Topul scumpirilor resimțite de la un an la altul

Florin Antonescu
-
0
Topul scumpirilor resimțite de la un an la altul

Carburanții, factura la energie electrică/gaze naturale și produsele alimentare sunt produsele a căror scumpire este declarată ca resimțită în cea mai mare măsură (pondere 82%) în ultima perioadă, comparativ cu perioada similar din 2021 de către subiecții studiului de piață efectuat de compania de cercetare Reveal Marketing Research pe tema creșterii prețurilor în condițiile inflației.

Urmează între produsele și serviciile a căror scumpire este percepută acum cel mai mult construcția casei/amenajări (79%), călătorii/vacanțe (74%), medicamente/suplimente (72%), costuri pentru servicii precum telefonie, internet, asigurări etc. (69%).

Cea mai mică parte dintre respondenți indică a fi mai scumpe acum produsele de igienă corporală, articolele de îmbrăcăminte și accesoriile. Femeile declară în cea mai mare măsură că produsele care s-au scumpit comparativ cu perioada similară a anului trecut sunt produsele alimentare (86%); bărbații consideră în proporție de 80% că s-au scumpit carburanții.  

În acest an, cele mai mari creșteri sunt declarate ca așteptate în proporțiile cele mai mari la factura de energie electrică/gaze naturale (79%), produse alimentare (74%), carburanți (74%). La servicii, scumpirile așteptate cel mai clar sunt la energie electrică (85%), gaze naturale (83%), apă curentă (67%). 

Renunțările ca achiziție cel mai mult indicate sunt ceasuri, bijuterii, accesorii (43%), autoturisme/moto (34%), ieșiri în oraș (baruri, pub-uri, restaurante).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 21-25 ianuarie 2022, pe un eşantion de 1.007 respondenți, reprezentantiv pentru vârsta 18+, din mediul urban și rural, cu eroarea maximă de eșantionare +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.

Fond de investiții pentru startup-uri din Europa de Sud-Est, inclusiv România

Florin Antonescu
-
0
Fond de investiții pentru startup-uri din Europa de Sud-Est, inclusiv România

Fondul de capital de risc Eleven Ventures din Bulgaria, axat pe investiții pre-seed și seed în Europa de Sud-Est, anunță „închiderea finală al celui de-al treilea fond de investiții, Eleven Fund III, la 60 milioane de euro, o valoare de zece ori mai mare decât a celui anterior din 2018. Prin intermediul acestuia, Eleven Ventures își propune să contribuie la dezvoltarea industriei tehnologice din regiune prin investiții în următoarea generație de antreprenori, inclusiv din România”. Din noul fond, Eleven Ventures a făcut deja șapte investiții care includ trei companii din România: Frisbo (Ecomtech), ProdductLead (Ecomtech) și SuperOkay (Future of Work), o companie din Grecia, Biopix  (Healthcare) și alte trei din Bulgaria: PlanDelta (Future of Work), Metasim (Future of Work) și BeMe (Healthcare).  

Ivaylo Simov, partener fondator al Eleven Ventures: „Prin Eleven Fund III avem deja trei investiții în companii românești precum Frisbo, ProductLead și SuperOkay și suntem foarte încântați să sprijinim startup-urile care fac parte din ecosistemul românesc. De altfel, cele trei sunt co-investiții făcute împreună cu Sparking Capital, Roca X și câțiva dintre cei mai importanți business angels locali. Startup-urile aflate la început au nevoie de mai multă susținere pentru a se dezvolta, fie prin buisness angels, fie prin fonduri de capital de risc local. Jobul nostru este să căutăm eroii locali din Europa de Sud-Est și să le oferim tot ceea ce avem pentru a sprijini creșterea și extinderea lor la nivel global. Încercăm să inspirăm comunitatea antreprenorială locală să privească dincolo de ecosistemul regional și să aibă aspirații mai curajoase. Este incredibil să vedem că fondatorii aflați cândva la început și care conduc în prezent afaceri mature, devin investitori în fondul nostru și susțin acum următoarea generație de antreprenori pentru a-I ajuta să aibă și mai mult succes. Sperăm că prin acest lucru, fiecare succes ulterior va fi puțin mai mare decât cel anterior.”

Alain Godard, directorul executiv al Fondului European de Investiții: „Încurajarea inovației este o prioritate pentru Uniunea Europeană pentru a crește gradul de bunăstare și prosperitate. Suntem încântați să continuăm parteneriatul nostru cu Eleven Ventures și mândri să sprijinim cel de-al treilea fond, care investește în următoarea generație de inovatori în tehnologie și antreprenori în Europa de Sud-Est.”

Eleven Ventures informează că „80% din investitorii din noul fond au participat și anterior, inclusiv Fondul European de Investiții (FEI). De asemenea, fondul are 60 de parteneri care pot aduce experiență startup-urilor, de la rețele globale până la decenii adunate de experiență antreprenorială. Mulți dintre aceștia, oferă finanțare ulterioară, mentorat, suport și acces la rețea companiilor din portofoliul Eleven Ventures.

Industria tehnologică în Europa de Sud-Est se află într-o continuă dezvoltare, în ultimele 12 luni companiile din regiune fiind implicate în 210 tranzacții cu o valoare totală de 2,25miliarde euro, potrivit unui studiu The Recursive[1].  Eleven Ventures s-a aflat în centrul acestei creșteri semnificative și și-a dezvoltat un portofoliu impresionant în alegerea startup-urilor de succes încă de la început. Fondul a fost primul investitor instituțional în Payhawk, startup care a primit 112 mil. dolari la o evaluare de 570 mil. dolari în noiembrie 2021. De asemenea, Eleven Ventures a susținut Gtmhub, care a primit 120 mil. de dolari într-o investiție Series C în decembrie 2021 și a fost singurul investitor de capital de risc în startup-ul SMSbump, achiziționat în 2020 de platforma de ecommerce marketing Yotpo din SUA”. 

Eleven Ventures este caracterizat ca „înființat în 2012 de Daniel Tomov și Ivaylo Simov, inițial ca primul accelerator din regiune. Ulterior, acestora li s-a alăturat Vassil Terziev, un antreprenor tech bulgar, co-fondator al Telerik, companie care a fost achiziționată de Progress Software într-una dintre cele mai mari exit-uri din regiune. În 2018, și-a lansat cel de-al doilea fond, acesta fiind unul dintre primele fonduri de capital de risc în întregime privat din Europa de Est, iar de atunci s-a concentrat pe investiții pre-seed și seed.

Eleven a avut un rol esențial în catalizarea ecosistemului de startup-uri din regiunea de Sud-Est a Europei. În cadrul Ofertei Publice Inițiale din martie 2020 – prima pentru un fond cu capital de risc din regiune – firma și-a listat primul fond cu peste 20 de companii în portofoliu la Bursa de Valori Bulgară sub entitatea publică Eleven Capital. 

