, conform Directivei, raportarea poate fi făcută și anonim, însă rămâne de văzut ce prevederi va avea legea din România cu privire la raportările anonime.

Canalele de raportare pot fi online, cutii poștale, linii telefonice dedicate, întâlniri  la solicitarea persoanei care efectuează raportarea. Indiferent de formă, canalele trebuie să permită protecția identității avertizorului, iar datele cu caracter personal trebuie prelucrate conform prevederilor legale aplicabile.

Directiva mai prevede următoarele termene de informare: 1) avertizorul trebuie sa fie informat de primirea raportării în termen de cel mult șapte zile calendaristice de la primirea acesteia; 2) avertizorul trebuie sa fie informat asupra stadiului acțiunilor subsecvente raportării, în termen de trei luni de la data confirmării primirii sesizării.

Principalul canal de raportare este cel intern implementat de o companie, urmat de canalele externe de raportare implementate de autorități competente, și de divulgarea în spațiul public. Avertizorul poate decide să folosească direct canalul extern de raportare, dacă canalele interne nu există sau dacă consideră că aspectele sesizate nu pot fi remediate prin intermediul canalelor interne de raportare. În cazul în care raportarea pe canalele interne sau externe nu a dat rezultate sau dacă avertizorul nu a fost notificat cu privire la acțiunile subsecvente în termen de trei luni (sau șase luni în cazurile temeinic justificate), acesta poate alege ca o ultimă soluție divulgarea în spațiul public. Divulgarea publică poate fi utilizată și în caz de pericol iminent sau evident pentru interesul public (ex. risc de prejudiciu ireversibil) sau dacă prin utilizarea raportării externe există un risc de represalii / ca încălcarea să nu fie remediată.

Ce pot și trebuie să facă încă de acum societățile pentru a se conforma cerințelor legislative aplicabile după transpunerea Directivei în lege și intrarea acesteia din urmă în vigoare?

Modalitatea de implementare a prevederilor viitoarei legi pentru companii este foarte importantă, mai ales în contextul impactului pe care un asemenea act normativ l-ar putea avea asupra afacerii. Să nu uităm că, de exemplu, nerespectarea reglementărilor în materia protecției datelor cu caracter personal poate conduce la aplicarea unor sancțiuni pecuniare semnificative (ex. de până la 4% din cifra de afaceri globală) sau ca anumite companii pot fi atrase în scandaluri media cu efecte financiare și reputationale de nedorit.

În aceste condiții, ținând cont și de complexitatea și tehnicitatea problemelor în discuție, ar trebui ca entitățile private să aibă în vedere încă de dinaintea intrării în vigoare a viitoarei legi ce transpune Directiva, respectiv:

  • Revizuirea și actualizarea politicilor de conformitate pentru a răspunde cerințelor viitoarei legi care va transpune Directiva.
  • Aspectele relevante privind protecția datelor cu caracter personal, cum ar fi adaptarea politicilor de protecția datelor, redactarea sau revizuirea notelor de informare aferente acestor noi activități de prelucrare.
  • În măsura în care nu există deja, implementarea unor canale interne specifice de raportare. Dacă astfel de canale de raportare sunt deja implementate, analizarea necesității unor actualizări, precum și evaluarea accesibilității și a gradului de ușurință cu care acestea pot fi folosite.
  • (Re)informarea și încurajarea angajaților cu privire la posibilitățile de raportare, dar și modificarea corespunzătoare a reglementărilor interne aplicabile (i.e. regulament intern, politici specifice aplicabile în diferite situații în detalierea acestuia etc.).
  • Desemnarea și instruirea unei / unor persoane imparțiale cu atribuții de primire și investigare a sesizărilor primite. De avut în vedere că persoana care primește sesizarea nu trebuie să fie și cea care efectuează investigația. De altfel, formarea unei echipe de investigație și selectarea procedurilor de investigație sunt aspecte foarte importante și poate afecta rezultatul investigației. Echipa de investigație trebuie să fie formată din oameni care au experiența, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a efectua investigația, iar metodele selectate (interviuri, analiza de documente, computer forensic, etc) trebuie sa asigure identificarea faptelor relevante. De exemplu investigația unei raportări financiare frauduloase presupune ca în echipa să fie o persoană cu cunoștințe economice. Surse importante de informații în investigații sunt interviurile și echipamentele IT. Prin urmare, în echipă trebuie să fie un investigator experimentat care știe ce să întrebe și când să întrebe, respectiv o persona experimentată in computer forensic. Cadrul legal este de asemenea vital de observat în orice investigație.
  • Evaluarea resurselor necesare implementării și gestionării canalelelor interne de raportare și, în funcție de nevoie, luarea în considerare a posibilității de a contracta serviciile unor furnizori existenți în piața de servicii de tip forensic, care pot oferi suport și consultanță integrată 1) cu implementarea și evaluarea canalelor de raportare; 2) cu investigarea sesizărilor primite, mai ales atunci când cazurile sunt complexe și riscante pentru o companie (ex. investigații de sesizări de acte de corupție, spălare de bani, hărțuire, scheme complexe de frauda, cazuri de hărțuire,  etc).

Chiar dacă momentul în care se va aplica noua lege este încă incert, este de așteptat ca acest proces să fie accelerat de riscul inerent al unei proceduri de infringement inițiate de către Comisia Europeană, așa cum s-a mai întâmplat în alte cazuri când România a ratat termenele de transpune a actelor europene. Ar fi deci doar o iluzie pentru cei vizați de normele mai sus-descrise să creadă că ar mai fi ceva timp pentru a se pregăti în vederea unei aplicări corespunzătoare a acestora când, în realitate este deja destul de târziu. Astfel, companiile ar trebui să înceapă încă de acum să acționeze în sensul pregătirii implementării prevederilor, pentru a nu avea ulterior dificultăți și surprize neplăcute. 

 

1...1.1241.1251.126...2.073Pagina 1.125 din 2.073