Platforma de recrutare BestJobs sprijină integrarea socială a refugiaților din Ucraina și introduce o etichetă specială „Ukrainian friendly job 🇺🇦”, astfel încât companiile care doresc să angajeze cetățeni ucraineni să poată marca pozițiile potrivite pentru acești candidați direct în platformă, pentru o identificare mai ușoară. În plus, candidații ucraineni vor găsi pe platforma de recrutare online un filtru de căutare al acelor joburi marcate astfel, pentru a le facilita aplicarea. De asemenea, ei pot suna la numărul (+40) 31 710 4230, unde vor primi suport în limba engleză pentru identificarea joburilor potrivite și pentru asistență în procesul de recrutare. 

În ultimele zile, zeci de mii de cetățeni ucraineni și-au părăsit casele și joburile și au intrat pe teritoriul României în încercarea de a se proteja de conflictul militar din țara lor. Conform OUG 25/2014, cetățenii ucraineni se pot angaja pe teritoriul țării noastre, și nu necesită aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, timp în care pot înainta demersurile legale pentru a dobândi statutul de refugiat, prin care pot beneficia de acces la asigurări sociale și de sănătate.

„Războiul este o tragedie de care niciunul dintre noi nu bănuia că va fi atat de aproape pe parcursul vieții sale și pentru care nimeni nu a fost pregătit. Și totuși, mai ales în ultimii ani, cu toții am învățat să ne adaptăm rapid la diverse crize și, mai ales, să găsim soluții”, spune Andrei Frunză, CEO BestJobs(foto). 

Ce oportunități există în acest moment pentru refugiații din Ucraina? 

Chiar dacă eticheta „Ukrainian friendly job 🇺🇦” îi va ajuta pe cetățenii ucraineni aflați pe teritoriul României să identifice mai ușor oportunitățile potrivite lor, din prisma deschiderii angajatorilor, aceștia pot aplica la toate joburile disponibile pe BestJobs, dacă au profilul completat pe platformă, în care să menționeze abilitățile pe care le au, specializările și experiența, toate aceste criterii fiindu-le utile în etapa aplicării.

„Începând de astăzi, BestJobs conectează companiile deschise să ofere locuri de muncă refugiaților din Ucraina cu aceia dintre ei aflați în căutarea unei surse stabile de venit, acum sau oricând în viitor. Deoarece dorim să venim în ajutorul cetățenilor dislocați din mediile lor așa cum știm și putem mai bine în aceste momente fără precedent, am lansat această inițiativă menită să ofere acestor oameni un sprijin sustenabil și o siguranță pe plan financiar. Ne bucurăm să vedem că angajatorii au fost receptivi și au început să folosească eticheta în platformă, astfel că cetățenii ucraineni pot găsi deja opțiuni pentru ei”, continuă Andrei Frunză, CEO BestJobs. 

Refugiații din Ucraina care își doresc să se angajeze pe teritoriul României pot găsi printre cele peste 32.000 de poziții deschise pe BestJobs joburi în funcție de specializarea lor cu precădere în domenii precum Financiar/Contabilitate, Suport clienți/ Outsourcing, IT, Vânzări și Marketing, dacă au experiență specifică și cunosc o limbă străină conform cerințelor rolului. 

În plus, pe platforma de recrutare BestJobs există peste 3.000 de joburi remote la care pot aplica cetățenii ucraineni care cunosc limba engleză sau o altă limbă străină și care își doresc să obțină un venit stabil în România.

NI În urma dialogului, CNIPMMR transmite:

„Președinții celor două organizații de IMM-uri au discutat despre situația curentă din regiune, în contextul războiului ce se desfășoară în Ucraina, identificând împreună o serie de solutii atât pentru sprijin umanitar cât și pentru integrarea socio-economică a celor care vin din Ucraina.

