Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, este implicată activ în proiecte educaționale și în susținerea carierelor tinerelor talente, prin dezvoltarea unor parteneriate pe termen lung cu mai multe universităţi din țară. Astfel, compania oferă tinerilor posibilitatea de a aprofunda subiecte de interes în diverse arii profesionale, încă din timpul studiilor, și contribuie la crearea unor spații inspiraționale, cu design modern, în incinta unităților de învățământ superior. Spre exemplu, fabrica Bosch din Blaj a dezvoltat un parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (UAB), investind în proiecte de reamenajare şi design ale celor mai frecventate zone din universitate, cum ar fi spaţii cu trafic intens din interior, precum și curtea interioară și terasa de vară a studenţilor. Aceste spații creative, finalizate în luna martie 2022, sunt folosite atât pentru studiu, cât și pentru recreere și favorizează cooperarea şi colaborarea în rândul studenților. Pentru acest proiect, compania a alocat aproximativ 100.000 de euro. „Condițiile de lucru inspiraţionale pe care le avem la Bosch sunt esențiale pentru ca echipele să găsească soluții creative pentru subiecte complexe. Acum, Bosch oferă acest concept şi studenților de la UAB, pentru un cadru propice colaborării și succesului”, a declarat Bernhard Gehlert, directorul comercial al fabricii Bosch din Blaj.

În plus, de peste șase ani, fabrica Bosch din Blaj derulează parteneriate cu universități de prestigiu din trei judeţe din centrul ţării – Mureş, Sibiu şi Alba, contribuind astfel la transformarea sistemului educaţional. Programele de studiu dezvoltate și implementate de companie susțin dezvoltarea de noi competențe în rândul studenţilor, favorizând totodată formarea de personal cu o pregătire adecvată nevoilor actuale din piața muncii, familiarizat cu noile tehnologii.

Programe de lucru și internship pentru studenți

Bosch susține studenții pentru a se familiariza cu diferite subiecte de interes în diverse arii de muncă, încă din timpul studiilor, oferindu-le acestora posibilitatea a se alătura programului Working Student. Programul se adresează tinerilor care efectuează studii de licenţă sau masterat și care se pot alătura companiei în regim part-time sau cu normă întreagă. Astfel, aceștia au posibilitatea de a lucra, pe durata studiilor, într-un mediu multicultural ce îi ajută să îşi îmbogăţească atât nivelul de cunoştinţe, cât şi competenţele practice. Pe baza performanţelor proprii din program, studenţii devin eligibili pentru celelalte programe dezvoltate de către companie. În prezent, în fabrica Bosch din Blaj lucrează peste 110 studenţi. Ei beneficiază de mentorat pentru pregătirea lucrării de licenţă sau disertaţie, iar aproximativ 60 de procente din studenții care lucrează în companie primesc un loc de muncă cu normă întreagă după terminarea studiilor. În plus, pe durata a două luni din timpul verii, compania Bosch din Blaj le oferă studenților care doresc să fie productivi în această perioadă posibilitatea de a se înscrie în programul de internship plătit. Astfel, ei vor lua zilnic contact cu un mediu de lucru profesional, alături de specialişti cu experienţă, cu posibilitatea de a dezvolta şi proiecte proprii pentru facultate, sub îndrumarea unui mentor Bosch. În 2022, fabrica din Blaj are 30 de locuri disponibile pentru programul de internship. 

De asemenea, compania a dezvoltat un alt program pentru studenţi, intitulat Smart Career, care se întinde pe o durată de doi ani și în care sunt implicați, la acest moment, nouă dintre cei mai buni studenţi ai Universitatății „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Fabrica din Blaj susţine tinerii performanţi şi le oferă un cadru prielnic pentru dezvoltare, alături de o bursă lunară în cuantum de 1800 lei net. 

