Regista Digital SA, compania dedicată digitalizării administrației publice din România, a premiat în cadrul Galei Regista 2022, eveniment desfășurat pe 20 ianuarie, primăriile și instituțiile publice care s-au remarcat anul trecut în procesul de digitalizare. Obiectivul Galei a fost să ofere echipelor administrațiilor publice care folosesc Regista un cadru de celebrare a eforturilor lor pentru transformare digitală și, totodată, să ofere o perspectivă asupra oportunităților în acest domeniu. 

În cadrul Galei s-au acordat premii pentru cinci categorii, dar și un premiu special din partea a echipei Regista. Astfel, cei șase câștigători ai primei ediții a Galei Regista au fost: Primăria Năvodari, județul Constanța la categoria Cea mai bună prezență în mediile sociale; Primăria Târgu Bujor, județul Galați – Cea mai bună interacțiune digitală cu cetățenii; Administrația Străzilor București – Cea mai digitalizată instituție; Primăria Sânmartin, județul Bihor – Cea mai digitalizată primărie de comună; Primăria Năvodari, județul Constanța – Cea mai digitalizată primărie de oraș și Primăria Tăuții Măgherăuș, județul Maramureș – Premiul special Best Customer. 

Cele cinci nominalizări pentru fiecare categorie și câștigătorii au fost desemnați în mod obiectiv pe baza informațiilor din platforma Regista și a unui punctaj care reflectă utilizarea reală a funcționalităților disponibile pentru procesul de digitalizare, un proces monitorizat de-a lungul întregii activități din anul 2021. 

Gala de Premiere a fost precedată de o dezbatere privind noile provocări și oportunități în 2022 pe tema digitalizării în România, și în contextul accelerării proceselor de transformare digitală în perioada pandemiei. La dezbatere au participat personalități relevante din administrația publică, cât și reprezentanți ai unor companii de tehnologie de top precum: Alexandru Lăpușan, CEO și Co-fondator Zitec; Lucian Ungureanu, Cloud Business Group Lead, Microsoft România; Silvia Ionescu, Head of eCommerce, Banca Transilvania; Adrian Dinculescu, Managing Director, Namirial și Tudor Roșca, City Manager, Primăria Sector 1, București. 

Totodată, în cadrul Galei au fost prezentate o serie de intervenții video realizate special pentru acest eveniment de către reprezentanții administrațiilor publice locale, Primari și City Manageri,  din orașe precum: Viena (Austria), Barcelona (Spania), Dublin (Irlanda), Tartu și Tallinn (Estonia) sau Leuven (Belgia). Mesajul comun care s-a regăsit în discursul reprezentanților din străinătate a fost acela că cetățenii trebuie să fie obiectivul principal și beneficiarii proceselor realizate cu ajutorul instrumentelor digitale. Succesul soluțiilor digitale depinde de accesibilitatea, interoperabilitatea și ușurința de utilizare a procedurilor prin care cetățenii pot intra în contact cu autoritățile indiferent de problema pe care o au de rezolvat. 

„Organizarea Galei Regista 2022 este încă o inițiativă corelată cu misiunea Regista, și anume să accelerăm procesul de transformare digitală pentru un număr cât mai mare de instituții și companii din România. Ne dorim ca Gala Regista să devină un eveniment anual în care să celebrăm eforturile de digitalizare a echipelor din instituții, pentru că această Gală este în primul rând despre oamenii care aduc schimbarea. În timpul pandemiei, am văzut multe oportunități în comunitățile mici din țară, unde procesele de digitalizare se pot realiza cu viteză mai mare. De aceea, cred că pandemia a arătat că digitalizarea în România are șanse mai mari să plece din comunitățile mai mici, decât dinspre București spre toată țara. Anul acesta, avem multe planuri pentru Regista și deja lucrăm la noi module care vor îmbunătăți și mai mult relația dintre cetățeni și instituțiile publice”, a declarat Alexandru Lăpușan CEO și cofondator Zitec.   

Venituri estimate de 1,5 mil. euro pentru Regista în 2022

Pentru anul în curs, compania vizează o creștere de 50% a veniturilor, estimând că acestea vor atinge o valoare de 1,5 mil. euro până la finalul anului. Tot pentru acest an, Regista preconizează o rată de creștere a numărului de primării și instituții care folosesc platforma, dar și a numărului de conturi de contribuabili și a numărului de solicitări online (formulare, sesizări, programări) trimise prin portalul e-Guvernare. În ceea ce privește adopția modului de Plăți Online, lansat de companie anul trecut, Regista estimează că peste 100 de instituții publice vor activa modulul în 2022.  

