Mai mult de jumătate (54%) dintre companiile locale intenționează să-și reducă emisiile de carbon, conform celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, desfășurat în rândul a peste 100 de directori financiari din România. Aproape un sfert dintre companiile participante la studiu (24%) intenționează să-și reducă emisiile cu 50% sau mai mult, în timp ce 16% au în plan reduceri de până la 50%, iar 14% și-au stabilit obiective și mai ambițioase, de zero emisii nete. Aceste procente plasează România peste media Europei Centrale, unde doar 41% dintre companiile situate în cele 15 țări participante la sondaj au un plan clar de reducere a emisiilor de carbon.

Companiile locale care operează în industriile prelucrătoare, servicii financiare și bunuri de consum sunt mai active și au deja strategii de reducere a emisiilor de carbon, se mai arată în raport. La polul opus, companiile din domenii precum tehnologie, mass-media și telecomunicații, energie, utilități și minerit încă nu au făcut pași în această direcție.

O treime (33%) dintre companiile care intenționează să-și reducă emisiile de carbon au stabilit anul 2030 ca termen pentru atingerea obiectivelor, un procent similar cu cel raportat în celelalte țări participante la sondaj (31%). O mică parte dintre companiile participante la studiu care au planuri în acest sens au declarat că și-au atins deja obiectivele de reducere a emisiilor (3%, atât la nivel local, cât și la nivel regional).

În ceea ce privește beneficiile strategiilor de combatere a schimbărilor climatice, directorii financiari care au participat la studiu apreciază cel mai mult oportunitatea de a reduce costurile ca urmare a eficientizării consumului de energie, inclusiv pentru instalațiile de încălzire și răcire (55%), precum și perspectiva de a compensa în viitor creșterile de costuri  determinate de prețul carbonului și de costul capitalului (36%). Inovația (35%) și reputația (34%) sunt următorii doi factori motivanți în ceea ce privește acțiunile de combatere a modificărilor climatice, în timp ce necesitatea respectării reglementărilor a fost evidențiată de 33% dintre directorii financiari din România, iar nevoia de a se adapta la așteptările clienților a fost indicată de 22% dintre respondenți.

Tranziția către o economie mai durabilă presupune costuri precum cele cu materialele reciclate, cu adaptarea producției și a prelucrării la standarde mai ridicate de sustenabilitate, cu determinarea trasabilității produselor și asigurarea unui audit adecvat al acestor procese, mai explică raportul. Dintre sursele de finanțare pe care companiile din România le iau în considerare pentru combaterea schimbărilor climatice, cea preferată este finanțarea internă (77%), urmată de fonduri UE precum Planul Național de Redresare și Reziliență și ciclul multianual de programare (32%), de împrumuturile bancare (17%) și de emiterea de obligațiuni „verzi” (9%).

„În România, interesul companiilor și autorităților pentru finanțarea «verde» este tot mai mare, aceasta fiind văzută ca un pilon cheie pentru reducerea emisiilor de carbon la nivelul întregii economii. Potrivit Băncii Naționale a României, expunerea instituțiilor de creditare pe segmentul finanțării «verzi» s-a dublat între 2015 și 2021, ajungând la 5,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4% din totalul expunerilor față de sectorul nefinanciar. Această creștere este însoțită de un set de reglementări în continuă evoluție și de criterii de evaluare pentru împrumuturi sau obligațiuni «verzi». Companiile trebuie să acționeze acum pentru a rămâne atractive pentru piață pe termen lung și pentru a putea finanța tranziția către un mod de operare durabil”, a declarat Sorin Elisei (foto), Director, Deloitte România, liderul practicilor de sustenabilitate și energie.

Studiul mai arată că măsurile cele mai populare pentru reducerea emisiilor de carbon întreprinse sau planificate de companii sunt reducerea emisiilor rezultate din propriile operațiuni prin schimbări graduale (62%), dezvoltarea de noi produse și servicii „verzi” (41%) și reducerea emisiilor de carbon în lanțul de aprovizionare (35%).

Studiul Deloitte CE CFO Survey a fost efectuat în rândul a peste 600 de directori financiari din Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.