Bosch Academy, o perspectivă de ansamblu
asupra activităților din fabrică

Fabrica Bosch din Blaj a lansat, în 2020, Bosch Academy, un program care oferă studenților o perspectivă de ansamblu asupra proceselor de producție. Programul se adresează studenților din anii III și IV, semestrul II, de la profilul tehnic și cuprinde șapte seminarii care abordează subiecte de actualitate din sfera tehnică și comercială. Astfel, studenții vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu teme precum provocările din management și leadership în industria auto, conceptul de lean management, tehnologia de automatizare, Industria 4.0, logistică industrială, controlling, resurse umane, dar şi problem solving. La finalul programului, participanții vor parcurge o etapă de evaluare și vor primi un certificat din partea companiei care atestă competențele dobândite.

Implementarea modelului economiei circulare în România, un concept popular în Uniunea Europeană (UE), este încă  fragil, nu deplin înțeles și aplicat în România și nu la toate nivelurile părților interesate. Cu toate acestea, există potențial local dovedit și generat de proiecte punctuale în domenii cheie ale economiei românești. 

În acest sens, pentru a pune în lumină evoluțiile economiei circulare din România, The Diplomat-Bucharest a organizat cea de-a doua ediție a conferinței dedicate ECONOMIEI CIRCULARE, pe 31 martie 2022 la Bucuresti, într-un eveniment hibrid, cu transmisie LIVE de la JW. Marriott Bucharest Grand Hotel. 

Conferința a spus accent pe stadiul măsurilor și acțiunilor locale referitoare la economia circulară în România, identificarea performanțelor din acest domeniu, pentru a oferi o perspectivă actuală a implementărilor concrete și aplicabilitatea principiilor sistemului economic circular în economia românească. 

09:30 – 11:00  PANEL SESIUNEA I 

LÁSZLÓ BORBÉLY, Secretar de Stat, Coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabila, Secretariatul General al Guvernului

ANCA DRAGU, Senator, Senatul României

CONSTANTIN DAMOV, Președinte CERC – Coaliția pentru Economie Circulară  

ELENA-SIMINA LAKATOS, Președinte, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu ERNEST LUPAN

RAUL POP, Expert management deșeuri, ECOTECA  

RAUL FILIP, Director de Achiziții Altex România 

ALEX. LAIBAR, Director Executiv, CERC – Coaliția pentru Economie Circulara (MODERATOR SES I)

DECLARAȚII REPREZENTANȚI AI AUTORITĂȚILOR
(DIN TIMPUL CONFERINȚEI)

LÁSZLÓ BORBÉLY, Secretar de Stat, Coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului: Avem un consiliu consultativ format din 34 de experți cu care am finalizat 98 de indicatori de dezvoltare durabilă 

„Una dintre provocările noastre a fost să dezvoltăm o nouă strategie de dezvoltare durabilă, să înființăm acele instituții și relații instituționale și să implementăm agenda pentru dezvoltare durabilă pentru 2030. Sper să devenim un lider regional în domeniul economiei circulare și să avem capacitatea să atingem acest obiectiv. Avem un consiliu consultativ format din 34 de experți cu care am finalizat 98 de indicatori de atins până în 2030. În acest moment, am finalizat acele planuri de acțiune până în 2030. Depinde de noi toți și de instituțiile implicate să atingem aceste obiective pe care ni le propunem. Sper ca bugetul României de anul viitor să includă și obiective de dezvoltare durabilă. Trebuie să finalizăm strategia de dezvoltare durabilă până în trimestrul al treilea din 2022. Există un draft al strategiei care poate fi accesat, suntem parteneri cu Ministerul Economiei și Ministerul Mediului. Vom finaliza Codul Sustenabilității până la sfârșitul acestui an.”

ANCA DRAGU, Senator, Senatul României: Resursele fac diferența între o economie funcțională și o economie predispusă la șocuri

„Dacă vom continua să utilizăm resursele în aceeași manieră, vom avea nevoie de resursele a trei planete până în 2050. Societatea trebuie să se schimbe, trebuie să trecem la o abordare mult mai responsabilă în care reciclăm resursele astfel încât să obținem beneficii maxime din aceste resurse. Resursele fac diferența între o economie funcțională și o economie afectată de șocuri. Mă bucur că există acest departament pentru dezvoltare durabilă în cadrul Guvernului. La nivelul Parlamentului ar trebui să vedem mai multă seriozitate în ceea ce privește implementarea proiectelor de dezvoltare durabilă.”

