Aproape 20.000 de afaceri s-au închis în primele două luni din acest an, iar perspectivele primului semestru indică un record negativ al ultimilor 3 ani, un semnal că economia se află în dificultate. Cele mai mari probleme sunt în comerț, servicii, industria prelucrătoare și în sectorul construcțiilor, arată o analiză Sierra Quadrant.

Numărul companiilor în dificultate, aflate în insolvență, cu activitatea suspendată, radiată sau dizolvată, a crescut în primele două luni ale anului cu peste 20% față de aceeași perioadă din anul trecut, la 19.809 societăți.

11.227 de firme au fost radiate, mai multe cu 17,1% față de primele 2 luni din 2021, 5155 au fost dizolvate (+24,4%), 2465 și-au suspendat activitatea (+18%), iar 962 au intrat în insolvență (+22,2%), arată datele ONRC, consultate de Sierra Quadrant.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii din sectorul reorganizării business-urilor din România, datele de la Registrul Comerțului vin să confirme reculul economic semnificativ din acest început de an, cauzat de creșterea extrem de puternică a prețurilor utilităților, materiilor prime și a serviciilor, accentuării blocajului financiar și accesului tot mai limitat la creditare.

„După 2 ani de pandemie, firmele românești sunt, în marea lor majoritate, vlăguite financiar. Inflația, creșterea necontrolată a prețurilor la energie și gaze au făcut și vor continua să facă victime pe bandă rulantă în sectoarele productive. Nu este exclus ca estimările noastre privind numărul firmelor cu probleme în prima parte a anului 2022 să fie depășite, ca urmare a consecințelor inflației și înrăutățirii generale a condițiilor din economie”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.

Potrivit datelor statistice, cele mai multe victime sunt în sectorul comerțului, în servicii – HORECA și în construcții.

În sectorul comerțului, de exemplu, 1580 de firme au fost dizolvate, în primele două luni, cu 30% mai multe decât în 2021, 250 au declarat insolvența, 3032 au fost radiate și 745 și-au suspendat activitatea. Cele mai multe probleme au fost în București, Ilfov, Constanța, Cluj, Prahova și Timiș.

În construcții, 480 de firme au fost dizolvate (+23%), 183 au intrat în insolvență (+28%), 1030 au fost radiate (+18,1%) iar alte 161 și-au suspendat activitatea.

În industria prelucrătoare, 183 de companii și-au suspendat activitatea (+21%), 915 au fost radiate (+16%), 101 au intrat în insolvență și 440 au fost dizolvate (+16,7%).

„Radiografia financiară a începutului de an indică o accentuare a problemelor de finanțare a business-ului, dublată de o adâncire a pierderilor financiare generate de creșterea costurilor logistice. 6 din 10 firme aflate în dificultate în prezent au legătură cu consumul, iar scăderea vânzărilor în volum completează tabloul provocărilor economice ale începutului de an”, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit datelor statistice, dincolo de fluctuațiile obișnuite ale numărului de companii aflate în dificultate, principalul semnal de alarmă este faptul că sunt din ce în ce mai multe firme din sectorul producției.

„De la fabrici de pâine la producători de mobilă, subansamble din industrie sau firme din sectorul agricol (sere, ferme de animale, fabrici de prelucrare a produselor vegetale), creșterea costurilor operaționale le-a afectat puternic. În unele cazuri, triplarea prețurilor la energie și gaze, scumpirea semnificativă a motorinei și creșterea prețurilor materialelor de producție le-au trimis direct în incapacitate de plată. Pentru aceste firme, insolvența, concordatul preventiv, în general reorganizarea business-ului și protejarea în fața creditorilor au devenit principalele coordonate de supraviețuire”, afirmă specialiștii de la Sierra Quadrant.

Construcțiile, semnal de alarmă

Potrivit estimărilor companiei, printre sectoarele ce vor avea cea mai mult de suferit în 2022 se va afla cel al construcțiilor. Dincolo de cele aproape 2000 de firme aflate în dificultate în primele două luni, experții estimează că numărul companiilor cu probleme ar putea trece de 15.000 până la finele anului.

La finele anului trecut, 1044 de firme de  construcții se aflau în insolvență, 900 își suspendaseră activitate, 2999 erau declarate dizolvate și 6201 fuseseră radiate de la ONRC.

