Inpresso: Noua cafenea de top din București

Economistul
-
0
Inpresso: Noua cafenea de top din București

Marian Damian, proprietarul al restaurantului „The Grill”, prezinta exclusiv pentru FoodBiz, noul proiect bucurestean, o viitoare cafenea de top.

Cafeneaua Inpresso, asa cum am gandit-o noi, este un loc de intalnire, un „social”, in care, pe langa populara bautura „cafea”, prezentata sub diverse forme si mixuri, veti descoperi un meniu ce poate fi plasat in zona bistro asiatica, un fusion intre bucataria asiatica si cea mediteraneana.

Inpresso este un concept integrat in natura, este o terasa care poate fi inchisa si deschisa, in functie de vreme, de eventualele intemperii. Vrem sa fim in contact direct cu natura, iar ca amplasament, ne situam in parcul Herastrau, la mijlocul distantei dintre Charles de Gaulle si intrarea catre Pescarus.

Eu si asociatul meu, Dani Otil, suntem la al doilea proiect, primul, inceput acum 6 ani, fiind restaurantul „The Grill”. De fapt, motivul reintoarcerii mele in Romania a fost colaborarea cu Dani. Fiecare se ocupa cu partea sa: eu, de tot ce inseamna know-how, iar el, de partea de imagine si marketing.

Constructia cafenelei a inceput de la cafeaua Inpresso, pe care noi o avem ca brand si de la „The Grill”, ca marca a noastra inregistrata. Dar mai colaboram cu un prajitor independent, din Baia Mare, care este foarte cunoscut la nivel national. De asemenea avem si trei barista. Pentru ca ne incepem activitatea devreme si terminam tarziu in noapte, acoperim toate segmentele orare: incepem cu micul dejun, apoi cu elemente de patiserie, dar avem si un mix tip brunch.

Conflictul din Ucraina „gripează” motorul industriei auto

Bogdan Maioreanu
-
0
Conflictul din Ucraina „gripează” motorul industriei auto

Industria auto din întreaga lume se pregătește pentru probleme și mai mari în urma conflictului dintre Rusia și Ucraina. Globalizarea producției, cu o parte din ea în regiunea de conflict, rupe lanțurile de aprovizionare și oprește producția de automobile în interiorul și în afara Rusiei și Ucrainei. Rapoartele analiștilor prevăd o nouă agravare a crizei cipurilor electronice, deoarece unele materii prime cruciale provin din această regiune. Teama de stagflație ar putea, de asemenea, să împiedice vânzările de automobile prin amânarea achizițiilor care nu sunt esențiale. 

Din cauza lipsei de piese de la furnizorii din Ucraina, inclusiv Fujikura, Nexans și Leoni, care produc cablaje esențiale pentru automobilele germane, producția modelelor Audi (A4, A5, A6 și A7) este suspendată. Audi a impus, de asemenea, o înghețare a comenzilor pentru modelele sale hibride din cauza întreruperilor de producție. Porsche suspendă producția Macan, Panamera, în timp ce grupul BMW oprește săptămâna viitoare producția la uzinele din Munchen și Dingolfing, ambele din Germania, precum și producția la fabrica Mini a grupului din Oxford, Anglia. Mercedes-Benz se așteaptă să reducă producția la unele dintre fabricile sale europene, deoarece rezervele de piese produse în Ucraina se vor epuiza. 

Ucraina găzduiește peste 20 de companii auto globale precum Bosch, Fujikura, Eurocar, Prettl, Aptiv și are peste 30 de uzine auto. În industria auto ucraineană sunt peste 60.000 de angajați. Deși majoritatea companiilor sunt situate în apropierea graniței vestice cu Ungaria, Slovacia și Polonia, încă în afara zonelor de operațiuni militare, conflictul a perturbat deja fluxurile de producție și aprovizionare. 

Pe termen lung, criza din Ucraina are potențialul de a agrava criza cipurilor. O estimare sumbră a secretarului pentru comerț Gina M. Raimondo constată că „stocul median de cipuri a scăzut de la 40 de zile în 2019 la mai puțin de cinci zile”. Acest lucru înseamnă că, dacă ceva perturbă producția de semiconductori chiar și pentru doar câteva săptămâni, acest lucru are potențialul de a închide fabricile  din SUA și nu numai. Producătorul de cipuri Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSM), care reprezintă 50% din piața globală de producție de chipuri, a declarat că va respecta sancțiunile împotriva Rusiei. Dar Rusia reprezintă 42% din exporturile globale de paladiu, 70% din neon, 40% din azot și 30% din xenon, care sunt ingrediente esențiale pentru producția de semiconductori. Dacă Moscova ripostează prin oprirea exporturilor, industria mondială a semiconductorilor va fi afectată. Experții estimează că Taiwanul și-a diversificat sursele de aprovizionare pentru aceste ingrediente și că și-a făcut deja stocuri.

Potrivit companiei de cercetare Techcet, se așteaptă ca în 2022 piața de gaze inerte de înaltă puritate, folosite in industria electronicelor, să depășească 7 miliarde de dolari, determinată în principal de expansiunea fabricilor de cipuri de siliciu. Există și alte surse pentru materiile prime decât Rusia și Ucraina. Cu toate acestea, pe o piață globală, dacă un furnizor este blocat, ceilalți furnizori au ocazia de a crește prețurile. Prețul paladiului a depășit deja 3000 de dolari pe uncie, cel mai ridicat preț din toate timpurile. Costul materialelor nu se repercutează automat asupra consumatorilor, dar dacă penuria este suficient de lungă și de gravă încât producătorii de automobile să decidă sau să fie forțați să producă mai puține vehicule, prețurile acestora vor crește.

În urma conflictului și a sancțiunilor, mai mulți producători de automobile, precum Renault, Toyota, Volkswagen, Mitsubishi au întrerupt producția la fabricile de automobile din Rusia, în timp ce Volvo și Daimler au oprit producția de camioane. Impactul acestor măsuri pentru marii producători de automobile este deocamdată limitat, în ciuda pierderilor din cifra de afaceri și în prețul acțiunilor. Pentru industria auto din Rusia, însă impactul este foarte important. Cu câteva zile înainte de declanșarea conflictului militar din Ucraina, Asociația Producătorilor de Automobile din Rusia publica vânzările de automobile în luna ianuarie, când au fost vândute 85.002 unități. Cea mai vândută mașină a fost Lada – produsă în uzinele AvtoVaz, controlate de Renault – urmată de KIA, Hyundai și Renault.