CONSTANTIN DAMOV, Președinte Coaliția pentru Economie Circulară  (CERC): Să schimbăm definițiile și anume, să trecem de la concepte precum managementul deșeurilor la managementul resurselor 

„Economia circulară ține cont de toate valorile de pe lanțul economic. Economia circulară generează un dialog foarte aprins în ultima vreme și este acum domeniul cel mai tratat în teorie, dar practic, e un domeniu încă emergent. Modelul economic de astăzi ajunge la limitele resursei și de aceea, va trebui să se bazeze pe un model natural. E un prim pas, am făcut trecerea de la termenul «gunoi» la «deșeuri». Următorul pas este să schimbăm și definițiile și anume, să trecem de la concepte precum managementul deșeurilor la managementul resurselor. Astăzi, economia circulară devine o economie a păcii, în sensul de a recupera, valorifica și revalorifica resursele, astfel încât să evite conflictele pe bază de resurse. În loc să vorbim de proprietatea asupra deșeurilor- adică a resurselor secundare, ar trebui să vorbim de proprietatea asupra resurselor.” 

ELENA-SIMINA LAKATOS, Președinte, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu ERNEST LUPAN: Pentru a funcționa corect în economia circulară, companiile au nevoie de un mediul de afaceri, un cadru legislativ și o piață care să încurajeze acest model de afaceri și de economie 

„Traversăm o perioadă cu schimbări fundamentale: suntem în plină criză climatică, război, criză a resurselor și suntem în plină revoluție industrială. Modul în care lucrăm și producem va trebui să se schimbe și se va schimba fundamental în perioada viitoare. În ceea ce privește economia circulară, rolul va fi centrat în jurul acestui model economic. În cadrul biroului Comisiei Europene și a Comitetului Economic și Social European din care face parte și Institutul pe care îl reprezint, s-au dezvoltat mai multe grupuri de lucru ce au la bază economia circulară. Am încercat să transpunem aceste grupuri de lucru și pe platforma românească dedicată economiei circulare, o platformă care reunește mediul academic, de afaceri, societatea civilă și specialiști în domeniu și care își propune să faciliteze tranziția României către o economie circulară. În 2018, am inițiat un proiect prin Programul Operațional Capital Uman – POCU pentru a vedea care ar fi impactul componentei de economie circulară asupra unui grup de start-up-uri. Din punctul de vedere al start-upurilor incluse în studiu, taxonomia este stringentă. Ca să putem discuta despre afaceri sustenabile și economie circulară, întâi, trebuie să avem creat cadrul și mediul în care acestea să funcționeze în modul dorit. Trebuie, pe scurt, să avem o piață care să fie sprijinită, să identificăm și să dezvoltam resursele umane calificate și legislația – care să sprijine companiile prin mecanisme financiare în zona de circularitate. Dar, atât timp cât materia primă este mai ieftină decât resursele secundare, așa cum s-a menționat și anterior, investirea unor resurse semnificative în economia circulară rămâne încă neatractivă pentru afaceri și pentru bancabilitatea acestora”. 

Bursa Română de Mărfuri (BRM) anunță mediului economic și publicului interesat evenimentul  primirii de către societate, la solicitarea sa, din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a licenței pentru desfășurarea activității de operator al pieței de energie electrica en-gros. După ani de stăruințe, licența a fost acordată urmare a modificărilor și completărilor legislației și regulamentelor interne, care au preluat prevederile reglementărilor de imediată aplicabilitate în materie ale Uniunii Europene.

În urma acordării licenței, BRM întregește paleta sa de active energetice oferite la tranzacționare pe piețele en-gros, alăturând gazelor naturale, produselor petroliere și derivate, certificatelor de bioxid de carbon și – de acum – energia electrică și certificatele verzi. În condiții de concurență onestă între operatorii pieței de energie electrică, participanții la această piață, la fel ca în cazul celorlalte produse energetice menționate, vor avea posibilitatea să opteze de acum pentru platformele de tranzacționare, disciplinele și tehnicile de tranzacționare, contractele și produsele bursiere dezvoltate în decenii de activitate sau nou propuse de către Bursa Română de Mărfuri. În condițiile specifice de criză pe care le traversează  piața de energie, apariția unui nou operator experimentat și creativ pe piața locala  nu poate fi, suntem convinși, decât în folosul comunității.