În acest început de an, numai în primele două luni 480 de firme au fost dizolvate (+23%), 183 au intrat în insolvență (+28%), 1030 au fost radiate (+18,1%) iar alte 161 și-au suspendat activitatea.

„Scumpirea puternică a materialelor de construcții alături de scumpirea utilităților a creat o presiune fără precedent pe această industrie. Războiul din Ucraina și embargoul la adresa Rusiei, de unde veneau cam 30% din materialele de construcții folosite pe piața noastră, au amplificat și mai mult criza din acest sector care, pe lanțurile economice, are impact asupra altor zeci de mii de firme din domenii diverse, de la dezvoltatorii imobiliari la intermedieri financiare și resurse umane”, arată analiza Sierra Quadrant.

Consumul, principalul motor al economiei, în pericol

Potrivit companiei, creșterea puternică a prețurilor și scumpirea creditării vor accentua și mai mult problemele din economie, în condițiile în care acestea, dincolo de sectorul industrial, afectează puternic puterea de cumpărare a românilor.

„Am ajuns, din păcate, în momentul pe care îl anticipam încă de anul trecut, când avertizam în privința pericolului inflației. Scăderea vânzărilor se simte mai ales în comerț, iar efectele se vor transmite multiplicat pe lanțurile economice. Iar scumpirea creditării și limitarea accesului la finanțare vor tăia puternic din potențialul de consum în mai toate ramurile economice, de la industria alimentară, la imobiliare și sectorul auto”, arată analiza.

Încrederea, factorul esențial pentru depășirea crizei

Potrivit analiștilor, dincolo de eforturile absolut necesare de limitare a inflației, una dintre cheile ieșirii cu succes din această perioadă economică tulbure o reprezintă depășirea stării de neîncredere în business.

„Neîncrederea în business este ca un cancer care afectează poate cel mai puternic economia. Să nu ai încredere să faci afaceri cu partenerii, să soliciți banii în avans sau avansuri extrem de mari pentru lucrările efectuate sau marfă înainte de livrare reprezintă obstacole care riscă să zdruncine puternic lanțurile de business, mai ales în România, o economie mică, vulnerabilă, slab capitalizată”, spune Ovidiu Neacșu.

Potrivit acestuia, fără încredere în parteneri, fără o documentare temeinică a business-ului și o evaluarea continuă a dinamicii partenerilor, va fi greu ca business-ul românesc să revină la dinamica dinaintea crizei COVID

Urmare a neîncrederii, a amânării plăților, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ în ultimii 2 ani, depășind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, față de 120 zile în 2020.

Un sondaj recent arăta, de altfel, că 7 din 10 companii întârzie să-și plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor.

Indisciplina financiară, vulnerabilitate structurală

Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naționale privind stabilitatea financiară, disciplina financiară laxă a companiilor rămâne o vulnerabilitate structurală importantă a companiilor din România.

„Restanțele la nivel agregat către partenerii nebancari s-au majorat cu 2,5 la sută (2 miliarde lei), ajungând la 82,8 miliarde lei la finalul anului 2020.

O pondere semnificativă a firmelor din economie continuă să înregistreze pierderi, fenomenul fiind accentuat și de condițiile pandemice (respectiv 233 mii de firme, reprezentând circa 32 la sută din totalul companiilor active în economie în anul 2020). În continuare, segmentul firmelor cu pierderi manifestă o persistență ridicată a rezultatelor negative.

Astfel, 32 la sută din firmele cu pierderi în anul 2020 au înregistrat pierderi în ultimii trei ani. Mai mult, 6,7 la sută din companiile cu pierderi au avut astfel de rezultate în fiecare din ultimii opt ani. Persistența pierderilor rămâne una dintre principalele cauze ale erodării capitalului și a nivelului ridicat de necesar de capitalizare și arată o disciplină la plată scăzută a sectorului și o eficiență redusă a mecanismelor de închidere a firmelor neviabile.