Alături de mai multe companii aflate în ascensiune, inclusiv Nitropack,

eBag, Econic, și Ondo, portofoliul Eleven Ventures include producătorul de drone pentru marfă Dronamics, platforma Kanbanize, genaratorul de CV-uri online Enhancv, platforma de telesănătate Healee, dar și companiile deja menționate Payhawk, SMSbump și Gtmhub.

Eleven Ventures este unul dintre cele mai importante fonduri de capital de risc din Europa de Sud-Est, investind în startup-uri din 2012. Cu 150 de investiții colective în ultimii 9 ani, echipa Eleven a avut un rol esențial în dezvoltarea ecosistemului regional de startup-uri. Eleven sprijină companiile de tehnologie din cinci verticale prioritare – Fintech, Healthcare, Future of Work, Future of Food și Ecomtech. Printre startup-urile pe care Eleven le-a sprijinit se numără Payhawk, Gtmhub, Dronamics, SMSBump, Kanbanize și Nitropack”.

[1] According to data from The Recursive https://therecursive.com/the-new-investment-destination-southeast-europe-startups-scaleups-have-raised-2-5-billion-in-2021/

Analiză: Cum stă România la salariu mediu brut și puterea de cumpărare față de celelalte țări europene

Mircea Iliescu
-
0
Analiză: Cum stă România la salariu mediu brut și puterea de cumpărare față de celelalte țări europene

De câte ori ați auzit că România se află la coada clasamentului în Europa, în ceea ce privește salarizarea și că avem cea mai mare taxare din Europa? Dar că puterea de cumpărare în România este mult mai mică decât celelalte țări din Uniunea Europeană? Sunt aceste afirmații adevărate sau nu? O analiză publicată de site-ul de analiză financiară BVBescu.ro și-a propus să cerceteze veridicitatea acestor afirmații…

Care este salariul mediu net în țările europene

Deși avem tendința să ne raportăm, în special, la țările membre ale Uniunii Europene, trebuie să nu uităm că acestea nu înseamnă neapărat Europa. În prezent, continentul european numără 52 de state suverane, 5 state parțial recunoscute și 11 state nesuverane, aflate sub administrarea unor țări precum Marea Britanie, Danemarca, Grecia, Republica Moldova, Serbia, Finlanda sau Portugalia.

Astfel, pentru a putea face o comparație mai apropiata de adevăr în ceea ce privește salariul mediu brut și net, respectiv puterea de cumpărare din România față de celelalte state europene, am folosit ultimele date oficiale disponibile pentru 45 dintre aceste țări.

Conform datelor furnizate de portalul Wikipedia.org, cel mai mare salariu mediu, atât brut, cât și net îl găsim, în prezent, în Elveția (6272 € brut, 4717 € net).

Cele mai scăzute salarii medii, atât nete, cât și brute, sunt, în acest moment, în Moldova (453 € brut, 363 € net), Belarus (452 € brut, 394 € net), Ucraina (451 € brut, 363 € net), Armenia (423 € brut, 300 € net), Georgia (375 € brut, 300 € net), Azerbaijan (370 € brut, 307 € net) și Turcia (nu se precizează salariul mediu brut, 307 € net).

Acestea sunt salariile și puterea de cumpărare exprimata în USD pentru cel 45 de țări europene:

StatSalariu Brut în €Salariu net în €Paritatea Puterii de cumpărare în USDData ultimei raportări
Albania46538411622021-Q2
Armenia42330010592020-12
Austria4540310435682020
Azerbaijan37030712212020-03
Belarus45239415162021-02
Belgia3775244229572019
Bosnia și Herțegovina75949714572020-10
Bulgaria78060516722021-Q2
Cehia1561125024932021/Q2
Cipru1992165828242019-Q3
Croația129796520872021-03
Danemarca6196391443972019
Elveția6272471743242018
Estonia1553121422362021-03
Federația Rusă63955617202021-Q3
Finlanda3380250929202016-Q2
Franța4130279131892020
Georgia37530011612021-Q2
Germania4130295234112021/Q3
Grecia1466111620402019
Irlanda4049304135232021-Q3
Islanda4739322134332018
Italia2479175225842019
Kosovo47743011362019
Letonia128094019502021-Q3
Lituania1598101222392021-Q3
Luxemburg5143357342082018
Macedonia de Nord71147515702021-10
Marea Britanie2989239328942021-09
Moldova45336310232021-Q2
Muntenegru79953515142021-11
Norvegia4807351133932020
Polonia1439103422252021-12
Portugalia1517111019572021 – Q3 – Gross
2020 – Net
România115170819312021-08
San Marino2445239035512017
Serbia76055115772021-05
Slovacia118590120592021-Q3
Slovenia2009129023342021-01
Spania2648203929002021/Q3
Suedia4156277032202020-05
Țările de Jos2855215228502020
Turcia 307 2021-12
Ucraina45136315012021-06
Ungaria125185719982021-03

Din tabelul de mai sus, rezultă că mediana salariului la nivelul celor 45 de țări europene analizate este de 2180 € brut, respectiv 1549 € net. În același timp, conform tabelului, mediana salariului net este:

  • 1748 € pe luna, pentru țările care fac parte din Uniunea Europeana;
  • 1876 € pe luna, dacă luam în considerare doar în țările din spațiul Schengen;
  • 2657 € pe luna, dacă luăm în considerare doar statele din Europa Occidentală.

Cât de mare este taxarea salariilor în
Uniunea Europeană

Deși nu s-au găsit date agregate disponibile la nivel european, am găsit cifre legate de taxarea salariilor în Uniunea Europeana. Conform unui studiu KPMG din 2019, România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeana, impozitele reprezentând un procent de 40,85% din valoarea salariului brut. Țara noastră este urmată de Olanda (36,68%), Ungaria (33,50%) și Cehia (31,12%); La polul opus se afla Belgia (10,16%), Malta (10,00%), Marea Britanie (6,36%) și Estonia (4,36%). În Germania, taxele salariale reprezintă un procent de 26,17%. Mediana taxării în Europa este de 20,38%; O observație: țările europene care au cele mai mari salarii medii nete au taxări în preajma mediei de 20,38%.

Cum arata datele, din punctul de vedere al parității
puterii de cumpărare în USD

În ceea ce privește puterea de cumpărare exprimata în USD, a acelorași țări, se observă că Danemarca, Elveția și Luxemburg conduc acest clasament, cu un echivalent al puterii de cumpărare de peste 4.000 USD. De cealaltă parte, la coada clasamentului găsim Albania, Georgia, Kosovo, Armenia și Moldova, cu un echivalent al puterii de cumpărare de sub 1.200 USD.