Salutând decizia autorității pentru acordarea licenței, nu putem să nu observăm cu regret că ea este, totuși, una limitată pentru BRM, fiind excluse de la administrarea de către societate, printre altele, în baza introducerii unor neașteptate condiții specifice asociate respectivei licențe, importantele piețe SPOT „piața pentru ziua următoare” (PZU) și „piața intra-zilnică” (PI). Este, în aprecierea BRM, o decizie fără suport practic sau juridic, care privează participanții de dreptul acordat de art. 23 alin. 3 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 pe piețele pentru ziua următoare, cât și pe piețele intrazilnice. Justificarea ANRE ca respectivele piețe pot fi operate doar în regim cuplat, de către operatorul actualmente desemnat în mod exclusiv ca OPEED, este contrara prevederilor legale ce definesc piețele de energie electrica, dar și realității faptice existente pe piețele de energie din Uniunea Europeana în care sunt organizate la nivelul aceleiași zone de ofertare multiple piețe SPOT, operate în regim cuplat sau necuplat. Fiind prejudiciate pe aceasta cale nu numai interesele BRM, ci și ale participanților la piață, Bursa Română de Mărfuri va milita pentru completarea licenței acordate și va întreprinde demersuri pentru repararea nedreptății.

Bursa Română de Mărfuri își afirmă și cu ocazia evenimentului – borna istorică –  anunțat prin prezentul comunicat angajamentul de a depune toate eforturile pentru a construi împreună cu participanții la piețele sale, actori ai pieței de energie, cu instituțiile de suport și cu autoritățile o piață bursieră energetică performanță, modernă, eficiență, conectată la cerințele și comandamentele României și ale Uniunii Europene, în sprijinul dezvoltării mediului  economic românesc și, cel puțin, al conservării în perioadele critice a condițiilor de viețuire civilizată și suportabilă energetic a populației țării.

Wolf Theiss a acordat Raiffeisen Bank S.A. asistență juridică în legătură cu o facilitate de credit de 325 milioane de euro acordată S.N.G.N. Romgaz S.A., cel mai mare producător de gaze din România.

Prin această facilitate de credit, Raiffeisen Bank România finanțează parțial prețul de achiziție de către Romgaz a acțiunilor Exxon Mobile Exploration and Production Romania Limited, care deține 50% din drepturile și obligațiile aferente proiectului Neptun Deep.

Wolf Theiss a oferit Raiffeisen Bank asistență juridică în legătură cu redactarea ofertei angajante în contextul procedurii de licitație publică derulată de către Romgaz, revizuirea și negocierea contractului de facilitate de credit, revizuirea aprobărilor corporative relevante ale Romgaz și emiterea opiniei juridice cât și în legătură cu pașii necesari până la semnarea cu succes a tranzacției.

Sub îndrumarea Partenerului Claudia Chiper, din echipa de drept financiar și bancar din cadrul Wolf Theiss a fost implicată în acest proiect şi Iuliana Stoicescu, avocat senior.

„Am fost foarte mulțumiți de calitatea serviciilor prestate de către echipa Wolf Theiss care a gestionat această tranzacție într-un mod inteligent, aplicat și minuțios. Claudia Chiper și echipa sa au tratat toate aspectele cu cea mai mare atenție și profesionalism”, a menționat Delia Ganea, consilier Juridic Raiffeisen Bank.

„Suntem foarte bucuroşi că am fost implicați într-o nouă poveste de succes, reprezentând clientul nostru, Raiffeisen Bank, și că am sprijinit angajamentul acestuia de a susține procesul de tranziție către o economie mai verde, permițând companiilor să își implementeze strategia durabilă. Tranziția către zero emisii este unul dintre obiectivele principale ale Pactului verde european. Această tranzacție de referință – cea mai mare tranzacție de finanțare în domeniul energiei – reprezintă un pas înainte pentru România în vederea atingerii acestui obiectiv și suntem foarte încântați că am avut posibilitatea de a contribui la finalizarea cu succes a acestei tranzacții alături de Raiffeisen Bank”, a declarat Claudia Chiper, avocat partener şi Coordonator al practicii de drept financiar și bancar în cadrul biroului Wolf Theiss din București.