Regista își propune pentru acest an să susțină în continuare digitalizarea instituțiilor, iar pentru asta continuă dezvoltarea de noi funcționalități, precum: posibilitatea de plată online a impozitelor, pe lângă amenzi și taxe locale în parteneriat cu Banca Transilvania, dar și identificarea cetățenilor de la distanță prin video și aplicarea semnăturii electronice în parteneriat cu Namirial.

Gala Regista 2022 a fost organizată în parteneriat cu publicația online Spotmedia, partenerii principali ai evenimentului au fost Zitec, Microsoft, Banca Transilvania și Namirial, iar partenerii media sunt Total PR, Wall-street, 9AM, Start-up.ro, Ghidul Primariilor, Bursa, Economistul, BizPLUS și Agerpres. Evenimentul a fost susținut de Europa FM.

Până în prezent, peste 800 de instituţii publice şi companii din toate judeţele României şi-au îmbunătăţit procesele de lucru și au redus birocraţia prin intermediul Regista, lider de piaţă pe segmentul aplicaţiilor de registratură şi managementul documentelor în administraţia publică locală. Regista are peste 15.000 de utilizatori la nivel naţional care au înregistrat de-a lungul timpului peste 16 milioane de documente în aplicație, și numără peste 500 de instituții care folosesc portalul e-Guvernare. 

Platforma Regista este dezvoltată de Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală. Zitec este una dintre puţinele companii româneşti recunoscută oficial ca Partener Gold Microsoft și este certificată conform standardelor ISO27001:2013 pentru Sistemul de management al securității informațiilor și ISO 9001:2015 pentru Sistemul de management al calității.

Regista automatizează și eficientizează activităţile din instituţiile administrației locale, județene și centrale dar și din companii private. Platforma facilitează atât o comunicare optimă între departamentele instituţiilor, cât şi între funcţionari şi cetăţeni, pentru o rezolvare rapidă şi mult mai organizată a solicitărilor primite. Regista poate fi accesată de oriunde de către funcţionarii publici sau angajaţii companiilor, fiind disponibilă direct din browser, fără instalare şi cu toate informaţiile stocate în siguranţă în cloud Microsoft Azure în Uniunea Europeană.

Directorii generali din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, încep să vadă mai multe oportunități de extindere și creștere ale afacerilor pe piețele din apropierea „casei” în 2022, rezultă din raportul CEO Survey 2022 pentru ECE. În acest context, Germania nu doar că a rămas pe primul în topul piețelor cheie, dar a crescut în preferințe cu 10 puncte procentuale față de 2021, fiind indicată de 38% dintre liderii de afaceri din ECE.

Analiza la nivelul ECE arată că importanța pieței din SUA (locul 2) s-a redus la 19%, cu patru puncte procentuale sub nivelul din 2021, iar cea a Chinei (locul 3) a scăzut, de asemenea, la 12% în 2022, de la 18% anul trecut. În regiunea ECE, directorii executivi au indicat și Rusia pentru creșterea lor viitoare, la egalitate cu Regatul Unit (11%).

„Orientarea către piețe mai apropiate le poate oferi companiilor perspective mai sigure de dezvoltare, având în vedere că întreruperile în lanțurile de aprovizionare cauzate de restricțiile pandemiei au îngreunat operațiunile la nivel global în ultimii doi ani. Executivii din România văd însă oportunități de creștere atât pe piețele din apropiere, cât și pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanța Statelor Unite și a Chinei a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor piețe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria și Moldova”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Cei mai mulți directori generali din România (39%) clasează Germania pe primul loc în topul piețelor cu oportunități de creștere. SUA își păstrează locul secund, fiind menționate de 19% dintre respondenții din România, cu trei puncte procentuale peste nivelul din 2021. China intră pe locul trei în top, fiind indicată de 14% dintre respondenți, la același nivel cu Franța. Acestea sunt urmate de Italia (12%), Austria și Moldova (fiecare cu 11%).

Încrederea în perspectivele de creștere ale propriilor companii, mai mari decât în creșterea economiei

În condițiile în care pandemia persistă, directorii executivi din ECE manifestă un optimism mai prudent în ceea ce privește perspectivele economiei globale, 68% anticipând o îmbunătățire a creșterii PIB-ului global în următorul an, comparativ cu 77% dintre omologii globali.

Ei sunt însă mai optimiști față de evoluția veniturilor propriilor companii, 84% fiind încrezători în perspectivele de creștere pentru următoarele 12 luni (comparativ cu 85% la nivel global).