 În 2021, în Rusia au fost vândute aproape 1,5 milioane de mașini, din care 2131 de vehicule electrice. 52,6% dintre mașini au fost SUV-uri, urmate de 34% mașini din clasa B și B+. În departamentul SUV, cel mai vândut a fost Dacia Duster cu 40662 de unități, urmat de Toyota RAV 4 – 37212 și Volkswagen Tiguan cu 28504 unități. Cea mai vândută mașină electrică anul trecut a fost Porsche Taycan, urmată de Tesla Model 3 și Audi e-Tron. În ceea ce privește camioanele, 6294 au fost vândute în 2021, o creștere de aproape 29% față de anul anterior. Topul a fost dominat de mărcile rusești, Kamaz, GAZ și Ural, urmate de Volvo, Scania Mercedes, dar mărcile occidentale au reprezentat doar 44% din totalul camioanelor vândute. În 2020, industria auto a contribuit cu aproape un procent la PIB-ul Rusiei, în timp ce ponderea sa în toate industriile producătoare de bunuri industriale s-a ridicat la aproape 40%. Sancțiunile și reducerile de producție vor afecta cele peste 320.000 de persoane angajate direct în industrie și peste 3,5 milioane de angajați din industriile conexe, cum ar fi fabricarea materialelor, operarea, întreținerea și repararea vehiculelor.

 

Criptoactivele trec printr-o nouă fluctuație masivă de prețuri

Simon Peters
-
0
Criptoactivele trec printr-o nouă fluctuație masivă de prețuri

Săptămâna trecută, criptactivele au trecut printr-o altă fluctuație masivă a prețurilor. Bitcoin a crescut la peste 44.000 de dolari, înainte de a reveni la nivelul de la începutul săptămânii, tranzacționându-se sub 40.000 de dolari. 

Ethereum a urmat un model similar, începând săptămâna în jurul valorii de 2.600 de dolari, înainte de a crește până la aproximativ 3.000 de dolari. Acum se tranzacționează din nou în scădere, în jurul valorii de 2.500 de dolari.

Fluctuațiile de preț, la fel ca cele de pe piețele bursiere, au fost determinate de manevrele geopolitice din Rusia, în condițiile în care incertitudinea a continuat să domine, iar investitorii au renunțat să mai riște.

Acestea fiind spuse, fluctuațiile la care asistăm sunt cauzate, în general, de incertitudinea investitorilor din întreaga lume. În pofida schimbărilor regionale în ceea ce privește cererea, criptoactivele sunt, în cele din urmă, globale și acest lucru se reflectă în variațiile de preț. 

Instituțiile financiare se îndreaptă
către Grayscale în căutarea de chilipiruri

Potrivit datelor, fondul Bitcoin Trust al trustului Grayscale a înregistrat în ultima vreme investiții instituționale consistente în fondul său de bază. Datele Glassnode au arătat că investitorii instituționali au adăugat în mod constant milioane de dolari în fiecare săptămână, cu aproape 140 de milioane de dolari investiți în săptămâna care s-a încheiat, la 25 februarie. 

Deși nu este în concordanță cu alte piețe, se pare că instituțiile caută să își sporească expunerea la criptoactive într-o perioadă de scăderi masive în sectoarele care au fost anterior „vaci de muls”, precum tehnologia. 

În ciuda fluxurilor de numerar pozitive, GBTC are nevoie să profite de circumstanțele sale favorabile actuale. În condițiile în care Canada a aprobat deja primul ETF pentru bitcoin, Grayscale ar putea avea în curând o concurență serioasă, fie în țară, fie în străinătate.  Pe baza datelor, se pare că cererea există, așa că va fi interesant de văzut ce se va întâmpla în lunile următoare în ceea ce privește creșterea accesului.

Doriți și o porție de bitcoin la burgerul acela?

Shake Shack US oferă recompense în criptoactive clienților care folosesc aplicația Cash App atunci când cumpără mâncare. Clienții care folosesc Cash Card sau programul de recompense al Cash App vor recupera 15% din valoarea achiziției lor în bitcoin.

Deși oferta este valabilă doar până la jumătatea lunii martie, acesta este doar cel mai recent brand de consum care intră pe piața cripto. Potrivit declarațiilor directorilor pentru Wall Street Journal, această promoție a fost pur și simplu un test de fezabilitate – atât în ceea ce privește atragerea clienților mai tineri, cât și pentru a vedea dacă adoptarea la o scară mai mare a criptoactivelor are sens pentru afacere. 

Shake Shack nu este primul brand de consum care testează și învață și, după părerea mea, este foarte posibil să vedem o serie de alte branduri care încearcă promoții la scară mică, pe măsură ce experimentează modul în care criptoactivele pot sau nu să se integreze în afacerile lor. 

Cu case de modă precum Gucci sau Adidas intrând în spațiul NFT, reducerile oferite la achiziții folosind cripto sau creșterea optiunilor de a le utiliza la cumpăraturi ar putea deveni în curând un lucru obișnuit.

Au început înscrierile pentru competiția Social Impact Award. 10.000 de euro premii pentru idei de afaceri sociale

Economistul
-
0
Au început înscrierile pentru competiția Social Impact Award. 10.000 de euro premii pentru idei de afaceri sociale

Vrei să calci pe urmele antreprenorilor sociali care au schimbat lumea? Vineri, 4 martie, s-a lansat ediția 11 a Social Impact Award România, parte a competiției internaționale care susține tinerii profesioniști, studenții și elevii care vor să devină antreprenori sociali. Tinerii între 14 și 30 de ani care își doresc să aducă soluții inovative la probleme sociale curente sunt așteptați să aplice până pe 10 mai intermediul platformei online: www.socialimpactaward.net/romania/.

În cadrul SIA 2022, participanții au acces la o comunitate internațională de antreprenori sociali, premii în valoare totală de 10.000 de euro, un program de 3 luni de incubare și mentorat alături de antreprenori sociali români cu experiență. 

În timpul programului educațional din primăvară, echipa SIA desfășoară peste 10 ateliere de antreprenoriat în orașe ca Brașov, Râmnicu Vâlcea, Timișoara, Făgăraș sau București dintre care 2 într-o comunitate de tineri vulnerabili din medii institutionalizate.

După primirea aplicațiilor până în 10 mai, juriul va selecta 15 idei de proiecte care vor intra într-o etapă de dezvoltare și incubare a ideilor pe parcursul verii. Juriul este format din Diana Certan, Director, Organizația Umanitară Concordia, Anca Luca, Senior Brand Manager, BCR, Alina Kasprovschi, Director Executiv, Fundația Comunitară București, Angela Achiței, Președinte ADV România, Andrei Coșuleanu, Fondator, Act for Tomorrow, Zoltan Bereczki, Președinte, Synergy Venture Catalizer și un reprezentant SAP România. Perioada de incubare vine cu resursele necesare, astfel încât tinerii să își dezvolte ideea mai departe. 