În perioada 2022-2030, Uniunea Europeană va aloca sume importante pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, eficiență energetică, modernizarea și extinderea rețelelor de energie electrică și alte domenii din energie. Implementarea acestor proiecte a fost prevăzută în contextul politicilor și obiectivelor Uniunii Europene de eficiență energetică și decarbonare.

Necesitatea pentru aceste investiții este amplificată de noul discurs politic privind creșterea independenței energetice a Uniunii Europene, generat în contextul conflictului din Ucraina. 

Programul Național de Redresare și Reziliență –
primele apeluri programate pentru 2022

Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026 se vor aloca 1,62 de miliarde de euro în cadrul componentei de Energie, bani alocați pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei eoliene și solare, capacități de producție a hidrogenului verde, cogenerare, investiții în întregul lanț valoric al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, dar și pentru asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial. Pentru Măsura I1, destinată investițiilor în noi capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, Ministerul Energiei a publicat, în luna februarie 2022, Schemele de ajutor de stat și Ghidurile specifice pentru finanțare, iar apelul de proiecte urmează să fie deschis pe 31 martie 2022. 

Tot în cadrul PNRR, în Componenta 5 (Valul Renovării) sunt prevăzute subvenții de 2,2 miliarde de euro pentru investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice. Conform calendarului PNRR, primele apeluri pentru aceste investiții ar urma să fie lansate până la 30 iunie 2022. 

Fondul de Modernizare – consultare publică pentru
cadrul instituțional de gestionare 

Fondul de Modernizare va asigura subvenții estimate la un total de 15 miliarde de euro, în perioada 2022-2030, prin intermediul a opt programe-cheie care vizează investiții în energie regenerabilă, infrastructură energetică, centrale pe gaz, energie nucleară, cogenerare, eficiență energetică și producția de biocombustibili. 

Pe 9 martie 2022, Ministerul Energiei a publicat în consultare publică Ordonanța de Urgență prin care se stabilește cadrul instituțional de gestionare a Fondului de Modernizare, urmând să fie publicate domeniile de investiții aferente fiecărui program-cheie și, ulterior, să fie întocmite Ghidurile specifice pentru fiecare domeniu de investiții. 

EY Energy FiT – platforma pentru identificarea oportunităților de finanțare UE pentru proiectele planificate de investitori

Având în vedere importanța strategică a investițiilor în domeniul energiei, dar și diversitatea și complexitatea programelor care vor asigura finanțare pentru acest domeniu, EY România a dezvoltat platforma EY Energy FiT („Financing Transition”). EY Energy FiT este o platformă online al cărei scop este să îi ajute pe investitori să identifice oportunitățile de finanțare pentru proiectele pe care le planifică pentru perioada următoare.

Cum funcționează EY Energy FiT: Funcțiunile platformei sunt simple și intuitive, ea putând fi un ajutor serios pentru companiile care caută linii de finanțare. Prin introducerea unor informații generale despre investitor și a unor parametri de bază ai proiectelor pe care potențialii beneficiari le au în vedere, platforma identifică programele de finanțare în baza cărora se poate obține finanțare. Următorul pas este generarea unei prezentări succinte a respectivelor programe. De asemenea, pe baza informațiilor furnizate de solicitant referitoare la stadiul actual al proiectului, platforma EY Energy FiT prezintă investitorilor care sunt următorii pași ce trebuie urmați pentru dezvoltarea proiectelor în vederea obținerii unor finanțări nerambursabile. 

Platforma EY Energy FiT este disponibilă începând cu data de 31 martie 2022, la adresa www.ey.com/en_ro/eyenergyfit.