Pandemia și volatilitatea macroeconomică, în topul preocupărilor

Riscurile legate de sănătate reprezintă cea mai mare îngrijorare a directorilor executivi din ECE față de perspectivele de dezvoltare a afacerilor, fiind menționate de 53% dintre respondenți. Acestea sunt urmate de volatilitatea macroeconomică, inclusiv fluctuația creșterii PIB, inflație, șomaj (48%) și de securitatea cibernetică (40%). 

La nivel global însă, amenințările cibernetice au urcat pe primul loc în topul preocupărilor, 49% dintre directorii executivi plasându-le în fruntea listei, urmate îndeaproape de situația sanitară globală (48%) și de volatilitatea macroeconomică (43%).

Desfășurat la finalul anului trecut, CEO Survey 2022 explorează opiniile a 4.500 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2022 pentru România va fi publicat în perioada următoare.

Dezbaterea publică a noilor programe guvernamentale pentru garantarea sectorului IMM realizată în forul Camerei Deputaților: reprezentanții Ministerului Finanțelor, ai FNGCIMM și ai CNIPMMR au demarat consultările cu partenerii din sectorul bancar pentru lansarea a patru noi programe de garantare a sectorului antreprenorial.

În data de 27.01.2022 a avut loc evenimentul de lansare în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale cu garanții de stat, ce vor fi implementate în anul 2022 de către FNGCIMM: IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT CONSTRUCT și INNOVATION.

Reuniunea, găzduită de Camera Deputaților a beneficiat de prezența președintelui Camerei Deputaților, dl Marcel Ciolacu, a dlui Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, precum și a dlui Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a dlui Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, alături de reprezentanți ai sectorului bancar și ai mediului antreprenorial.

Întâlnirea a avut ca scop consultarea tuturor partenerilor strategici ce vor fi implicați în implementarea programelor guvernamentale cu garanții de stat ce vor fi lansate în acest an, precum și reiterarea priorităților asumate de Guvernul României privind anumite sectoare economice și susținerea activităților întreprinderilor mijlocii și mici, importante prin contribuția pe care o aduc în economie.

„Unul dintre motivele fundamentale pentru care am decis să ne asumăm guvernarea a fost acela de a reda încrederea românilor în economie și în viitor. De aceea, vrem să susținem firmele care produc în România, indiferent de naționalitatea lor. „Fabricat în România” rămâne conceptul nostru economic principal, iar cele patru programe de sprijin care vor fi lansate astăzi vin să susțină acest proiect. Avem nevoie de astfel de programe pentru a produce mai mult la noi în țară. Un produs fabricat în România înseamnă locuri de muncă pentru români, iar pentru susținerea producătorilor din România oferim garanții mai mari pentru sute de mii de angajați care vor avea locuri de muncă stabile și sigure. Aceasta este filozofia care stă la baza programelor care vor fi lansate astăzi.” – a declarat Presedintele Camerei Deputatilor, dl. Marcel Ciolacu.

Adrian Câciu, ministrul finanțelor a subliniat că dezbaterea de astăzi atestă faptul că investitorii au încredere în guvern, iar programele ce sunt lansate în dezbatere au la bază parteneriatul dintre stat, economie și capital. În continuare, ministrul a subliniat că este necesar să nu mai existe vulnerabilități în marea economie, să se realizeze reconversia de la economia de consum la economia de producție, iar parteneriatul bazat pe setul de programe va finanța economia și va contribui la efortul comun de a dezvolta sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, de a crea capital românesc, valoare adăugată și locuri de muncă bine plătite. În perspectiva aderării la OECD, România fiind invitată să se alăture elitei economice mondiale, ministrul Câciu a subliniat provocările acestui proces, dar și oportunitatea de a conlucra transectorial în vederea evoluției către o economie competitivă, a realizării de investiții și a  tranziției către digitalizare și economie verde.

Ministru Adrian Chesnoiu a exprimat preocuparea sa de a susține acele programe care să restarteze sectorul agricol pentru a-l ajuta să facă față unor riscuri și vulnerabilități nemaiîntâlnite. Astfel a apărut Rural Invest și a fost majorat plafonul AGRO IMM INVEST, pentru că provocările viitoare cer măsuri energice de politici publice în sectorul agricol care să asigure integrarea materiei prime în industria de procesare cu valoare adăugată ridicată, precum și facilitarea achiziției de terenuri agricole și a punerii în circulație a certificatelor de depozit pentru creșterea competitivității fermierilor români.