Incubarea oferă acces la:

  • sesiuni individuale de mentoring;
  • metode și instrumente de lucru specifice antreprenoriatului social;
  • o comunitate națională și globală de tineri antreprenori sociali;
  • suport în înțelegerea priorităților și în acționarea în direcția lor;
  • 3 premii a câte 3000 de euro și premiul publicului de 1000 de euro
  • Burse de participare la SIA International Summit în Viena, Austria.

Ce este Social Impact Award?

Social Impact Award este o ​competiție internațională de idei de afaceri sociale pentru tineri, fiind prezentă în 17 țări și de 11 ani în România. Scopul principal al programului este de a dezvolta tineri antreprenori și de a pune antreprenoriatul social pe harta oportunităților de carieră. Tinerii antreprenori, studenții și liceenii care își doresc să aducă soluții la probleme sociale curente într-un mod inovator pot primi contextul și resursele necesare pentru a crește de la idee la o afacere socială. 

Mai multe detalii găsiți și pe pagina noastră de Instagram. 

În România proiectul a ajuns la ediția cu numărul 11  și este organizat de echipa Social Innovation Solutions, cu sprijinul BCR România și SAP și alături de partenerii internaționali Erste Foundation și Vienna University.

Misiunea Social Innovation Solutions este să susțină indivizi și organizații să înțeleagă transformările viitorului și să dezvolte soluții sustenabile de tehnologie, politici publice și antreprenoriale. SIS dezvolră incubatoare și acceleratoarele în CEE cum ar fi: Future Makers, Social Impact Award, Transformator & Switch; conversațiile globale & platforme educaționale: Future Summit, Future Talks & Sustainable Futures și cursuri de foresight & sustenabilitate.

UCRAINA: INTESA SANPAOLO DONEAZĂ 10 MILIOANE EURO

Economistul
-
0
UCRAINA: INTESA SANPAOLO DONEAZĂ 10 MILIOANE EURO

Grupul Intesa Sanpaolo va dona 10 milioane de euro pentru a sprijini măsurile de solidaritate și ospitalitate pentru poporul ucrainean. Donația Băncii va fi destinată sprijinirii activității organizațiilor locale și internaționale, care vor fi identificate în curând.

Carlo Messina, CEO Intesa Sanpaolo

Carlo Messina, CEO al Intesa Sanpaolo, a explicat intervenția Grupului:

„Intesa Sanpaolo a fost întotdeauna profund implicată în comunitățile sale, printre oamenii din teritoriile în care își desfășoară activitatea. În calitate de grup bancar european lider și singura bancă italiană prezentă în Ucraina, intenționăm să dăm un semn concret de apropiere poporului ucrainean afectat de această gravă urgență umanitară.”

„Această inițiativă se adaugă celor deja existente initiate pentru a-i ajuta pe oamenii noștri din subsidiara ucraineană Pravex, colegi care nu au încetat niciodată să susțină țara, să deschidă sucursale și să asigure servicii bancare în circumstanțe severe. Rămânem aproape de ei și de familiile lor și le mulțumim încă o dată. De asemenea, vreau să le mulțumesc oamenilor noștri din subsidiarele din Slovacia, Ungaria, România și Moldova pentru ceea ce fac pentru a primi și susține colegii noștri ucraineni.

„În urma deciziei adoptate împreună cu președintele Consiliului de Administratie Gian Maria Gros-Pietro, Grupul își propune să ofere 10 milioane de euro pentru a sprijini proiectele de solidaritate și ospitalitate pentru cei afectați de această criză. Urgența umanitară din ce în ce mai gravă face ca aceasta să fie o inițiativă absolut necesara, pentru a oferi ajutor concret și imediat, atât acum, cât și  în viitoare.

„Pe lângă aceasta, pregătim o campanie de strângere de fonduri prin intermediul platformei noastre non-profit de crowdfunding For Funding, menită să combine sprijinul nostru suplimentar cu fondurile pe care le putem mobiliza pentru a sprijini persoanele aflate în nevoie”.

PwC Women in Work Index: Inegalitățile s-au accentuat în timpul pandemiei, ștergând cel puțin doi ani din progresul înregistrat în ultimul deceniu

Economistul
-
0
PwC Women in Work Index: Inegalitățile s-au accentuat în timpul pandemiei, ștergând cel puțin doi ani din progresul înregistrat în ultimul deceniu

Inegalitățile dintre femei și bărbați pe piața muncii s-au accentuat în timpul pandemiei, ștergând cel puțin doi ani din progresul înregistrat în ultimul deceniu, potrivit raportului PwC „Women in Work Index”, care arată că acum vor fi necesari ani și chiar decenii pentru a reduce decalajele.

După 10 ani de progrese lente, dar consistente, ale femeilor, indicele a scăzut pentru prima dată în istoria sa, iar cei doi factori principali care au contribuit la această scădere au fost șomajul mai ridicat și ratele reduse de participare a femeilor pe piața muncii în perioada cea mai gravă a pandemiei. Responsabilitățile legate de îngrijirea copiilor și de munca domestică au jucat un rol semnificativ în determinarea femeilor să părăsească piața muncii, mai arată raportul.

Estimările arată, astfel, că vor fi necesari 33 de ani pentru ca rata de participare a femeilor la forța de muncă să o egaleze pe cea de 80% a bărbaților, nouă ani pentru a egala rata actuală a șomajului din rândul bărbaților și 63 de ani pentru a elimina diferența de salarizare.

„Pandemia COVID-19 a făcut ca obiectivul egalității de gen pentru femeile de pe piața muncii să fie o provocare și mai mare. Pentru a inversa regresul înregistrat în ceea ce privește rezultatele femeilor în materie de ocupare a forței de muncă, avem nevoie ca guvernele și companiile să vină cu politici eficiente care să ia în considerare în mod explicit nevoile femeilor și ale altor grupuri dezavantajate. Acest lucru este esențial dacă dorim să îmbunătățim egalitatea și să obținem un viitor mai echitabil pentru toată lumea, atât la locul de muncă, cât și în societate”, a declarat Larice Stielow, Senior Economist PwC UK.

Indicele estimează un „decalaj COVID-19”, care compară pierderile de locuri de muncă cu creșterea ocupării forței de muncă preconizată înainte de pandemie, constatând că sunt cu 5,1 milioane mai multe femei  în șomaj și cu 5,2 milioane mai puține femei care muncesc, față de ceea ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc pandemia.

Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor în cadrul OCDE ar putea crește PIB-ul OCDE cu 6 trilioane de dolari pe an. În același timp, reducerea diferențelor de remunerare între femei și bărbați ar putea crește câștigurile femeilor în cadrul OCDE cu 2 trilioane de dolari pe an, arată raportul.

