Farmaceutica Remedia SA, în top 10 companii din România cu cele mai bune randamente la BVB

0

FARMACEUTICA REMEDIA (RMAH), cu 7,3% randament pe dividend la Bursa de Valori București (BVB), se poziționează  în Top 10 companii cu cele mai bune randamente la BVB. Cu același randament ca BRD, practic cele două companii ocupă locurile opt și nouă în topul celor mai rentabile companii din România.

Topul randamentelor, realizat de Casa Goldring, una dintre cele mai mari firme de brokeraj din România, este condus de Turbomecanica, cu un randament de 11%, pe locul doi clasându-se Alumil Rom, cu un randament de 10,6%, iar pe locul trei Romgaz, cu 9,5%. Următoarele locuri sunt ocupate de Conpet – 9,4%, Transilvania Broker – 8,7%, BRK – 7,9%,, Transgaz – 7,4%, BRD – 7,3%, Remedia – 7,3% și OMV Petrom – 7,2%.

Acțiunile REMEDIA sunt cotate, în acest moment, la BVB, la 0,6880 lei/acțiune, cu un dividend brut de 0,05 lei/acțiune.

Farmaceutica REMEDIA, printre primele opt companii
listate la BVB cu scoruri ESG publicate

Farmaceutica REMEDIA se numără printre primele opt companii listate la Bursa de Valori București cu scoruri ESG publicate pe portalul BVB Research Hub. 

Primele scoruri ESG (Environmental, Social and Governance) pe piața de capital locală sunt disponibile din 8 februarie 2022, pe platforma BVB Research Hub a Bursei de Valori București. Scorurile fac parte din rapoartele pregătite de Sustainalytics în cadrul colaborării cu BVB, inițiate în 2020.

Nota maximă la evaluarea VEKTOR pentru
comunicare excelentă cu investitorii

Farmaceutica REMEDIA a obținut, la începutul acestui an, nota maximă – 10, în clasamentul VEKTOR 2021, evaluare desfășurată de ARIR (Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursa din România).

Farmaceutica REMEDIA face parte dintr-o listă de 10 companii de top care au obținut nota maximă în comunicarea cu investitorii, alături de Banca Transilvania, Nuclearelectrica, Antibiotice Iași, Purcari Wineries, TeraPlast, OMV Petrom, Electrica, Impact Developer & Contractor și BRK Financial Group.

Este al treilea an de evaluare VEKTOR, indicator calculat pentru prima dată în 2019 de către ARIR, iar Farmaceutica REMEDIA a evoluat pozitiv, crescând constant (2019 – 8,5; 2020 – 9,5; 2021 – 10), notele fiind disponibile pe www.bvb.ro – simbol RMAH.

Sustenabilitate și digitalizare

REMEDIA a lansat, în parteneriat cu BD Rowa™ din Germania, primul Robot Smart din România, instalat la farmacia din Bd. Metalurgiei nr. 78, București, și a instalat până în prezent opt sisteme robotice, ca soluție digitală în direcția automatizării și optimizării proceselor farmaceutice.

Farmaceutica REMEDIA Distribution & Logistics S.R.L. – deținută 100% de Farmaceutica REMEDIA S.A. – și-a consolidat poziția de distribuitor engross pe piața farma operând prin șapte centre logistice la nivel național și oferind serviciile auxiliare: servicii logistice, înregistrări, marketing și promovare medicală.

Radu Puiu, XTB: După invazia Ucrainei de către Rusia, argumentele pentru o tranziție rapidă la energie curată sunt mai puternice și mai clare ca niciodată, în România, UE și în lume

  • Combustibilii fosili și energia nucleară sunt doar o soluție pe termen scurt pentru a face față crizei energetice actuale, arată Radu Puiu(foto), Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Sursele de energie curată au generat un total de 38% din volumul de electricitate pe plan mondial de anul trecut, în comparație cu energia generată de cărbune (36%).
  • Germania promite 200 de miliarde de euro prin programul Energiewende.
  • Ministerul Energiei din România e dispus să sprijine proiecte de energie verde în valoare totală de 457,7 milioane de euro cu o cofinanțare din partea UE.
  • SUA are un nivel de independență energetică mai ridicat, așadar presiunea de a trece la energie verde este mai mică. 
  • 5,7 miliarde de dolari în investiții anuale sunt necesare până în 2030 pentru dezvoltarea capacităților de energie curată.

Invazia Ucrainei a evidențiat și mai mult gradul de dependență al Europei de aprovizionarea cu energie din Rusia precum și riscurile comerciale și geopolitice pe care le presupune acest statut

La mai mult de o lună de la începutul războiului, piețele energetice din Europa se confruntă cu creșteri puternice ale prețurilor și, în timp ce nevoile de energie ale continentului par a fi satisfăcute în prezent, deficitele de aprovizionare rămân un risc major.

Pe termen foarte scurt, adică atât timp cât războiul din Ucraina continuă, atenția pare să se îndrepte către combustibilii fosili și energia nucleară pentru a face față crizei energetice actuale

În acest proces, unele țări europene vor apela la centralele nucleare și pe combustibili fosili pe care le-au abandonat în trecut și le vor redeschide.

Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, Occidentul, în special Europa, va face cu siguranță trecerea la energie regenerabilă. 

În SUA, situația este puțin diferită; nevoia de a trece către energie verde nu este atât de „arzătoare”, având un nivel de independență mai ridicat. 

Consumul de gaz în SUA este satisfăcut de producția proprie, în timp ce țara importă petrol de la „vecinul” din Nord (Canada). 

Consecințele pe termen lung vor fi resimțite și în contextul dependenței europene de gazul rusesc.

