Cercetare asupra unui an de școală online

Florin Antonescu
-
0
Cercetare asupra unui an de școală online

„Un an de școală online – Premise pentru inovarea educației” este titlul studiului efectuat de specialiști în științele educației de la Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, din cadrul Proiectului CRED, al Proiectului ROSE și al Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. Realizatorii precizează că „studiul face o cercetare evaluativă privind desfășurarea activităților cu elevii în perioada de suspendare a activității față-în-față, martie 2020-februarie 2021. Pentru cercetare, sunt luate în calcul 10.246 de chestionare completate online de cadre didactice din învățământul preuniversitar în perioada 4-20 februarie 2021. Unele date au fost corelate cu rezultatele etapei I (martie 2020), cu 6.436 de respondenți din învățământul preuniversitar”. Cercetarea este caracterizată ca „unul dintre cele mai mari studii din această perioadă privind modul în care cadrele didactice au perceput tranziția și derularea educației către mediul online”. Din concluziile cercetării reținem:

Studiul a evidențiat că în perioada școlii online, motivația pentru cariera didactică a crescut pentru 30% dintre profesori, în timp ce 10% se declară mai puțin dedicați profesiei în urma acestei experiențe.

Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului pentru Formarea Profesorilor din cadrul Universității din București: „Cadrele didactice au dovedit o mare putere de adaptabilitate în această perioadă, cei mai mulți dintre profesori căutând activ cele mai bune modalități de lucru cu elevii. Spre exemplu, peste trei sferturi dintre cei chestionați spun că decizia asupra alegerii platformei de elearning a fost luată de către conducerea școlii sau a aparținut inspectoratului (puține cadre didactice considerând că această opțiune le-a aparținut); totuși, doar 34% dintre cei chestionați afirmă că s-au limitat la aceste platforme recomandate oficial,  restul de două treimi spunând că au apelat și la alte platforme. Avem aici un bun nivel de motivație pentru un proces de învățământ de bună calitate, majoritatea cadrelor didactice au căutat în această perioadă să găsească cele mai bune modalități de lucru și nu s-au mulțumit să urmeze doar  deciziile «centrale». Este o perspectivă potențată și de un alt item, în care pentru mai mult de jumătate dintre cei chestionați motivația pentru cariera didactică a rămas constantă în această perioadă, pentru 30,5% a crescut și doar pentru 10 procente dintre cei întrebați în cercetare această motivație a scăzut. Într-o concluzie de lucru, putem spune că în perioada pandemiei opțiunea pentru carieră s-a cristalizat la un grad superior pentru profesori, aceștia au dat dovadă nu doar de creativitate și adaptabilitate, ci și de implicare în evoluția  unui proces care părea că ar putea să se blocheze”.

Pe de altă parte, în ceea ce privește aspectele care influențează desfășurarea unei activități de calitate cu elevii, rezultatele studiului arată că profesorii se ancorează mai degrabă în pedagogie (60%), decât în tehnologie (36%), cu toate că la începutul pandemiei, în opinia profesorilor, tehnologia ocupa un loc central al activității didactice (57%), depășind cu mult preocupările privind aspectele pedagogice (38%).

Prof. univ. dr. Constantin Cucoș, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: „Este un semnal că, între timp, perspectiva s-a modificat. Acum, eficiența educației online, în opinia profesorilor, este adusă de felul cum curriculumul clasic este «tradus» și predat în varianta online, prin ce metode și strategii, cum este stimulată interactivitatea, cum pot fi menținute apropierea inter-subiectivă și suportul afectiv, prin ce forme și instrumente se realizează evaluarea sau se întărește motivația în învățare”.

Studiul și-a propus să identifice și dificultățile cu care s-au confruntat cadrele didactice pe parcursul desfășurării orelor în mediul online. Din acest punct de vedere, nivelul crescut de stres psihic, social sau tehnic este raportat ca fiind un inconvenient major. Cele mai mari dificultăți în realizarea de către profesori a activităților didactice la distanță sunt, în ordine (în funcție de scorul pe o scală de la 1 la 4):

  • Nivelul de stres psihic, social, tehnic: 2.59
  • Lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online: 2.39
  • Insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecțiilor: 2.36
  • Lipsa unui computer suficient de performant: 2.27
  • Lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale: 2.27
  • Lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare: 2.25
  • Lipsa unui spațiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activități didactice: 2.23