Cristian Cârstoiu, Partener, EY România: „Am creat această platformă pentru a ajuta investitorii să își definitiveze planul de investiții pentru următorii ani. Am observat întârzieri semnificative în anumite cazuri în pregătirea documentațiilor tehnice, fapt care influențează negativ gradul de maturitate și implicit șansele de finanțare. Acest demers sperăm să sporească șansele tuturor părților interesate în a obține finanțare și de a se încadra în termenele de implementare, care în multe cazuri ne așteptăm să fie scurte, raportate la anvergura și complexitatea proiectelor.”

Alte programe de finanțare 

Investițiile în domeniul energetic vor fi susținute și prin Programele Operaționale (PO) aferente perioadei 2021-2027, cu implementare până în 2030. În acest sens, sunt alocări financiare prin PO Tranziție Justă (2,03 miliarde de euro, pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic), PO Dezvoltare Durabilă (4,615 miliarde de euro, din care aproximativ 850 milioane de euro pentru sectorul energiei) și PO Regional (4,018 miliarde de euro, din care peste 1 miliard de euro dedicați sectorului energiei).

La momentul actual, Programele Operaționale sunt publicate în consultare publică, astfel că alocările financiare pot suferi modificări până la aprobarea acestora de către Comisia Europeană. După aprobarea formei finale a acestora, se vor publica ghidurile specifice și vor fi lansate apelurile de proiecte. Având în vedere stadiul actual, estimăm că primele lansări de apeluri vor avea loc în a doua jumătate a anului 2022. 

O altă sursă de finanțare pentru proiecte de eficiență energetică este programul de eficiență energetică în clădirile publice, derulat de Administrația Fondului de Mediu. Cu un buget total de 280 milioane de euro pentru anul 2022, acest program se adresează unităților administrativ teritoriale. Primul apel de proiecte este prevăzut pentru luna septembrie 2022. 

Comisia Europeană derulează și alte programe de finanțare în domeniul energiei. Astfel, proiectele inovative care conduc la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră se pot finanța prin intermediul Fondului de Inovare. Cu un buget de 10 miliarde de euro, Fondul de Inovare derulează două tipuri de apeluri: apeluri pentru proiecte de scară mică (sub 7,5 milioane de euro) și apeluri pentru proiecte de scară mare (peste 7,5 milioane de euro). Următorul apel va fi pentru proiecte de scară mică, în luna martie 2022, cu termen de depunere estimat în august 2022. 

Programul CEF – Energy (Mecanismul pentru Interconectarea Economică, componenta Energie) este un alt program gestionat de Comisia Europeană, dedicat finanțării proiectelor care conduc la atingerea obiectivelor de integrare a pieței de energie, creștere a producției de energie regenerabilă și decarbonare. Programul Connecting Europe Facility (CEF) 2021-2027 a fost aprobat de Comisia Europeană în luna iulie 2021, cu o alocare de 5,84 de miliarde de euro pentru componenta de energie. 

O LISTARE DUALĂ AR POTENȚA ACEASTĂ TRANZACȚIE DE REFERINȚĂ

Fondul Proprietatea („Fondul”) salută aprobarea inițierii demersului de listare a acțiunilor Hidroelectrica la Bursa de Valori București ce va avea loc ulterior unei oferte publice de vânzare a acțiunilor deținute de Fond în companie. Decizia a fost luată de acționarii companiei în cadrul Adunării Generale a Acționarilor din 31 martie 2022. 

Cu această ocazie, Călin Meteș, Deputy CEO Franklin Templeton București și Deputy Portfolio Manager al Fondului Proprietatea, a declarat: „Aprobarea inițierii demersului de listare a Hidroelectrica este o evoluție pozitivă pentru Fond, pentru companie și pentru România și dorim să salutăm decizia favorabilă luată de Ministerul Energiei. Listarea Hidroelectrica va fi un moment istoric pentru România și pentru Fondul Proprietatea. Am depus eforturi constante pentru a realiza această listare încă de la începutul mandatului nostru ca administrator de fond al Fondului Proprietatea. Acum suntem în măsură să accelerăm pregătirile și să începem, în următoarele săptămâni, selecția consorțiului de bănci de investiții și de consultanți care vor sprijini eforturile de listare. Credem cu tărie că performanța Hidroelectrica din ultimul deceniu, de la insolvență la profituri record, și perspectivele favorabile pentru viitor se vor reflecta într-o evaluare atractivă a companiei. În funcție de condițiile de piață existente la momentul respectiv, obiectivul nostru este de a realiza listarea Hidroelectrica până în trimestrul al patrulea al anului 2022.”