La finalul anului 2020, în economie s-au regăsit 248,7 mii de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată (reprezentând 34 la sută din numărul total al companiilor nefinanciare), în creștere cu 1,9 la sută față de anul 2019. Acestea generau 6,5 la sută din valoarea adăugată brută la nivelul economiei, angajau 13,7 la sută din totalul salariaților și dețineau 11 la sută din portofoliul creditelor acordate companiilor nefinanciare de către instituțiile de credit și 29 la sută din expunerile neperformante” se spune în raportul BNR.

Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza datelor oficiale de la Registrul Comerțului, statisticilor Eurostat, Frames și rapoartele Băncii Naționale a României.

În cei 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) respinge introducerea de noi taxe pentru IMM-uri și acordarea unor drepturi exclusive unei asociații private, conform unor reglementări aflate în fază de inițiativă legislativă. În acest sens, Consiliul Național al IMM-urilor prezintă următoarea analiză:

La Senat a fost înregistrată inițiativa legislativă nr. B254/2022 prin care se propune introducerea de noi taxe pentru toate societățile din România și noi sarcini administrative, cu costurile corespunzătoare, toate în favoarea unei asociații private .

Inițiativa reia propuneri mai vechi care au fost respinse sau declarate neconstituționale,   într-o formulare aproape identică, cu  Plx nr. 452/2020 (cunoscută pentru propunerea de a transfera gratuit terenurile Romexpo către o asociație privată).

Propunerea legislativă prevede introducerea de noi obligații birocratice și taxe pentru toți întreprinzători, astfel:

1. obligarea acestora  de a se înscrie într-un registru – Catalogul Firmelor – realizat de o asociație, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri și de a raporta orice modificare a actelor constitutive. 

Nivelul taxelor propuse este stabilit astfel:

1. 100 de euro/an pentru întreprinderi mari;
2. 75 de euro/an pentru întreprinderi mijlocii;
3. 50 de euro/an pentru întreprinderi mici;
4. 20 de euro/an pentru microîntreprinderi;
5. 10 de euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale.

2.obligativitatea de a obține un certificat de competențe pentru administrarea propriei activități– contra cost– în primul an de la înființare.

Proiectul încearcă, într-o formă mascată, să substituie Oficiul Național al Registrului Comerțului cu o asociație privată:– prin acordarea dreptului de a ține evidența tuturor profesioniștilor și a oricăror modificări ale actelor constitutive ale acestora (art. I pct. 3 din proiect, lit. m2-m5) și ținerea unui registru al administratorilor (art. I pct. 5 , referitor la art. 41 alin. 5); – obligarea ONRC de a pune la dispoziție cu titlul gratuit a înscrierilor din registrul comerțului, pentru a fi corelate cu Catalogul Firmelor, în fapt transferul bazei de date (pct. 3 din proiect, lit. m8);

Se acordă competențe exclusive unei asociații, care vor fi de asemenea contra cost, pentru certificarea tutorilor din cadrul companiilor, înregistrarea contractelor de parteneriat pentru formare profesională a elevilor, monitorizarea instruirii și participarea la evaluările elevilor în sistem dual.

Se propune sancționarea societăților prin introducerea obligației ca depunerea situațiilor financiare anuale să fie condiționată de achitarea taxelor pentru înscriere în Catalogul Firmelor (art. II din proiect) și obținerea certificatului de competență (art. IV din proiect).

De asemenea, se propune extinderea atribuțiilor prin „implicarea în realizarea de proiecte (…) de dezvoltare urbană durabilă menită să susțină mediul de afaceri” (art. I pct. 10 din proiect).

În acest mod  se încearcă să se dea o acoperire legală rolului de dezvoltator imobiliar, în legătură cu un presupus transfer gratuit al terenurilor Romexpo, fără nicio legătură cu obiectul de activitate al niciunei camere de comerț din Europa.

PROBLEME IDENTIFICATE ÎN CADRUL INIȚIATIVEI LEGISLATIVE

CNIPMMR a reacționat în mod constant asupra acestor inițiative care propuneau fie transferul registrului comerțului la o asociație privată, fie introducerea de taxe pentru întreprinzători în folosul unei asociații private sau acordarea gratuită a terenurilor Romexpo.