Potrivit cadrelor didactice respondente, elevii întâmpină dificultăți similare în activitățile de învățare la distanță, ierarhizate de profesori după cum urmează:

  • Dificultăți tehnice – de acces, conectare, afișare: 2.86
  • Lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii: 2.85
  • Nivelul insuficient al competențelor digitale: 2.74
  • Lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare: 2.74
  • Lipsa unui spațiu adecvat pentru realizarea de activități de învățare online: 2.70
  • Acces limitat la Internet: 2.66

Pe de altă parte, la o comparație între cadrele didactice din școli din mediul rural și cele din mediul urban, apar diferențe semnificative în special în ceea ce privește accesul la tehnologie – echipamente, internet, suport specializat în configurarea și utilizarea aplicațiilor și platformelor digitale:

  Rural (N=3765) Urban mic (N=2081) Urban mare (N=4400) F Comparații semnificative*
Dificultăți tehnice (ex. platforme care trebuie instalate, care nu funcționează) 2.15 2.09 2.05 13.918** R > Um R > UM
Acces limitat la Internet 1.94 1.77 1.69 77.073** R> Um > UM
Lipsa unui computer suficient de performant 2.38 2.30 2.17 33.223** R> Um > UM

*Rezultate obținute în urma aplicării testului t Bonferroni; **p < .01. (Medii pe scala 1-4. 2021, N=10246)

Transpunerea activităților didactice în noua formulă presupune o combinație de competențe didactice, de management educațional, tehnice, precum și un cadru administrativ și organizațional favorabil. Sprijinul persoanelor resursă din proximitate, în special a directorilor de școli, a fost definitoriu – rolul acestora se confirmă și justifică, încă o dată, nevoia de manageri buni pentru succesul instituției educaționale, atât în pandemie cât și situații de „normalitate”. Apar, totuși, în această ecuație a reușitei realizării procesului de educație, elevii, părinții și membri ai familiei cadrului didactic. În situațiile școlii de acasă, am avut ocazia să asistăm la lecții și, de multe ori, să contribuim.

Dr. Simona Velea, de la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, SNSPA: „Este un moment care poate fi valorificat pentru o schimbare de atitudine a părinților față de școală și a profesorilor față de elevi și părinți, în sensul colaborării autentice și sprijinului reciproc, în beneficiul tuturor”.

 Nu în ultimul rând, studiul și-a propus să afle și măsura în care școala de acasă a influențat dimensiunea emoțională, afectivă și relațională a elevilor.  Astfel, majoritatea cadrelor didactice participante la cercetare au remarcat faptul că lipsa interacțiunii directe, în grupul de învățare, cu colegii și cu profesorii, are repercusiuni iremediabile asupra dimensiunii sociale, emoționale și afective a dezvoltării copiilor: perioada îndelungată de distanțare fizică își pune amprenta pe activitățile zilnice, schimbând rutinele fizice și intelectuale și alterând, cel puțin pentru un timp, modul în care copiii relaționează.

Olimpius Istrate, cadru didactic la Universitatea din București și coordonator e-learning în proiectul CRED: „Este o schimbare de mentalitate. Educația începe să se așeze în noi cadre, în care tehnologia complementarizează și consolidează pedagogia, devine premisă pentru pedagogii inovative și schimbă fundamental procesul didactic. Încă încercăm să găsim formula optimă, de echilibru între strategiile didactice și tehnologiile digitale, însă climatul instituției școlare și accesul la tehnologie sunt foarte importante”.

SUMMITUL DE LIDERI DE STAT DIN CHINA ȘI ȚĂRILE DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST. COOPERAREA PRAGMATICĂ CHINA-ROMÂNIA

Economistul
-
0
SUMMITUL DE LIDERI DE STAT DIN CHINA ȘI ȚĂRILE DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST. COOPERAREA PRAGMATICĂ CHINA-ROMÂNIA

Joi, 25 februarie 2021 a avut loc un briefing în format de videoconferință, patronat de Excelența Sa, Doamna Ambasador Jiang Yu, prilej cu care s-a făcut o evaluare a rezultatelor Summitului 17+1 din 9 februarie 2021, cu participarea Președintelui Republicii Populare Chineze, Xi Jinping.