Ce este Puterea de cumpărare exprimată în USD (PPP)
și la ce este utilizat acest indicator

Puterea de cumpărare exprimată în USD reflecta valorile tranzacțiilor pentru mărfurile tranzacționate între țări, spre deosebire de bunurile produse pentru uz intern. Iată un exemplu, să înțelegeți mai bine despre ce este vorba: dacă valoarea peso-ului mexican scade la jumătate față de dolarul american, produsul intern brut mexican măsurat în dolari se va înjumătăți și el. Dar asta nu înseamnă neapărat că mexicanii sunt de 2 ori mai săraci. Dacă veniturile și preturile măsurate în pesos rămân aceleași, puterea de cumpărare a mexicanilor nu va fi mai slaba, presupunând că bunurile importate nu sunt esențiale pentru calitatea vieții cetățenilor.

Măsurarea veniturilor în diferite țări folosind Puterea de cumpărare exprimata în USD oferă o înțelegere a bogăției relative în ceea ce privește bunurile și serviciile locale de pe piețele interne. Pe de altă parte, PPP are o relevanță mică pentru măsurarea costului relativ al bunurilor și serviciilor pe piețele internaționale, deoarece PPP nu ia în considerare cat reprezintă 1 USD într-o țară sau altă. Folosind exemplul menționat mai sus, pe o piață internațională, mexicanii pot cumpăra mai puțin decât americanii, după căderea monedei lor, deși PPP-ul lor a rămas relativ neschimbat.

În ceea ce privește România, într-adevăr, ne aflăm pe penultimul loc, ca și putere de cumpărare, dintre țările din Uniunea Europeană, cu un PPP de 1931 USD. Puterea de cumpărare exprimată în USD a țării noastre se află cu o treime sub mediana Uniunii Europene (2818 USD) și este de aproximativ 2 ori mai mica decât cea a Danemarcei – țara europeană cu cea mai mare putere de cumpărare exprimată în USD.

Dacă, însă, ne raportăm la țările din regiune, PPP-ul României este peste valoarea mediană (1693 USD), este similar cu cel al Portugaliei, Letoniei și Ungariei și peste cel al Federatei Ruse.

Unde se afla România, în clasamentul
salariilor medii nete din Europa

Dacă luam în calcul doar țările membre ale Uniunii Europene, avem al doilea cel mai mic salariu brut și net, doar bulgarii având remunerații mai mici. Totuși, la nivel european, România se află pe locul 30 din 45 state, atât în ceea ce privește salariul mediu brut (1151 Euro), cât și în ceea ce privește salariul mediu net (708 Euro).

Suntem peste țările din Europa de Est și Sud-Est – Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Macedonia, Albania, Kosovo, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Moldova și Ucraina. Suntem peste Federația Rusă și deasupra Bulgariei (singura țară sub noi dintre cele din UE). Totodată, suntem destul de aproape de țări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia și Croația.

Cehia, Lituania, Polonia, Estonia și Slovenia sunt țările din fosta Cortină de fier care au cel mai mare salariu mediu net. Cu excepția Estoniei, toate țările din Estul și Centrul Europei au un salariu mediu net mai mic decât mediana europeană. Inclusiv Grecia, care nu a făcut niciodată parte din grupul țărilor din Cortina de Fier, se află sub mediana europeană…

De ce ar putea sa fie greșită comparația
cu țările membre UE

Când vine vorba de statisticile salariale la nivel european, abordarea curenta este legata de ideea ca trebuie sa comparam nivelul de salarizare și puterea de cumpărare cu cele ale tarilor din Uniunea Europeana, deoarece România este una dintre cele 27 state membre. Însă, la fel ca și în cazul celorlalte țări foste membre ale Pactului de la Varșovia care acum fac parte din UE, trebuie să nu uităm faptul că au existat diferențe semnificative, la nivel economic, față de țările occidentale. Astfel, sunt 2 aspecte pe care ar trebui sa le avem în vedere, pentru a crea o echitate crescută atunci când analizăm nivelul salarizării din România:

1. Diferențele semnificative de dezvoltare economică între Estul și Vestul Europei, în momentul căderii Cortinei de fier, din 1989

Având în vedere diferența uriașă dintre țările foste comuniste și democrațiile occidentale la momentul 1989, pare incorect să corelam așteptările salariale pentru statele din Centrul și Estul Europei cu cele din Vest. Dacă analizăm din punctul de vedere al puterii de cumpărare exprimate în USD, la momentul căderii Cortinei de fier, statele occidentale aveau un PPP mediu de 15.800 USD pe an (1.325 USD / lună), în timp ce PPP-ul mediu al statelor foste comuniste era de 5905 USD (aproape 500 USD / luna), respectiv de aproape 3 ori mai mic. Datele pentru fosta URSS arată un PPP de doar 7.112 USD (aproape 600 USD / lună) în 1989, adică ceva mai puțin de jumptatea mediei vest-europene. 32 de ani mai târziu, PPP-ul mediu al statelor „foste occidentale” a ajuns la 3790 USD (3165 USD / lună), cu doar 89% mai mare față de PPP-ul mediu al statelor „foste comuniste”, care a ajuns la 20.088 USD (1674 USD / lună). PPP-ul Federatiei Ruse este, în acest moment, de 13632 USD (1136 USD / lună), adică de aproape 3 ori mai mic decât cel al țărilor din „Vest” și la 65% din cel al țărilor ex-comuniste.

Totodată, salariul mediu net, în anul 2000 (cele mai vechi date pe care le-am găsit), era de 3-7 ori mai mic în rândul țărilor din Estul Europei, față de cele din Vest. În prezent, diferența de salarii dintre vestul și estul Uniunii Europene este de 1,3-3 ori. Dacă în urmă cu 22 de ani, diferența dintre medianele salariului mediu dintre estul și vestul Europei era de aproximativ 6,29 ori, în prezent, aceasta a scăzut la o medie de 2,71.

2. Salariul mediu net, exprimat în USD, în România, în 1990

Pentru a înțelege mai bine de unde venim, trebuie să analizăm valoarea salariului mediu în România, de-a lungul anilor. Astfel, o statistică disponibilă pe site-ul Casei Județene de Pensii Giurgiu ne oferă o perspectivă mai clară asupra evoluției salariului mediu brut și net în România, începând încă din anul 1934. În urmă cu aproape 90 de ani, remunerația medie a unui salariat din România era de 168 lei pe luna. 13 ani mai târziu, odată cu instaurarea regimului comunist, salariul mediu ajungea 261 lei pe lună. Dacă pentru 1934 nu avem date legate de paritatea leu-dolar, în 1947, salariul mediu în țara noastră era de mai puțin de… 2USD / luna (1 USD, la acel moment, era echivalat cu 150 lei). Salariul lunar mediul net a depășit pentru prima dată borna de 1.000 de lei în anul 1965 (aproximativ 168 USD). Imediat după Revoluție, în 1990, salariul mediu net ajungea în România la 3.381 lei, dar reprezenta contravaloarea a doar 97 USD. În anii ’90, salariul lunar mediu net în România a coborât până în jurul valorii de 65 USD, revenind în jurul valorii de 100 USD la începutul anilor 2000. Salariul lunar mediu net în România a început să crească odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, când a depășit pentru prima data valoarea de 200 €. În mod surprinzător, cea mai importanta creștere a salariului mediu net s-a produs după anul 2016, când guvernarea PSD a forțat creșterea salariului minim pe economie, ceea ce a dus la o mărire generală a lefurilor. Practic, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat în ultimii 5 ani…

3. Cât de mic este, de fapt, salariul mediu net din România

Și totuși, suntem la coada clasamentului în Europa, în ceea ce privește salarizarea? Este puterea de cumpărare în România este mult mai mică decât celelalte țări din Uniunea Europeană?

