Reprezentanții companiilor din sectorul imobiliar
comercial (spații comerciale, centre de afaceri și birouri, spații logistice) estimează,
în proporție de 80%, o creștere a veniturilor în acest an comparativ cu 2021,
iar 73% se așteaptă la intensificarea
tranzacțiilor în domeniu în următoarele 12 luni, conform studiului global Deloitte 2022
Commercial Real Estate Outlook. Totodată, având în vedere că activitatea globală de
fuziuni și achiziții a crescut cu aproximativ 85% în prima jumătate a lui 2021
față de anul precedent, 40% dintre companiile participante la studiu susțin că
ar putea să se implice în astfel de tranzacții în următoarele trimestre.
Conform studiului, percepția privind evoluția veniturilor
diferă în funcție de tipul de proprietate. Astfel, companiile care dețin
clădiri utilizate în economia digitală (centre de date, turnuri de comunicații
sau spații industriale) estimează o creștere mai accelerată a veniturilor în
acest an, comparativ cu cele din alte domenii. Însă și respondenții care dețin
clădiri de birouri, spații comerciale sau activează în sectorul ospitalității
sunt în oarecare măsură optimiști cu privire la perspectivele pe termen scurt.
În aceste condiții, multe companii se concentrează pe
reamenajarea proprietăților pentru a le putea folosi alternativ, în mai multe
domenii, maximizându-le astfel valoarea. Cu toate acestea, doar un sfert dintre
ele își majorează substanțial investițiile în tehnologie pentru a-și consolida
portofoliul și capacitatea de gestionare a activelor.
„Piața imobiliară, în general, este influențată de
evoluțiile din economie, iar sectorul comercial cu atât mai mult. În plus,
într-un mediu puternic inflaționist, precum cel pe care îl traversăm acum, proprietățile
imobiliare atrag fonduri în căutare de plasamente care să asigure menținerea valorii
banilor în timp. Prin urmare, chiar dacă piața chiriilor nu va avea o evoluție
favorabilă în termeni de randamente, investitorii vor căuta active a căror
valoare să nu fie erodată de inflație, iar proprietățile imobiliare comerciale
se pot încadra în această categorie. În ceea ce privește piața locală, după
recordul din 2021 la tranzacțiile cu terenuri, ne așteptăm la o dezvoltare în
consecință a proiectelor imobiliare. Capitala continuă să concentreze cea mai
mare parte a tranzacțiilor imobiliare din România (67% dintre cele încheiate în
primul semestru din 2021, având ca obiect în special clădiri de birouri și
hoteluri, potrivit datelor BNR), dar apetitul pentru alte regiuni ale țării
este evident”, a declarat Alexandra
Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România,Lideral Serviciilor de Consultanță pentru
sectorul Imobiliar.
În privința forței de muncă, organizațiile ar trebui să continue să investească în instrumente digitale pentru a sprijini munca la distanță
și a atrage angajați cu aptitudini în zona de tehnologie, subliniază studiul.
Două treimi dintre companiile participante spun că intenționează să își
continue activitatea în mod virtual, total sau parțial, deși mai mult de
jumătate consideră că, pe termen lung, munca la distanță ar avea un impact negativ asupra productivității. În schimb, aproximativ 60% sunt de
părere că flexibilitatea în privința modului de lucru ar ajuta compania în
competiția pentru angajați performanți.
O altă provocare la care companiile din domeniu trebuie
să răspundă în perioada următoare pentru a satisface așteptările
investitorilor, chiriașilor și angajaților, este cea legată de ESG (aspecte de
mediu, sociale, de guvernanță). În același timp, 60% dintre respondenți cred că
inițiativele ESG generează noi oportunități de afaceri pentru organizația lor
și jumătate susțin că acestea le oferă un avantaj competitiv.
Pe de altă parte, 80% din companiile participante spun că
nu au un sistem informatic modern, care să poată încorpora cu ușurință
tehnologiile emergente, aspect care le limitează progresul și capacitatea de a
inova.
Studiul Deloitte 2022 Commercial Real Estate Outlook a fost efectuat în rândul a 400 de companii cu active de
peste 100 de milioane de dolari fiecare, din trei regiuni – America de Nord,
Europa și APAC.
Xiaomi, lider global în tehnologie, a
lansat în România două noi gadget-uri din gama ecosistem: Redmi Watch 2 Lite, smartwatch-ul destinat celor care își propun să
fie întotdeauna în formă, și Redmi Buds
3 Lite, căștile sigure și confortabile, cu o durată de viață uimitoare a
bateriei.
Redmi Watch
2 Lite va avea un preț recomandat de vânzare începând de la
349.99 lei.
Redmi Buds 3
Lite vor avea un preț recomandat de vânzare începând de la 129.99 lei.
Xiaomi le-a pregătit o surpriză fanilor din
România. Până pe 23 ianuarie, cele două produse sunt disponibile la
precomandă într-un pachet promoțional, în Mi-Home.ro, Xiaomi Store Mega Mall București și în rețeaua partenerilor
autorizați (eMAG, PC Garage, EvoMAG, Cel.ro), la prețul de 349.99 de lei.
Redmi Watch
2 Lite. Intră în formă. Începe acum
Redmi Watch 2 Lite este partenerul
perfect de antrenament. Smartwatch-ul are un design compact și un display de
1.55’’, mai mare cu 10% în comparație cu modelul precedent, Mi Watch Lite. De
asemenea, Redmi Watch 2 Lite oferă experiențe vizuale și de control
îmbunătățite, la care se adaugă peste 100 de teme de afișaj disponibile în
aplicația Xiaomi Wear. Dispozitivul vine cu GPS încorporat și le oferă
utilizatorilor posibilitatea de a-și monitoriza în cele mai mici detalii
antrenamentele. Are 17 sporturi specifice prestabilite, printre care Yoga sau
HIIT, și poate monitoriza alte peste 100 de tipuri de exerciții. Poate fi
purtat și în bazin sau la duș pentru că are rezistență la apă 5 ATM*. Redmi
Watch 2 Lite suportă funcția de monitorizare a oxigenului din sânge (SpO₂) pe
toată durata somnului, în timp ce senzorul PPG de înaltă precizie monitorizează
ritmul cardiac pe parcursul întregii zile. Redmi Watch 2 Lite este dotat cu o
baterie de 262mAh, care rezistă până la 10 zile la o singură încărcare.