Potrivit analizei PwC, sunt necesare acțiuni politice eficiente pentru a obține o mai mare egalitate de gen la locul de muncă la nivel mondial: opțiuni de lucru flexibile care să adreseze inegalitățile generate de îngrijirea neremunerată și munca domestică, concediul parental plătit egal, care să contribuie la redistribuirea sarcinii inegale de îngrijire suportate de femei, programe de îmbunătățire a competențelor, recalificare și antreprenoriat.

Și mai importantă va fi necesitatea ca guvernul și întreprinderile să sprijine femeile pentru a beneficia de oportunitățile de angajare create de tranziția economiilor OCDE către un nivel net zero.  

Noua Zeelandă ocupă primul loc în topul țărilor cu cele mai mari progrese pe piața muncii pentru femei, pentru prima dată în istoria de 10 ani a indexului, urmată de Luxemburg și Slovenia.

Regatul Unit a urcat șapte poziții (de pe locul 16 pe locul 9), fiind cea mai mare creștere în clasament dintre toate cele 33 de țări OCDE.  În schimb, Canada a înregistrat cea mai mare scădere în clasament, coborând opt locuri, de pe 12 pe 20. Statele Unite au coborât patru locuri, de pe poziția 22 pe 26.

Indicele PwC „Women in Work Index”, aflat acum la cea de-a zecea ediție, evaluează rezultatele ocupării forței de muncă a femeilor din cele 33 de țări OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). 

Studiu Starcom România: timpul petrecut pe dispozitive a crescut

Economistul
-
0
Studiu Starcom România: timpul petrecut pe dispozitive a crescut

Starcom România lansează ediția 2021 a studiului de referință Consumer Report, care analizează comportamentul consumatorilor români în materie de preferințe de cumpărare, consum de conținut online și offline, activități practicate acasă și în afara casei, precum și utilizarea tehnologiei. Ajuns la cea de-a 8-a ediție, studiul oferă informații deosebit de valoroase pentru înțelegerea consumatorilor și a evoluției comportamentului acestora.

Studiul a avut în vedere patru categorii de consumatori, după cum urmează: 

  • Familii cu copii („Families with kids”) – familii care au copii cu vârsta până în 14 ani, cei mai mulți având vârsta cuprinsă între 18-45 ani; 
  • Adolescenţi („Teens”) – tineri cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani, majoritatea elevi; 
  • Tinerii necăsătoriţi („Single Youth”) – cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani, fără copii; 
  • Familii fără copii în grijă („Families without kids”) – majoritatea membrilor familiei au peste 45 de ani şi nu au în grijă copii cu vârsta sub 14 ani.

„Iată-ne ajunşi la cea de-a opta ediţie a Consumer Report, o ediţie în care observăm schimbări în ceea ce priveşte obiceiurile de consum media ale românilor, schimbări accentuate de contextul pandemic. De la an la an, Consumer Report este mai bogat în informaţii, urmărind principalele activităţi ale românilor din mediul urban, comportamentul la cumpărăturile atât offline, cât și online, valorile fundamentale în funcţie de segmentul de vârstă şi noi studii de caz foarte interesante realizate pornind de la insight-urile pe cele 4 segmente analizate. În varianta interactivă, pe care o puteţi accesa de pe site-ul www.starcomblog.ro, pe langa evoluţii ale acestor comportamente faţă de anii 2020 si 2019, veţi găsi integrate și o selecţie de studii, parte din seria Starcom HumanGraphExperience, cele mai cunoscute fiind Black Friday și Influence Me”, a declarat Andreea Zanfir, Head of Consumer Insights, Starcom România

Cele mai importante aspecte prezentate pe larg în ediţa 2021 a Consumer Report

Utilizarea televizorului și a altor dispozitive

Televizoarele inteligente continuă să câștige teren, 2021 fiind primul an în care dispozitivele inteligente sunt utilizate în aceeași măsură ca și cele tradiționale de către populația din mediul urban. Adolescenții și tinerii sunt primii care adoptă noua tehnologie, ambii înregistrând o creștere de două cifre comparativ cu anul precedent. În același timp, bărbații tineri înregistrează cele mai mari creșteri: +16% în rândul adolescenților și +11% în rândul tinerilor adulți. Noile tehnologii de ecran sunt adoptate mai rapid de bărbații mai în vârstă, în timp ce televizoarele cu tuburi devin o excepție.

Consumul de conținut online

Deținerea de dispozitive (laptop, tabletă, desktop și consolă) a scăzut în perioada pandemiei, pe toate segmentele de consumatori. Cel mai probabil, această scădere a fost cauzată de faptul că oamenii au început să lucreze de acasă și au folosit echipamente de la birou. Pe de altă parte, timpul petrecut pe dispozitive a crescut, ceea ce arată că principalii posesori sunt, de asemenea, și mari utilizatori. Comparativ cu perioada pre-pandemică, se observă o creștere a numărului de smartphone-uri pe toate segmentele, oamenii preferând în prezent să acceseze internetul mai mult de pe acest dispozitiv.

Frecvența folosirii telefonului mobil

Putem observa o scădere a activităților desfășurate săptămânal pe telefoanele mobile. În cele mai multe cazuri, oamenii folosesc telefonul pentru socializare (în special familiile cu copii) și pentru divertisment (în special adolescenții). Folosirea e-mailului sau accesarea site-urilor de știri sunt două activități pe smartphone, care au crescut în ultimul an.

Consum de conținut audio offline & online

Conținuturile audio online sunt preferate de tineri, aceștia reprezentând aproape două treimi din numărul de ascultători. În 2021, aproximativ 3% dintre ascultători au migrat de la offline la online. În ceea ce privește distribuția pe sexe, observăm o creștere semnificativă a numărului de femei care ascultă conținut audio atât online, cât și offline. În ceea ce privește locul în care ascultăm, se observă faptul că „Acasă” este locul preferat de familiile fără copii, în timp ce familiile cu copii preferă să asculte radioul în mașină. 

Programele radio & frecvența ascultării acestora

Consumul total de conținut radio a scăzut față de primul an de pandemie, în special în rândul persoanelor tinere din zonele urbane. Muzica rămâne principalul motiv de ascultare a posturilor radio și în acest an. În comparație cu anul 2020, programele de știri au pierdut ascultători, în special din rândul persoanelor mai în vârstă.

Conținutul audio: tipuri de muzică și evenimente

Fără diferențe notabile față de anul trecut, muzica Pop / Disco / Dance rămâne muzica preferată de toate categoriile de vârstă. Adolescenții și tinerii, în special de sex masculin, sunt mai atrași de muzica Rap / Hip Hop. De asemenea, adolescenții preferă uneori muzica ale cărei versuri sunt mai emoționante, iar stilurile de dans mai complexe, cum ar fi manele sau muzică orientală și muzică latino. Muzica rock este ascultată mai mult de tinerii necăsătoriți, în timp ce familiile preferă ritmuri mai liniștite / muzică ambientală. 