Fluctuațiile globale ale prețului energiei ar putea întări, pe termen scurt, dependența de combustibilii fosili pentru încălzire, transport, industrie și generarea de electricitate – până când sursele și tehnologiile de decarbonizare, sursele regenerabile și stocarea energiei vor fi disponibile pe plan mai larg.

Europa se bazează pe Rusia pentru aproximativ 25% din consumul de petrol și peste 30% din consumul de gaz. Prețul țițeiului, al gazelor naturale și al altor mărfuri globale a crescut din cauza preocupărilor legate de aprovizionare în urma invaziei.

Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA) a estimat că 5,7 miliarde de dolari în investiții anuale sunt necesare până în 2030, pentru dezvoltarea capacităților de energie solară, eoliană și alte forme de energie curată pentru a se asigura că încălzirea globală nu depășește „pragurile periculoase”.

De asemenea, agenția a subliniat nevoia de a îmbunătăți eficiența energetică, de a crește electrificarea, de a capta emisiile de carbon și de a extinde utilizarea hidrogenului, printre măsurile mai ample necesare pentru limitarea creșterii temperaturilor.

Statisticile sunt interesante și ne indică accelerarea procesului de tranziție. În 2021, energia curată a produs mai multă energie electrică la nivel mondial decât cărbunele, energia solară și eoliană reprezentând cumulat peste 10% din producția globală pentru prima dată în istorie.

Creșterea față de anul 2020 a fost de doar 1%, potrivit studiului think tank-ului Ember. 

Dar dacă rata medie de creștere, compusă pe 10 ani, de 20%, poate fi menținută până în 2030, pe plan global s-ar putea limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (dinainte de 1900). Temperaturile au crescut deja cu cel puțin 1,1 C.

Producția de energie regenerabilă a accelerat pe măsură ce costurile au scăzut, proporția de energie electrică produsă de energia solară și eoliană anul trecut fiind dublă față de cea înregistrată când a fost semnat Acordul de la Paris privind schimbările climatice în 2016.

În 50 de țări, inclusiv China și Japonia pentru prima dată, energia solară și eoliană au propulsat creșterea energiei regenerabile, față de 43 de țări în 2020. 

Europa a setat exemplul, în timp ce Orientul Mijlociu și Africa au înregistrat cele mai puține progrese ca regiune.

Sursele de energie curată, inclusiv energia solară, eoliană, hidroenergetică, nucleară și bioenergetică, au generat un total de 38% din volumul de electricitate pe plan mondial, anul trecut, în comparație cu energia generată de cărbune (36%).

Cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) solicită o trecere imediată la energia regenerabilă și spune că lumea va trebui să capteze carbonul din atmosferă pentru a rămâne în marja de 1,5 grade Celsius de încălzire. 

Această tensiune a stârnit îngrijorare în rândul activiștilor de mediu, care avertizează că mai multe exporturi de combustibili fosili vor însemna mai multe emisii pentru încălzirea climatică.

Dar unii experți în energie spun că acest moment prezintă și o oportunitate de a schimba cursul, subliniind că energia curată este crucială pentru securitatea națională.

Planul UE, numit REPowerEU, solicită eliminarea în timp a nevoii de combustibili fosili din Rusia, pe care îi înlocuiește cu hidrogen, biometan, precum și energie eoliană și solară

De asemenea, solicită stabilirea unor măsuri de eficiență. În total, planul urmărește să reducă consumul total de gaze naturale în UE cu aproape o treime înainte de sfârșitul deceniului.

În urmă cu câteva săptămâni, Comisia Europeană a prezentat propuneri de reducere a dependenței UE de gazul rusesc cu două treimi înainte de sfârșitul anului, ca parte a unui plan de independență față de toți combustibilii fosili din Rusia „cu mult înainte de 2030”.

Sunt așteptate planuri mai detaliate până la sfârșitul lunii mai, dar esența este clară: „După invazia Ucrainei de către Rusia, argumentele pentru o tranziție rapidă la energie curată au devenit mai puternice și mai clare ca niciodată”.

În timp ce REPowerEU își dublează angajamentul pe termen mai lung al UE de a elimina treptat combustibilii fosili, există semne că războiul din Ucraina determină unele state europene să încetinească eliminarea treptată a carbonului pe termen scurt pentru a evita riscul unor deficite de aprovizionare în cazul în care alternative mai curate ar putea să nu fie disponibile la timp.

Germania este un bun exemplu al ambelor tipuri de schimbare. Statul a reconsiderat decizia de a închide ultimele trei centrale nucleare și pare că are în vedere o eliminare mai lentă decât era planificată a energiei pe bază de cărbune. 

În același timp, a anunțat recent o accelerare a proiectelor de energie solară și are în vedere creșterea licitațiilor pentru proiecte de energie eoliană.

În plus, cea mai mare economie europeană promite 200 de miliarde de euro pentru programul Energiewende, care vizează eliminarea dependenței de Rusia

Berlinul va cheltui sume masive până în 2026 pentru protecția climei, crearea de puncte de încărcare, dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen și eliminarea suprataxelor regenerabile, dar stimulând în același timp și cheltuielile militare

Ministrul Economiei și Climei din Germania, Robert Habeck, a spus că „adevărata independență” în problemele energetice poate fi obținută doar cu sursele regenerabile, sugerând că planurile deja ambițioase ale guvernului de a face tranziția către surse regenerabile ar putea primi un impuls suplimentar din motive de securitate națională. 

Ministrul de Finanțe german a redenumit energia eoliană și solară drept „energii ale libertății”, argumentând că guvernul nu ar trebui să „caute soluții din trecut, ci să meargă cât mai hotărât către viitor.