Pe 26 aprilie 2022, One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, a convocat Adunarea Generală a Acționarilor (AGA). În cadrul AGA, acționarii au aprobat, printre altele, distribuirea celei de-a doua tranșe a dividendelor, majorarea capitalului social cu aporturi în numerar sau emiterea de obligațiuni convertibile, precum și răscumpărarea de acțiuni. De asemenea, acționarii au ales noi membri ai Consiliului de Administrație. Cvorumul AGOA și AGEA a fost de peste 87%.

„În numele noului consiliu de administrație ales, aș dori să mulțumesc tuturor acționarilor noștri pentru angajamentul lor la AGA anuală. Piața imobiliară, în special cea rezidențială, are un potențial semnificativ de creștere și consolidare. Încrederea noastră în viitorul imobiliarelor ecologice și durabile a făcut din ONE un lider în acest segment. În timp ce culegem beneficiile acestor realizări, ne și pregătim afacerea pentru următorul capitol de creștere. Suntem încântați că am primit sprijinul investitorilor noștri pentru toate propunerile noastre, inclusiv operațiunea de majorare de capital, ceea ce arată că părțile interesate au încredere în strategia noastră de dezvoltare. Suntem hotărâți să ne accelerăm planurile de dezvoltare pentru a profita de oportunitățile ulterioare de pe piețe”, a declarat Claudio Cisullo, președintele Consiliului de administrație al One United Properties.

Pentru 2021, One United Properties va plăti un dividend total brut de 75 milioane de lei. Prima tranșă de dividende brute de 32,5 milioane de lei a fost aprobată în AGA din septembrie 2021 și plătită în octombrie 2021. Consiliul de Administrație a propus acționarilor aprobarea celei de-a doua tranșe de 42,5 milioane de lei. În urma aprobării în AGA, dividendul brut de 0.0165 lei pe acțiune va fi plătit în data de 30 mai 2022. Politica de dividende a One United Properties include plata dividendelor pe bază semestrială. AGA a aprobat și răscumpărarea de acțiuni în scop de trezorerie în limita totală a 10 milioane de lei, la un preț de achiziție maxim de 1,75 lei per acțiune.

AGA a ales un nou Consiliu de Administrație al One United Properties, format din șapte membri: Claudio Cisullo, Victor Capitanu, Andrei-Liviu Diaconescu, Dragoș Manda, Marius Diaconu, aceștia făcând parte din precedentul Consiliu de Administrație al One United Properties, precum și doi noi membri ai Consiliului – Augusta Dragic, co-fondator al Grupului Superbet, și Magdalena Souckova (Soucek), Country Managing Partner pentru EY în Republica Cehă între 2008 și 2021. Mandatele membrilor anteriori ai Consiliul de Administrație au expirat la 26 aprilie 2022, dată la care a fost numit noul Consiliu.

De asemenea, acţionarii au aprobat o operaţiune de majorare a capitalului social cu aporturi în numerar sau prin emiterea de obligaţiuni convertibile. One United Properties intenționează să strângă până la 750 milioane de lei pentru a alimenta strategia de creștere și pentru a permite companiei să profite de oportunități suplimentare de pe piață. AGA a delegat decizia finală privind tipul de operațiune care urmează să fie efectuată Consiliului de Administrație nou numit. Majorarea de capital planificată va fi a cincea pentru companie, care din iulie 2021 este listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București după ce a strâns cu succes 252 milioane de lei într-o IPO.

Noul capital va fi investit cu prioritate în noi dezvoltări, conform planului existent al companiei, în timp ce poziția actuală de numerar va fi folosită pentru a accelera livrarea dezvoltărilor în curs. One United Properties se află în prezent în negocieri avansate pentru zece dezvoltări viitoare, precum și în faze incipiente de discuții sau negocieri pentru alte peste 20 de dezvoltări. Cele zece dezvoltări aflate în prezent în negocieri avansate se concentrează în primul rând pe proprietăți rezidențiale pentru venituri medii și medii-mari. Dacă vor fi semnate, aproximativ 10.000 de apartamente cu peste 1 milion de metri pătrați suprafață construibilă brută ar urma să fie dezvoltate pe aceste terenuri de către One United Properties în următorii șapte ani. După ce vor fi dezvoltate, acestea ar putea genera o valoare brută de dezvoltare de peste 2.3 miliarde de euro și un potențial profit brut pentru One United Properties de 900 de milioane de euro. Aproximativ 10% din dezvoltări vor fi spații de birouri și comerciale. Accentul companiei este să investească cu prioritate în București, unde se află cea mai mare parte a rețelei.