Președintele, Florin Jianu, împreună cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în calitate de parteneri principali în procesul de elaborare și implementarea a noilor programe guvernamentale, au apreciat dezbaterea ca fiind “cea mai bună expresie a ceea ce se poate realiza atunci când factorii politici colaborează cu reprezentanții mediului antreprenorial, ai sistemului financiar și cu instituțiile capabile să implementeze aceste programe.” CNIPMMR consideră noile programe guvernamentale, cu plafoanele de garantare fără precedent și costuri reduse de finanțare, ca fiind  investiția statului în economie și apreciază că sunt destinate unor domenii prioritare și  inovatoare.

În intervenția sa, Directorul General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A.-IFN, domnul Dumitru Nancu, a scos în evidență rezultatele înregistrate de FNGCIMM în ultimii doi ani și efectul produs de IMM Invest în economia României. Indicatorii economici relevanți evidențiază impactul IMM INVEST: 12,9 mld lei reprezintă totalul impozitelor și taxelor plătite de beneficiarii Programului, garanțiile acordate prin IMM INVEST 2020 fiind deja acoperite prin taxele și impozitele plătite. Prin Programul IMM INVEST 2020 nu au existat sume cheltuite, dimpotrivă, în perioada 2021-2025 se vor genera venituri suplimentare la Bugetul de Stat.

IMM Invest a continuat să fie deosebit de atractiv și în 2021; aproximativ 20.000 de IMM uri au accesat programul și au obținut finanțări de peste 15 miliarde lei.

Cele patru noi Programe Guvernamentale* supuse în dezbatere publică au o componentă de ajutor de stat din care se vor subvenționa dobânzile, comisioanele și se vor acorda granturi de până la 10% din valoarea investiției, iar valoarea creditului va fi acoperit cu garanții de stat de până la 90%.

Reprezentanții mediului bancar au susținut că rămân și în anul 2022 un partener al mediului de afaceri și al FNGCIMM și vor susține cu aceeași determinare și următoarele programe guvernamentale. Prin capitalizarea experienței IMM INVEST, pe care îl consideră cel mai mare parteneriat între stat, sistemul privat și sistemul financiar, băncile vor contribui și în acest an la creșterea gradului de intermediere și finanțare a economiei. În aceeași măsură, reprezentanții sectorului financiar remarcă intensificarea comunicării între guvernul României, institutiile statului, mediul bancar și IMM-uri, iar punerea în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale transmite un semnal clar de încredere și colaborare între parteneri.

Acest nou set de programe complementare vine să încurajeze mediul bancar pentru a finanța economia și echilibrează riscurile pe care și le asumă atât băncile cât și antreprenorii, aliniază investițiile publice cu posibilitatea IMM-urilor de a contribui la implementarea proiectelor în condiții de profitabilitate atât pentru antreprenori, cât și pentru bănci și pentru veniturile fiscale ale statului. 

*PROGRAMUL IMM PROD  va permite achiziția de echipamente și utilaje, inclusiv pentru alinierea la obiectivele de mediu (taxonomy), achiziția de terenuri pentru construcția/amenajarea de hale de producție construcția, achiziția sau amenajarea de hale de producție, achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMMurilor, refinanțarea creditelor acordate inclusiv de alte instituții de credit decât cea pentru care se solicită garanția, asigurând și capital de lucru pentru firmele care intenționează să deschidă/dezvolte/diversifice activități de producție, inclusiv pentru internaționalizare, ori să facă reconversia de la intermediere la producție.

PROGRAMUL RURAL INVEST destinat IMM-urilor care desfășoară activitatea de producție în mediul rural și urban mic, va susține refinanțarea creditelor fermierilor și agricultorilor, achiziția de terenuri agricole, retehnologizarea și automatizarea, certificatele de depozit, piscicultura, acvacultura și industria alimentara.

Programul va avea atașată o Schemă de ajutor de stat, cu o componenta de grant, de 10% din valoarea finanțării, precum și o perioadă de subvenționarea a dobânzilor și comisioanelor.

PROGRAMUL GARANT CONSTRUCT este gândit pe 2 subcomponente: susținerea proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcții și susținerea proiectelor de investiții de scara mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor, pentru proiecte privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu.

PROGRAMUL INNOVATION constă în sprijinirea realizării invențiilor, susținerea activităților la export ale IMM-urilor (constând în stimularea exporturilor româneşti, susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate), stimularea comerțului on-line și a digitalizarii, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare și cofinanțarea investițiilor strategice în complementaritate cu HG807/2014.