Și când vine vorba de România se fac mișcări menite să poziționeze țara în linie cu tendința generală a Europei de a trece către surse verzi de energie. 

Astfel, Ministerul Energiei a declarat că a lansat o cerere de propuneri pentru proiecte de energie verde în valoare totală de 457,7 milioane de euro cu o cofinanțare din partea UE, în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență (NRRP). Cererile pentru dezvoltarea de proiecte solare și eoliene pot fi depuse în perioada 31 martie – 31 mai.

Ministrul a declarat că „implementarea proiectelor eligibile pentru finanțare în cadrul acestei scheme de ajutor are ca scop creșterea capacității instalate de producție a energiei electrice din energie eoliană și solară, cu sau fără spații integrate de depozitare, cu aproximativ 950 MW. Investițiile reprezintă soluția pe termen lung pentru asigurarea securității energetice a țării”.

Parlamentul European solicită un embargo total asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaz din Rusia

0

Parlamentul își exprimă revolta și indignarea față de atrocitățile semnalate comise de forțele armate ruse și solicită ca autorii crimelor de război să fie trași la răspundere.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 513 voturi pentru, 22 împotrivă și 19 abțineri, eurodeputații solicită măsuri punitive suplimentare, inclusiv „un embargo total și imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia”.

Aceste măsuri ar trebui să fie însoțite de un plan de asigurare a securității aprovizionării cu energie a UE, precum și de o strategie de limitare a sancțiunilor „în cazul în care Rusia ia măsuri în vederea restabilirii independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei”.

Excluderea Rusiei din G20 și din alte organizații multilaterale

Implementarea deplină și efectivă a sancțiunilor existente de către întreaga UE și de către aliații internaționali ai UE trebuie să fie o prioritate în prezent, insistă eurodeputații. Aceștia fac apel la liderii UE să excludă Rusia din G20 și din alte organizații multilaterale, cum ar fi Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Interpol, Organizația Mondială a Comerțului, UNESCO și altele, „ceea ce ar constitui un semn important că comunitatea internațională nu va reveni la relațiile obișnuite cu statul agresor”.

Pentru a eficientiza sancțiunile, Parlamentul solicită excluderea băncilor ruse din sistemul SWIFT, interzicerea intrării în apele teritoriale ale UE și a staționării în porturile UE a tuturor navelor conectate la Rusia și interzicerea transportului rutier de mărfuri dinspre și către Rusia și Belarus. Eurodeputații solicită, de asemenea, confiscarea tuturor activelor „care aparțin oficialilor ruși sau oligarhilor asociați regimului lui Putin, reprezentanților și interpușilor acestora, precum și ale celor din Belarus care au legătură cu regimul Lukașenko”.

Subliniind implicarea Belarusului în războiul din Ucraina, rezoluția solicită ca sancțiunile împotriva Belarusului să le reflecte pe cele introduse împotriva Rusiei pentru a elimina orice lacune care îi permit lui Putin să utilizeze ajutorul oferit de Lukașenko pentru a eluda sancțiunile.

Livrările de arme trebuie continuate și intensificate

Eurodeputații fac referire la atrocitățile șocante, „care constituie în mod incontestabil crime de război”, comise de trupele ruse în Ucraina și, în special, în Bucea, care au distrus complet sau aproape complet Mariupol, Volnovaha și alte orașe și sate. Aceștia subliniază că autorii crimelor de război trebuie trași la răspundere și solicită înființarea unui tribunal special al ONU pentru crimele din Ucraina.

Parlamentul reiterează faptul că livrările de arme trebuie să continue și să fie intensificate pentru a permite Ucrainei să se apere în mod eficient. Eurodeputații sprijină continuarea ajutorului defensiv acordat forțelor armate ucrainene în mod individual de către statele membre ale UE și în mod colectiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace.

Constatând că aproape 6.5 milioane de cetățeni ucraineni au fost strămutați în interiorul țării și peste 4 milioane au părăsit țara din cauza războiului, eurodeputații solicită coridoare umanitare sigure pentru evacuarea civililor care fug din calea bombardamentelor și consolidarea rețelelor de ajutor umanitar ale UE în Ucraina.

Parlamentul condamnă retorica rusă ce sugerează posibilitatea recurgerii la utilizarea armelor de distrugere în masă și subliniază că orice astfel de desfășurare va fi întâmpinată cu cele mai grave consecințe.

SeedBlink dezvoltă o piață secundară unde investitorii pot tranzacționa activele deținute. Compania a lansat și un produs de tip Club pentru membrii care doresc diversificarea portofoliului

0

Platforma europeană de investiții pentru startup-uri tehnologice SeedBlink lansează un abonament anual pentru aderare la Clubul SeedBlink și lucrează la crearea unei piețe secundare unde investitorii pot tranzacționa între ei activele pe care le dețin. 

Membrii SeedBlink Club au posibilitatea să investească în oportunități alături de fonduri de venture capital începând de la 1.000 de euro, comparativ cu 2.500 de euro cât este valoarea actuală a celui mai mic tichet. Pe lângă acest lucru, subscripția la Club include și beneficii legate de acces la experți din industrie, evenimente private exclusive, posibilitatea de a evalua în avans startup-uri propuse și de a investi în runde private prin sindicalizare. 

„Avem investitori care au portofolii cu sume mari cărora le oferim servicii suplimentare de support, networking și acces cu prioritate la oportunități de investiții. Clubul este o extensie naturală, în care vrem să aducem aceleași beneficii pentru cei care sunt la început în a-și construi și diversifica portofoliul și a învăța de la investitori cu experiență”, spune Adriana Iordan, Chief Product & Marketing la SeedBlink.