În 2021, cifra de afaceri a One United Properties a crescut cu 109%, atingând un reper istoric de 1,120 miliarde de lei în venituri anuale consolidate. Atât în ​​segmentul rezidențial, cât și în cel de birouri, veniturile și profiturile au crescut semnificativ, permițând aproape triplarea profitului brut consolidat la 604,4 milioane de lei, în timp ce profitul net a ajuns la 509,7 milioane de lei. În ciuda investițiilor continue, poziția de numerar aproape s-a triplat la sfârșitul anului 2021, ajungând la 508,4 milioane de lei, în timp ce raportul credit/valoare a scăzut cu 6%, până la 24%. Rezultatele auditate ale One United Properties pentru 2021 sunt disponibile AICI.

Brandul eMAG (în creștere cu 29%) a depășit valoarea de 1 miliard EUR (1.027 milioane EUR) și a depășit Dacia (în scădere cu 28% la 815 milioane EUR), devenind astfel cel mai valoros brand românesc, conform ultimului raport al Brand Finance, cea mai mare firmă globală independentă de evaluare și strategie de brand. Aceasta schimbare istorică la vârful clasamentului a rezultat din creșterea brandului de e-commerce, favorizată de orientarea mai accentuată a consumatorilor către online în timpul pandemiei, combinată cu scăderea veniturilor Dacia.

Valoarea brandului eMAG continuă sa crească, odată cu veniturile sale, și pe măsură ce brandul evoluează și se dezvoltă pentru a satisface cererile în schimbare ale consumatorilor. Consumatorii devin tot mai familiari cu comerțul online în piețele cheie (România, Ungaria și Bulgaria) iar potențialul de creștere al brandului rămâne ridicat, chiar dacă sectorul online este foarte competitiv și în continuă schimbare. eMAG are potențialul de a beneficia de evoluțiile macro-economice amintite, precum și de a-și consolida forța propriului brand.

Banca Transilvania este cel mai puternic brand românesc,
cu un rating AAA+

În procesul de calculare a valorii de brand, Brand Finance determină de asemenea forța relativă a brandurilor (Brand Strength), printr-un complex de factori care evaluează investiția în marketing, brand equity și performanța de business. În conformitate cu standardul ISO 20671, Brand Finance încorporează în evaluare și rezultatele cercetării proprii de piață cu peste 100.000 de respondenți în peste 30 de țari și 30 de sectoare economice. După această măsură, brandul Banca Transilvania (valoare de brand în creștere cu 6% până la 397 milioane EUR, pe locul 5 în clasamentul valoric) este cel mai puternic brand românesc, intrând în zona de „elită” a ratingului AAA+, cu un index de forță a brandului de 90/100 – ceea ce o plasează în mod remarcabil pe plan global între primele zece cele mai puternice bănci

În fiecare an, compania de consultanță și evaluare de brand Brand Finance evaluează cele mai valoroase branduri globale, naționale și sectoriale. Cele mai valoroase 50 de branduri românești sunt incluse în raportul anual Brand Finance România 50.

Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania, comentează:

„Până foarte recent, brandul Dacia părea abonat la primul loc în clasament. Ascensiunea fermă a brandului eMAG marchează și un simbolic schimb de ștafetă, de la un brand cu vechime către un brand inventat cu mai puțin de 30 de ani în urmă. Pe această notă, ar fi un semn pozitiv pentru România dacă tot mai multe branduri din «noua economie» ar urca în top 50.”