La briefingul organizat de Ambasada Republicii Populare China la București au participat cu luări de cuvânt: Dl. Viorel Isticioaia-Budura, fost ambasador al României în China, Dl. Alexandru Potor, administrator public al județului Ialomița, Dl. Gheorghe Popescu, secretar general al Asociației Române de Prietenie cu China, Dl. Aurelian Gogulescu, vicepreședinte al Camerei de Industrie și Comerț a României, Dl. Flavius Caba-Maria, președintele Institului Politic și Economic pentru Orientul Mijlociu, partener strategic al Fundației EURISC, Dl. Cristian Winzer, secretar general al Fundației Europene Titulescu, D-na Mirela Minca, director executiv al Directiei Relații Externe și Protocol Primăria București, Dl. Constantin Boștină, director general revista Economistul, Dl. Mihai Pascu, director pentru relații externe, Consiliul Județean Brașov, Dl.Andrei Ando, director al Direcției de Comunicare, Strategii și Administrație Publică a Consiliului Judetean Arad, D-na Lizica Mihuț, Președintele Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, Ștefan Rădeanu, director editorial Curierul Național, Casa de prietenie româno-chineză.
   

Redăm în continuare Cuvântul rostit în deschiderea briefingului de către Doamna Ambasador Jiang Yu:

Doamnelor și domnilor, dragi prieteni:

Bună ziua, vă mulțumesc tuturor pentru participare. La începutul Anului Nou Chinezesc al Bivolului, doresc să vă adresez felicitări și urări de sănătate și succes.

Evenimentul de astăzi este pentru a comunica rezultatele Summit-ul liderilor de stat dintre China și Țările din Europa Centrală și de Est, țările ECE, și pentru a avea un schimb de opinii cu privire la relațiile chino-române.

La data de 9 februarie 2021, Summitul a avut loc cu succes, desfășurându-se în format video-conferință. Președintele Xi Jinping a prezidat summit-ul și a ținut un discurs important, a discutat cu liderii țărilor ECE despre planurile de cooperare, au ajuns la multe consensuri și au propus inițiative și măsuri importante. Rezultatele fructuoase și impactul de anvergură au oferit un nou impuls pentru cooperarea dintre China și tările ECE și au deschis un nou capitol al acestea.

Summitul acesta reprezintă primul eveniment important pe care îl găzduiește China, este reuniunea de lideri la cel mai înalt nivel de la înființarea mecanismului de cooperare dintre China și tările ECE și un important eveniment multilateral internațional în contextul luptei împotriva epidemiei, care a atras atenția la scară largă. În opinia mea, summitul poate fi rezumat în mai multe puncte folosind cuvântul „patru”:

Cele patru principii, patru realizări majore, patru aspecte de inițiative și măsuri

Cele patru principii

Cooperarea dintre China și țările ECE se bazează pe prietenia tradițională, urmărind dezvoltarea comună, fiind o platformă de cooperare pragmatică trans-regională creată în comun prin consens. Liderii participanți la summnit au convenit faptul că după nouă ani de practică, un astfel de mecanism a format 4 principii de colaborare larg acceptate în conformitate cu trăsăturile fiecărei țări, și anume, – decizia prin consultare mutuală, – beneficii pentru tuturor participanților, – dezvoltarea comună prin deschidere și incluziune, – creșterea neîntreruptă prin inovare.

Cele patru realizări majore

Prima realizare majoră este adoptarea „Planul de acțiune de la Beijing pentru cooperarea dintre China și țările ECE în 2021”, specificând direcția și căi de dezvoltare a cooperării în următoare etapă.

A doua realizare este publicarea listei de rezultate, care include 88 de acorduri de cooperare pragmatic, fiind un record istoric, cu o valoare totală de aproape 13 miliarde de dolari. Cuprinde domeniile de infrastructura de transport și energie, finanțe și investiții, agricultură, comerț electronic și altele.

A treia realizare este consolidarea încrederii în cooperare. Toate părțile au convenit că cooperarea dintre China și țările ECE s-a dezvoltat rapid în ultimii nouă ani, iar volumul comerțului a crescut cu aproape 85%, anul trecut, valoarea totală a schimburilor comerciale a ajuns la 103,45 de miliarde de dolari, depășind pentru prima dată pragul de 100 de miliarde de dolari; turismul bidirecțional dintre părți a crescut de peste patru ori în cei nouă ani, ajungând la 2,6 milioane de călătorii; au operat în total peste 30 de mii de plecări de trenul expres de marfă între China și Europa, acoperind majoritatea țărilor ECE; au fost lansate și realizate o serie de proiecte de infrastructură. Toate părțile și-au exprimat dorința de a întări cooperarea, de a conduce tendința mondială de cooperare trans-regională și multilaterală, de a introduce prin cooperarea un nou impuls pentru lupta globală împotriva epidemiei și pentru relansarea economică.