Echipa de management Seedblink

De asemenea, SeedBlink pregătește lansarea în al doilea semestru a unei piețe secundare, prin care investitorii pot tranzacționa între ei activele pe care le dețin, crescând astfel șansele de a lichida investițiile din portofoliu. Noul produs de piață secundară va fi lansat în acest semestru. Câteva iterații au fost deja testate și folosite de investitori în companii cu runde noi de investitii.

„Exitul parțial la KFactory a fost așa cum m-am așteptat. Compania a avut o nouă rundă de finanțare la un nou preț. O parte dintre investitorii inițiali au dorit să continue să investească la noua evaluare, iar o altă parte, printre care și eu, a dorit să vândă. SeedBlink a mijlocit întâlnirea cererii cu oferta: a stabilit în mod echitabil numărul de acțiuni pe care fiecare vânzător îl putea vinde având în vedere oferta, a pregătit documentele pentru semnat, a comunicat cu toate părțile implicate până la realizarea efectivă a tranzacției. În final, după un an și jumătate, am recuperat investiția în schimbul a aproximativ o treime din acțiuni. Dețin în continuare două treimi din acțiunile cumpărate inițial”, a declarat Daniel Cîrstoaia, investitor pe platforma SeedBlink. 

Această piață secundară va conține instrumentele si infrastructura care le vor permite investitorilor să își schimbe în siguranță activele.

Nu în ultimul rând, SeedBlink a lansat mai multe îmbunătățiri pe platforma de investiții și pe website, printre cele mai importante fiind în secțiunea „Portofoliul meu”. Astfel, această secțiune va include informații de tip follow-on pentru investiții, dar si informații externe prin care investitorii vor putea vedea detalii importante pentru activele lor.

Uniunea Europeană dezvoltă rezerve strategice pentru situații de urgență chimică, biologică, radiologică și nucleară

0

Pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul UE la riscurile pe care le reprezintă, pentru sănătatea publică, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), Comisia dezvoltă rezerve strategice de capacități de răspuns prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Aceste rezerve includ un stoc strategic rescEU în valoare de 540,5 milioane EUR, instituit în strânsă colaborare cu Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA). Acest stoc va fi alcătuit din echipamente și medicamente, vaccinuri și alte mijloace terapeutice pentru tratarea pacienților expuși la agenți CBRN, precum și dintr-o rezervă rescEU de decontaminare compusă din echipamente de decontaminare și echipe de intervenție specializate.

Ca un prim pas imediat, UE și-a mobilizat rezerva medicală rescEU pentru a achiziționa tablele de iodură de potasiu care pot fi utilizate pentru a proteja oamenii de efectele nocive ale radiațiilor. Aproape 3 milioane de tablete de iodură au fost deja livrate Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu ajutorul Franței și al Spaniei.

Cu această ocazie, Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor, a declarat: „Luăm măsuri concrete pentru a spori gradul de pregătire al Europei în fața potențialelor amenințări. Creăm atât o rezervă de decontaminare, cât și un nou stoc de echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Le mulțumesc statelor membre pentru eforturile depuse. Obiectivul nostru este de a le oferi cetățenilor noștri capacități de reacție rapidă în cazul în care apare vreodată o astfel de situație de urgență.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Securitatea sanitară necesită o pregătire din partea noastră. Pregătirea pentru amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare este un element esențial pentru menținerea siguranței cetățenilor noștri și un aspect-cheie al unei uniuni europene a sănătății puternice. HERA este santinela noastră; aceasta lucrează în permanență pentru a sprijini acțiunile derulate de UE prin intermediul mecanismului de protecție civilă, cu scopul de a oferi Ucrainei și statelor noastre membre sprijin în materie de pregătire.”

Oamenii pot fi expuși la agenți CBRN ca urmare a unor dezastre neintenționate (de exemplu, scurgeri de substanțe chimice, incidente în centrale nucleare, răspândirea unei boli infecțioase) sau a unor incidente intenționate (de exemplu, atacuri teroriste). Pregătirea pentru abordarea riscurilor unor astfel de amenințări reprezintă o parte esențială a strategiei UE de constituire de stocuri CBRN. Prin urmare, Comisia dezvoltă în cadrul rescEU:

  • Un stoc strategic rescEU pentru situații de urgență CBRN: Stocul, care este conceput împreună cu statele membre, va include echipamente de răspuns, cum ar fi echipamente individuale de protecție și dispozitive de detectare, de identificare și de monitorizare, precum și medicamente, vaccinuri și alte mijloace terapeutice. Stocul va aduce o contribuție esențială la consolidarea rezilienței CBRN în UE, deoarece va include echipamente și medicamente care ar putea fi greu de fabricat în perioade de criză sau care ar putea fi necesare brusc în cantități mai mari decât cele disponibile în rezervele naționale. Stocul CBRN reprezintă un prim pas către crearea unor capacități mai bune ca răspuns la incidentele ce pot apărea în centrale nucleare, la situațiile de urgență legate de instalațiile chimice, la atacurile teroriste sau la răspândirea unei boli infecțioase și la multe alte amenințări.
  • rezerva de decontaminare rescEU: Aceasta va cuprinde atât personal, cât și echipamente pentru decontaminarea persoanelor, a infrastructurii, a clădirilor, a vehiculelor sau a echipamentelor critice care au fost expuse la agenți CBRN. La cererea statului membru afectat, rezerva de decontaminare rescEU poate fi mobilizată. Rezerva va fi dezvoltată și găzduită de Croația, Germania și Spania și va fi finanțată în proporție de 100 % de UE, cu un buget inițial de 66,7 milioane EUR.