Foarte clar, este faptul că avem cea mai mare taxare pe salarii din Europa. Practic, aceasta este, în România, de aproximativ 2 ori mai mare decât cea din țările europene care au cele mai mari salarii medii nete. Din nefericire însă, acest aspect nu este unul impus de Bruxelles, ci este decis chiar de clasa noastră politică…

În ceea ce privește salariul mediu net din România, nu ar trebui să ne raportam, în primul rand, la țările din Uniunea Europeană, ci la una dintre următoarele doua grupe statistice: state din Europa Centrală și de Est sau state europene care s-au aflat, ca și noi, sub Cortina de Fier.

Raportat la aceste 2 grupe de state, mediana salariului mediu net este:

  • 718 Euro – dacă luăm în calcul doar statele din fosta Cortină de fier;
  • 679 Euro – dacă luăm în calcul toate statele din Europa Centrală și de Est.

Conform celor mai noi date disponibile din partea INS (octombrie 2021), salariul mediu net în România este, în acest moment, de 3544 lei, adică aproximativ 716 Euro. Acesta este similar cu mediana salariului mediu net din statele din fosta Cortină de fier și peste mediana aferentă statelor din Europa Centrala și de Est. Salariul mediu net din România este al 10-lea ca valoare dintre cele 21, respectiv 26 de state, fiind cu 45% mai mic decât cel din Slovenia, Cehia și Estonia (care au cel mai mare salariu mediu net din regiune), cu 35% mai mic decât cel din Grecia, cu 30% față de Polonia și cu 15-17% față de Croația, Letonia, Ungaria și Slovacia.

Și în ceea ce privește Puterea de cumpărare exprimata în USD (PPP), România se situează tot pe locul 10, aceasta fiind similară cu cea din Slovacia și cu aproximativ 10% mai mică decât cele din Ungaria, Letonia sau Croația. Cea mai mare diferența în ceea ce privește PPP este tot față de Slovenia (-45%), în timp ce diferența fata de Grecia, Estonia, Cehia sau Lituania este de 27-35%.

Așadar, chiar dacă avem al doilea cel mai mic salariu mediu net și a doua cea mai mica putere de cumpărare din Uniunea Europeana, raportat la țările din regiune, România se afla în prima jumătate a clasamentului, ocupând un decent loc 10 din 26 de state Central și Est Europene.

Concluziile analizei publicate de BVBescu.ro:

  • cu un procent de 40,85% din valoarea salariului brut, România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeana; Mediana taxării în Europa este de 20,38%;
  • România, se află pe penultimul loc, ca și putere de cumpărare, dintre țările din Uniunea Europeană, cu un PPP de 1931 USD. Dacp ne raportăm la țările din regiune, PPP-ul României este peste valoarea mediană, este similar cu cel al Portugaliei, Letoniei și Ungariei și peste cel al Federației Ruse;
  • Salariul mediu net din România este de 2 ori mai mic față de mediana europeană, de 2,5 ori mai mic decât cel țările care fac parte din Uniunea Europeana și față de cel din țările din spațiul Schengen și de aproape 4 ori mai mic fata de cel din statele din Europa Occidentala;
  • România are al doilea cel mai mic salariu brut și net din Uniunea Europeana; Însă, la nivel european, România se află pe locul 30 din 45 state, atât în ceea ce privește salariul mediu brut, cât și salariul mediu net;
  • Salariul mediu net din România este peste cel al țărilor din Europa de Est și Sud-Est, peste cel din Federația Rusa și deasupra Bulgariei. Totodată, este apropiat de țări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia și Croația.

Fondul Proprietatea sărbătorește 11 ani de la listarea la Bursa de Valori București

Economistul
-
0
Fondul Proprietatea sărbătorește 11 ani de la listarea la Bursa de Valori București

Franklin Templeton International Services S.À.R.L., în calitatea sa de Administrator de fond de investiții alternative și administrator unic („Administratorul de fond”) al Fondului Proprietatea SA („Fondul”) aniversează unsprezece ani de la listarea Fondului la Bursa de Valori București, pe 25 ianuarie 2011. Pe parcursul acestei perioade, Fondul a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței locale de capital, îmbunătățind standardele de guvernanță corporativă în companiile de stat și creând constant valoare pentru acționarii săi.

Ilinca von Derenthall, Președinte al Comitetului Reprezentanților, a declarat: „Fondul Proprietatea a susținut continuu dezvoltarea pieței de capital din România și implementarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă la nivelul companiilor din portofoliu. Mai sunt multe de făcut, iar singura cale către progres este listarea unor noi companii la bursă. Pledăm cu tărie pentru aceste IPO-uri, iar Hidroelectrica și Salrom sunt două companii cheie pregătite să înceapă procesul de listare. Ne propunem să profităm de momentul prielnic de pe piața locală de capital și să colaboram în beneficiul tuturor părților interesate. Odată cu listarea acestor două companii, România va face un pas important spre promovarea la statutul de piață emergentă de către MSCI, ceea ce va permite intrări de noi fonduri la Bursa de Valori București.”

Cu această ocazie, Johan Meyer, CEO Franklin Templeton București și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea a declarat: „De-a lungul celor 11 ani de la listare, Fondul Proprietatea a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea companiilor din portofoliu prin implicarea puternică în implementarea standardelor de guvernanță corporativă și pledând pentru îmbunătățirea transparenței acestora. Rezultatul, performanța lor financiara îmbunătățită, s-a tradus direct în crearea de valoare pentru investitorii Fondului. Suntem pregătiți să sprijinim listarea companiilor de stat în viitorul apropiat, deoarece considerăm că aceasta este o oportunitate excelentă de a încuraja mai multe investiții în România și de a genera valoare pentru acționari. Companii precum Hidroelectrica și Salrom sunt bine poziționate pentru a beneficia de pe urma listărilor și vor pune România pe radarul investitorilor de pe tot globul.”

Fondul Proprietatea a primit, anul trecut, aprobarea de principiu de la Ministerul Economiei de a-și lista participația la Salrom la Bursa de Valori București, iar anul acesta Fondul dorește să obțină avizele necesare de la Ministerul Energiei pentru listarea Hidroelectrica.