În ceea ce privește evenimentele preferate de consumatori, la nivelul întregii populații, fără diferențe majore de gen, cele mai populare evenimente sunt cele legate de vizitarea muzeelor și concertele de muzică. Tinerii tind să aprecieze mai mult concertele, în timp ce familiile tind să prefere teatrele și muzeele.

Conținut editorial: offline versus online

Consumatorii din mediul urban citesc conținut editorial online și offline într-o măsură similară, adolescenții și tinerii necăsătoriți fiind mai interesați de conținutul digital. Cu toate acestea, indiferent de vârstă, se observă, comparativ cu datele din anul 2020, scăderi mari ale conținutului editorial atât online, cât și offline. Acestea au fost, cel mai probabil, declanșate de posibilitatea de a citi subiecte similare în social media sau postate de către influenceri. Toți consumatorii preferă conținutul editorial scurt, citind în medie sub 30 de minute pe zi.

Frecvența cititului și preferințe privind cărțile

Procentul persoanelor care nu citesc cărți a crescut foarte mult, în special în rândul adolescenților, de la 58% în 2020, la 72% în 2021, dar și în rândul familiilor cu copii, de la 64% în 2020, la 74% în 2021. Adolescenții preferă proza sau poezia, cel mai probabil legate de obligațiile școlare. Există o creștere semnificativă a consumului de cărți SF în rândul tinerilor necăsătoriți, față de anul trecut, acest gen de lectură fiind în topul preferințelor acestora. Dacă în 2020, cărțile pentru copii erau de departe cele preferate în rândul familiilor cu copii, în 2021 acestea sunt la egalitate cu proza.

Procentul de persoane care nu citesc cărți electronice este, în scădere față de 2020, în special în rândul adolescenților și al tinerilor singuri. În 2021, adolescenții și tinerii preferând să citească mai mult lunar sau trimestrial cărți electronice.

Activitățile săptămânale în afara casei și sportul preferat

Majoritatea românilor petrec cel puțin 3 ore pe zi în afara casei, în special pentru a se plimba sau pentru a-și vizita cunoștințele. Tinerii și adolescenții sunt categoriile care petrec cel mai mult timp în afara gospodăriei, deoarece au un stil de viață activ.

La nivelul întregii populații, indiferent de sex și vârstă, cele mai populare sporturi rămân fotbalul și atletismul. Bărbații preferă fotbalul și ciclismul, în timp ce femeile optează pentru alte sporturi individuale și atletism. Tinerii au ca primă opțiune fotbalul, iar anul acesta observăm că în preferințele adolescenților de sex masculin, tenisul devine prima opțiune. În cazul tinerelor și al adolescentelor, handbalul și sporturile individuale se află pe primul loc în topul preferințelor.

Activitățile săptămânale acasă

În ceea ce privește activitățile desfășurate acasă, observăm că, în mod tradițional, femeile sunt preocupate în primul rând de gătit și de lectură, în timp ce bărbații sunt mai mult axați pe realizarea diverselor reparații în casă.

Comportamentul la cumpărături

În 2021 observăm o creștere a loialității față de marcă în ceea ce privește comportamentul general de cumpărături, în special în rândul familiilor cu copii. Adolescenții români se bucură mai mult de experiența de cumpărare din diferite magazine, în timp ce tinerii singuri sunt mai sensibili la preț decât în 2020 (cel mai probabil din cauza incertitudinii financiare și a creșterii prețurilor). În 2021, românii din mediul urban au fost mai atenți la numele mărcii și la preț decât la caracteristicile produsului, indiferent de etapa de viață în care se află aceștia. Totuși, un interes mai mare pentru ofertele speciale este manifestat de familiile cu copii.

E-commerce 

Cu toate că românii din toate segmentele de vârstă continuă să prefere forma tradițională de cumpărături, cumpărăturile online au devenit mai populare decât anul trecut în rândul adolescenților și al tinerilor necăsătoriți. În plus, se așteaptă o creștere și în rândul segmentelor mai mature de consumatori, datorită unei perioade de digitalizare accelerată. Magazinele mici de cartier rămân preferatele românilor din mediul urban datorită proximității și aprovizionării imediate, însă observăm o creștere a vizitelor săptămânale la supermarketuri și hipermarketuri, în special în rândul adolescenților și tinerilor singuri. Piața rămâne populară în rândul familiilor. 

De asemenea, anul 2021 pare că a fost anul în care oamenii au acordat cea mai mare atenție prețului produselor. Familiile cu copii rămân cele mai orientate către preț și mai atente la condițiile de livrare atunci când aleg un retailer online, în timp ce adolescenții sunt cei mai atrași de reputația site-ului și de ofertele speciale (deoarece cel mai probabil nu au încă un buget propriu). Chiar dacă majoritatea românilor din mediul urban continuă să folosească plata la livrare, observăm o creștere semnificativă a plăților pe website, în special în rândul tinerilor singuri.

În privința produselor preferate, îmbrăcămintea și încălțămintea rămân cele mai populare produse cumpărate online, în special în rândul femeilor tinere singure. În timp ce segmentul tinerilor singuri sunt principalii cumpărători pentru majoritatea tipurilor de produse, observăm că adolescenții sunt mai activi în cazul produselor cosmetice/de îngrijire personală (în special adolescentele) iar familiile cu copii în cazul electrocasnicelor mari (în special bărbații).

Valorile consumatorilor români

Toate segmentele continuă să fie ghidate de nevoia de a se întâmpla ceva, acest lucru fiind cel mai vizibil în rândul adolescenților, deoarece aceștia sunt și cei mai activi. În 2021, nevoia de conectare a fost înlocuită de nevoia de a crede, fiind o declarație de pozitivitate și de a merge înainte în contextul actual. Tinerii singuri continuă să își dorească controlul asupra vieții lor, dar și să își dorească mai mult pentru a reuși, în timp ce familiile rămân atașate de cei dragi, fiind conduse de nevoia de afecțiune.

Pe o piață a vinului de peste 406 milioane de euro, BASF România lansează a 7-a ediție a concursului dedicat industriei de profil

Economistul
-
0
Pe o piață a vinului de peste 406 milioane de euro, BASF România lansează a 7-a ediție a concursului dedicat industriei de profil

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță lansarea celei de-a 7-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”. Competiția este dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare. 

Și în acest an, concursul „Povești cu vinuri românești” se va desfășura în 4 faze,  organizate în funcție de marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), vor desemna câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Finala națională, ce va avea loc la mijlocul lunii mai, va cuprinde astfel 36 de vinuri. 