Condițiile meteorologice extreme și amenințările emergente, cum ar fi COVID-19, dar și incidentele CBRN pot depăși capacitatea statelor membre ale UE de a-și acorda ajutor reciproc, în special atunci când mai multe țări europene se confruntă, simultan, cu același tip de dezastru.

În urma activării mecanismului de protecție civilă al UE, rescEU oferă un nivel suplimentar de protecție și asigură un răspuns mai rapid și mai cuprinzător la dezastre. Rezerva rescEU este finanțată în proporție de 100 % de UE, iar Comisia Europeană menține, în strânsă cooperare cu țara care găzduiește rezerva, controlul asupra funcționării acesteia. În caz de urgență, rezerva rescEU oferă asistență tuturor statelor membre ale UE și statelor participante la mecanism și poate fi implementată, de asemenea, în țările vecine ale UE.

Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) a fost înființată pentru a consolida capacitatea Europei de a preveni, de a detecta și de a reacționa rapid la urgențele sanitare transfrontaliere, fie că este vorba de amenințări naturale sau de amenințări provocate de om. În acest scop, HERA finanțează dezvoltarea, fabricarea și achiziționarea de contramăsuri și de echipamente medicale esențiale.

ASF: Mai multe opțiuni pentru șoferii români. Scade concentrarea pe piața RCA

0

Concentrarea excesivă înregistrată pe piața RCA, în ultimii ani, începe să se reducă treptat, după falimentul companiei City Insurance S.A. Cel puțin șase din cele opt societăți, autorizate să vândă asigurări de răspundere civilă obligatorie auto, au acumulat cote de piață considerabile în prima lună a acestui an, conform analizelor efectuate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Compania cu cele mai mari vânzări rămâne Euroins România Asigurare Reasigurare, a cărei cotă de piață a crescut doar marginal, de la 35,4% pe ansamblul anului 2021, la 37,6% în luna ianuarie 2022. În același timp, cotele de piață ale altor firme au crescut, marcând un proces de diversificare până la un nivel care nu a mai fost atins în ultimii ani, concentrarea accentuată fiind, de altfel, una dintre marile probleme ale pieței RCA. 

Allianz-Țiriac Asigurări S.A. a avut o cotă de piață de aproape 18,7% în ianuarie, iar Groupama Asigurări S.A. a ajuns la 14,5%, arată datele ASF. Cu o singură excepție notabilă și ceilalți jucători din piața RCA au avut, în ianuarie, cote semnificativ peste cele obișnuite din ultimii ani. Grawe România Asigurare S.A. s-a apropiat de 11% din vânzările de RCA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group S.A. a atins 9,7%, iar Omniasig Vienna Insurance Group S.A. 7,4%, în timp ce Generali România Asigurare Reasigurare S.A. a marcat o cotă de doar 1,27%. Este de menționat faptul că asigurătorul francez Axeria Iard, intrat pe piața din România cu o sucursală directă, în baza sistemului Freedom of Establishment (FOE), reglementat de normele Uniunii Europene, apare cu portofolii importante, deși a debutat în ultima lună a anului 2021. Potrivit datelor raportate de intermediari, compania a avut vânzări notabile în prima parte a acestui an.

Primele brute subscrise pe piața RCA au ajuns, la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2022, la peste 810,5 milioane de lei.

Este de remarcat și structura vânzărilor pe perioade de valabilitate. Peste 82% din polițele RCA, vândute în ianuarie, se întind pe 12 luni. În general, dominante în portofolii erau polițele pe 6 luni, care în prima lună a acestui an au avut o cotă de doar 5,6%. Polițele pe o lună au reprezentat 11,3% din totalul vânzărilor.

Anul trecut a adus un record în ceea ce privește numărul de contracte RCA. În 2021, erau în vigoare aproximativ 6,7 milioane de polițe, cifră care include și cele peste 1,44 milioane de polițe emise de City Insurance S.A., valide la finele anului precedent. Prin comparație, la finalul anului 2020 erau în vigoare 6,5 milioane de polițe RCA, în 2019 puțin peste 6 milioane, iar la sfârșitul anului 2018, doar 5,5 milioane de polițe.

Codul european al comunicațiilor electronice: Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la 10 state membre

0

Comisia Europeană a sesizat astăzi Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la neîndeplinirea de către Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia a obligației de a transpune integral Codul european al comunicațiilor electronice și de a comunica Comisiei măsurile naționale prin care acesta a fost transpus în legislația națională.

La locul de muncă, acasă sau atunci când călătoresc, europenii se așteaptă să beneficieze de o conexiune la internet rapidă și fiabilă. Codul european al comunicațiilor electronice modernizează normele UE în domeniul telecomunicațiilor în beneficiul consumatorilor și al industriei, prin stimularea concurenței, mobilizarea investițiilor și consolidarea pieței interne și a drepturilor consumatorilor.

După încheierea, la 21 decembrie 2020, a termenului de transpunere a Codului european al comunicațiilor electronice, Comisia a inițiat 24 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea, la 4 februarie 2021, de scrisori de punere în întârziere, urmată de trimiterea, la 23 septembrie 2021, de avize motivate adresate unui număr de 18 state membre. Până în prezent, statele membre enumerate mai sus nu și-au îndeplinit obligația care le revine în temeiul Codului european al comunicațiilor electronice de a comunica Comisiei măsurile naționale de transpunere; în consecință, Comisia a sesizat Curtea cu privire la neîndeplinirea de către țările respective a obligației menționate.

În temeiul articolului 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în cazul în care un stat membru nu transpune în legislația națională, în termenul prevăzut, o directivă adoptată de Parlamentul European și de Consiliu, Comisia poate solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene să impună sancțiuni financiare.