Inițiativa legislativă are aceleași probleme ca cea anterioară, după care a fost copiată (Plx nr. 452/2020):

• Proiectul încalcă dreptul constituțional la liberă asociere, obligând profesioniștii – societăți comerciale, PFA, întreprindere individuale și familiale – să se înscrie în Catalogul firmelor;
• Nu poate fi obligată o persoană juridică să se înscrie într-un registru realizat de către o structură asociativă și să achite și o taxă pentru acest lucru, care nu reprezintă un serviciu prestat în folosul acelei firme ci îndeplinirea unuia dintre obiectivele camerelor de comerț, pe care aceasta ar trebui să și-l realizeze prin mijloace proprii și nu prin forța coercitivă a unei legi. 
• Taxele reprezintă obligații fiscale ale persoanelor juridice care se achită numai în contraprestație cu un serviciu executat de către o autoritate publică;
• Se încalcă dispozițiile Constituției privind libertatea și dreptul de a exercita o activitate economică, prin obligarea obţinerii unui „certificat de competenţă” contra cost, iar potrivit proiectului în lipsa acestui certificat de competenţă, nu mai pot fi depuse situațiile financiare la unităţile Ministerului Finanţelor Publice.
• În Legea 31/1990 și în Codul Civil nu există nicio prevedere conform căreia persoana care administrează o persoană juridică de drept privat trebuie să îndeplinească anumite criterii de competență, pentru desemnarea reprezentantului legal fiind suficient acordul de voință al persoanelor care constituie persoana juridică.

• În majoritatea IMM-urilor, persoana asociatului unic se confundă cu persoana administratorului, prin urmare acesta nu poate fi obligat să dețină anumite competențe deoarece, odată cu învestirea propriilor fonduri în funcționarea firmei, el este singurul responsabil de eșecul sau reușita acelei afaceri;
• O asociație privată,  indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte prin proiect avantaje din partea statului prin introducere de taxe obligatorii, în afara Codului Fiscal.

Raportat la dispoziţiile Constituţiei României şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale sunt evidente problemele de constituţionalitate ale proiectului:

•  Proiectul de lege are un caracter individual, fiind conceput nu pentru aplicarea la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci unui singur subiect de drept – o asociație privată –  caz prestabilit expres. Această soluţie legislativă nu vizează stabilirea unor reguli cu aplicabilitate generală;
• Se încalcă principiul egalităţii prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat pentru oferirea de servicii întreprinzătorilor, o zonă în care primează libertatea comerțului şi concurența loială.

CNIPMMR reia solicitarea publică adresată asociației private de a prezenta programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al startup-urilor, derulate începând cu anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 m^2, prin HG nr. 1709/2004 şi HG nr. 2127/2004, pentru o perioadă de 49 de ani.

CNIPMMR solicită Senatului și Camerei Deputaților să respingă această inițiativă legislativă, care se înscrie în ciclul de propuneri reluate în mod suspect și constant, prin care se acordă unei asociații private atribuții de natura autorităților publice și introducerea de taxe publice exclusiv pentru interesul privat al acesteia.

Agenţii economici din județul Ilfov dețin 1548 de locuri de muncă vacante, conform datelor rezultate din propriile declarații, înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov. Oferta de locuri de muncă include 101 locuri – pentru studii superioare, 517 – pentru studii medii, 

156 – pentru muncitori calificaţi, 774 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director vânzări, manager, şef atelier, şef schimb, manager siseteme de transport, manager de zonă, fizician, cercetător în fizică, asistent de cercetare în fizică, inginer de cercetare în instalaţii, inginer mecanic, inginer chimist, inginer aviaţie, consilier tehnic, inginer sisteme de securitate, analist credite, responsabil procese, asistent comercial, specialist marketing, consilier juridic, copilot, asistent medical generalist, contabil, agent vănzări, asistent manager, funcționar administrativ, operator introducere, validare şi prelucrare date, recepţionist, gestionar depozit, agent transporturi, bucătar, îngrijitor vilă, vânzător, cameristă hotel, casier, agent de securitate, agent de securitate intervenţie, sudor, electrician auto, mecanic auto, tâmplar universal, şofer de autoturisme şi camionete, conducător auto transport rutier de mărfuri, stivuitorist, femeie de serviciu, spălător vehicule, ambalator manual, curier, casier încasator, portar, paznic, ajutor bucătar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Lanțul românesc de magazine de materiale și accesorii pentru mobilă MAM Bricolaj, prezent pe piața AeRo a Bursei de valori București, anunță trecerea de la conducerea prin administrator unic la consiliu de administrație format din trei membri. Hotărârea în acest sens a fost votată în cadrul adunării generale ordinare a acționarilor (AGOA). Cristian Găvan (foto), fondatorul și acționarul majoritar al companiei, a fost ales președinte al primului Consiliu de Administrație al MAM Bricolaj.