Mario Tomsic, Country Manager BASF Agricultural Solutions Romania

„Prima ediție a concursului a fost organizată în 2016 și, încă de atunci, a rămas o inițiativă de a sprijini cramele mici și mijlocii din România. În urma programului de reconversie pentru vița de vie, început în anul 2009, în multe zone din țară s-au înființat plantații viticole, urmate deseori de crearea sau modernizarea cramelor. Acest program de sprijin a contribuit la o revigorare a domeniului viti-vinicol din România și a impulsionat producerea vinurilor românești”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Potrivit afirmațiilor sale, dezvoltarea industriei de profil din România se confruntă cu provocarea promovării și vânzării produselor nou lansate, respectiv branduri și crame mai puțin cunoscute, care însă realizează vinuri de calitate. 

„Pentru cramele mici și mijlocii (sub 100 ha), competiția cu producătorii foarte cunoscuți este cumva dezechilibrată. Producătorii mari, consacrați, exploatează suprafețe mult mai mari de viță de vie, își distribuie vinul pe scară largă, la nivel național, și dețin în portofoliu branduri deja cunoscute. Astfel, proiectul nostru, «Povești cu vinuri românești» a fost lansat din dorința de a susține acest segment al pieței, un aspect important fiind faptul că nu este percepută nicio taxă pentru participare”, a subliniat Mario Tomšić.

Un alt avantaj major al competiției susținute de BASF Agricultural Solutions România este acordarea de premii consistente pentru dezvoltarea afacerii. Spre exemplu, ediția din acest an va oferi câștigătorilor din faza națională un premiu în valoare de 5.000 de euro, constând, la alegere, în utilaje pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie sau produse BASF. Potrivit companiei, scopul acestor premii este să ajute viticultorii în a obține struguri de calitate din care să fie realizate vinuri remarcabile. 

Cele patru etape regionale sunt grupate în funcție de principalele zone recunoscute la nivel național pentru producția de vin – Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, Transilvania și Banat. Raportat la principalele crame care se înscriu în concurs, cca. 23% dețin o suprafață cultivată sub 10 hectare, aproximativ 60% cultivă suprafețe între 11 – 50 ha, iar 17% cultivă între 51 – 100 ha de viță de vie.  

„Dincolo de premiile atractive pentru producătorii mici și mijlocii, alte avantaje ale participării la concursul nostru sunt introducerea finaliștilor într-un catalog de vinuri realizat anual care se distribuie către întreaga industrie de profil și partenerii BASF, promovarea cramelor și a oenologilor din România, cât și recomandări privind tehnologii care se pot aplica pentru obținerea unei culturi sănătoase”, a mai spus Country Manager-ul companiei. 

În ceea ce privește mecanismul de jurizare, comisia formată din membri ADAR utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Astfel, toate probele de vin sunt evaluate „în orb” – niciun membru al juriului nu cunoaște cărui concurent îi aparține proba de vin analizată. Ordinea degustării se respectă cu strictețe – întâi se evaluează vinurile albe, apoi cele roze, apoi cele roșii. În același timp, examinarea se face din punct de vedere vizual, olfactiv și gustativ.

Concursuri dedicate etichetelor din piața de vinuri 

Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei au șansa de a vota cea mai atractivă etichetă, fiind oferite premii valoroase. Pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertising-ului va alege eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață. 

„Noua componentă de competiție introdusă în acest an, dedicată etichetelor vinurilor înscrise în concursul „Povești cu vinuri Românești” are rolul de a face cunoscute produsele către un target nișat, educat și care deține capacitatea de a recunoaște valorile unui vin. Astfel, în juriu am ales profesioniști cu experiență dovedită: Liviu Țurcanu (Creative Director, Mercury360 Communications), Alex Mălăescu (Creative Partner, Long Shot), Joaquin Bonilla – (Creative Director Consultant, Godmother), Gelu Florea (Senior Art Director, Godmother) și Cezar Necula (Senior Art Director/ Founder, Kingstag Studio)”, a afirmat Mario Tomšić.

Premiul oferit în cadrul competiției jurizate de profesioniști constă într-o licență, timp de un an, pentru aplicația Agrivi destinată farm management-ului. 

Piața vinului din România –  2 miliarde de lei
(peste 406 milioane de euro) în 2021

„Unul dintre aspectele importante luate în calcul atunci când am decis să oferim pieței de profil șansa unui astfel de concurs, a fost faptul că viticultura are un potențial deosebit în România, un istoric important, condițiile fiind favorabile. Mai mult decât atât, această industrie poate reprezenta statutul de ambasador pentru România și peste hotare. Un alt aspect a fost acela ca noi, BASF Agricultural Solutions România, să contribuim în mod direct prin recomandări și soluții, la obținerea unor producții sănătoase de struguri. Doar așa se poate discuta de vinuri de bună calitate, pornind de la o materie primă excelentă”, a declarat Mario Tomšić.

Astfel, potrivit estimărilor sale, piața locală de vin s-a situat, în 2021, la cca, 2 miliarde de lei, în timp ce volumul a ajuns la aproximativ 530 de milioane de litri de vin. România se situează, astfel, pe locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al volumelor produse, după Italia, Spania, Franța, Germania, Portugalia, și pe locul 13 la nivel mondial. 

„Anul 2021 a fost unul foarte bun pentru viticultură și vinificație, astfel încât România a fost printre puținele țări din UE care au înregistrat o creștere a producției. Estimările OIVV indică o majorare a producției de vin, în 2021, pentru țara noastră cu 37% față de 2020, fiind cea mai mare creștere din UE”, a încheiat Mario Tomšić.

EVENIMENTUL FILOSOFIC AL ANULUI 2022

Economistul
-
0
EVENIMENTUL FILOSOFIC AL ANULUI 2022

În perioada 3-8 iulie 2022, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir va organiza lucrările celui de-al 30-lea Congres al Asociației Internaționale pentru Filosofia  Dreptului și Filosofie Socială (IVR). Asociația Internațională pentru Filosofia Dreptului și Filosofie Socială (IVR) este o organizație academică centrală mondială, înființată în scopul studierii și promovării filosofiei juridice și a filosofiei sociale. A fost fondată în 1909 ca Internationale Vereinigung für Rechts – und Witschaftphilosophie, redenumită International Vereinigung für Rechts – und Sozialphilosophie, în 1933. Activitățile principale ale IVR includ: un Congres Mondial la fiecare doi ani, publicarea Revistei internaționale Archiv für Rechts – und Sozialphilosophie (ARSP) și Enciclopedia IVR a Filosofiei Dreptului și Filosofiei Sociale. Sediul IVR este în Wiesbaden (Republica Federală Germania). 