Codul european al comunicațiilor electronice actualizează cadrul de reglementare care vizează sectorul european al telecomunicațiilor, pentru a ține seama de noile provocări. Codul a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele prevăzute de acesta. Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru realizarea societății europene a gigabiților și pentru asigurarea participării depline, a tuturor cetățenilor UE, la economia digitală și la societate.

Comisia a monitorizat procesul de transpunere și le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în transpunerea directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Jumătate dintre români consideră că situația lor financiară din acest an s-a înrăutățit, iar estimările pentru perioada următoare sunt pesimiste

0

Jumătate dintre români (49,4%) consideră că situația lor financiară din acest an s-a înrăutățit față de anul trecut, iar 43% estimează că o vor duce mai rău în perioada următoare, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. 

La întrebarea cum apreciază situația sa financiară în 2022 față de anul trecut, 49,4% din respondenți afirmă că aceasta s-a înrăutățit, 41,5% apreciază că situația lor financiară a rămas la fel și doar 9,1% consideră că s-a îmbunătățit.

În ceea ce privește perioada următoare, 42,3% cred că o vor duce mai rău în viitor și doar 28,3% se așteaptă ca situația lor financiară să se îmbunătățească, iar 29,3% nu preconizează că vor apărea modificări.

Întrebați dacă au schimbat bani la începutul lunii martie, pentru a avea valută în numerar în casă, 20% dintre respondenți spun că au făcut asta, în contextul în care, piața din România s-a confruntat cu o creștere a cererii de numerar de valută în primele zile de după izbucnirea conflictului armat din Ucraina.

Prețurile la energie: principalul motiv de îngrijoare

Creșterea prețurilor la energie este principalul motiv de îngrijorare în perioada următoare, pentru 24,7% dintre respondenți, de trei ori mai mulți decât cei care sunt preocupați că și-ar putea pierde locul de muncă. 

Această îngrijorare este fundamentată în contextul în care cheltuielile cu locuința și utilitățile au o pondere însemnată în bugetul românilor: 45,9% dintre respondenți spun că alocă acestor cheltuieli peste 40% din venitul lunar, în timp, ce doar 10,3% dintre români alocă lunar mai puțin de 20% din venituri cheltuielilor locative. 

35,6% dintre respondenți spun că nu reușesc în fiecare lună să-și plătească facturile, iar dintre aceștia, circa 10,1% întâmpină probleme în fiecare lună. 

În topul motivelor de îngrijorare, pe lângă prețurile la energie (24,7%) se află și riscul extinderii conflictului din Ucraina (19,8%), riscuri la adresa sănătății în contextul pandemiei COVID-19 (16,3%). Creșterea inflației și impactul asupra veniturilor și economiilor îi îngrijorează pe 13,2% dintre respondenți, iar o potențială penuria de alimente – pe 12,5% dintre ei. 

Sondajul privind situația financiară a românilor a fost realizat de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, în luna martie, pe un eșantion de aproape 1.400 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 60,3% dintre respondenți sunt salariați, 44,2% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 de lei, iar aproape jumătate – 46,9% – sub 2.500 de lei lunar, 38,1% dintre cei chestionați  au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, 36% au studii superioare și puțin peste 13% studii postuniversitare. 

Fenomenul Non-Fungible Tokens – la ce folosim NFT-urile și cât de riscante sunt din punct de vedere juridic?

_________________

Monica Stătescu, partner,
Daria Olteanu, associate,
Andrei Anghel, associate,
Filip & Company (foto)

Un fenomen profund mediatizat la nivel global și, probabil, una dintre cele mai revoluționare creații în lumea virtuală din prezent, Jetoanele Nefungibile („Non-Fungible Tokens” sau „NFT”) ocupă deja un loc important în spectrul tranzacțiilor online speculative. Deși popularitatea NFT-urilor își continuă trendul ascendent într-un ritm alert, sistemele normative naționale și comunitare evită să adreseze în mod direct fenomenul NFT și implicațiile pe care acesta le aduce din perspectivă juridică în circuitul civil. În acest context de reglementare limitată, ne propunem în cele ce urmează să adresăm câteva aspecte relevante privind utilizarea și implicațiile juridice ale NFT-urilor. 

Ce sunt NFT-urile și care sunt particularitățile acestora?

Un NFT reprezintă un cod criptografic stocat sub forma unui contract inteligent (smart contract) ce se alătură unei pictograme statice sau dinamice, unui sunet, unei combinații între cele două sau chiar unui obiect având materialitate fizică. Ele constituie un veritabil activ digital care este tranzacționat liber în cadrul unei platforme digitale (așa-numitul marketplace) prin mecanismul blockchain. Fenomenul NFT este unul de dată recentă, primul NFT fiind tranzacționat în 2014, ajungând ca în 2022 să fie perceput drept o realitate virtuală a universului crypto.

Trăsăturile definitorii ale NFT-urilor sunt următoarele:

  • Unicitatea: în virtutea conținutului și a modului său de funcționare, un NFT nu poate fi copiat sau reprodus în niciun fel;
  • Indivizibilitatea si nefungibilitatea: nu sunt interschimbabile cu alte articole; și
  • Apartenența la portofelul virtual al unei persoane sau la un marketplace.

Cea mai importantă funcție a NFT-urilor este reprezentată de capacitatea acestora de a prezenta traseul jetonului de la momentul creării până la momentul tranzacționării sale. Astfel, activul digital înregistrează fiecare schimbare a situației juridice, cu ajutorul codului criptografic, care este amendat continuu odată cu fiecare tranzacție. În acest fel, succesiunea de tranzacții care a implicat NFT-ul în cauză poate fi probata cu ușurință.