Cristian Găvan: „Am propus această structură de conducere pentru a forma o echipă managerială și mai performantă, cu potențial pentru valorificarea oportunităților și pentru a răspunde provocărilor ce stau în fața noastră, în acest context economic global. Noua echipă de conducere va permite MAM Bricolaj să mențină ritmul accelerat vizat pentru extinderea business-ului și să fie compania de succes care a câștigat încrederea celor care au decis să investească în acțiunile societății. Sunt onorat de votul acordat din partea acționarilor, care nu doar că reflectă încrederea lor, dar mă și responsabilizează.”

Ceilalți doi profesioniști aleși pentru a conduce compania listată de peste un an pe piața AeRo și aflată în plină dezvoltare sunt nume cunoscute din mediul de afaceri, cu experiență relevantă în managementul unor societăți de top în piețele pe care activează: Mihaela Humelnicu – cu experiență semnificativă la nivel local si internațional în domeniul financiar si de strategie de afaceri, este absolventă a programului Global MBA al IE Business School din Madrid, expert contabil cu acreditare CIMA si AICPA și a fost director financiar și administrativ în cadrul companiilor Bunge, Biofarm, Avon și Praktiker România. Între 2009 și 2012 a ocupat funcția de director financiar pentru Europa Centrală și de Est al companiei Avon Cosmetics, lucrând la regionala din Varșovia. Din 2016 este partener in cadrul companiei Ross Consultants  care activează în domeniul consultantei de business și de management; Romeo Iacob – cofondator și consultant în board-ul companiei Smart ID, specializată în furnizarea de soluții proprii de automatizare personalizate și complete ce se adresează companiilor din comerț, logistică și producție, cu scopul optimizării costurilor și creșterii productivității. Printre clienții Smart ID se numără multinaționale de top, precum Carrefour, Leroy Merlin, DHL sau lideri locali, precum eMAG, Sameday, Cargus.

MAM Bricolaj anunță că „a încheiat anul financiar 2021 cu un profit net în valoare de 1,8 milioane de lei și o cifră de afaceri de 53,116 milioane de lei în creștere cu 34,4% față de 2020, confirmând strategia de dezvoltare a companiei. Veniturile obținute din exploatare au ajuns, anul trecut, la 53,656 milioane lei, comparativ cu cele 40,067 milioane lei raportate în 2020. 

Numărul tranzacțiilor a urcat în 2021 la 306.726, cu 20,2% peste nivelul din anul precedent, iar numărul clienților companiei a înregistrat o creștere cu 20%, față de 2020, cu o contribuție însemnată a segmentului de vânzări către clienții din zona publicului larg, unde avansul a fost de 34%, în 2021. Valoarea medie a coșului unui client MAM Bricolaj s-a apreciat cu 12,5%.

În aceeași ședință a AGOA, a fost aprobată distribuirea sub formă de dividende a sumei de 1.900.000 de lei din profitul nerepartizat al anilor 2018-2019, cu fixarea unei valori de 0,2246 pentru un dividend brut/acțiune, ceea ce reprezintă un randament peste media instrumentelor financiare de economisire.

De asemenea, acționarii au aprobat repartizarea sumei de 1.801.355 lei, reprezentând profitul net statutar al societății realizat în anul 2021, astfel: 92.917 lei pentru rezerva legală; 1.708.438 lei ca profit nerepartizat cu scopul de a fi reinvestit în dezvoltarea MAM Bricolaj.

Obiectivele de dezvoltare a rețelei MAM Bricolaj sunt extinderea la 12 magazine, în București și marile orașe, și o o cifră minimă de afaceri de 70 de milioane de euro, în 2026.

Compania are o situație foarte bună a lichidităților, un nivel de îndatorare scăzut și deține toate resursele interne necesare pentru a susține o creștere organică și sustenabilă a rețelei sale de magazine”.