A patra realizare este adăugarea energiei pozitive în relațiile China-UE și multilateralism. Acest summit reprezintă o continuare a unei serii de progrese majore de cooperare între China și Uniunea Europeană. Liderii participanți au declarat că cooperarea dintre China și tările ECE a devenit un nou punct de creștere în relațiile China-UE și sunt dispuși să promoveze cât mai curând posibil concretizarea proiectelor de cooperare pragmatică China-UE în Europa Centrală și de Est, îmbogățind în continuare conotația parteneriatului strategic cuprinzător China-UE. Părțile vor sprijini multilateralismul și comerțul liber pentru a scoate economia mondială din umbra crizei.

Cele patru aspecte de inițiative și măsuri

Liderii țărilor participante au identificat patru domenii cheie de cooperare, și anume solidaritatea în combaterea epidemiei, cooperarea pragmatică, interconectarea și intercomunicarea și inovarea ecologică. Președintele Xi Jinping a anunțat o serie de inițiative și măsuri importante, inclusiv: În primul rând, China este dispusă să consolideze prevenirea și controlul epidemiei în comun cu țările ECE, să efectueze schimbul de experiență de gestionare a epidemiilor, să promoveze cooperare a vaccinului și să extinde cooperare în medicina tradițională; În al doilea rând, a îmbunătăți nivelul de comerț și investiții bidirecționale. În următorii cinci ani, China va importa din țările ECE mărfuri în valoare de peste 170 de miliarde de dolari; se va strădui să dubleze importul de produse agricole din țările ECE și să crească comerțul agricol dintre China și țările ECE cu 50%; În al treilea rând, anul 2021 este anul de cooperare între China și tările ECE privind dezvoltarea verde și protecția mediului. Profitând de acesta, s-a propus aprofundarea schimburilor și cooperărilor în domeniile economiei ecologice și energiei curate; În al patrulea rând, a promova interconectarea și intercomunicarea, intensificarea cooperării în facilitarea fluxurilor de persoane și mărfuri și sprijinirea dezvoltării trenurilor expres de marfă China-Europa. China va promova înființarea unui centru de informații vamale dintre China și tările ECE, spre aprofundarea cooperării vamale privind securitatea comerțului și facilitarea învămuirii. În concluzie, summit-ul a obținut rezultate fructuoase în beneficiul popoarelor din toate țările implicate, reflectând pe deplin natura pragmatică și perspectiva largă a cooperării dintre China și tările ECE. Avem încredere că, pe bază de eforturile comune, acest format de cooperare va avea un viitor mai bun.

Doamnelor și domnilor,

China și România se bucură de o prietenie tradițională profundă, iar cele două popoare s-au înțeles și s-au susținut reciproc întotdeauna. Am avut contacte cu prieteni români din toate categoriile sociale și mi-am dat seama că aprofundarea în continuare a prieteniei tradiționale și extinderea cooperării pragmatice în noua eră reprezintă dorința comună a popoarelor noastre. România este a doua țară ca mărime din Europa Centrală și de Est, având avantaje geografice evidente, resurse naturale bogate, un patrimoniu cultural profund și produse agricole de înaltă calitate. România are un potențial imens în ceea ce privește conectivitatea China-UE, comerțul, investițiile, agricultura, turismul etc. China acordă o mare importanță valorificării potențialului și aprofundării cooperării împreună cu România pentru a aduce mai multe beneficii celor două popoare. Cu toate acestea, regretăm să vedem că, România, un alergător în grupul fruntaș în cooperare dintre China și țările ECE de la început, pare să rămână acum în urma țărilor vecine, iar potențialul său nu a fost pe deplin dezvoltat. Dintre cele 53 de acorduri de cooperare ecomonică, semnate în preajma summitului, doar unul singur este legat de România. Acordurile interguvernamentale promovate de China privind turism, știință și tehnologie, finanțe și exportul de produse agricole către China, se progresează destul de lente. (China și România au semnat 5 acorduri interguvernamentale privind educația, protecția bunurilor culturale, comitetul olimpic, mass-media și fitosanitară), în timp ce multe țări din Europa Centrală și de Est concurează pentru noi oportunități de cooperare și pentru a exploata piața chineză, obținând deja rezultate fructuoase și câștiguri uriașe.