Redmi Buds 3
Lite. Ascultă beat-ul
Redmi Buds 3 Lite au un design ergonomic
și sunt foarte confortabile. Au doar 4.2 grame (36 de grame în total, inclusiv
cutia de alimentare), se fixează bine în urechi și sunt, totodată, alegerea
perfectă pentru cei care vor să le poarte în timp ce fac sport. Se conectează
foarte ușor la telefon și sunt dotate cu Bluetooth 5.2, ce asigură o
transmitere a sunetului mai stabilă, mai rapidă și fără întreruperi, dar și un
consum mai eficient. Redmi Buds 3 Lite vin cu certificare IP54 la praf și apă,
așa că pot fi purtate chiar și atunci când afară bate vântul sau plouă. La o
singură încărcare, rezistă până la 5 ore de folosire continuă și până la 18
ore, cu ajutorul cutiei de alimentare. Driverul dinamic de 6mm a fost calibrat
de experții Xiaomi Sound Lab, iar Redmi Buds 3 Lite oferă o claritate audio
excepțională și redau cu acuratețe sunetele. De asemenea, folosesc un algoritm
de anulare a zgomotelor în timpul apelurilor, care înlătură sunetele de fundal
și îmbunătățește calitatea convorbirilor telefonice. Redmi Buds 3 Lite asigură
și o experiență de gaming imersivă – prin activarea modului low latency (latență redusă) prin care
redau foarte clar și fără întârziere orice tipuri de sunete.
eToro, rețeaua socială de investiții, a anunțat că a adăugat încă trei active la oferta sa de criptoactive(1).
Fetch.ai (FET), Ren (REN) și Synthetix (SNX) sunt acum disponibile pe eToro, ceea ce aduce numărul total de criptoactive oferite la 45(2).
Fetch.ai (FET) este un protocol blockchain care se concentrează pe inteligența artificială (AI) și pe construirea unei rețele de machine learning cu acces liber. Ambiția proiectului este de a construi o infrastructură automatizată inteligentă pentru economia digitală, cu accent pe descentralizarea proceselor.
Tehnologia îi ajută pe utilizatori să automatizeze o serie de sarcini în DeFi, cum ar fi retragerea de lichidități din pool-uri pe bursele DeFi, de exemplu Uniswap. Deținătorii de token-uri pot vota modificările aduse sistemului și, de asemenea, îl pot folosi pentru a alimenta propriile programe Fetch.
Ren (REN) conectează traderii și aplicațiile descentralizate prin blockchains. Rulând pe o rețea de “dark nodes”, tranzacțiile REN se fac în mod privat între burse pentru a limita impactul piețelor de tip frontrunning ale traderilor. Token-urile REN sunt utilizate pentru a alimenta rețeaua și sunt necesare pentru a rula un “dark node”.
Synthetic (SNX), este o platformă care permite utilizatorilor să își creeze propriile active sintetice prin intermediul blockchain. Tehnologia le permite utilizatorilor să creeze token-uri sintetice pentru o serie de active, de la valute, acțiuni, mărfuri și criptoactive. Investitorii pot utiliza SNX pentru rețele “oracol” de stabilire a prețurilor care detectează valoarea criptoactivelor și creează active sintetice pe mainnet-ul Ethereum.
„Anul trecut, investitorii s-au orientat către criptoactive mai noi, deoarece ascensiunea finanțelor descentralizate a captat interesul tot mai multor persoane. Deși începutul anului a fost volatil, ne așteptăm ca DeFi să crească în 2022″, a declarat Tomer Niv, director al Global Crypto Solutions la eToro. „eToro are ca scop oferirea de opțiuni investitorilor și suntem încântați să continuăm să extindem gama de criptoactive pe care le oferim investitorilor, permițându-le acestora să își diversifice investițiile.” ”
eToro oferă clienților săi acces la piețele cripto încă din 2013. Utilizatorii eToro pot cumpăra, deține și vinde cu ușurință activele reale subiacente ale Fetch.ai (FET), Ren (REN) și Synthetix (SNX) pe platforma sa de investiții, folosind moneda tradițională.
Deocamdată, aceste token-uri nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA.
(1) În prezent, Fetch.ai (FET), Ren (REN) și Synthetix (SNX) nu sunt disponibile pentru utilizatorii din SUA (2) eToro oferă 27 de monede pentru utilizatorii americani ai platformei. eToro oferă 43 de monede pentru utilizatorii din Olanda.
Viteza apariției unor noi reglementări, a digitalizării autorităților fiscale, transparența din ce în ce mai mare impusă companiilor, materializată atât printr-un număr de raportări în creștere, cât și printr-un nivel crescut de detaliu al informațiilor cerute, progresele tehnologiei sunt principalii factori care duc la redefinirea modului în care funcționează departamentele fiscale ale companiilor și tot atâtea elemente de atenție pentru companii. Aceasta ar fi, pe scurt, concluzia prezentărilor realizate de specialiștii EY în cadrul Conferinței sale anuale fiscale. Dar, în ciuda dificultăților cu care s-au confruntat și se vor confrunta agenții economici, aceștia dau dovadă de reziliență: în jur de 60% dintre companii anticipează o cifră de afaceri în creștere pentru 2022, cum relevă datele unui studiu EY, realizat în preambulul Conferinței.