Cele mai semnificative realizări în perioada de 11 ani de la listarea Fondului la BVB:

  • Prețul acțiunii a atins un maxim istoric de 2,22 lei pe acțiune la 17 ianuarie 2022, cu mult peste 1,00 lei pe acțiune, care era valoarea nominală a acțiunii la crearea Fondului, consolidând astfel performanța constantă din ultimii 11 ani.
  • De la preluarea mandatului de administrare a Fondului Proprietatea de către Franklin Templeton în septembrie 2010, Fondul a efectuat semnificative distribuții brute de numerar de 7,2 miliarde lei, (2,1 miliarde dolari) și a finalizat doisprezece programe de răscumpărare, în valoare de peste 7,3 miliarde lei.
  • Fondul Proprietatea a finalizat aproximativ jumătate din tranzacțiile speciale (precum IPO, SPO și ABO) executate pe BVB între 2012 și 2021. Cele mai importante tranzacții încheiate de Fond includ: Transgaz ABO (2013), Transelectrica ABO (2014), Conpet ABO (2014), Romgaz ABO (2014, 2015, 2016) și Petrom ABO (2013, 2016, 2017, 2020, 2022).
  • Volumul acțiunilor Fondul Proprietatea tranzacționate la BVB reprezintă 33% din volumul total al acțiunilor tranzacționate la BVB în perioada 2011 – 2021.
  • FP s-a clasat pe locul 1 în rândul celor mai tranzacționați emitenți la BVB în perioada de 11 ani, cu o valoare medie de tranzacționare de 9,9 milioane lei, și a fost a 5-a cea mai mare companie românească listată la BVB, reprezentând aproape 6% din capitalizarea totală a pieței la sfârșitul anului 2021. 

Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina

Economistul
-
0
Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina

Conform sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina.

Sondajul face parte din cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

  Capitolul 1: Securitate militară

  Conflictul din Ucraina, NATO și apărarea României


Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români răspund afirmativ, în timp ce 20,3% răspund negativ. 9,4% nu știu sau nu răspund.

Apartenența la NATO

76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%

Bazele militare americane

74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1%  în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 și 75,4% în martie 2021)  își exprimă acordul față de afirmația „Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% în septembrie 2021, 20,3% în iunie 2021 și 20% în martie 2021). 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Armata UE

72,6% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să înființeze propria Armată pentru apărarea statelor membre. 20,8% din totalul eșantionului/populației este de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,5%.


Capitolul 2: Vest vs. Est. Încrederea în țări și lideri internaționali
 

Direcție România: Vest sau Est?

În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

Viitorul Europei / Occidentului

În viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți. în timp ce opinia contrarie este împărtășită de 27%. 9,1% nu știu sau nu răspund.

Încrederea în țări și organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) și 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021). Dintre cei intervievați 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3%  în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18%  declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China(față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).  


Încrederea în personalități internaționale

34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021). În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova,  au  încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). 19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).



Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilității unei intervenții militare ruse in Ucraina, precum și răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO ( Franța, Marea Britanie și Statele Unite) la aceasta  prin declarații de sprijin și furnizarea de echipamente militare către Ucraina, au determinat creșterea indicilor de încredere la nivel societal  atât în vest, cât și în NATO. De asemenea apariția unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiași nevoi de securitate din partea unei autorități cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidențiate în media. Aceleași motive emoționale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul președintelui Joe Biden. În cazul președintelui Putin,  pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok. Cum anticipam în articolul din iunie anul trecut, președintele Putin este deja în viitor prin prezența structurată în mentalul publicului tânăr, în ciuda potențialului mai puțin pacificator al acțiunilor sale”.


 
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Datele sociologice arată un nivel foarte ridicat de încredere (70%) în faptul că NATO va apăra România în cazul în care se va produce un război în Ucraina. De asemenea, crește încrederea în NATO ca organizație, care depășește în premieră pentru ultimii ani borna de 60% încredere multă și foarte multă. Peste trei pătrimi dintre români se opun unei ieșiri a României din NATO și sprijină existența unor baze militare americane pe teritoriul României pe considerentul că ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe. Riscurile de securitate determinate de perspetiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și Uniunea Europeană, comparativ cu situația de la finalul anului trecut. De asemenea, încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euro-atlantice în condițiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne și externe care inspirau în mod obișnuit încredere”.

  DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
 

Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, este împărțit în șapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepției românilor asupra unor elemente ce țin de securitatea militară a țării, respectiv opiniei respondenților privind direcția țării și a Europei, și încrederii în țări și lideri internaționali[1].
 
Prezentarea grafică a acestor capitole poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/01/26.01.2022-Capitolul-1-si-2.-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf 
 

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 

[1] Capitolul 3: Direcția în care merge țara și lumea, comparația cu trecutul și cu viitorul  din cadrul studiului sociologic va fi publicat în data de 28 ianuarie 2022.

Enel X România a instalat 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală cumulată de aproximativ 10 MW în 2021

Economistul
-
0
Enel X România a instalat 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală cumulată de aproximativ 10 MW în 2021


Enel X România, parte a Enel X Global Retail, divizia internațională de afaceri a Grupului Enel, care oferă servicii ce accelerează inovarea și conduc tranziția energetică, a proiectat, implementat și pus în funcțiune 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală totală de aproximativ 10 MW, la nivel național în anul 2021. 

Un număr de peste 23.000 panouri fotovoltaice, acoperind o suprafață totală de peste 50.000 de metri pătrați, echivalentul a mai mult de 10 stadioane de fotbal, au fost instalate în 2021 pentru beneficiarii Enel X. Panourile, cu celule de tip mono-cristalin, au fost montate atât pe acoperișuri, cât și la sol. În premieră, pentru doi dintre clienții săi, Enel X România a instalat sisteme fotovoltaice la sol utilizând panouri fotovoltaice de 650 W, de ultimă generație, cu eficiență ridicată și rezistență crescută la încărcări generate de zăpadă și vânt. 

Centralele fotovoltaice montate asigură o producție anuală de energie electrică de circa 12.000 MWh/an, contribuind la reducerea cu aproximativ 4.000 tone/an a emisiilor de dioxid de carbon. 

Instalarea acestor surse de producție de energie generează economii pentru companiile partenere, prin înlăturarea costurilor asociate transportului și distribuției energiei electrice, precum și a contribuțiilor pentru certificatele verzi și cogenerare. 

„Electrificarea este direcția pe care mizăm în strategia noastră, singura soluție pentru a reduce amprenta de carbon, dar și pentru a susține companiile să devină eficiente din punct de vedere energetic. În plus, economiile obținute în urma implementării de soluții fotovoltaice personalizate, la cheie, pot fi reinvestite în dezvoltarea activităților principale ale clienților noștri. Ne-am propus ca până la finele lui 2025 să ajungem la un portofoliu de peste 75 MW  putere instalată cumulată pentru clienții din zona de business”, a afirmat Mirel Jarnea,  Head of e-Industries, Enel X România. 