Aș dori să subliniez încă o dată, dezvoltarea unei relații reciproc respectuoase, reciproc avantajoase și de câștiguri mutuale între China și România este în conformitate cu interesele fundamentale ale țărilor și popoarelor noastre. Partea chineză este dispusă să fie un partener sincer al României. Depunem speranță că partea română va folosi pe deplin această importantă platformă de cooperare dintre China și tările ECE, va promova relațiile și cooperările bilaterale prin acest format multilateral, va urmări oportunități prin deschidere și va promova dezvoltarea prin cooperare. Sunt dispusă să înaintez într-un spirit pragmatic cu prietenii noștri români din toate categoriile sociale, pentru a consolida neîntrerupt prietenia tradițională, a aprofunda parteneriatul amplu de prietenie și cooperare dintre China și România și a aduce mai multe beneficii celor două popoare.

Vă mulțumesc!

BVBescu Retail Pulse Chart: Interesul investitorilor de retail față de companiile listate

Economistul
-
0
BVBescu Retail Pulse Chart: Interesul investitorilor de retail față de companiile listate

Banca Transilvania continuă să genereze cel mai mare interes în rândul investitorilor de retail.

O companie proaspăt listată intră direct în Top 3!

Cea mai mare banca din Romania ramane si la inceputul lui 2021 in fruntea  BVBescu Retail Pulse Chart, indicator care masoara interesul generat de companiile listate in randul investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti.

 Safetech Innovations S.A., societate listata pe piata AeRO la finalul lunii ianuarie, debuteaza direct in Top 3, confirmand atentia de care s-a bucurat in randul investitorilor, de la listare si pana in prezent.

Clasamentul a fost realizat in luna februarie 2021 de site-ul bvbescu.ro, cu ocazia evenimentului The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe anul 2020 si cum investim, care va avea loc pe data de 2 martie 2021.

Banca Transilvania continua sa ocupe prima pozitie in clasament, atragand atentia a 7 din 10 investitori. Institutia financiara ramane pe primul loc, pe care il ocupa si in sondajul similar, realizat in lunile august si noiembrie 2020, respectandu-si statutul de cea mai tranzactionata companie de la Bursa de Valori Bucuresti, conform statisticilor furnizate de site-ul bvb.ro, atat ca numar de tranzactii, cat si ca valoare.

Bitnett Systems S.A. urca 4 pozitii pana pe locul 2, fiind votata de 61% dintre investitori. Aflata pe locul 23 in clasamentul tranzactiilor, ca valoare, pe ultimul an, la BVB, compania confirma atentia de care se bucura in randul investitorilor de retail si faptul ca majoritatea tranzactiilor efectuate pe acest emitent le apartin acestora.

Safetech Innovation S.A. este surpriza inceputului de an la BVB. Compania de tehnologie confirma interesul starnit in randul investitorilor de retail la listare, care a generat o crestere de 700% a cotatiei fata de momentul plasamentului privat, debutand direct pe locul 3! SAFE se afla la mica distanta de pozitia a doua, cu 59% dintre optiunile de vot.

Top 5 este completat de Nuclearelectrica S.A. si OMV Petrom S.A.

Clasamentul reflecta in continuare interesul crescut din partea investitorilor de retail pentru companiile din domeniul energetic. Nu mai putin de 5 dintre societatile din indicele BET-NG se regasesc in primele 10 pozitii. Transelectrica S.A. paraseste Top 10, fiind inlocuita insa tot de o companie din domeniul energetic – S.N.T.G.N. Transgaz S.A. – care urca 5 pozitii si ajuge pe locul 7.

Medlife S.A., cel mai mare furnizor de servicii medicale private din Romania , confirma cresterea interesului investitorilor de retail ca urmare a majorarii de capital social pe care a efectuat-o la finalul anului 2020, obtinand un avans spectaculos de 8 pozitii, de pe locul 19 pana pe locul 11. Compania a fost votata de 47% dintre investitori – o evolutie spectaculoasa fata de luna noiembrie, cand a primit doar putin peste 21% din voturi. Medlife S.A. s-a aflat la un pas de a patrunde intre primele 10 companii, doar 3% despartind-o de IHunt Technologies Import-Export S.A., ocupanta pozitiei a zecea.