Alex Milcev, lider Asistenţă fiscală şi juridică, EY România
„Suntem în fața unei schimbări fundamentale de paradigmă. Asistăm la un nou nivel al relației ANAF-contribuabil prin cele trei raportări noi anunțate pentru 2022 – SAF-T, RO e-factura si RO e-transport. Viteza cu care se implementează aceste schimbări digitale este cu totul remarcabilă. Este clar că peste un an raporturile cu fiscul din România vor arăta diferit pentru contribuabili. Mari sau mici, companiile trebuie să conștientizeze acest lucru și să fie pregătite pentru a face față noilor cerințe, dar și unei nevoi de resurse umane, resurse financiare, dar mai ales de noi abilități”, a avertizat Alex Milcev, Liderul practicii de asistență fiscală și juridică EY România și Moldova.
La rândul lor, fiecare dintre partenerii EY a atins principalele tendințe din sfera fiscală. Miruna Enache, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în Tranzacții, a explicat cum poate afecta companiile locale viitoarea Directivă europeană privind introducerea unui impozit minim de 15%.
„Dacă impozitul minim nu este colectat într-o țară non-EU, unde este situată o entitate din grup, țările membre (inclusiv România) pot aplica Regula Plăților de Impozit, colectând o parte din impozitul suplimentar, în funcție de numărul de angajați şi de active”, a spus Miruna Enache.
Miruna Enache, EY Romania
Implicațiile fiscale, dar şi din perspectivă imigraționistă datorate flexibilizării „maxime” a muncii și folosirii intense a tehnologiei în prestarea de activități profesionale au fost tratate de Claudia Sofianu, Liderul Departamentului de Impozit pe Venit şi Contribuții Sociale. Deoarece în ultimii doi ani mulți angajați au putut munci de oriunde, au apărut situații greu de clarificat în baza reglementărilor legislative „clasice” – de la deciderea locului taxării, la încercarea de evitare a dublei impuneri sau la analiza riscului de sediu permanent într-un alt stat.
„Conform sondajelor EY globale și locale din ultimul an, majoritatea companiilor par în continuare nepregătite pentru monitorizarea forței lor de muncă, pentru analiza implicațiilor complexe generate în zona fiscalității persoanelor fizice, a asigurărilor de contribuții sociale şi politică imigraționistă, în identificarea unor noi modalități de colaborare, în condițiile în care forța de muncă este deficitară”, a mai spus Sofianu.
„Efervescența” agendei de transformare a administrării fiscale şi agilitatea cu care contribuabilii vor adresa conformarea la noile raportări – SAF-T, e-factura, sistemul RO e-transport – vor contribui la succesul adresării inspecțiilor fiscale din anii care urmează, dar şi a gestionării mai eficiente a raportărilor fiscale, a apreciat, la rândul său, Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte.
Georgiana Iancu, EY Romania
„Pentru moment, înțelegerea cerințelor de raportare pentru diverse spețe sau structuri de business, identificarea sursei datelor și volumetria datelor sunt printre cele mai frecvente provocări cu care se confruntă marii contribuabili care au început implementările SAF-T”, a punctat Georgiana Iancu.
Dincolo de provocările și complexitatea inerente raportării SAF-T, o implementare corectă poate permite, pe termen mediu, accesarea acelor beneficii pe care specialiștii EY au insistat să le sublinieze și până acum: timpi reduși de control fiscal, costuri mai reduse de conformare fiscală, simplificarea sau chiar eliminarea altor declarații fiscale.
Inspecțiile fiscale și evoluția lor, dar și aplicarea amnistiei sau a eșalonării au fost subiectele dezvoltate de Emanuel Băncilă, Liderul practicii de litigii și dispute fiscale al Băncilă, Diaconu și Asociații. „Contribuabilii trebuie să conștientizeze această nouă oportunitate a eșalonării simplificate, fără garanții, care se aplică pentru orice creanță fiscală – chiar și celor ulterioare datei de 31 martie 2020. Totodată, recomand şi valorificarea amnistiei fiscale prelungite până la 30 iunie 2022”, a precizat Băncilă.
Subiectul prețurilor de transfer a fost detaliat de Adrian Rus, Liderul Departamentului de Preţuri de Transfer, care a spus că este posibil ca, dat fiind volumul mare de informații aflat la dispoziția autorităţilor fiscale şi schimbul de informaţii între autorităţi, contribuabilii ar trebui să se aștepte la o creștere a numărului și intensității controalelor fiscale în privința preţurilor de transfer, aspect confirmat de reprezentanții ANAF.
Adrian Rus, EY Romania
„Pandemia a schimbat radical datele problemei şi punctele de referință în ceea ce privește domeniul preţurilor de transfer. România nu a adoptat recomandările OCDE în sensul unei flexibilități mai mari în abordarea inspecțiilor, si rămâne de văzut cât de bine pregătite şi documentate se vor dovedi a fi companiile, în momentul în care ANAF le va verifica tranzacţiile şi profitabilitatea afectate de perioada de pandemie”, a subliniat Adrian Rus.
Conferința anuală de fiscalitate a EY s-a bucurat și de prezența unor reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai ANAF. Astfel Alin Chițu, secretarul de stat in cadrul Ministerului Finanțelor a acoperit mai multe aspecte ale reglementarilor fiscale viitoare si a declarat: „Am observat că, în contextul ajutorului masiv acordat în perioada pandemiei mediului de afaceri, veniturile la bugetul de stat totuși nu s-au redus. De aceea, în 2022 Ministerul Finanțelor se va concentra pe colectarea mai bună fără sa fie nevoie de creștere a taxelor si impozitelor”.
„SAF-T, e-factura, RO e-transport, alături de toate celelalte proiecte de digitalizare ale ANAF vin în sprijinul contribuabililor, având ca principal beneficiu pentru aceștia reducerea costului conformării pe termen mediu”, a transmis mediului de afaceri și Daniel Tudor, directorul general al Direcției Generale de Management al Riscurilor al ANAF.