În ultimii patru ani, Enel X România a derulat proiecte în urma cărora au fost montate, în total, aproximativ  40.000 de panouri fotovoltaice. Componente precum stații de încărcare a autovehiculelor electrice, soluții de optimizare a consumului energetic și de îmbunătățire a calității energiei, disponibile în portofoliul companiei, îi permit acesteia să livreze soluții integrate, la cheie pentru beneficiari. 

În cursul acestui an, în contextul în care tot mai multe companii se orientează spre soluții care să le eficientizeze consumul de energie și urmăresc reducerea presiunii costurilor pe acest segment, Enel X România estimează posibilități de creștere sporite pe mai multe piețe-cheie, propunându-și să atingă o putere nominală contractată de 20 MW. 

Echipamentele și tehnologiile utilizate de Enel X în cadrul proiectelor au performanțe și fiabilitate ridicate, provenind de la furnizori importanți pentru piața de sisteme fotovoltaice la nivel mondial.

Enel X România are în portofoliu proiecte implementate pentru cele mai importante companii din domeniul   alimentar, auto, echipamente industriale, retail, centre logistice, centre comerciale şi clădiri de birouri. 

Prelungirea automată a valabilității autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism în starea de alertă: beneficiu sau dezavantaj pentru investitori?

Economistul
-
0
Prelungirea automată a valabilității autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism în starea de alertă: beneficiu sau dezavantaj pentru investitori?

_________________

Roxana Dudău, Partener Asociat,
Liderul practicii de drept imobiliar, Băncilă, Diaconu și Asociații  

Alexandra Siminiceanu,
Managing Associate Băncilă, Diaconu și Asociații  

Miruna Coderie,
Senior Associate Băncilă, Diaconu și Asociații  

Starea de alertă ce a urmat stării de urgență a fost prelungită prin Hotărâri de Guvern de mai multe ori în ultimul an și jumătate. O parte din aceste Hotărâri, însă, au fost anulate în primă instanță și există, în continuare, pe rolul instanțelor de judecată, mai multe litigii care le contestă legalitatea. În acest context, apare întrebarea legitimă: care va fi efectul anulării hotărârilor de prelungire a stării de alertă asupra valabilității acestor acte administrative?

În starea de urgență, actele cu putere de lege prevedeau că valabilitatea documentelor emise de autorități se menține pe durata stării de urgență. În starea de alertă, au fost adoptate reglementări care introduceau un termen suplimentar de valabilitate de 90 de zile pentru actele emise de autorități, termen ce ar urma să curgă de la încetarea stării de alertă.

Starea de urgență, însă, a intrat în vigoare de la data de 18 martie 2020 și a fost ulterior prelungită, printr-o serie de norme succesive, până la data de 14 mai 2020. Starea de alertă, în schimb, a fost declarată pe 18 mai 2020, odată cu adoptarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 („Legea 55/2020”) și a fost prelungită succesiv, fiind în vigoare și în prezent. 

Conform punctelor de vedere ale autorităților competente cu care ne-am întâlnit în practică, autorizațiile de construire/desființare și certificatele de urbanism își mențin valabilitatea pe toată perioada stării de alertă și pentru încă 90 de zile după încetarea acesteia, întrucât acestea sunt documente eliberate de către autoritățile publice și nu au fost elaborate alte reglementări derogatorii în ceea ce privește autorizarea lucrărilor de construire. Mai mult, această prelungire se aplică inclusiv în cazul autorizațiilor de construire/desființare pentru care s-a depus comunicarea privind începerea lucrărilor. 

Pe de altă parte, nu putem ignora faptul că o parte din Hotărârile de Guvern de prelungire a stării de alertă au fost anulate în primă instanță și că există, în continuare, pe rolul instanțelor de judecată, mai multe litigii având acest obiect. În cadrul uneia dintre aceste proceduri de anulare, Curtea de Apel București a emis sentința nr. 1465/21 octombrie 2021, nedefinitivă, în care reține că anularea Hotărârilor de Guvern de prelungire a stării de alertă presupune și înlăturarea retroactivă a stării de alertă declarate prin acestea. Cu toate acestea, legea contenciosului administrativ prevede că hotărârile judecătorești definitive de anulare a unor acte administrative normative au putere numai pentru viitor.

Prin urmare, având în vedere că dispozițiile legii contenciosului administrativ se aplică autorizațiilor de construire/desființare și a certificatelor de urbanism, ca regulă generală, o eventuală anulare a Hotărârilor de Guvern ar trebui să aibă efect doar pentru viitor și să nu afecteze autorizațiile de construire/desființare și certificatele de urbanism prelungite în baza acestora.

Cu toate acestea, problema anulărilor în instanță a Hotărârilor de Guvern de extindere a stării de alertă nu a fost soluționată definitiv de către instanțele de judecată și, cel mai probabil, o hotărâre a instanței supreme asupra cauzelor cu acest obiect nu va apărea înainte de anul 2023. 

Ce trebuie să știe investitorii.

Și, atunci, în condițiile în care o soluție definitivă și, mai ales unitară, nu va fi obținută foarte curând, care ar putea fi efectele unor eventuale anulări: doar pentru viitor, așa cum spun dispozițiile legale sau retroactive așa cum arată interpretările recente ale instanțelor de judecată?

Subliniem că, deși, în aparență, dispozițiile Legii 55/2020 sunt menite să ajute investitorii, practica ne arată că aplicarea acestei legi poate deveni problematică, în special în ceea ce privește certificatele de urbanism, respectiv procedura de autorizare propriu-zisă a executării lucrărilor de construire. 

Astfel, un investitor cu un certificat de urbanism care expiră în perioada stării de alertă se va regăsi în situația în care va mai avea la dispoziție doar un interval suplimentar de 90 de zile (calculate de la încetarea stării de alertă), pentru a obține toate avizele necesare eliberării autorizației de construire. Mai mult decât atât, este posibil ca prin acel certificat de urbanism să se impună și elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) sau a unei alte documentații de urbanism în scopul obținerii autorizației de construire. 

Din experiența practică, considerăm că este puțin probabil ca în 90 de zile să fie finalizat procesul de obținere a tuturor avizelor necesare, pentru a putea obține autorizația de construire, mai ales dacă ne gândim că va exista un număr crescut de cereri ce vor fi depuse în perioada imediat următoare expirării stării de alertă. 

Cu alte cuvinte, un investitor se poate afla în poziția de a avea un certificat de urbanism expirat la finele celor 90 de zile de la încetarea stării de alertă, fără să fi obținut autorizația de construire și să fie, astfel, obligat să reia întreaga procedură de autorizare. Mai mult, starea de alertă este, de regulă, prelungită cu încă 30 de zile, însă extinderea se realizează (deja) din inerție și nu există o predictibilitate cu privire la data la care o astfel de prelungire („automată”) nu va mai fi dispusă de către Guvern. În consecință, un investitor nu poate aproxima momentul în care starea de alertă va înceta definitiv, pentru a putea fi pregătit să demareze sau să finalizeze, după caz, obținerea tuturor avizelor necesare sau pentru a solicita prelungirea formală a certificatului de urbanism în temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. 