Dedeman (+ 24%) și Altex (+ 31%)
confirmă creșterea sectorului de retail

Dedeman (a cărui valoare de brand a crescut cu 24% până la 504 milioane EUR) și Altex (în creștere cu 31% până la 123 milioane EUR), reprezintă, împreuna cu eMAG, creșterea brandurilor din retailul românesc. În pofida faptului că operează în principal prin magazine fizice, într-un mediu puternic afectat de restricțiile din timpul pandemiei, brandul Dedeman a crescut și rămâne cel mai valoros brand deținut integral de acționari români, protejându-și poziția a treia în clasament. Brandurile de retail sunt bine poziționate pentru a profita de creșterea cererii de bunuri în perioada post-pandemie.

Valoarea combinată a primelor 50 de branduri a crescut cu 5,6% față de clasamentul de anul trecut – în linie cu creșterea pe ansamblu a economiei românești (5,9%).

Cercetarea și analiza care au stat la baza acestui raport anual publicat de Brand Finance privind cele mai valoroase branduri românești au fost finalizate înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, și marchează în principal revenirea economică după disrupția provocată de pandemia COVID-19. Chiar dacă legăturile economice ale României cu Ucraina și Rusia nu sunt substanțiale, viitoarele cercetări vor arăta în ce măsură unda de șoc a războiului va afecta valoarea economică creată.

Noi și vechi, intrări și ieșiri

Brandurile noi, create de sectorul privat în ultimii 30 de ani, ocupă 60% din locurile acestui clasament, și generează peste 60% din valoarea totală, ceea ce este o bună măsură a dinamismului economic.

Lista brandurilor cu cea mai mare valoare nu a suferit multe schimbări în ultimii ani, cu doar două-trei branduri intrând sau ieșind din clasament în fiecare an. În această ediție, doar două intrări în top 50: brandul BILKA (care a revenit după o absență în 2021) cu o creștere impresionantă de 56% a valorii până la 20 milioane EUR, și brandul de bere Ciuc (valoare 18 milioane EUR).

Cele două branduri care nu se mai regăsesc în clasament în acest an sunt COCORICO și Blue Air  –­ cel din urmă fiind în procedura de insolvență ca urmare a restricțiilor din pandemie.

Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania, comentează:

„Brandurile locale nu duc lipsă de provocări, întrucât globalizarea aduce o expunere mai mare, chiar și pentru acele branduri care nu ies din țară. Tocmai această combinație și alternanță de oportunități și amenințări stimulează brandurile să evolueze și să-și consolideze forța.”

În plus față de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance include în studiul anual și cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piață. Cele 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual. Cele 10 portofolii de top sunt practic neschimbate din 2017, timp în care niciun competitor nu a crescut suficient de mult pentru a-și face loc în clasament.

Vedeți raportul Brand Finance România 50 2022 aici 

Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat Raportul privind evoluția pieței de capital în anul 2021. Analiza surprinde însă și aspecte de actualitate cu privire la modul în care au reacționat piețele de capital și de mărfuri, în contextul războiului din Ucraina.

Conflictul armat din țara vecină a alimentat interesul investitorilor pentru aur, acest activ fiind considerat o investiție sigură în perioadele de incertitudine politică și financiară. Astfel, de la începutul războiului, cotația aurului a înregistrat creșteri susținute. La sfârșitul lunii martie a anului 2022, aurul se tranzacționa la un preț de 1.941,15 dolari pe uncie, cu 20% peste valoarea de la începutul pandemiei (martie 2020). În același context, prețul barilului de petrol a crescut în luna martie la nivelurile din 2014, tranzacționându-se la data de 31.03.2022 cu 107.46 dolari/baril.

Totodată, pe fondul războiului din Ucraina, cotațiile pentru cele mai multe bănci și instituții financiare listate pe bursele europene au înregistrat scăderi care s-au apropiat de cele de la începutul pandemiei.  În raport cu sfârșitul anului 2021, în luna martie 2022 s-au înregistrat scăderi importante, remarcându-se bursele din Austria (-20,94%), Olanda (-11,77%) și Belgia (-9,49%).