Este important de menționat că NFT-urile nu trebuie confundate cu cryptomonedele. Deși acestea din urmă sunt adeseori folosite pentru tranzacționarea jetoanelor, așa cum le relevă și numele, cryptomonedele îndeplinesc rolul de moneda de plata, constituind „bani virtuali”. Ca atare, dacă elementul care definește NFT-ul la nivel principial este nefungibilitatea (nu sunt interschimbabile), crypto-monedele au ca specificitate tocmai reversul – fungibilitatea, ca trăsătură esențială. Or, tocmai prin caracteristică care le conferă potențialul valoric semnificativ, respectiv unicitatea fiecărui jeton, NFT-urile nu pot fi asimilate cu crypto-monedele.

Ce anume achiziționăm când cumpărăm un NFT?

Modalitățile de exploatare a NFT-urilor de către cumpărători sunt direct influențate de drepturile transmise acestora. Pentru început, trebuie facută precizarea că, odată cu tranzacționarea unui NFT este transmis întotdeauna dreptul de proprietate asupra codului criptografic al jetonului, împreună cu toată informația înscrisă în acesta până în momentul tranzacției și asupra copiei operei alăturate acestuia. Cu alte cuvinte, se transmite proprietatea asupra copiei elementului perceptibil din exterior, respectiv asupra metadatelor asociate operei, nu asupra operei în sine.

În această postură, cumpărătorul unui NFT se bucură de aceleași drepturi precum cumpărătorul unui tablou: poate vinde mai departe tabloul, însă nu poate reproduce pictura și/ sau vinde copiile operei și nu îi poate trage la răspundere pe cei ce reproduc ilegal respectiva operă. Pentru a putea exercita asemenea drepturi, separat și suplimentar achiziționării NFT-ului, cumpărătorul trebuie sa achiziționeze și drepturile de proprietate intelectuală asupra operei asociate NFT-ului, prin modalitățile prevăzute de lege.

Drepturile și obligațiile atașate unui NFT în momentul achiziției sunt reglementate în cadrul contractelor inteligente (smart contracts), care surprind mecanismul propriu-zis de funcționare al NFT-ului, și pot fi influențate inclusiv de platformele online unde se realizează tranzacția.

La ce putem folosi NFT-urile?

Caracterul unic, potențialul variat de utilizare și natura captivantă ale NFT-urilor a atras atenția atât dezvoltatorilor de platforme și jocuri video online, cât și oamenilor din mediul de business general. Astfel, NFT-urile sunt utilizate la acest moment sub diverse forme:

  • NFT-urile ca activ virtual. În contextul în care dezvoltatorii de jocuri video, rețele de socializare și chiar producătorii de articole vestimentare construiesc adevărate infrastructuri virtuale care realizează sau facilitează accesul la produsele si serviciile lor, NFT-urile sunt folosite ca mijloc de tranzitare a mediilor virtuale de către utilizatori, oferindu-le acestora posibilitatea de a-și crea o personalitate virtuală unică, eliminând necesitatea înregistrării separate în fiecare dintre aceste medii virtuale. Astfel, NFT-urile îndeplinesc rolul de personalizare a avatarurilor online ale utilizatorilor, având capacitatea de a putea fi transpuse cu ușurință dintr-un mediu în altul. 
    • Un exemplu care se remarcă este reprezentat de studio virtual, brand-ul online dezvoltat de Nike care creează NFT-uri aferente unor perechi de încălțăminte. Astfel, fiecare posesor al unei perechi de încălțări va fi unicul posesor al aceleiași perechi în mediul online, având, totodată, posibilitatea de a tranzita cu celebrii sneakersi garderobele mai multor platforme online.
    • O altă serie de jetoane ce oferă posibilitatea deținătorului de a-și personaliza conturile pe platforme de jocuri video sau socializare este CryptoPunks. Apogeul seriei limitate de 10.000 de jetoane a fost atins în luna februarie a anului curent, când, potrivit informațiilor din presă, un singur jeton a fost vândut cu 23,7 milioane de dolari.
  • NFT-urile ca chei de acces. Accesul în diverse medii, precum spații virtuale, rețele sociale sau platforme de tranzacționare poate fi condiționat de deținerea unui NFT. Din ce în ce mai multe spații, virtuale sau reale, încep să-și contureze un caracter exclusivist prin permiterea accesului doar posesorilor unui jeton dintr-o anumită colecție.
    • Unul dintre pionierii acestei practici este Bored Ape Yacht Club, o societate online animată, în care accesul este permis doar celor ce dețin un NFT Bored Ape. Potrivit informațiilor din presa, cel mai scump jeton al acestei colecții a atins suma de 2,85 milioane de dolari.
    • Primul restaurant din lume car va aplica această modalitate de selectare a clientelei va fi FlyFish Club din New York. Localul se va deschide în 2023, însă deja au fost achiziționate abonamente pentru acces, potrivit informațiilor din presa, cel mai scump însumând aproximativ 14.000 de dolari.
  • NFT-uri în scop de garanție. Jetonul poate reprezenta o dovadă care să certifice deținerea anumitor valori mobiliare în legătură cu un debit.

Cum implementăm NFT-urile?

Contractele smart reprezintă elementul indispensabil punerii în valoare a NFT-urilor prin intermediul platformelor online. Acestea iau forma unui cod care implementează și pune în executare clauzele, termenii și condițiile oricăror operațiuni juridice ce vor avea loc în legătură cu NFT-ul și este înscris definitiv în elementul criptografic al jetonului.  Contractele smart reprezintă deci codificarea sub forma unui program de calculator a termenilor și condițiilor agreate de părți cu privire la operațiunea care implică NFT-ul (vânzare-cumpărare, închiriere etc.)