În plus, așa cum am menționat şi mai sus, dacă se va menține reglementarea actuală, cel mai probabil la încetarea stării de alertă va exista o supra-aglomerare a autorităților publice competente în scopul eliberării de noi acte ori pentru extinderea valabilității documentelor deja eliberate, ceea ce va îngreuna și mai mult întregul proces de autorizare.

Astfel, avem de pus în balanță două reglementări legislative diferite și cu același obiect: pe de o parte, reglementarea din legislația specială a autorizării executării lucrărilor de construire (Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții) care permite ca certificatele de urbanism și autorizațiile de construire/desființare să poată fi prelungite o singură dată pentru o perioadă de cel mult 12 luni, atunci când investitorul solicită autorității emitente acest lucru, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înaintea expirării duratei respectivelor acte. Dar, pe de altă parte, reglementarea privind starea de alertă (care, cel puțin în accepțiunea autorităților publice ce refuză să dea curs solicitărilor formulate de către investitori de prelungire formală a acestor acte, este derogatorie de la aceste dispoziții legale) prevede prelungirea automată pe durata stării de alertă și pe o perioadă suplimentară de 90 de zile de la încetarea acesteia. 

Și atunci, ce am dori să subliniem este că o prelungire formală cu 12 luni a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare conferă predictibilitate procesului de autorizare și de execuție a lucrărilor de construire, în timp ce prelungirea automată, de la lună la lună, în baza unor hotărâri de Guvern de „perpetuare” a stării de alertă este incertă și impredictibilă pentru un astfel de proces. 

Concluzionând, pentru a permite investitorilor să acționeze cu o previzibilitate și predictibilitate sporită a procedurii de autorizare, e nevoie să existe o prevedere legislativă clară care să permită investitorilor ce doresc cu adevărat continuarea demersului de autorizare a proiectelor de construcții pe parcursul stării de alertă, să opteze pentru prelungirea formală a documentațiilor cu 12 luni, în conformitate cu procedura instituită de Legea 50/1991. Același lucru este valabil și pentru predictibilitatea finalizării lucrărilor de execuție în baza autorizațiilor de construire/desființare care se află în această situație

Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Economistul
-
0
Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

_________________

Camelia Malahov, Director Taxe Directe,
Victoria Dobre, Manager Senior Taxe Indirecte, Deloitte România, și
Emanuel Bondalici, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Administrația fiscală și-a propus, pentru 2022, creșterea ponderii veniturilor din taxe și impozite în PIB, prin eficientizarea colectării, care are la bază atât stimularea conformării voluntare, cât și o serie de măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Planurile anunțate pentru acest an indică faptul că autoritățile au ajuns la concluzia că reforma și digitalizarea administrației fiscale reprezintă combinația optimă pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, anul ce tocmai a început se va baza pe acești doi piloni, cu beneficii estimate atât pentru stat, cât și pentru contribuabili, dar și cu eforturi substanțiale de implementare pentru ambele părți. 

O parte dintre măsurile adoptate de autorități, bazate pe soluții digitale de relaționare cu contribuabilii, au intrat deja în vigoare și produc efecte, iar altele sunt le nivel de angajament. 

Spațiul Privat Virtual – termen strâns pentru înrolare

Înregistrarea agenților economici în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie începând cu luna martie, ceea ce înseamnă că autoritățile fiscale vor recepționa documentele fiscale, centralizat, exclusiv prin intermediul acestui portal. În cazul în care contribuabilii nu îndeplinesc obligația comunicării prin intermediul acestui sistem, iar documentele vor fi depuse în format fizic, pe hârtie, acestea nu vor fi luate în considerare.

Prin urmare, societățile trebuie să se înroleze în SPV până la 1 martie 2022, dată după care comunicarea cu administrația fiscală se va realiza exclusiv online.

O astfel de cerință, deși prezintă beneficii pentru ambele părți implicate, are potențialul de a genera efecte nedorite dacă autoritățile fiscale nu dimensionează corect capacitatea SPV astfel încât să suporte primirea și stocarea unui număr atât de mare de documente. Orice disfuncționalitate în acest sistem informatic ar crea premisele unor situații complicate administrativ, ba chiar ar putea da naștere unor litigii.

RO e-Factura –  momentan axată asupra produselor cu risc fiscal

La nivelul administrației fiscale urmează să fie dezvoltat un sistem de management integrat al riscului, iar primii pași asumați se referă la dezvoltarea și diversificarea surselor de informații care vor sta la baza creării registrului electronic al riscurilor fiscale, iar implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura reprezintă o piesă principală a puzzle-ului reformei sistemului financiar-fiscal.

Sistemul este valabil în prezent doar pentru facturile emise în relația dintre companii și autoritățile publice, dar, începând cu luna iulie, și contribuabilii care furnizează altor companii (B2B) bunuri considerate a fi cu risc ridicat de evaziune fiscală vor emite facturile în sistem electronic, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înrolați în registrul RO e-Factura. Astfel, autoritatea fiscală va obține acces imediat la conținutul acestor facturi. La acest moment, categoriile  vizate sunt legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi, produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș), precum și îmbrăcăminte și încălțăminte.

Având în vedere că prin această măsură sunt vizate în principal comportamentele incorecte, este de așteptat ca extinderea acestei obligativități să ocupe un loc important pe agenda autorităților, deoarece, în mod evident, operatorii economici care practică un astfel de comportament nu se vor înrola voluntar în sistem.

Casele de marcat electronice – costul neconformării

Începând cu 30 noiembrie 2021, comercianții, indiferent de dimensiuni, au obligația să utilizeze case de marcat electronice conectate la sistemul ANAF. Autoritățile fiscale vor aplica amenzi de la 8.000 la 10.000 de lei în caz de neconformare cu regulile privind casele de marcat electronice. Mai mult, este de așteptat ca Direcția Generală Antifraudă să facă și în acest an controale, acțiuni efectuate în baza analizelor de risc ce vor avea în vedere prevenția acțiunilor de fraudă, dar și îndrumarea contribuabililor.

e-Transport – va permite ANAF monitorizarea în timp real

Ministerul Finanțelor a anunțat că va introduce un nou sistem electronic național de monitorizare a transporturilor de bunuri de pe teritoriul României. Prin intermediul acestui sistem, contribuabilii vor declara anticipat ruta de deplasare a bunurilor deținute dintr-un loc în altul, astfel că, la momentul controalelor efectuate de organele abilitate pe căile de transport, acestea să poată verifica dacă informațiile din teren sunt în conformitate cu declarația din sistem. Astfel, transporturile de bunuri pe teritoriul național vor fi monitorizate de către ANAF prin intermediul sistemului informatic. 

Procedura de aplicare a sistemului e-Transport urmează să fie stabilită printr-un ordin al ministrului finanțelor care trebuie emis până la finalul lunii ianuarie.