Momentul actual solicită solidaritate si implicare din partea fiecăruia atât la nivel de individ cât și la nivel de companii, motiv pentru care Consiliul Național al IMM-urilor din România, în parteneriat cu organizația din Ucraina, anunță lansarea în perioada imediat următoare a unui One-Stop-Shop dedicat Ucrainei, o platformă în cadrul căruia vor exista atât puncte de contact ale structurilor noastre județene care vor oferi suportul persoanelor care ajung în România prin județele Suceava, Satu Mare, Maramureș, Botoșani, Iași, Vaslui, Tulcea și Galați, cât și 3 direcții de acțiune la nivel antreprenorial:

1. Integrarea forței de muncă
2. Relocarea business-ului
3. Servicii suport (juridic, contabilitate, SSM etc.)”

Peste 10 tone, însumând truse de urgență, vaccinuri, consumabile medicale și medicamente au ca destinație spitalele militare din Ucraina

MedLife a livrat astăzi cea de-a treia tranșă de ajutor umanitar pentru Ucraina. Aceasta vizează spitalele militare și conține truse de urgență individuale pentru personalul militar, consumabile medicale,materiale sanitare, vaccinuri antirabic și antitetanos, pături și medicamente.

Materialele evaluate la peste 10 tone, urmează să fie transportate către Ucraina de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. La graniță, materialele vor fi ridicate și livrate de către reprezentanții Ministerului Apărării din Ucraina.

„Grija noastră se îndreaptă și spre spitalele militare din Ucraina. Colaborăm îndeaproape cu Ambadasa Ucrainei pentru a avea o vedere clară asupra necesităților și priorităților de natură medicală ale țării vecine. Am colectat sau achiziționat după caz tone de produse precum medicamente, pansamente, seturi de bandaje de urgență, vaccinuri, truse de prim ajutor și diverse consumabile pentru asistență medicală în regim de urgență”, a declarat Dr. Larisa Chiriac, Director Medical MedLife. 

În 3 zile, MedLife a reușit să colecteze, să achiziționeze și să trimită celor mai afectate spitale din țara vecină peste 65 de tone de materiale sanitare, consumabile și echipamente medicale.

Comunitatea Universității din București – cadre didactice, studenți și personal administrativ – s-a mobilizat, în aceste ultime zile, pentru sprijinirea studenților și a profesorilor ucraineni și internaționali de pe teritoriul țării vecine, grav afectată de război.

Au fost astfel amenajate peste 300 de locuri de cazare în căminele Universității din București, în cadrul Casei de Oaspeți „Academica”, în spațiile CEREFREA Villa Noël, precum și în spațiile Institutului Teologic Baptist – Facultatea de Teologie Baptistă a UB. 

Primele persoane au început să sosească și au fost deja cazate în spațiile UB.  Până acum au fost primiți în spațiile de cazare din cămine 174 de studente și studenți nigerieni, egipteni, marocani, sirieni și ucraineni. La rândul lor, alte două familii și încă 3 studenți ucraineni au fost primiți în spațiile CEREFREA Villa Noël, în timp ce alte 26 de persoane din Ucraina sunt așteptate să sosească la căminul Institutului Teologic Baptist.  

Sofia din Ucraina (22 de ani) și Ahmed (25 de ani, student egiptean), părinții unei fetițe de 5 luni pe nume Amira, găzduiți de Universitatea din București 

Sofia H.: „Părinții mei trăiesc în Lugansk, care este ocupat și unde este chiar mai rău decât în restul Ucrainei pentru că în Ucraina oamenii încă sunt apărați, în timp ce în Lugansk nu-i apără nimeni. Acolo îți pot confisca proprietățile oricând și pot chiar să te ucidă fără ca cineva să poată obiecta în vreun fel. Părinții mei, care au o vârstă, nu au plecat pentru că urăsc sentimentul de incertitudine și se pot adapta foarte greu unor noi situații. 

Totodată, fratele meu și prieteni foarte apropiați au rămas în Kiev. Ultima oară când am vorbit cu fratele meu, mi-a spus că are bani pe card, dar că nu există bani în bancomate. Astfel, el nu are bani cu care să-și cumpere mâncare și îi este foarte greu să găsească provizii. Magazinele sunt și ele goale.”

Ahmed H.: „Oamenii din Ucraina sunt foarte speriați. Aud toată ziua bombardamentele și nu știu unde să se ascundă. Ei trebuie fie să-și părăsească locuințele pentru a găsi un loc unde să se ascundă, fie să rămână în case. Și aceasta se întâmplă de câteva ori pe zi. Este cu adevărat greu și traumatizant. În plus, ei nu știu cu ce se vor hrăni a doua zi. Unii oameni nu au niciun sprijin. Sunt acolo oameni în vârstă, care nu pot merge și care nu pot ajunge în niciun loc potrivit pentru a se ascunde.”