„Aceste instrumente vor permite ANAF identificarea timpurie a eventualelor erori și efectuarea unor acțiuni țintite, de scurtă durată pentru remedierea acestora și creșterea conformării fiscale. De asemenea, vom putea să valorificăm de o manieră inteligentă și structurată volumul de date și vom putea operaționaliza pe deplin sistemul de management al riscurilor fiscale”, a mai spus Daniel Tudor.
Cum se simt companiile – sondaj EY
Aproape 70% dintre respondenții studiului EY care a sondat percepția companiilor despre facilitățile acordate în pandemie și despre măsurile fiscale recente adoptate de Guvern au declarat că au aplicat la facilitățile oferite de stat, în starea de urgență și, ulterior, în starea de alertă. Cele mai importante măsuri de sprijin accesate au fost reducerea la plata impozitului pe profit și indemnizațiile de șomaj tehnic, ca și amnistia fiscală, a revelat studiul EY.
În schimb, răspunsurile primite la întrebarea despre cât de mult s-au simțit ajutate de sprijinul oferit de stat au fost foarte împărțite, ceea ce ar putea reflecta gravitatea valului crizei cu care s-au confruntat și reacțiile diferite. Astfel, 38% dintre respondenți spun că s-au simțit ajutați mult și foarte mult de măsurile adoptate de Guvern în starea de urgență și în cea de alertă, 34,2% au declarat că suportul primit a fost „nici mult, nici puțin”, iar 27% au spus că a fost „puțin” și „foarte puțin” ce au primit din partea Guvernului.
În ceea ce privește măsurile luate de Guvern în Ordonanța 130 din decembrie, companiile au spus într-o proporție covârșitoare că nu vor aplica pentru măsura amnistiei fiscale prelungite. Ceea ce ar putea însemna, însă, că deja au beneficiat de amnistie, pe de-o parte, pe de alta că „obligațiile ce fac obiectul amnistiei sunt tot cele de dinainte de 31 martie 2020”.
50% dintre companii au decis oprirea acordării de beneficii, drept reacție la eliminare posibilității acordării de tichete cadou pentru angajații terților. Foarte puține companii – cca 12%, se mai gândesc să acorde altfel de premii către angajații partenerilor sau să mărească onorariile de marketing ale acestora.
Dintre problemele cu care s-au confruntat companiile sau cu care anticipează că se vor confrunta anul acesta, legislația sau reglementările fiscale sunt văzute ca fiind cele mai importante – peste 35% dintre respondenți pronunțându-se în acest sens. Pe locul doi se situează complexitatea fiscală în creștere, cu 26%, iar pe locul trei problemele cu forța de muncă mobilă – pentru aproape 20% dintre participanți. Următoarele locuri sunt ocupate de incertitudinea sau riscurile mai mari în ceea ce privește prețurile de transfer și intensificarea activității de control fiscal. În schimb, companiile care au participat la studiul EY privesc cu optimism anul 2022 anticipând într-un număr important – aproape 60%, o cifră de afaceri în creștere. O treime planifică menținerea cifrei de afaceri şi doar 10% anticipează o reducere.
Credex IFN, instituție financiară nebancară, a realizat un top al categoriilor de produse achiziționate prin credit de bunuri de consum, pe parcursul anului 2021, la nivel național, din rețeaua magazinelor Altex, Media Galaxy și Mobexpert. Valoarea totală a creditelor pentru bunuri de consum în 2021 a fost de peste 161 milioane de lei, în creștere cu 64% față de 2020. La mijlocul anului 2021, Credex IFN a devenit principalul finanțator de credite pentru clienții retailerilor menționați anterior.
Anul trecut, cea mai cumpărată categorie de produse, prin credit, a fost reprezentată de cea a telefoanelor mobile, cu peste 56 milioane de lei finanțare. Apoi, televizoarele și laptopurile au fost în topul listei de cumpărături, în rate, pentru români. Acestea au fost urmate de alte categorii precum mașini de spălat rufe și vase, aparate frigorifice și electrocasnice mari de gătit (cuptoare, plite etc). Categoria mobilier ocupă și ea un loc important în clasament, situându-se pe locul al 7-lea, înaintea expresoarelor de cafea, aparate de aer condiționat sau centrale termice.
„Acest clasement reflectă preferințele românilor în ceea ce privește cumpărăturile de produse electro-IT și mobilier.Rezultatele topului ne arată că românii sunt interesați de tehnologie și că investesc în cele mai noi modele de telefoane, TV-uri Smart sau mobilier nou pentru confortul locuinței. Achiziția de produse prin credit rămâne o opțiune pentru mulți dintre clienții din retail.”, declară Traian Baicu, Director General Credex IFN.
Din totalul cumpărăturilor, prin credit, 91% au fost realizate în magazinele fizice din țară iar 9% online, prin Aplicația Mobilă sau site-ul Credex. Luna noiembrie 2021, marcată de Black Friday, a fost luna cu cele mai mari achiziții în mediul online, de 26%.
Perioada medie de creditare este de 22 luni iar valoarea creditului mediu de 3.100 lei. În ceea ce privește profilul clienților, atât bărbații cât și femeile au fost interesați de produsele electro-IT, respectiv 52% bărbați și 48% femei. Vârsta medie a clientului care a accesat un credit pentru bunuri de consum este de 39 ani.
Cel mai scump produs achiziționat prin credit a fost un TV Samsung în valoare de 14.500 lei iar cel mai ieftin un telefon de 350 lei.
Instituțiile financar nebancare (IFN-urile) sunt o alternativă la serviciile bancare tradiționale pentru că oferă un proces de finanțare simplificat, digitalizat și rapid. Topul a fost realizat luând în considerare valoarea produselor achiziționate în 2021, pentru toate contracte încheiate la nivel național, în toate magazinele Altex, Media Galaxy și Mobexpert.
În 2022, mulți angajați români vor să își rezerve mai mult timp pentru odihnă, după un 2021 în care nivelul de stres și volumul de muncă au fost mai ridicate decât înainte. Anul acesta, sunt 15 zile libere legale, dintre care 9 sunt în cursul săptămânii. Pentru a câștiga mai mult timp pentru recreere, 55% dintre angajații care beneficiază de zile libere cu ocazia sărbătorilor legale au declarat că își vor lua zile libere suplimentare, acolo unde se poate, pentru a face punte cu weekend-ul.