Asociația numără peste 3000 de membri din întreaga lume. Ea are în compunere 41 de secții naționale – printre care și Secția România. IVR este condusă de Comitetul executiv care este prezidat de către președintele Asociației – în prezent Prof. Matthias Mahlmann (Elveția). Congresele  IVR se disting prin vorbitori de talie mondială, prin reunirea unor personalități de mare prestigiu internațional, generând ocazii excepționale pentru schimburi de opinii și discuții aprofundate asupra generoaselor tematici ale filosofiei dreptului și filosofiei sociale.

Cel de-al 30-lea Congres Mondial IVR va avea ca temă centrală Justice, Community and Freedom (Dreptate, Comunitate și Libertate). Organizarea Congresului reprezintă un efort comun la care participă resursele Asociației internaționale IVR, cele ale Universității Creștine Dimitrie Cantemir și ale Asociației Române pentru Filosofia Dreptului. Printre membrii Comitetului de Organizare regăsim nume consacrate în domeniile juridic și filosofic, precum Prof. Corina Dumitrescu (Universitatea Creștină Dimitrie Catemir), Prof. Matthias Mahlmann (Universitatea din Zurich și Președintele IVR), Prof. Ann Cudd (Universitatea din Pittsburgh), Prof. Ion Craiovan (Președintele Asociației Române pentru Filosofia Dreptului) și alții.  

Sediul Universității Creștine Dimitrie Cantemir, București

Congresul IVR 2022 va reprezenta și un prilej de a sărbători trei momente filosofice decisive: 200 de ani de la apariția monumentalei lucrării hegeliene Gruntlinien der Philosophie des Rechts, împlinirea centenarului nașterii lui John Rawls, precum și aniversarea a 50 de ani de la publicarea lucrării sale A Theory of Justice. Este o extraordinară oportunitate pentru organizatori de a aduce un omagiu excelenței intelectuale a acestor titani. 

Zeci de țări vor fi reprezentate la Congresul IVR 2022, cu tradițiile și paradigmele lor culturale, prilej de marcant schimb intelectual. Totodată, moștenirea românească va fi împărtășită în cadrul mai multor ateliere de lucru, circumscrise tradiției românești în filosofie și drept. Cele cinci excursii planificate pentru participanții înscriși, vor oferi ocazia de a cunoaște România, cu frumusețea, istoria și cultura ei. Castelele Peleș și Bran, Palatul Mogoșoaia, precum și alte obiective istorice pline de tradiție și spiritualitate, se vor dovedi o experiență culturală de neuitat.

O seamă de vorbitori de marcă vor onora cu prezența lucrările acestui Congres: Prof. Brian Leiter (Universitatea din Chicago), Prof. Anita Allen (Universitatea din Pennsylvania), Prof. Elisabeth Holzleithner (Universitatea din Viena), Prof. George Letsas (University College London), Prof. Hyekyong Kim (Universitatea Inje), Prof. César Rodríguez-Garavito (Universitatea din New York), Prof. João Maurício Leitão Adeodato (Universitatea Nove de Julho), Prof. Tetsu Sakurai (Universitatea din Kobe). 

Amfiteatre ale Universității Creștine Dimitrie Cantemir

Vor fi organizate zeci de ateliere de lucru (Special Workshops) și grupuri de lucru (Working Groups). De asemenea, organizatorii pun la dispoziția participanților premii consistente în bani. Vor fi premiate cea mai bună lucrare a unui student participant la Congres, cea mai bună contribuție a unui doctorand, precum și marele premiu pentru cea mai bună lucrare a Congresului IVR 2022, toate publicate în volumul dedicat acestui eveniment major. 

Site-ul web al Congresului ivr2022.org  pune la dispoziția celor interesați toate informațiile privitoare la această manifestare academică unică în România: modalitatea înscrierii la Congres, taxa de participare, programul de desfășurare, lista atelierelor înregistrate până în acest moment, recepțiile oferite, spectacolele artistice, premiile acordate cu prilejul Congresului.   

Aula Magna a Universității Creștine Dimitrie Cantemir

OTP Bank România a înregistrat un profit după impozitare de 58 milioane lei în 2021

Economistul
-
0
OTP Bank România a înregistrat un profit după impozitare de 58 milioane lei în 2021

OTP Group anunță rezultatele financiare pentru 2021. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat și ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat un profit după impozitare de 58 milioane lei, pe parcursul lui 2021, peste dublul rezultatului raportat în anul precedent. 

Profitul operațional din 2021 a atins 123 milioane lei, într-o tendință descrescătoare față de anul precedent, în special din cauza creșterii cheltuielilor operaționale cu 18%. Cea mai mare parte a acestor costuri provine din strategia de dezvoltare a băncii, lansată în 2019, susținută de majorarea cheltuielilor cu personalul în urma creșterii cu 8%, față de anul trecut, a numărului mediu de angajați, precum și din creșterile salariale.

„Rezultatele din 2021 sunt o imagine clară a nivelului nostru de dezvoltare. Urmăm călătoria începută în 2019, care pas cu pas ne aduce mai aproape de obiectivul nostru de poziționare pe piață. Pe măsură ce cuantificăm operațiunile, observăm creșterea cotei de piață și rezultatele pozitive înregistrate la finalul anului, când atât activitățile de creditare cât și cele de economisire au crescut accelerat, cu două cifre. Prin urmare, abordarea noastră de a răspunde nevoilor clienților și de a le oferi instrumente bancare utile și bine concepute își dovedește eficiența și ne ajută să construim o relație și mai strânsă cu aceștia. Pe măsură ce punem în aplicare principalele noastre programe de investiții și de dezvoltare, cifrele indică în mod clar o creștere constantă a costurilor de operare și, cel mai important, acest lucru se întâmplă pe măsură ce ne mărim constant echipa. Aceste investiții reprezintă fundația unor noi creșteri, pe viitor. Astfel, vom urma aceeași strategie anul acesta și vom finanța economia și afacerile locale, atenuând, cât mai mult posibil, costurile de finanțare în creștere pentru clienții noștri, și continuând dezvoltarea digitală și extinderea rețelei, la nivel național”, a declarat Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România.

Venitul net din dobânzi a crescut cu 10%, ajungând la un total de 498 milioane lei. Dinamica a fost susținută de creșterea semnificativă de 21% a volumelor de credite performante, în timp ce performanța a fost atenuată de o ușoară reducere a marjelor nete de dobândă.

În 2021, costul total al riscului a fost de –46 milioane lei. Scăderea de 68% survenită față de anul anterior a rezultat din costul mai mic al riscului de credit față de perioada de bază și din eliberarea altor provizioane. În trimestrul al patrulea, provizioanele create pentru volumul mai mare al creditelor din stadiul 2 și stadiul 3 au dus la costuri de risc de credit de –10 milioane lei. Pe cealaltă linie de costuri de risc, au fost eliberate provizioane  de 25 milioane de lei, majoritatea fiind provenite din  litigii.