MAM Bricolaj accentuează că, „după ce a acumulat o experiență de 26 de ani în producția de mobilă, Cristian Găvan a venit, în 2011, cu un concept nou de magazin, situat la granița dintre bricolaj și fabricarea de mobilă, permițând publicului larg să participe la construcția propriei mobile, într-un mod similar procurării mobilei la comandă, dar la un preț mult mai avantajos. Astfel, cu ajutorul unui consultant MAM Bricolaj, clienții au posibilitatea de a-și proiecta mobila pe are și-o doresc și de a participa efectiv la asamblarea ei, având la dispoziție în magazine o gamă largă de materiale, accesorii și culori.

Primul magazin MAM Bricolaj din București, cu o suprafața de 800 mp, a fost deschis în aprilie 2011, pe Blv. Burebista. Unitatea a fost mutată în 2019 pe Șos. Morarilor, iar suprafața a fost mărită la 1.100 mp. Al doilea magazin MAM Bricolaj, cu o suprafață de 1.500 mp, a fost inaugurat, în 2014, în Str. Luică, iar cel de-al treilea a fost deschis în martie 2021, în Prelungirea Ghencea, pe o suprafață totală de 1.500 mp. Din 2014, MAM Bricolaj are și magazin online. 

În 2014, Cristian Găvan a inițiat și Școala de mobilă, un proiect de formare profesională pentru specialiști în domeniul mobilei. Proiectul este unul de referință pentru industria de profil, formând până în prezent peste 500 de specialiști în fabricarea și asamblarea mobilei”.

Grupul MOL a încheiat un parteneriat cu  Plug Power Inc., unul dintre principalii furnizori globali de soluții pe bază de  hidrogen pentru economia verde, pentru a construi una dintre cele mai mari fabrici de hidrogen verde din Europa, la Rafinăria Dunărea, deținută de Grupul MOL în Ungaria, la Százhalombatta. Hidrogenul verde va contribui la reducerea amprentei de carbon generată de operațiunile de la Rafinăria Dunărea, facilitând tranziția către dezvoltarea unor soluții de mobilitate fără emisii pe termen lung. 

Folosind o instalație de electroliză Power Plug de 10 MW, fabrica MOL în valoare de 22 de milioane de euro va putea produce aproximativ 1.600 de tone de hidrogen verde, curat, neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon și, în consecință, anual, va fi evitată eliberarea în atmosferă a peste 25.000 de tone de dioxid de carbon, generate prin procesul de producție pe bază de gaz. Având în vedere că acest proces generează o șesime din emisiile de dioxid de carbon de la nivelul Grupului MOL, această investiție contribuie la atingerea obiectivului companiei, acela de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, facilitând și creșterea independenței energetice în regiune. 

De îndată ce fabrica va deveni operațională în 2023, MOL va folosi hidrogenul verde de la Rafinăria Dunărea în cadrul propriului proces de producție a carburanților. Hidrogenul verde va fi încorporat în moleculele carburanților MOL, diminuând cantitatea de emisii de carbon generate atât de tehnologia de prelucrare folosită, cât și de produsul finit. 

„Suntem convinși că hidrogenul nu este doar una dintre cele mai importante surse de energie pe care o folosim deja în plin proces de tranziție energetică, ci este un element esențial al noului sistem energetic fără emisii de dioxid de carbon. Această tehnologie nouă ne permite să începem să producem hidrogen verde la Százhalombatta, iar MOL poate deveni astfel unul dintre cei mai importanți actori ai unui sector economic sustenabil energetic la nivel regional,” spune Gabriel Szabó, Vicepreședinte Executiv Downstream al Grupului MOL.

„Hidrogenul verde poate fi răspunsul pentru două dintre provocările cruciale ale omenirii: schimbările climatice și independența energetică,” a declarat Andy Marsh, CEO al Plug. „Oportunitățile pe care le avem la dispoziție, pentru a răspunde acestei tendințe globale de a integra hidrogenul verde în industriile tradiționale la nivel global, par nelimitate. Suntem onorați să punem la dispoziția Grupului MOL tehnologia de ultimă generație pe bază de electroliză pe care am dezvoltat-o și avem încredere că, folosită în procesele de la Rafinăria Dunărea, va permite Grupului MOL să înregistreze progrese semnificative din punctul de vedere al diminuării amprentei de carbon și al creșterii independenței energetice regionale.”