Peste 39% dintre angajați au în plan să folosească zilele libere legal din acest an pentru relaxare, iar alți 12% vor profita să rezolve diferite probleme personale sau administrative de care nu se pot ocupa în zilele de lucru. Doar 18% au spus că sunt nevoiți să lucreze și în acele zile.
În 2021, doar jumătate dintre români și-au folosit integral zilele de concediu, mai arată sondajul BestJobs. Dintre cei care au rămas cu zile de concediu nefolosite, 20% mai au sub 5 zile, iar 16% între 6 și 10 zile. 3% dintre ei plănuiesc să ia banii pe ele, iar alți 3% nu au încă niciun plan pentru acestea. Totodată, 61% dintre angajați plănuiesc să își ia anul acesta toate zilele de concediu, 9% au de gând să mai păstreze din ele, în timp ce 30% nu și-au făcut încă planuri de concediu.
„2021 a fost greu pentru cei mai mulți dintre angajați, fiind un an în care economia a revenit puternic spre nivelul de dinainte de pandemie, după un 2020 foarte complicat pentru toată lumea. În plus, pe fondul restricțiilor generate de pandemia COVID-19 și al incertitudinilor privind cerințele de călătorie, anul trecut, mulți angajați au preferat să muncească mai mult și să nu-și ia toate zilele liber. Odihna este însă esențială pentru sănătate, iar un ritm foarte intens de lucru nu poate fi menținut mult timp fără efecte negative în ceea ce privește sănătatea fizică și psihică”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.
Nevoia de relaxare se simte clar în acest an, în contextul în care 42% dintre români au declarat că își vor lua cel puțin 10 zile legate pentru concediul din acest an, iar 40% vor uni între 5 și 10 zile. În plus, doar 3% spun că își vor lua mai puțin de 5 zile.
Totodată, cei mai mulți dintre români (76%) plănuiesc să își rezerve cele mai multe zile de concediu pentru perioada verii, 9% în perioada sărbătorilor, iar 6% preferă să își ia mai puține, dar mai des. Problema unui volum mare de muncă rămâne încă prezentă, în condițiile în care 42% nu sunt siguri dacă volumul de muncă le va permite să își ia concediul dorit.
În ceea ce privește restricțiile din partea angajatorului, 45% dintre angajați vor avea în vedere să nu își ia concediu în aceeași perioadă cu colegii din echipă sau de pe proiect, 21% vor trebui să fie atenți la perioada în care își iau zilele libere, iar 9% vor avea grijă la durata concediului.
Sondajul BestJobs a fost realizat în perioada 7-20 ianuarie 2022, pe un eșantion de 761 de utilizatori de internet.
Economia globală va avansa cu 4,5%, în 2022, dacă impactul variantei Omicron va fi limitat, iar măsurile implementate vor asigura o protecție adecvată împotriva îmbolnăvirilor grave, arată raportul PwC Global Economic Watch 2022.
Scenariul de bază al raportului pornește de la premisa că acest an va fi mai puțin imprevizibil decât anul trecut. Totuși, având în vedere că noua variantă Covid-19 continuă să imprime multă incertitudine, raportul ia în considerare și un scenariu mai pesimist în care, pe fondul unei suprasolicitări a sistemelor de sănătate, activitatea economică ar încetini semnificativ și chiar ar suferi o contracție în emisfera nordică, în primul trimestru. În aceste condiții, estimarea este că PIB-ul global s-ar reduce cu circa 0,5 puncte procentuale față de scenariul inițial.
”Previziunile optimiste privind economia globală confirmă așteptările liderilor de companii care, în sondajul PwC Global CEO Survey, și-au exprimat majoritar (77%) încrederea în perspectivele de creștere pentru acest an. Totodată, 59% dintre directorii generali ai companiilor din România cred că în 2022 economia națională va avea o evoluție mai bună decât anul trecut. Percepția liderilor de afaceri față de evoluția economiei este foarte importantă pentru că de ea depind investițiile, extinderea, recrutările sau creșterile salariale”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Potrivit raportului, în scenariul de bază în care impactul Omicron va fi limitat, SUA, China și UE vor rămâne principalele trei blocuri economice, în următorii ani, dar cu unele schimbări. De exemplu, 2022 ar putea fi primul an în care economia chineză o va depăși pe cea a Uniunii Europene (UE), clasament care se va menține pe termen mediu.
Condiții financiare mai stricte. Inflația se temperează
Previziunile avertizează că vor urma condiții financiare mai stricte, deoarece băncile centrale din economiile avansate își vor majora ratele de politică monetară și își vor reduce programele de relaxare cantitativă. SUA și Marea Britanie au demarat acest proces, dar efectele variantei Omicron l-ar putea întârzia cu câteva luni. În același timp, zona euro își va menține politica monetară acomodativă deoarece rata inflației de bază este puțin probabil să depășească ținta de 2% din acest an.
Presiunile generate de întreruperea lanțurilor de aprovizionare se vor disipa, conform previziunilor, având în vedere că se observă o ameliorare în ultimele luni ale anului trecut, care va continua în 2022. Această tendință va reduce inflația, până în a doua jumătate a acestui an, oferindu-le băncilor centrale un respiro pentru a amâna potențialele majorări ale ratelor dobânzilor de politică monetară, mai ales dacă economiile se vor confrunta cu probleme suplimentare precum modificări epidemiologice neașteptate.