Avantajul semnificativ al acestui mecanism este executarea automată. Astfel, atunci când vânzătorul își manifestă oferta de vânzare a unui NFT, iar cumpărătorul acceptă acea ofertă, contractul smart este executat fără a mai fi necesară vreo formalitate, iar obligațiile principale ale părților sunt executate în mod automat (jetonul este transferat în portofelul virtual al cumpărătorului, iar banii ajung în contul vânzătorului). 

Beneficiul executării facile se răsfrânge și asupra celor ce nu sunt părți la contractul smart dar beneficiază de pe urma lui. Astfel, în situația în care creatorul jetonului deține un drept de suită (dreptul de a primi o cotă-parte din prețul fiecărei revânzări) sau dacă platforma percepe comision, acestea se colectează automat prin modul de funcționare al contractului smart.

Fie că vorbim despre vânzarea jetonului sau închirierea acestuia, mecanismul automat prin care sunt implementate contractele smart aduce un plus de stabilitate în circuitul comercial, asigurând respectarea obligațiilor contractuale care incumbă deopotrivă vânzătorului și cumpărătorului, inclusiv atunci când acestea se răsfrâng asupra unor terțe părți.

Reglementarea NFT-urilor

Cu o piață in valoare de aproximativ 41 de miliarde de dolari la finalul lui 2021, potrivit informațiilor din presa și o continua creștere în anul curent, NFT-urile nu se bucură încă de o reglementare legală care să le recunoască statutul și regimul juridic specific. 

Deși versiunea curentă a Directivei Anti-Spălării Banilor a fost amendată în 2018 pentru include schimburile de monedă virtuală sub incidența sa, situația NFT-urilor rămâne încă nereglementată. 

La acest moment se afla în dezbateri o propunere pentru un Regulament European privind criptoactivele care instituie diverse obligații cu rolul de a crește gradul de transparență în comerțul criptoactivelor și de a implementa un cadru sigur în care comercianții, dezvoltatorii și cumpărătorii să se înregistreze și să opereze transparent. Totuși, nici această propunere, în versiunea sa curentă, nu instituie prevederi specifice cu privire la criptoactivele de tipul jetoanelor unice și nefungibile.

Lipsa unei reglementari exprese a NFT-urilor este în același timp o oportunitate și un dezavantaj. Este o oportunitate pentru ca încă nu există reglementari restrictive specifice care să limiteze accesul, utilitatea sau interesul publicului pentru ele. Este un dezavantaj pentru că, în lipsa unei reglementări care  sa recunoască statutul și regimul juridic specific al NFT-urilor și al contractelor smart, nu există certitudinea că regimul construit de practică va fi confirmat de autoritățile competente investite cu analiza lui. De aceea, achiziționarea și utilizarea NFT-urilor necesită în egală măsură curaj și prudență, respectiv disponibilitatea de a accepta riscurile derivate din absenta unui cadru de reglementare clar împreună cu înțelegerea profunda a principiilor de drept și reglementare pe care autoritățile le-ar putea aplica în acest caz și riscurile pe care acestea le implică. Ca în multe alte situații similare în care inovația a depășit viteza de reacție și adaptare a autorităților legislative, ne așteptăm ca un regim legislativ specific NFT-urilor să fie adoptat în viitor, confirmând, sperăm, practica de până acum.

ClusterPower inaugurează cel mai mare centru de date din România

0

București, 7 aprilie 2022 – ClusterPower a inaugurat oficial pe data de 1 aprilie 2022 cel mai mare centru de date din România, în Mischii, județul Dolj. Valoarea proiectului a fost estimată la aproximativ 40 de milioane de euro.

Parcul tehnologic construit de ClusterPower se întinde pe o suprafață de 25.000 mp și va include un centru de infrastructură de Inteligență Artificială one-stop-shop dezvoltat cu tehnologia liderului mondial Nvidia. Campusul dispune de o infrastructură de calcul performantă, necesară dezvoltării de soluții digitale de ultimă generație, cu valoare adăugată ridicată. De infrastructura pusă la dispoziție de ClusterPower vor putea beneficia toți agenții economici din regiunea Europei de Sud-Est, primul beneficiar fiind chiar economia României.

Visul nostru a devenit realitate. România va beneficia de azi de un instrument necesar digitalizării naționale și va intra, astfel, în rândul țărilor care se pot baza pe o infrastructură digitală puternică capabilă să se racordeze la cerințele actuale, dar și viitoare, ale pieței globale. Mai mult decât atât, construcția data center-ului ClusterPower va însemna pentru noile generații de elevi și studenți români interesați de specializarea în domeniul IT, facilitarea accesului la cel mai puternic calculator disponibil la momentul actual în România, bazat pe tehnologia Nvidia DGX”, a afirmat Cosmin Georgescu, CEO ClusterPower.

La inaugurarea centrului de date, clienții și invitații au participat la un tur al campusului. Le-au fost prezentate infrastructura, sistemul de cloud, dar și sistemele de comandă și de control la distanță și tehnologia de ultimă generație pe care centrul de date le pune la dispoziție. Centrul de date oferă siguranță privind protecția datelor bazându-se pe cele mai noi tehnologii disponibile la ora actuală. 

Data center-ul oferă infrastructură de tip cloud ce funcționează în mod activ, pe echipamente fizic separate, arhitectură de comunicații de tip leaf-spine, tehnologie Application Centric Infrastructure (ACI) și servere Cisco UCS-X de generație nouă cu procesoare Intel și capacitate foarte mare de memorie care permit rularea celor mai critice sarcini de lucru.