Companiile din sectorul energetic au fost afectate de războiul din Ucraina, înregistrând scăderi comparabile cu cele de la începutul pandemiei. De asemenea, cotațiile indicilor bursieri și ale activelor tranzacționate au cunoscut o volatilitate ridicată, pe fondul gradului mare de incertitudine determinat de contextul volatil geopolitic și militar.

Ca urmare a așteptărilor economice legate de efectele cauzate de criza sanitară actuală, contagiunea a scăzut semnificativ în primele două trimestre din 2021, dar a început să avanseze rapid în ultimele două trimestre ale anului 2021, ca urmare a tendinței de creștere accelerată de pe cele mai multe piețe de capital. Războiul din Ucraina a condus la o accelerare pronunțată a contagiunii între bursele europene în primul trimestru din 2022.

„Contextul actual este unul care îndeamnă la precauție și la măsuri specifice ce vizează menținerea unui echilibru al pieței de capital, precum și al sănătății economice a jucătorilor care activează în acest sector. Supravegherea prudențială a entităților pieței, a regulilor de diversificare și de evaluare a portofoliilor fondurilor de investiții și a mecanismelor de administrare a riscului reprezintă priorități absolute pentru noi”, a declarat domnul Nicu Marcu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.

Situația tensionată dintre Rusia și Ucraina are un impact semnificativ și asupra piețelor mondiale de cereale și de energie, ceea ce se va reflecta în creșterea prețurilor la alimente, cele mai afectate fiind țările în curs de dezvoltare, dependente de importuri. În contextul întreruperii exporturilor din Ucraina și Rusia din cauza războiului, la finalul lunii martie 2022, contractul de referință pentru grâu la bursa din Chicago (CBOT) s-a apreciat cu aproximativ 63% față de aceeași perioadă a anului precedent, atingând maxime istorice. Şi cotațiile la porumb s-au apreciat, ajungând la maximele ultimilor nouă ani. Rusia și Ucraina dețin 30% din comerțul mondial cu grâu și 20% din cel de porumb. În consecință, capacitatea țărilor importatoare de cereale de a cumpăra grâu s-a redus.

Creșteri pe aproape toate palierele
pieței de capital autohtone în anul 2021

Anul trecut, indicii Bursei de Valori București (BVB) au avut o evoluție pozitivă. Indicele BET, de referință pentru piața locală de capital, care surprinde evoluțiile celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, a avut o creștere de peste 33%, comparativ cu finalul anului 2020.

Valoarea totală tranzacționată pe Piața Reglementată și SMT a atins nivelul de 21,63 miliarde lei în anul 2021, mai mult cu 16% comparativ cu anul precedent, în timp ce numărul de tranzacții derulate la BVB a crescut cu 55%.

Acțiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de 57% din totalul valorii tranzacționate la BVB până la 31 decembrie 2021. În trimestrul IV al anului trecut, valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat a consemnat o evoluție ascendentă față de aceeași perioadă a anului 2020, înregistrând o creștere de 22%.

La finalul anului 2021, capitalizarea bursieră de pe Piața Reglementată a atins nivelul de 229,08 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 48% comparativ cu 31 decembrie 2020.

Numărul emitenților care au apelat la tranzacționarea pe Sistemul multilateral de tranzacționare administrat de BVB, fără aprobarea în prealabil de către A.S.F. a unui prospect, s-a ridicat la 20. Totodată, pe parcursul anului 2021, valoarea totală a ofertelor publice de vânzare primare a fost în cuantum de aproximativ 210 milioane lei. Pentru 10 dintre emisiuni, acționarii au aprobat și tranzacționarea drepturilor de preferință, iar, în cazul unui emitent, acționarii au aprobat și tranzacționarea drepturilor de alocare.

„Faptul că tot mai multe companii se orientează spre piața de capital este un semn că ne aflăm pe drumul cel bun. Vedem companii din domenii de activitate diverse, volume de tranzacționare în creștere și fundamente sănătoase, ceea ce înseamnă că piața de capital începe să devină o opțiune pentru finanțarea dezvoltării companiilor. Asistăm la o inversare de trend evidentă: dacă până recent bursa era în căutare de noi emitenți, astăzi, emitenții vin în număr tot mai mare către bursă”, subliniază domnul Nicu Marcu.