Pentru a asigura succesul acestei listări, care promite să fie o tranzacție de referință în actualul context european, punctul nostru de vedere, în calitate de acționar vânzător, este că ar trebui urmărită o listare duală a Hidroelectrica: atât la Bursa de Valori București, ca piață principală, cât și pe o piață secundară internațională adecvată, cum ar fi Bursa de Valori de la Londra (London Stock Exchange), având în vedere legăturile existente ale diverselor companii românești listate pe această piață. O listare duală va contribui la asigurarea faptului că listarea va fi accesibilă pentru un grup cât mai larg de investitori și va crea un mediu în care adevărata valoare de piață a Hidroelectrica va fi pe deplin realizată. Listarea duală are potențialul de a consolida statutul Hidroelectrica drept cea mai valoroasă companie românească, publică sau privată. Consorțiul care va fi contractat în cadrul procesului de listare ne va consilia inclusiv în ceea ce privește oportunitatea și alegerea pieței adecvate pentru listarea secundară, însă ne așteptăm ca opiniile noastre să fie confirmate.

Deși Fondul susține pe deplin listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori București ca piață principală,  am dori, de asemenea, să subliniem motivele cheie pentru care o listare duală este puternic recomandată, din punctul de vedere al Fondului:

• Cu o dimensiune a tranzacției așteptată să ajungă la o valoare potențială de peste 2,3 miliarde USD sau 10,4 miliarde RON (pentru o participație de 15%), se estimează că Hidroelectrica va fi cea mai mare ofertă publică inițială și listare („IPO”) din istoria unei companii românești, depășind de câteva ori valoarea IPO-ului Electrica (604 milioane USD, dublu listat la BVB și LSE) și de peste 10 ori valoarea celui mai mare IPO realizat exclusiv la BVB (DIGI Communications – 204 milioane USD). Chiar și conform standardelor europene și internaționale, oferta și listarea Hidroelectrica este considerată o tranzacție de dimensiuni foarte mari.

• Conform feedback-ului preliminar primit de la bănci, bazat pe experiența IPO-urilor anterioare, pentru companii de dimensiunea și cu profilul Hidroelectrica, pentru a realiza o listare de succes care să valorizeze corect compania și să susțină evoluția prețului acțiunilor post-listare, valoarea cumulată a ordinelor plasate de investitori ar trebui să fie de cel puțin 2-3 ori mai mare decât dimensiunea listării efective – ceea ce înseamnă generarea unei cereri brute de peste 6,9 miliarde USD (31,2 miliarde RON).

• Listarea duală a Hidroelectrica este esențială pentru a obține listarea a 15% din acțiuni. În absența unei listări duale, principalul risc este acela că dimensiunea tranzacției ar trebui redusă, ceea ce ar genera un impact negativ asupra valorii companiei și asupra evoluției ulterioare a prețului acțiunilor după listare.

• În calitate de acționar vânzător, Fondul intenționează să se asigure că cel puțin 50% dintre acțiuni vor fi alocate investitorilor de la BVB.

• Principalii beneficiari ai unei evaluări mai mari a Hidroelectrica, realizată prin listarea duală vor fi Guvernul României, în calitate de acționar majoritar al companiei, acționarii Fondului Proprietatea, inclusiv cei 8.000 de acționari individuali români ai Fondului, precum și fondurile de pensii din România, care au peste 8 milioane de contribuabili. De asemenea, o listare duală ar atrage mai multe companii private să se listeze la BVB și va duce cel mai probabil la creșterea evaluărilor pentru celelalte companii importante listate deja la BVB.

• O listare duală de succes va ajuta Guvernul României să îndeplinească cerința prevăzută în Planul Național de Reziliență și Redresare („PNRR”), și anume listarea unei participații de cel puțin 15% din Hidroelectrica până la 30 iunie 2023.