De menționat, studenții străini veniți din Ucraina se află în tranzit pe teritoriul României, aceștia îndreptându-se spre țările de proveniență. Astfel că, odată eliberate locurile de cazare de către cei aflați în tranzit, Universitatea din București va putea primi alte persoane. Agenți economici și companii private contribuie la demersurile Universității din București de a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului; donații în bani și produse alimentare, în valoare de aproximativ 40.000 de lei, au fost făcute până acum pentru a asigura hrană celor cazați în spațiile UB.  

Universitatea a deschis și două centre de colectare a ajutoarelor materiale pentru refugiații din Ucraina, unde atât studenții, cadrele didactice și personalul administrativ al UB, dar și orice altă persoană poate ajuta cu produse igienice, produse alimentare neperisabile, apă, băuturi răcoritoare sau orice alt produs care poate veni în ajutorul refugiaților.

Colectarea acestora se face în mai multe puncte administrative ale Universității din București:

• Serviciul Social din incinta Campusului Grozăvești (Splaiul Independenței, nr. 204, București)
• Cantina „Mihail Kogălniceanu” a Universității din București (Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46, București).

Celor două centre de colectare deschise de Rectoratul Universității din București li se adaugă alte două din cadrul Facultății de Litere și, respectiv, Facultății de Științe Politice a Universității din București. Donațiile pot conține măști chirurgicale, alimente neperisabile, dezinfectanți și produse de igienă (periuță și pastă de dinți, șampon, săpun, șervețele umede, absorbante și produse pentru nou-născuți etc.) prosoape și/sau pături. 

Centrul de colectare a donațiilor din Holul de Marmură al Facultății de Litere (Str. Edgar Quinet, nr. 5, București) este deschis în intervalul 10:00-15:00.

De asemenea, în colaborare cu Facultatea de Științe Politice, Asociația Studenților în Științe Politice a lansat inițiativa „#StudențiiSolidari – Alături de Ucraina, indiferent de vârstă” de mobilizare pentru strângerea de donații către toți oamenii și toate asociațiile studențești din țară. Donații (alimente neperisabile, apă, haine, pături) se pot face și la centrul de colectare a donațiilor de la Facultatea de Științe Politice (Calea Plevnei, nr. 59), deschis de luni până vineri, în intervalul 10:00-20:00. Mai multe detalii cu privire la inițiativa ASSP-UB pot fi consultate aici.

Totodată, toți cei care doresc să susțină financiar eforturile de sprijinire a persoanelor refugiate din teritoriile ucrainene o pot face prin donații în contul Fundației Virtute et Sapientia a Universității din București, în următorul cont:

Fundația Virtute et Sapientia a Universității din București 
IBAN: RO57BRDE410SV69608784100

Cei care doresc să doneze sunt rugați să specifice, la Detalii de plată, „Ucraina”. 

Facultatea de Istorie și Facultatea de Științe Politice au lansat și ele apeluri pentru strângerea de fonduri pentru sprijinirea studenților și a profesorilor ucraineni și internaționali refugiați pe teritoriul României. Informații privind modalitatea de sprijin pot fi găsite aici.

De menționat mai este și inițiativa unui grup de voluntari, cadre didactice și studenți ai Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, Secția ucraineană, care oferă sprijin susținut în ultimele zile pentru traducerea în limba ucraineană a documentelor puse la dispoziție de instituții ale statului român, documente cu informații utile tuturor cetățenilor ucraineni veniți pe teritoriul României, documente juridice, precum și documente medicale ce vor fi utilizate de echipajele medicale românești care se pregătesc pentru sprijinirea, în Ucraina, a victimelor războiului. Astfel, grupul a colaborat atât cu instituțiile guvernamentale implicate în gestionarea situației actuale, cu organizații non-guvernamentale (ex. Code4RO, în realizarea platformei www.dopohoma.ro, organizații care se află la granița cu Ucraina și care au nevoie de interpreți în ucraineană) sau cu asociații profesionale, pentru traducerea de documente ori asigurarea de interpreți în limba ucraineană.