Companiile nou listate confirma interesul generat de piata AeRO  – 2Performat Network S.A., MAM Bricolaj si Norofert S.A. intra in Top 20, obtinand peste 30% din vorutile investitorilor de retail. Acestea se alatura in Top 20 societatilor IHunt Techonlogies Import-Export S.A. si Safetech Innovations S.A.. numarul societati listate pe piata secundara care se regasesc in acest moment in Top 20 ajungand la 5.

De cealalta parte, cu exceptia Bancii Transilvania, constatam o scadere semnificativa fata de luna noiembrie a interesului investitorilor de retail pentru societatile din zona financiara. BRD Societe Generale coboara 5 pozitii pana pe 12 si iese din Top 10, Fondul Proprietatea coboara de pe pozitia 11 pe 15, in timp ce Erste Bank afiseaza cea mai mare scadere din clasament, pierzand 15 pozitii in doar 3 luni si coborand de pe locul 16 pe 31, cu mai putin de 20% din voturi.

Cele 5 SIF-uri continua sa se afle intr-un con de umbra prelungit. Cu aproximativ 10% dintre optiunile investitorilor de retail, cele 5 SIF-uri ajung in subsolul clasamentului de 40 de pozitii. Impulsionate de discutiile din jurul schimbarilor de management, SIF3 si SIF 5 au reusit sa atraga ceva mai multe voturi din partea investitorilor de retail (13%, respectiv 11%), insa acestea nu au fost suficiente pentru a le mentine intre primele 30 de pozitii.

Oil Terminal S.A., SIF Banat-Crisama S.A., AAGES S.A., Aerostar S.A. si Rompetrol Rafinare S.A. parasesc primele 40 de pozitii ale BVBescu Retail Pulse Chart.

Iata care sunt companiile care ocupa primele 10 pozitii din punctul de vedere al interesului investitorilor de retail, in luna noiembrie:

Poz Ant. Ev. Societate Domeniu Procent
1 1 = TLV – Banca Transilvania Banci/Financiar 68,18%
2 6 ^ BNET – Bittnet Systems S.A. Servicii / IT 61.36%
3     SAFE – Safetech Innovations S.A. Servicii / IT 59,09%
4 2 v SNN – Nucleareletrica S.A. Energie 55,30%
5 4 v SNP – OMV Petrom S.A. Energie 54.55%
6 3 v SNG – Romgaz S.A. Energie 53.79%
7 12 ^ TGN – Transgaz S.A. Energie 53.03%
8 5 v TRP – Teraplast S.A. Industrie 52.27%
9 8 v EL – Electrica S.A. Energie 50.00%
10 10 = HUNT – IHunt Technologies Import – Export S.A. Energie 50.00%

BVBescu Retail Pulse Chart este un indicator care arata interesul investitorilor de retail fata de companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti si este realizat pe baza unui chestionar completat de catre investitorii din comunitatea BVBescu.ro.

Rezultatele financiare publicate de companiii pe anul 2020 vor fi discutate in cadrul primei editii din acest an a evenimentului online The Power Table – Cum arata rezultatele financiare si cum investim, din data de 2 martie 2021.

Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, 2Performant Network S.A. si Life is Hard S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila si Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).

Autoritatea de Supraveghere Financiară: Economia reală, încurajată de măsurile fiscale ale guvernelor europene

Economistul
-
0
Autoritatea de Supraveghere Financiară: Economia reală, încurajată de măsurile fiscale ale guvernelor europene

Măsurile guvernamentale implementate la nivel european pentru sprijinirea economiei reale, afectată de pandemia COVID-19, au stabilizat creditarea și au permis continuarea funcționării sistemului financiar, arată o analiză realizată de ESRB (European Systemic Risk Board) și prezentată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Autoritățile au raportat pachete fiscale de sprijin de aproximativ 14% din PIB-ul combinat al statelor membre, sub formă de garanții asupra împrumuturilor, împrumuturi publice, granturi directe și scutiri de taxe. Diferențele dintre măsurile fiscale reflectă expunerile diferite ale statelor la pandemie.