În cursul anului 2021, au fost autorizate 28 de fonduri de investiții alternative, reprezentând atât entități nou înființate, cât și entități care au avut obligația de a se alinia la prevederile legislației F.I.A. De asemenea, tot în cursul anului 2021, au fost înregistrate și două noi entități în calitate de administratori de fonduri de investiții alternative, societăți care și-au exprimat intenția de a înființa fonduri de investiții alternative, din categoria celor de private equity și venture capital.

Activele OPC, aproape de 50 miliarde de lei

Cei mai activi intermediari pe BVB (piața reglementată și SMT) au fost SSIF-urile, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 24,07 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF-uri și instituțiile de credit) au realizat aproximativ 92% din valoarea totală intermediată, în timp ce intermediarii autorizați în alte state membre UE, care au efectuat tranzacții pe piețele la vedere, au cumulat o cotă de piață de 7,8%.

La finalul lunii decembrie 2021, își desfășurau activitatea în România 18 societăți de administrare a investițiilor (SAI), 82 de fonduri deschise de investiții (FDI), 25 de fonduri închise de investiții (FÎI), 5 societăți de investiții financiare (SIF), Fondul Proprietatea (FP)  și 4 depozitari.

Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) a fost de 49,98 miliarde lei la data de 31 decembrie 2021, în creștere cu circa 21% comparativ cu anul anterior. O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că, la finalul anului 2021, activele totale ale SIF-urilor s-au majorat cu 21% față de finele lunii decembrie 2020, iar FP a înregistrat cea mai semnificativă creștere a activului total (33%) față de finalul anului 2020.

Activele nete cumulate ale SIF-urilor au înregistrat o creștere de aproximativ 19%, la sfârșitul lunii decembrie a anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Pe ansamblul pieței, structura consolidată a investițiilor tuturor organismelor de plasament colectiv indică o preferință pentru acțiuni, a căror valoare totală era de circa 26,5 miliarde lei, atingând o pondere de circa 53% din activul cumulat al OPC.

Investițiile în instrumente financiare cu venit fix la nivelul întregii piețe erau în valoare de 20 de miliarde de lei și reprezentau aproximativ 40% din activul total al OPC. La 31 decembrie 2021 comparativ cu finalul anului 2020, a fost constatată o majorare a investițiilor efectuate în acțiuni (35%), titluri OPCVM/AOPC (37%), obligațiuni (4%) și depozite și disponibilități (15%), concomitent cu o reducere cu circa 10% a plasamentelor în titluri de stat.

Raportul privind evoluția pieței de capital în anul 2021 poate fi consultat AICI. 

În stilul universităților de prestigiu, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” București a lansat primul obiect vestimentar cu sigla proprie, „Hanoracul UNATC”, disponibil în cinci culori (negru, gri, albastru, galben și roz), oferit gratuit comunității UNATC și formă de prezentare în spațiul public a unui brand renumit. 
Primul exemplar a fost purtat de rectorul UNATC, prof. univ. dr. Liviu Lucaci, la deschiderea actualului an universitar, pe scena Teatrului Național din București.

Ideea proiectului are la bază propunerea studentei Teodora Crișan, de la Facultatea de Teatru, specializarea Actorie; design, Gabi Albu, arhitect și scenograf, responsabilă și de proiectul de renovare și modernizare ale UNATC; coordonatorul proiectului, conf. univ. dr. Laura Lăzărescu-Thois, director de PR și comunicare al UNATC.

Campania de promovare a brand-ului are loc pe toate platformele de socializare pe care UNATC este prezentă, în special sub forma de story-uri pe Instagram și Facebook. Sub sintagma „X purtând #hanoracunatc” au fost publicate nenumărate fotografii ilustrând studenți, profesori și angajați purtând cu bucurie hanoracul.
La evenimentul „Uși Deschise”, desfășurat între 7 și 9 aprilie, studenții au purtat hanoracul UNATC și în cadrul unui proiect interdisciplinar de dans a cărui înregistrare o puteți vedea pe canalul de YouTube UNATC, aici: https://youtu.be/KCGMNybv6lQ. 