O altă previziune vizează inversarea rolurilor între SUA și UE în ceea ce privește politica fiscală. În SUA, pentru prima dată de la începutul pandemiei, Centrul de cercetare Hutchins se așteaptă ca politica fiscală să tragă în jos creșterea economică cu aproximativ 2 puncte procentuale în 2022. Între timp, în UE, care este guvernată de un set de reguli fiscale, este posibil ca politica fiscală să adauge între 0,5 și 1 puncte procentuale la creșterea economică în 2022. Această situație reflectă suspendarea regulilor fiscale ale UE, probabil, până în 2023, moment în care vor fi revizuite pentru a recunoaște rolul mai activ pe care îl vor avea de jucat autoritățile fiscale pentru a ajunge la zero emisii de dioxid de carbon până în 2050.
Anul acesta va fi probabil un alt an record pentru energia regenerabilă, estimându-se că peste 30% din producția totală de energie electrică la nivel global va fi din surse regenerabile. Prețurile materiilor prime este de așteptat să rămână constante, dar situația geopolitică ar putea deturna această previziune. Creșterea rapidă a prețurilor la energie și gaze naturale se va atenua în a doua jumătate a anului curent dacă nu apar evoluții geopolitice majore care influențează decisiv prețurile pe termen scurt, mai ales în Europa.
Angajatorii vor oferi flexibilitate
În ceea ce privește piața muncii, studiul mai arată că țările care fac parte din G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) vor crea cel puțin 9 milioane de locuri de muncă. Angajatorii vor continua să experimenteze modalități inovatoare de a păstra personalul existent și pentru a atrage noi talente. Așadar, în următoarea perioadă se va observa o piață a muncii în care angajații vor avea o putere mai mare de negociere, dar acest lucru nu se va traduce neapărat într-o creștere a salariului nominal.
Mai degrabă angajatorii se vor adapta la competiția ridicată pentru atragerea oamenilor, devenind ei înșiși niște „angajatori flexibili”. De exemplu, unii angajatori oferă săptămâna de lucru de patru zile, aranjamente de lucru hibride și beneficii non-financiare mai bune.
Compania Rombat Bistrița a vândut anul trecut 2,65 milioane de baterii auto, în creștere cu 15% față de anul anterior și a recuperat aproximativ 13.000 de tone de plumb din bateriile uzate colectate din piață.
Alin Ioaneș, CEO Rombat
Alin Ioaneș, CEO Rombat: „2021 a fost deopotrivă un an al recordurilor dar și al provocărilor. Am vândut, în cifre consolidate, cu 15% mai multe baterii noi decât în anul anterior și am reușit să creștem cantitatea de plumb recuperată din bateriile uzate până la aproape 13.000 de tone. Am dezvoltat parteneriate noi, am avut colaborări bune și am continuat investițiile în cercetare. În același timp, 2021 a fost, credem noi, anul cu cele mai multe provocări în business, pentru depășirea cărora a trebuit să găsim soluții în timp real, să le punem rapid în practică, să rămânem conectați la piață și, în același timp, să fim foarte flexibili. Ne bucurăm că ne-am menținut nivelul de excelență operațională cu care i-am obișnuit pe clienții direcți OEM*, acesta fiind un indicator extrem de important al performanței în industria noastră. Suntem mândri că, recent, compania noastră a primit certificatul Q1 Ford, care atestă standardul de excelență ca furnizor OEM și, de asemenea, ne onorează parteneriatul pe care îl avem de peste 25 de ani cu grupul Dacia-Renault-Nissan. Pentru 2022 ne-am propus mai multe proiecte de investiții, importante atât pentru dezvoltarea companiei noastre, cât și pentru clienți. Vrem să ne extindem capacitatea de producție la Rombat și vom investi în această direcție. În același timp, pentru că reducerea amprentei de carbon este un deziderat pe care noi, Rombat, îl urmăm îndeaproape, avem în vedere un proiect de panouri fotovoltaice, care ne va permite să creștem componenta de energie verde pentru autoconsum. Pentru această investiție, estimată la 4 milioane de euro, am aplicat pentru finanațare europeană. Vrem să introducem în gama noastră de produse baterii Li-Ion, care vor fi destinate clienților care dezvoltă parcuri fotovoltaice sau utilizatorilor casnici interesați să instaleze în locuințele proprii o facilitate de producere a energiei verzi”.
Rombat, deținut în prezent de concernul sud-african Metair, este caracterizat ca „lider pe piața de profil din România de peste 25 de ani și unul dintre cei mai longevivi jucători din industria componentelor auto de la noi. Compania a produs și distribuit, de-a lungul timpului, baterii auto în peste 40 de state, situate pe 4 continente. Rombat Bistrița deține de asemenea și Rebat Copșa Mică, fabrică specializată în reciclarea bateriilor uzate. Anual, prin intermediul capacității de la Copșa Mică, Rombat recuperează 98% din materia primă încorporată în bateriile uzate colectate din piață, materia primă astfel rezultată fiind utilizată din nou”.
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn trage un semnal de alarmă față de reducerile de producție din industria lemnului și din industria mobile și prezintă o analiză asupra situației, a cauzelor și consecințelor ei în plan macroeconomic:
Reducerea capacităților de producție HS Timber Group în România este doar vârful icebergului
Decizia închiderea fabricii de panouri masive a grupului HS Timber de la Siret și a producției de cherestea la fabrica deținută de grup la Rădăuți este un șoc, dar reprezintă doar vârful icebergului reducerilor de producție și închiderilor de capacități din industria lemnului, în condițiile în care pe indicii producției industriale încă din septembrie anul trecut asistăm la reduceri ale producției cu 10% față de lunile corespondente din 2020, adică din anul cel mai critic din punct de vedere economic al pandemiei.
Reducerile de producție de regăsesc atât în industria lemnului cât și în industria mobilei. În condițiile unei oferte reduse cu 40% față de anii obișnuiți la licitațiile principale organizate de Regia Națională a Pădurilor și a unei creșteri de 2,5 ori a prețurilor de adjudecare a masei lemnoase pe picior, este normal să se reducă și să se închidă capacități de producție.
Ce efecte are închiderea fabricii de panouri masive de la Siret și reducerea capacității fabricilor de producție cherestea ale grupului HS Timber în România?