Producția hidrogenului verde nu generează deloc gaze cu efect de seră: echipamentul Plug Power folosește energia electrică dintr-o sursă regenerabilă pentru a descompune apa în oxigen și hidrogen, printr-un proces numit electroliză. Acest proces nu generează niciun produs secundar care ar putea avea efecte negative asupra mediului și, în plus, pentru a produce o tonă de hidrogen, echipamentul are capacitate să elibereze 8-9 tone de oxigen pur, contribuind și la economisirea a aproximativ 10.000 de tone de gaze naturale care ar fi fost necesare pentru acest proces. Electrolizoarele Plug, cu aproape 50 de ani de experiență operațională în aplicații care necesită o fiabilitate ridicată, sunt generatoare de hidrogen modulare, scalabile, optimizate pentru producția de hidrogen curat.

Plug este compania care a dezvoltat primul și cel mai complex ecosistem de producție a hidrogenului, Green Hydrogen Ecosystem, dezvoltând soluții care să ajute companiile în procesul de tranziție către energia verde, pentru ca acestea să își îmbunătățească procesele operaționale și să devină mai eficiente și sustenabile. Rețeaua independentă de producție a hidrogenului verde a companiei Plug are ca obiectiv generarea a 70 de tone pe zi până la finalul anului 2022 și menținerea planurilor de producție la 500 de tone de hidrogen verde pe zi până în 2025 în America de Nord și o producție de 1.000 de tone pe zi, la nivel global, până în 2028. 

Producția de hidrogen verde face parte din strategia actualizată SHAPE TOMORROW a Grupului MOL, care se concentrează pe sustenabilitate și este armonizată cu Pactul Verde European. În contextul acesteia, compania a prevăzut o investiție totală de un miliard de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor care să ajute la diminuarea sau neutralizarea emisiilor de carbon până în 2025. Tot ca parte a acestei strategii, până în 2030, MOL va reduce cu 30% amprenta de carbon asociată operațiunilor sale și va direcționa 50% din totalul investițiilor către proiecte sustenabile. Mai mult, MOL și-a propus ca până în 2050, operațiunile sale să devină complet neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

CEC Bank va implementa un sistem informatic modern pentru activitățile de Trezorerie și management de bilanț, bazat pe soluția oferită de grupul american FIS Global – unul dintre cei mai mari furnizori la nivel global de soluții și tehnologii pentru sistemele bancare și de plăți. 

Noul sistem de core treasury va fi utilizat pentru activitățile specifice de Trezorerie din bancă, cum ar fi tranzacțiile pe piața interbancară – monetară și valutară – și operațiunile cu titluri de stat, inclusiv generarea mesajelor SWIFT aferente. 

Totodată, sistemul va oferi în timp real situații agregate despre pozițiile bilanțiere ale băncii, fiind un instrument util în gestionarea unor indicatori bancari esențiali, precum lichiditatea, expunerea la riscul de dobândă sau profitabilitatea. 

„Sunt mândru de interesul pe care principalii provideri de soluții de trezorerie pentru sistemul financiar l-au arătat proiectului nostru, participând la procesul internațional de selecție. Cu soluția FIS, CEC Bank va beneficia de una dintre cele mai moderne platforme de trezorerie pentru bănci disponibile la nivel global”, a declarat Ionuț Lianu, Ofițer Șef Management Active și Pasive în cadrul CEC Bank.

Implementarea soluției digitale pentru activitățile de trezorerie face parte din programul de modernizare și transformare a băncii, prin care CEC Bank își propune să urce în top 5 cele mai mari bănci din România, din punct de vedere al activelor. 

FIS Global este o companie multinațională globală, din topul Fortune 500, specializată în oferirea de servicii și produse destinate sectorului financiar și cunoscută în special datorită dezvoltărilor de tip Fintech care adresează segmentele de procesare a plăților, bancar și piețe de capital. Anual, prin tehnologiile FIS se realizează peste 75 de miliarde de tranzacții în valoare de peste 9 000 de miliarde de dolari.