Universitatea din București salută toate inițiativele de sprijinire a populației ucrainene pe care, la nivel individual, în grupuri de inițiativă sau instituțional, românii le susțin în această perioadă dificilă. Totodată, Universitatea din București adresează îndemnul de a continua tot acest efort colectiv de ajutorare a victimelor conflictului armat din Ucraina.

Cum se poate depune o cerere de azil? Care este autoritatea competentă să primească o asemenea cerere? Care sunt drepturile și obligațiile solicitanților de azil pe perioada derulării procedurii?

În contextul în care Federația Rusă a lansat o invazie militară de proporții în Ucraina, la 24 februarie 2022, sute de mii de ucraineni au fost împinși să fugă în țările vecine, căutând protecție internațională. În cele ce urmează vom prezenta pe scurt dispozițiile legale în vigoare ce reglementează posibilitatea de formulare a unei cereri de azil în România de către cetățenii ucraineni și acordarea statutului de refugiat ca urmare a acceptării cererii depuse.

Ce este azilul? Cine poate depune o cerere de azil?

„Dreptul de azil este un drept fundamental al omului, garantat prin articolul 18 din Carta drepturilor fundamentale a UE, iar acordarea lui persoanelor care îndeplinesc criteriile stabilite în Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților constituie o obligație internațională pentru statele membre UE”, afirmă Maria Vasile, avocat colaborator Iordăchescu & Asociații.

Toate persoanele care aleg să abandoneze țara de origine din cauza opresiunilor sau a unor vătămări grave au dreptul să solicite protecție internațională.

Conform art. 9 din Legea 122/2006 privind azilul în România, statutul de refugiat se acordă pe perioadă nedeterminată.

Cum se poate depune o cerere de azil? Care este autoritatea competentă să primească o asemenea cerere?

„Cererile de azil se depun personal de către cetățenii străini aflați pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat. În ceea ce privește minorii, cererea de azil trebuie depusă de către reprezentanții lor legali, cu excepția minorilor ce au împlinit vârsta de 14 ani care vor putea depune personal cererea de azil. Este inadmisibilă o cerere formulată în afara teritoriului României”, continuă Av. Maria Vasile.

Formularul-tip se găsește AICI și poate fi completat de solicitant cu sprijinul funcționarului sau de către funcționarul desemnat pentru primirea cererii, în situația în care, conform susținerilor sale orale, solicitantul nu știe să scrie. Formularul poate fi completat în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o înțelege.

Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt:

• structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
• structurile Poliției de Frontieră Române;
• unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă;
• structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.

Competența teritorială privind primirea, înregistrarea și procesarea cererilor de azil o au centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Direcției Azil și Integrare, respectiv Centrul București, Centrul Timișoara, Centrul Galați, Centrul Rădăuți, Centrul Maramureș și Centrul Giurgiu.

Care este procedura de acordare a dreptului de azil?

„O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voință, exprimate în scris sau oral, în fața autorităților competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecția statului român. Solicitantul de azil este obligat să depună odată cu formularul-tip toate documentele pe care le deține și care au relevanță pentru situația sa personală, urmând să primească un document temporar de identitate pentru solicitanții de azil”, mai adaugă avocatul Maria Vasile.

Ulterior depunerii cererii de azil, se va parcurge o procedură în care autoritățile române întreprind verificări și activități specifice în vederea stabilirii datelor personale ale solicitantului, precum și ale membrilor săi de familie.

Procedura cuprinde următoarele etape: repartizarea pentru soluționarea cererii ofițerului de decizie, intervievarea solicitantului, analizarea motivelor invocate de solicitant, precum și a dosarului depus de către acesta, luarea unei decizii și comunicarea acesteia către solicitant.

Care sunt drepturile și obligațiile solicitanților de azil pe perioada derulării procedurii?

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România cuprinde, printre altele, următoarele drepturi  ale solicitanților de azil:

• dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil;
• dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;
• dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azil, un interpret apt să realizeze o comunicare corespunzătoare;
• dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, într-o limbă pe care o înțelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile pe care le are și obligațiile ce îi revin;
• dreptul la protecția datelor cu caracter personal;
• dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări;
• dreptul de a participa la activități de adaptare culturală;
• dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru cei care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere;
• dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător;
• dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățeni români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.