În primul rând, este de remarcat că 50% din resursa de lemn prelucrată în cadrul fabricilor grupului HS Timber provenea din import. În anul 2021, statistica Eurostat arată atingerea unui maxim al importurilor de materiale lemnoase brute, cu un total de 3 milioane mc importat. Din acestea, 2 milioane mc buștean de rășinoase având ca beneficiar principal fabricile HS Timber Group.
Reducerea capacităților de producție ale grupului în România se va reflecta în lipsirea industriei lemnului și a pieței din România de toate produsele aferente: cherestea, lambriuri, peleți, panouri masive. De remarcat și capacitatea tehnică a fabricilor grupului HS Timber de a procesa lemn subțire de rășinoase. În lipsa acestei valorificări superioare, lucrările de îngrijire a pădurii – în special prima răritură – devin ineficiente și neatractive economic.
Deloc de neglijat este și impactul social al disponibilizării unei forțe de muncă de 600 angajați în zona Siret-Rădăuți din Suceava, după cum deplânge situația Adrian Popoiu, primarul orașului Siret: „Este un necaz mare pentru oraș!”
Sectorul forestier și industria lemnului reprezintă un ecosistem complex, cu multe interdependețe, perturbările la nivelul unui segment afectează întreg ecosistemul.
Încă o subliniere: recent a fost anunțată reafilierea grupului HS Timber la sistemul de certificare FSC, ceea ce arată depășirea momentului critic de imagine din urmă cu 4-5 ani al grupului, prin implementarea unor sisteme de urmărire a provenienței legale solide – sistemul Timflow. Sisteme care exced, prin angajamente voluntare, cerințele legislației naționale și ale standardelor de certificare internațională cele mai exigente.
Aș remarca și faptul că fabricile grupului HS Timber reprezintă un vârf al competitivității industriei lemnului din România – a se vedea și rezultatele financiare foarte solide înregistrate în fiecare an.
Faptul că un grup industrial atât de competitiv și solid financiar ia decizii de reducere a capacităților de producție și închidere de capacități trebuie să ne dea tuturor de gândit.
Care sunt, la nivel național, efectele reducerii de activitate din industria lemnului?
Asistăm în ultimul an de zile la o reducere forțată de activitate a industriei lemnului, obligată să își dimensioneze activitatea pe baza resursei de masa lemnoasă existentă în piață artificial diminuată, resursă disponibilă și la prețuri mult mai mari!
Pentru a cuantifica efectele reducerii de activitate a industriei lemnului vă invit să extrapolați restrângerea activității producției cu 30% a fabricilor grupului HS Timber la nivelul industriei lemnului din România, cu o cifră de afaceri totală de 7,1 miliarde de euro, 150.000 de angajați și un aport valutar în balanța comercială a României de 3,5 miliarde de euro!
Dar dincolo de efectele macroeconomice, uneori mai abstracte și mai greu de perceput, reducerea activităţii se răsfrânge în reducerea ofertei și aș remarca efectele de creșteri de prețuri asupra consumatorilor:
prețurile cherestelei de rășinoase s-au dublat în ultimul an în România, de la o medie de 600-640 lei/mc la începutul anului trecut până la maxime de 1.200-1.500 lei/mc.
prețul peleților a crescut cu 70-80%, de la 1.000 lei/tonă la 1.700 -1.800 lei/tonă.
inclusiv în cazul mobilei, creșterile de prețuri sunt de la 15% la 60%, în funcție de calitate, cu creșteri mai mari pentru mobila bazată pe lemn masiv!
Care sunt cauzele escaladării crizei din industria lemnului?
Criza din industria lemnului este una artificială, datorată implementării unor măsuri legislative inadecvate, care au condus la blocaje și la restrângerea artificială a resursei de masă lemnoasă disponibilă.
Treptele escaladării crizei au fost semnalate constant de către Asociația Industriei Lemnului – Prolemn:
la începutul anului 2021 am semnalat blocajele care vor fi induse de implementarea forțată, neadecvată și cu multe disfuncționalități tehnice a SUMAL 2.0. Blocajele induse pe termen scurt au condus la epuizarea stocurilor și începutul unei spirale a prețurilor. După depășirea problemelor inițiale, de operaționalizare și a disfuncționalităților tehnice, au rămas problemele de arhitectură, cu blocaje persistente în evaluarea masei lemnoase de pe micile proprietăți – un blocaj care a scos de pe piață un potențial de 3-4 milioane mc de pe micile proprietăți și vegetația din afara fondului forestier. De asemenea, au rămas costurile administrative induse și mai ales piedicile aduse libertății comerțului, proceduri greoaie și inaplicabile inclusiv pentru importuri, menționate și în comunicatul grupului HS Timber.
În toamna anului 2021, pe fondul deficitului artificial de resursă și a crizei de resurse energetice, prețul lemnului de foc a crescut cu 30-40%, iar în unele zone chiar mai mult, conducând la deturnarea resursei de calitate, necesară pentru industria lemnului, către lemn de foc.
În toamna anului 2021 prețurile resursei de lemn – principalele sortimente industriale – erau deja duble față de începutul anului 2021. Bușteanul de rășinoase a ajuns de la 360 lei/mc la începutul anului la medii de 700 lei/mc și chiar mult peste aceste valori.
Declinul producției industriei lemnului din România a început să fie vizibil în indicii producției industriale începând cu luna septembrie 2021, dar toate semnalele trase de către Asociația Industriei Lemnului – Prolemn au fost ignorate de autorități.
Escaladarea cea mai gravă a crizei a fost determinată de promovarea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a Ordinului 1947/2021 care prevede revizuirea retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice – inclusiv a celor care aveau un aviz de mediu legal emis și erau aprobate prin ordin de ministru.
Ordinul 1947/2021 și procedura de evaluare de mediu au potențialul de a forța revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor pentru 70% din suprafața pădurilor din România, conducând la suspendarea aplicării amenajamentelor pe perioada revizuirii!