În primele două săptămâni ale campaniei naționale „Curățăm România!”, derulate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) în luna aprilie, a s-au colectat peste 300.000 de kilograme de deșeuri abandonate. Totodată, s-au desfășurat activități care, pe lângă ecologizare, au vizat educarea tinerilor și popularizarea măsurilor luate la nivel european în ceea ce privește protecția mediului înconjurător, prin explicarea regulilor ce trebuie respectate de către cetățeni pentru păstrarea integrității mediului, a propriei sănătăți și pentru creșterea calității vieții.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, subliniază: „Noi suntem determinați să continuăm și ne bucurăm că din ce în ce mai multe entități ni se alătură. Să schimbăm ceva în viața noastră și în felul în care ne raportăm la lumea înconjurătoare, la mediu, în special, deoarece Pământul este casa noastră, unica pe care o avem. Fac un apel la toată lumea, să încetăm să mai aruncăm deșeuri în zone nepermise, să învățăm să ne pese și să ne implicăm chiar și atunci când nu ne obligă cineva sau când ne forțează perspectiva unor amenzi!”

MMAP precizează că zeci de primării s-au implicat în campanie, alături de instituțiile MMAP, „chiar înainte de a demara sesiunea de finanțare organizată de Administrația Fondului pentru Mediu. De asemenea, 128 de UAT-uri de pe raza a 34 de județe au depus dosare de finanțare a campaniei prin AFM, în valoare totală de peste 1.200.000 lei. 

Există la nivel de județ echipe de lucru coordonate de Instituția Prefectului formate din reprezentanți ai tuturor serviciilor deconcentrate ale MMAP, ai consiliului județean, ai asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI), ai inspectoratului școlar județean care lucrează cu sprijinul structurilor Ministerului Afacerilor Interne. 

Rezultate semnificative au înregistrat până la jumătatea campaniei instituțiile aflate în subordinea/sub autoritatea/ în coordonarea MMAP, astfel:

• Regia Națională a Pădurilor Romsilva – 131.624 kg deșeuri (preponderent PET-uri, doze de aluminiu, plastic și deșeuri menajere). Au fost organizate 262 de acțiuni la care au participat 3441 de voluntari și 2312 de angajați ai RNP din 188 ocoale silvice de la nivelul tuturor direcțiilor silvice din țară.
• Administrația Națională Apele Romane (ANAR) – 131.138 kg deșeuri adunate în cadrul celor 355 de acțiuni de ecologizare. Au participat aproximativ 1000 de angajați de la 11 Administrații Bazinale de Apă (ABA), în colaborare cu peste 100 de primării,  500 de voluntari, peste 50 școli gimnaziale și reprezentanți ai altor instituții precum Salvamont Maramureș. 
• Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) – 16.650 kg de deșeuri (în principal plastic, sticlă, hârtie/carton și metal). Au fost organizate 9 acțiuni de ecologizare pe raza UAT Sulina, Murighiol, Sf. Gheorghe, Somova, Crișan, Maliuc, Chilia Veche, Ceatalchioi, Ceamurlia de Jos, la care au participat 65 de angajați ai RBDD, 425 de elevi și peste 150 de voluntari. 
• Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) – 13.033 kg deșeuri colectate de către cele 15 agenții care s-au implicat în activități de ecologizare, deși APM-urile aveau ca principală sarcină participarea la activități de informare/promovare și conștientizare în colaborare cu primăriile și inspectoratele școlare județene (ISJ). Peste 1000 de elevi din 12 județe au fost implicați în diferite activități în parteneriat cu ISJ.
• Garda Națională de Mediu (GNM) – comisariatele județene au participat la 23 de întâlniri de lucru la nivelul instituției prefectului pentru stabilirea planului de acțiune pentru implementarea campaniei și la 86 acțiuni de ecologizare alături de reprezentanții UAT-urilor. Au avut loc dialoguri verzi cu elevii din 76 de unități școlare și 17 acțiuni de salubrizare cu sprijinul copiilor” 

Foto: Romsilva