Primul an pentru aplicarea SAF-T

Începând cu acest an, marii contribuabili au obligația să efectueze raportările prin depunerea fișierului de control fiscal SAF-T (declarația D406). 

Contribuabilii care se încadrau în această categorie la 31 decembrie 2021 sunt obligați să raporteze astfel începând cu luna ianuarie, iar cei care sunt încadrați începând cu anul 2022, din luna iulie. În ambele situații, societățile beneficiază de o perioadă de grație de șase luni.

Deși, teoretic, noul mecanism este aplicabil începând cu 1 ianuarie, practica arată că, până în prezent, o bună parte dintre contribuabilii vizați în prima etapă nici nu au demarat procesul de pregătire pentru această raportare.

Inspecții și controale fiscale – care sunt așteptările?

Anul 2022 va consemna, cu certitudine, o intensificare a inspecțiilor și controalelor fiscale, având în vedere obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Strategia ANAF 2022-2024, care implică o majorare cu 10% a numărului de inspecții fiscale în acest interval. Totodată, controlul documentar la distanță ar urma să reprezinte 30% din totalul verificărilor în 2022 și 60%, în 2025.

Pe lângă creșterea numărului de inspecții fiscale, este anticipată și o majorare semnificativă a verificărilor documentare efectuate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală, care, încă de la finalul anului 2020, au posibilitatea ca, în situații excepționale, să emită decizii de impunere. Desigur, o astfel de practică riscă să creeze un conflict între atribuțiile Direcției Antifraudă și cele ale autorităților competente să efectueze inspecții fiscale, aspect care, la rândul său, ar fi tranșat cel mai probabil în instanță.

În concluzie, planurile autorităților pentru acest an și măsurile anunțate pentru punerea lor în practică sunt în conformitate cu așteptările mediului de afaceri referitoare la digitalizarea administrației fiscale, cu scopul de a spori transparența relației dintre stat și contribuabili, de a identifica din timp comportamentele neconforme și, în final, de a majora veniturile din impozite și taxe la bugetul de stat prin creșterea conformării voluntare și reducerea evaziunii fiscale. Însă toate aceste măsuri prezintă eforturi semnificative de implementare pentru ambele părți, astfel că reglementările și procedurile trebuie să fie atent elaborate, iar aplicarea lor, analizată intens de către contribuabili. 

Tipografia Rottaprint, afaceri de 26 milioane de euro în 2021

Florin Antonescu
-
0
Tipografia Rottaprint, afaceri de 26 milioane de euro în 2021

Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile în România, anunță că „a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 26,2 milioane de euro, în creștere cu 5% față de anul precedent. Pe parcursul anului trecut, tipografia Rottaprint a derulat investiții de circa 1,5 milioane de euro care au vizat atât dezvoltarea infrastructurii logistice prin achiziția și reînnoirea de utilaje tehnologice de ultimă generație, optimizarea produselor, dar și realizarea producției într-un mod sustenabil cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. 

În 2022, compania are în plan să continue investițiile, alocând aprox. 1 milion de euro pentru creșterea calității produselor, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru echipa Rottaprint, dar și în procesul de digitalizare a operațiunilor”. 

Cristi Nechita-Rotta (foto), director general al Rottaprint: „Pentru anul acesta, ne dorim în continuare să fim aproape de partenerii noștri și să le oferim susținerea noastră în identificarea celor mai potrivite soluții sustenabile pentru produsele lor. De altfel, printre direcțiile strategice de business pe care ni le propunem în 2022 se află reducerea impactului producției asupra mediului înconjurător, dar și creșterea procentului de digitalizare în cadrul companiei”.

Rottaprint subliniază că „volumul total al producției în 2021 a ajuns la 126 milioane de metri liniari tipăriți. În topul industriilor care au solicitat cel mai des serviciile companiei anul trecut s-au aflat industria alimentară, în principal producția de carne, de lapte și înghețată, urmată de industria chimică și de cea farmaceutică. Totodată, cele mai solicitate produse în 2021 de către clienții din portofoliul Rottaprint au fost: etichetele autoadezive, capacele de aluminiu, etichetele shrink sleeve, manșoanele de înghețată, dar și ambalajele flexibile, inclusiv folii de alimente care necesită ambalare în atmosferă modificată sau vid. 

Anul trecut, Rottaprint a aniversat trei decenii de la înființare, perioadă în care a produs peste 1,3 miliarde de metri liniari de etichete și ambalaje flexibile. În cei 30 de ani de activitate continuă, tipografia Rottaprint a înregistrat o creștere medie anuală a cifrei de afaceri de 22%. 

De la înființarea companiei în anul 1991, echipa de specialiști Rottaprint a dezvoltat aprox. 15 produse principale și nenumărate soluții inovatoare pentru diferite domenii precum: alimente și băuturi răcoritoare, vinuri și băuturi alcoolice, automotive, cosmetice și îngrijire personală, detergenți și îngrijirea casei, logistică, sănătate și suplimente alimentare. De asemenea, Rottaprint este prima companie din România care a început să producă produse precum capace de aluminiu, etichete shrink sleeve, manșoane de înghețată și să insereze automat etichete antifurt EAS sub etichetele autoadezive.

Cu o experiență de 30 de ani, compania cu sediul în Apahida, jud. Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 280 de angajați. În 2021, Rottaprint a livrat produse în 10 țări din Europa și Asia”.

Mihai Voicu, ales președinte al asociației Berarii României

Florin Antonescu
-
0
Mihai Voicu, ales președinte al asociației Berarii României

Asociația Berarii României l-a ales în funcția de președinte pe Mihai Voicu (foto), director general al companiei Bergenbier SA, parte a grupului Molson Coors. Noul președinte și-a preluat funcția la 1 ianuarie 2022, preluată de la Paul Barnett, președinte al Ursus Breweries.

Mihai Voicu: „Sunt onorat să preiau funcția de președinte al Asociației Berarii României care revine Bergenbier pentru a șasea oară. Încep acest mandat cu determinarea de a continua proiectele derulate de Asociație, orientate spre dezvoltarea durabilă a sectorului berii și către promovarea unui consum responsabil. Aștept cu încredere să colaborez cu toți partenerii noștri pentru a consolida impactul pozitiv al berii în economia locală și în viețile consumatorilor, în ciuda contextului dificil sanitar, social și economic care se anunță și în 2022”.

Berarii României subliniază că „Mihai Voicu este director general la Bergenbier SA din martie 2020. S-a alăturat grupului Molson Coors în urmă cu mai bine de 11 ani, deținând anterior pozițiile de General Manager la Kamenitza Brewery Bulgaria și director de vânzări la Bergenbier SA”.

Asociația Berarii României reamintește că de 18 ani „reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt România și Asociația Producătorilor de Hamei din România.

Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

1...1.1241.1251.126...1.968Pagina 1.125 din 1.968