Ordinul a fost atacat în contencios de către proprietari de păduri și ocoale private și a fost suspendat în procedură prealabilă, dar incertitudinea persistă. Unele APM-uri opinează că suspendarea ordinului este aplicabilă doar celor care au dat în judecată, Ministerul nu a comunicat dacă începe o procedură de modificare a ordinului sau dorește implementarea în continuare a acestuia. Este un haos în care nu există nici o siguranță privind resursa care va fi disponibilă în piață.
Sub presiunea acestui haos legislativ, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a luat o decizie pe care o considerăm greșită, de a oferi la licitațiile principale pentru producția anului 2022 un volum de doar 2,5 milioane mc, redus cu 40% față de valorile normale, în condițiile stabilirii unei cifre de recoltă de 9,5 milioane mc în 2022. Pentru comparație, posibilitatea de recoltă data de amenajamentele silvice pentru pădurile proprietate publică a statului comunicată de RNP – Romsilva este de 11 milioane mc, iar dacă se raportează volumul rămas de recoltat la perioada de valabilitate a amenajamentelor, posibilitatea de recoltă este de 13 milioane mc anual!
Rezultatul acestei oferte reduse de masă lemnoasă în piață – prețurile de adjudecare au crescut către nivele de panică, nesustenabile, creșteri până la o medie națională de 391 lei/mc, o creștere de 250% față de prețul din urmă cu un an de zile, de 177 lei/mc.
La rășinoase, prețul mediu național de adjudecare a fost de 573 lei/mc, cu un vârf de 718 lei/mc preț mediu la Direcția Silvică Suceava.
Pentru comparație, bușteanul de gater de rășinoase, fasonat la drum auto, are prețuri de maxim 110 lei/mc în Europa. Comparați cu prețurile din România, luând în considerare că randamentul de sortare de la lemn pe picior în buștean de gater este de maxim 65-70% și trebuie adăugate și cheltuielile de exploatare!
Paradoxurile politicilor publice pentru sectorul forestier și industria lemnului: fundamentele sunt solide, politicile sunt proaste
Fundamentele gestionării sustenabile a pădurilor sunt solide: suprafața pădurilor României crește constant, pădurile României au structuri primare, identic naturale într-o proporție foarte ridicată de peste 91%, cu o biodiversitate ridicată, recoltăm sub 40% din creșterea netă a pădurii, conform INS și Eurostat, mult sub media europeană de 70%. Cum valorificăm resursa de lemn din pădurile gestionate durabil ale României?
Valorificare actuală:
Impact economic și social:
impact economic: cifră de afaceri – 7.1 miliarde euro. Exporturi – 3.5 miliarde euro anual.
impact social: 150 000 locuri de muncă directe, 300 000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală.
3.5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc – biomasă.
Impact de mediu:
serviciile de mediu – beneficiile ecosistemice – aer, apă, protecție a solului, biodiversitate.
24 milioane tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.
14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.
minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili!
Ce este de făcut?
Criza din industria lemnului este artificială, dar dacă se prelungește durata acesteia, efectele prin decapitalizarea industriei lemnului și reducerea capacităților de producție se vor răsfrânge pe termen lung.
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită demararea rapidă a unui proces consultativ și considerarea următoarelor măsuri:
eliminarea blocajelor induse de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
stabilirea cifrei de recoltă și ofertarea de masă lemnoasă de către RNP – Romsilva cu respectarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, HG 715/2021, art.5, la nivelul posibilității prevăzute de amenajamentele silvice.
finanțarea sectorului forestier – pe linie de investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, logistică pentru depozitare și sortare a masei lemnoase prin Planul Național Strategic 2023-2027.
eliminarea barierelor și costurilor administrative inutile induse de SUMAL în circulația masei lemnoase, cu excederea cerințelor Regulamentului european 995/2010 (EUTR).
Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București, Camera Consultanților Fiscali și Asociația Măgurele Science Park, implementează proiectul EntrepLoading, POCU/829/6/13/141274, cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman, Axa Prioritară 6: Educatie si competente. Proiectul se derulează în perioada 31.12.2021-30.12.2023. Valoarea totală este de 9.639.834,07 lei, din care 6.393.420 lei reprezinta ajutoare de minimis.
Obiectivul proiectului este „creșterea angajabilității studenților printr-o serie de activități de formare profesională în domeniul antreprenorial, mentorat, activități de învățare practică și acțiuni de susținere a inițiativei antreprenoriale în sectoare economice cu potențial competitiv, care vor conduce la dezvoltarea de competențe antreprenoriale și de aptitudini de muncă necesare inserției acestora pe piața muncii”.
Grupul țintă al proiectului este format din 350 de persoane: studenţi (ISCED 5-7) – înmatriculați cel puţin în anul 2 de studii de licenţă și doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat (studenți doctoranzi, ISCED 8).
Principalele rezultatele așteptate ale proiectului sunt:
✓ 350 de persoane vor beneficia de cursuri acreditate de competențe antreprenoriale. În urma finalizării acestora, vor primi o subvenție în valoare de 200 lei și un certificat recunoscut de ANC ✓ În perioada 01.02.2022-31.03.2022, se va desfășura concursul planurilor de afaceri în urma căruia vor fi selectate spre finanțare 22 de startup-uri care se vor înființa în cadrul proiectului și vor beneficia de un ajutor de minimis de 60.000 de euro pentru finanțarea planului de afaceri propus
✓ 66 de locuri de muncă create în cadrul celor 22 de startup-uri, câte 3 locuri de muncă în fiecare
✓ finanțarea ideii de afacere este nerambursabilă într-un procent de 100% – contribuție proprie 0 lei
✓ 25 de persoane vor beneficia de servicii de mentorat și practică în întreprinderi reale
✓ cei 22 de câștigători ai concursului planurilor de afaceri vor fi monitorizați pe parcursul implementării planului de afaceri (12 luni) și în perioada de sustenabilitate (6 luni)