Volumul creditelor performante a crescut cu 21% în 2021, față de anul anterior, și cu 4% față de trimestrul precedent din 2021, fiind susținute de creșteri în toate domeniile de activitate. În primul rând, creditele ipotecare au crescut cu 25% față de anul precedent și cu 7% față de trimestrul al patrulea, în timp ce în trimestrul al treilea au fost introduse noi definiții pentru clasificarea creditelor acordate către IMM-uri și zona corporate. În consecință, anumite expuneri au fost reclasificate între cele două categorii.

Volumul depozitelor a crescut cu 17%, comparativ cu 2020. În ciuda acestei creșteri de succes a depozitelor, raportul credite – depozite s-a majorat cu 4 puncte ptocentuale față de anul anterior, ajungând la 118%.

Conform standardelor de raportare locale, activele băncii au atins nivelul de 18,5 miliarde lei, în creștere cu 24% față de nivelul consemnat în 2020.

Rata de adecvare a capitalului băncii rămâne la un nivel confortabil de 22,54% (+222 bps de la an), ca urmare a majorării capitalului de 200 milioane lei primită de la Grup, în decembrie 2021.

În 2021, OTP Group a înregistrat un profit net consolidat ajustat de 456 miliarde HUF (6.266 milioane RON), iar profitul contabil a fost de 497 miliarde HUF (6.821 milioane RON).

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (213iliarde HUF/ 2.928 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (77 miliarde HUF/ 1.054 milioane RON), Croația (33 miliarde HUF/ 459 milioane RON), Ucraina (39 miliarde HUF/ 536 milioane RON), Rusia (38 miliarde HUF/ 516 milioane RON), Serbia (32 miliarde HUF/ 441 milioane RON), OTP Slovenia (17 miliade HUF / 231 milioane RON), Muntenegru (4 miliarde HUF/ 57 milioane RON), Moldova (6 miliarde HUF/ 80 milioane RON) și subsidiara din Albania (6 miliarde HUF/ 76 milioane RON).

Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Main components of P&L account
in RON mn		20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
After tax profit without the effect of adjustments2258159%-17-1144-505%-365%
Income tax1-20 2-5-729%-378%
Profit before income tax2178268%-19-651-976%-366%
Operating profit163123-24%274536-19%34%
Total income6036416%153168167-1%10%
Net interest income45149810%1141311353%18%
Net fees and commissions53578%15131627%8%
Other net non-interest income9986-13%242517-33%-29%
Operating expenses-440-51818%-126-124-1326%4%
Total provisions-142-46-68%-46-5015-130%-133%
Provision for impairment on loan and placement losses-107-94-12%-38-48-10-79%-74%
Other provision-3448-240%-7-225 -434%









Main components of balance sheet
closing balances in RON mn		20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
Total assets15,50219,29724%15,50218,19319,2976%24%
Gross customer loans11,48713,88721%11,48713,35213,8874%21%
Gross customer loans (FX-adjusted)11,57513,88720%11,57513,37213,8874%20%
Stage 1+2 customer loans (FX-adjusted)10,81713,09821%10,81712,63513,0984%21%
Retail loans7,4116,717-9%7,4116,4616,7174%-9%
Corporate loans2,8985,75799%2,8985,5695,7573%99%
Leasing50862423%5086046243%23%
Allowances for possible loan losses-642-73514%-642-714-7353%14%
Allowances for possible loan losses (FX-adjusted)-651-73513%-651-718-7352%13%
Deposits from customers9,46911,14218%9,46910,79111,1423%18%
Deposits from customers (FX-adjusted)9,55311,14217%9,55310,79111,1423%17%
Retail deposits6,8215,857-14%6,8215,7095,8573%-14%
Corporate deposits2,7325,28493%2,7325,0825,2844%93%
Liabilities to credit institutions3,7895,39942%3,7894,8605,39911%42%
Total shareholders’ equity1,7012,21630%1,7011,9682,21613%30%
Loan Quality20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
Stage 1 loan volume under IFRS 9 (in RON million)9,21011,08520%9,21011,34011,085-2%20%
Stage 1 loans under IFRS 9/gross customer loans 80.2%79.8%-0.4%p80.2%84.9%79.8%-5.1%p-0.4%p
Own coverage of Stage 1 loans under IFRS 9 1.0%1.0%0.0%p1.0%1.1%1.0%-0.1%p0.0%p
Stage 2 loan volume under IFRS 9 (in RON million)1,5282,01232%1,5281,2792,01257%32%
Stage 2 loans under IFRS 9/gross customer loans 13.3%14.5%1.2%p13.3%9.6%14.5%4.9%p1.2%p
Own coverage of Stage 2 loans under IFRS 9 9.0%8.4%-0.6%p9.0%12.2%8.4%-3.8%p-0.6%p
Stage 3 loan volume under IFRS 9 (in RON million)7487895%7487337898%5%
Stage 3 loans under IFRS 9/gross customer loans 6.5%5.7%-0.8%p6.5%5.5%5.7%0.2%p-0.8%p
Own coverage of Stage 3 loans under IFRS 9 54.6%57.5%2.9%p54.6%58.5%57.5%-1.0%p2.9%p
Provision for impairment on loan and placement losses/average gross loans 0.99%0.75%-0.24%1.34%1.48%0.29%-1.19%-1.05%
90+ days past due loan volume (in RON million)516482-7%5164774821%-7%
90+ days past due loans/gross customer loans 4.5%3.5%-1.0%p4.5%3.6%3.5%-0.1%p-1.0%p
Performance Indicators20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
ROA0.2%0.3%0.2%p-0.4%-0.2%1.0%1.2%p1.4%p
ROE1.3%3.0%1.7%p-3.9%-2.2%8.7%10.9%p12.6%p
Total income margin4.20%3.75%-0.44%p4.01%3.83%3.62%-0.22%p-0.39%p
Net interest margin3.14%2.92%-0.23%p3.00%2.98%2.91%-0.07%p-0.09%p
Operating costs / Average assets3.06%3.03%-0.03%p3.31%2.82%2.84%0.02%p-0.46%p
Cost/income ratio73.0%80.8%7.8%p82.5%73.5%78.6%5.0%p-4.0%p
Net loans to deposits (FX-adjusted)114%118%4%p114%117%118%1%p4%p
FX rates (in HUF)20202021Y-o-Y4Q 20203Q 20214Q 2021Q-o-QY-o-Y
HUF/RON (closing)75.074.6-1%75.072.974.62%-1%
HUF/RON (average)72.672.80%74.071.773.63%-1%

Raportul complet publicat de OTP Bank Plc. poate fi consultat aici.

1...1.1371.1381.139...2.016Pagina 1.138 din 2.016