• Listarea duală va sprijini, în mod cert, tranziția aflată în curs de desfășurare către statutul de piață emergentă a BVB; așa cum s-a dovedit în cazul listărilor duale ale Romgaz, Electrica și Fondul Proprietatea, lichiditatea se transferă în timp către piața principală, care, ca urmare a structurii propuse de Fondul Proprietatea pentru acest IPO, va fi BVB. 

• Listarea duală va aduce Hidroelectrica în atenția unui număr mare de bănci de investiții internaționale care îi vor urmări evoluția financiară prin intermediul activității de cercetare în investiții și analiză financiară, în timpul și după listare. Aceste rapoarte de analiză vor contribui la o mai bună înțelegere a evoluției companiei și, pe cale de consecinta, a pieței de capital din România, ceea ce va duce la o creștere a încrederii și a evaluării. Se estimează că Hidroelectrica va fi cea mai mare companie de la BVB și unul dintre cei mai mari producători de energie electrică listați pe oricare dintre bursele europene, fiind astfel foarte vizibilă.

• Un eveniment unic al pieței de capital în domeniul energiei regenerabile din Europa, IPO-ul Hidroelectrica ar putea genera interes din partea unor categorii foarte largi de investitori, dincolo de investitorii care sunt în mod natural interesați de România sau de regiune, și ar aduce o acoperire mediatică internațională extinsă atât pentru Hidroelectrica, cât și pentru România, prin intermediul presei globale.

• În cele din urmă, listarea duală a Hidroelectrica ar trebui privită atât ca o decizie tehnică pentru a asigura succesul listării și pentru a minimiza riscurile aferente, fiind o oportunitate de a atrage noi investitori în companiile românești, cât și ca un angajament puternic privind deschiderea mediului de afaceri românesc către investiții internaționale.

În acest context, Marius Dan, Director General Adjunct Franklin Templeton București, a adăugat: „Noi, ca echipă locală a Franklin Templeton, suntem extrem de mândri de contribuția noastră la dezvoltarea Bursei de Valori București din ultimii 11 ani – am finalizat tranzacții de peste 1,5 miliarde USD din portofoliul Fondului și am petrecut peste 1.500 de zile pe drum, întâlnindu-ne cu investitori, prezentându-le povestea Fondului Proprietatea, precum și progresul și reformele care au loc în România. Decizia de astăzi a acționarilor Hidroelectrica ne permite să inițiem demersul de listare și, având în vedere dimensiunea mare a tranzacției și povestea unică a Hidroelectrica, credem că o listare duală ar fi cea mai bună variantă. Vedem listarea duală a Hidroelectrica ca fiind punctul culminant al tuturor eforturilor noastre de până acum și o oportunitate de a plasa România pe radarul global al tuturor investitorilor instituționali, iar admiterea la tranzacționare pe o piață secundară internațională adecvată va fi o dovadă suplimentară a faptului că Hidroelectrica aderă la cele mai stricte standarde internaționale de guvernanță corporativă.”

Daniel Naftali, Deputy Portfolio Manager Franklin Templeton București și membru al Consiliului de Administrație al Hidroelectrica, a concluzionat: „Aceasta este o oportunitate unică pentru România de a fi în lumina reflectoarelor internaționale și de a menține o vizibilitate semnificativă la nivel internațional chiar și după listare, deoarece Hidroelectrica va fi unul dintre cei mai mari producători de energie electrică listați pe oricare dintre bursele europene și cea mai mare companie de pe Bursa de Valori București. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu managementul companiei, cu Guvernul României și cu echipele de consultanți pentru a realiza cea mai reușită listare a unei companii românești.”

Fondul Proprietatea își exprimă încrederea că Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar al Hidroelectrica, va analiza în continuare recomandarea Fondului pentru o listare duală a Hidroelectrica. Considerăm că o decizie privind locul de listare secundară ar trebui luată într-o adunare ulterioară a acționarilor Hidroelectrica, pe baza recomandării venite din partea consorțiului de bănci de investiții și din partea consultanților care vor asista în acest proces.

Fondul își reafirmă deschiderea și angajamentul total de a lucra cu toate părțile interesate pentru a asigura listarea cu succes a companiei până la sfârșitul acestui an.