Totodată, legislația română prevede și o serie de obligații ce se impun solicitanților de azil, printre care se numără următoarele:

• obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;
• obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală;
• obligația de a răspunde la solicitările organelor cu atribuții în domeniul azilului;
• obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără autorizarea Oficiului Național pentru Refugiați;
• obligația de a respecta legile statului român, precum și măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil.

Care este situația cetățenilor ucraineni aflați pe teritoriul României care nu formulează o cerere de azil?

Guvernul României a adoptat un act normativ în data de 27.02.2022 care prevede acordarea a numeroase ajutoare către cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. Astfel, aceștia vor beneficia, în cadrul taberelor temporare de cazare și asistență umanitară sau în alte locații de cazare stabilite de comitetele județene pentru situații de urgență, de asigurarea următoarelor utilități de primă necesitate pe perioada staționării temporare:

• hrană;
• îmbrăcăminte;
• materiale de igienă personală;
• asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viața în pericol iminent, prin sistemul național de asistență medicală;
• dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic.

Utilizatorii români ai super-aplicației Revolut vor putea face donații, începând de la 1 EUR, direct către Crucea Roșie Română, prin intermediul opțiunii Donații (Organizații caritabile locale), începând de marți, 1 martie. Revolut a anunțat, la finalul săptămânii trecute, că se alătură apelului umanitar inițiat de Crucea Roșie, la nivel internațional, pentru a sprijini populația afectată de războiul din Ucraina. De altfel, în primele 24 de ore de anunțul făcut de Revolut, utilizatorii din toate țările unde Crucea Roșie este prezentă în aplicație donaseră deja peste 1 milion de euro pentru a ajuta populația afectată de acest conflict, inclusiv persoanele care au fost nevoite să părăsească țara. 

Echipe ale Crucii Roșii se află acum pe teren în Ucraina și contribuie la repararea infrastructurilor vitale, la acordarea de asistență medicală, dar și la oferirea de ajutor umanitar și prim ajutor familiilor care au fost nevoite să se refugieze în alte țări. 

Revolut este un partener tradițional al Crucii Roșii la nivel internațional și alături a mai derulat, în anii trecuți, apeluri de solidaritate către utilizatorii aplicației.

Domnul Ioan Silviu Lefter, Director General Crucea Roșie Română, a declarat: „În această perioadă de tensiune și neliniște, prioritatea noastră este să alocăm resurse pentru a ajuta populația civilă care va ajunge pe teritoriul României. Oamenii prinși în mijlocul acestor evenimente tragice din Ucraina trebuie sprijiniți și protejați. Este momentul să ne implicăm și să fim solidari cu poporul ucrainean. În acest sens, prin aplicația globală REVOLUT ajungem la românii din toate colțurile lumii care doresc să susțină demersul de ajutorare a familiilor – femei și copii – care părăsesc Ucraina din cauza războiului.” 

Până acum, utilizatorii Revolut au putut dona direct către filialele Crucii Roșii din Lituania, Marea Britanie, Irlanda, Polonia, Elveția, Portugalia, Singapore, Australia și, de azi, și România. Alte țări vor fi adăugate în aplicație, în zilele următoare, pentru a facilita donațiile directe, sigure și instantanee către Crucea Roșie. 

Christopher Guttridge, Head of Revolut Donations, a declarat: „În acest moment critic, ajutorul oferit Crucii Roșii în eforturile sale umanitare va permite milioanelor de utilizatori să doneze instantaneu pentru cei afectați. Ne-am invitat clienții să arate că inimile și mâinile lor se unesc în solidaritatea față de cei care suferă din cauza crizei din Ucraina și ei ne-au răspuns cu o incredibilă generozitate. Noi, toți, la Revolut suntem mândri să fim parte a unei companii britanice cu acoperire globală care se alătură poporului ucrainean, în vremuri de restriște.” Revolut a mai anunțat, săptămâna trecută, că a eliminat comisioanele sau taxele pentru remiterile de bani către conturile bancare din Ucraina, permițând utilizatorilor săi din toată lumea să trimită bani, cu cost zero, către băncile din această țară.