Țările afectate puternic de pandemie au promovat programe cu o absorbție mai mare, în timp ce țările cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă în sectoarele vulnerabile s-au bazat mai mult pe granturi directe.

În timpul primei faze a pandemiei a fost evitată o criză de lichiditate și sistemul financiar a continuat să funcționeze, prin prisma programelor de sprijin fiscale și a politicilor monetare. În plus, abordarea flexibilă a cadrului legislativ în vigoare a suplinit aceste măsuri, relaxând astfel constrângerile din bilanțurile anumitor bănci.

Cu cât criza financiară durează mai mult și redresarea economică este mai lentă, cu atât sunt mai mari riscurile ca pierderile din sectorul nefinanciar să se repercuteze asupra sectorului financiar.

Conform analizei ESRB, în această fază a pandemiei, autoritățile trebuie să se concentreze asupra: orientării măsurilor fiscale către cele mai afectate sectoare; monitorizării sustenabilității datoriei private; pregătirii pentru un scenariu cu un stres acut în sectorul corporativ; îmbunătățirii transparenței bilanțurilor instituțiilor financiare și coordonării politicilor între sectoare și țări.

Focus pe modelul de afaceri al firmelor de asigurări

Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) a identificat sustenabilitatea modelului de afaceri și conceperea adecvată a produsului ca principalele două priorități de supraveghere relevante pentru autoritățile naționale competente. Având în vedere prevederile Regulamentului revizuit privind funcționarea EIOPA, autoritățile naționale competente trebuie să ia în considerare aceste priorități atunci când întocmesc programele lor de lucru și trebuie să notifice EIOPA corespunzător.

Autoritățile naționale își vor concentra activitățile de supraveghere asupra monitorizării impactului mediului caracterizat de rate scăzute ale randamentelor pentru o perioadă îndelungată și a crizei COVID-19 asupra sustenabilității modelului de afaceri și dezvoltării societăților de asigurări și furnizorilor de servicii de pensii ocupaționale.

În plus, autoritățile naționale competente vor monitoriza impactul crizei COVID-19 asupra produselor și se vor asigura că cerințele de guvernanță și supraveghere a produsului (POG), precum și alte cerințe legate de protecția consumatorului și conduita afacerilor sunt implementate adecvat pentru a gestiona deficiențele induse de criză.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 8/24.02.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI.

Leonardo Badea (BNR): Evoluția economiei și mixul de politici publice

Economistul
-
0
Leonardo Badea (BNR): Evoluția economiei și mixul de politici publice

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

„Deja de mai bine de un an aproape toate analizele privind evoluția variabilelor macroeconomice și financiare sau referitoare la prognoze ale acestora implică referiri la evoluția pandemiei COVID-19.

Șocul pandemic care a lovit aproape întreg globul este cea mai evidentă demonstrație pe care o puteam primi pentru a înțelege că starea de sănătate a populației și riscurile de îmbolnăvire cu care aceasta se confruntă au repercursiuni majore asupra evoluției economiei.

Dacă până acum 1 an se vorbea doar despre implicațiile pe termen lung ale acestor factori, mai mult din perspectivă demografică, în ultimele luni ne-am obișnuit să folosim modele pe termen scurt și date cu frecvență ridicată pentru a corela situația medicală cu gradul de restricție al activităților și mobilității persoanelor și în final cu evoluția așteptată a sectoarelor economiei.

După scăderi pronunțate începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie, numărul de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 în România înregistrează o cvasi-stagnare în ultimele săptămâni, tendință vizibilă și în cazul numărului de pacienți internați la ATI și al ratei de pozitivare a testelor.

Totodată, de la începutul anului curent, evoluția pandemică în România a fost mai atenuată comparativ cu regiunea. In aceste condiții consider că există premise favorabile în prezent pentru o continuare a tendinței de recuperare economică care s-a manifestat în trimestrele III si IV ale anului trecut.

Vaccinarea populației este deocamdată singura soluție viabilă pentru depășirea crizei medicale și implicit a celei economice, până la apariția unui tratament accesibil, posibil de a fi administrat fără spitalizare, care să reducă până aproape de zero riscul ca o persoană infectată să dezvolte forme grave precum și să reducă perioada de convalescență. Până la dobândirea imunității colective putem presupune că actualele măsuri de distanțare și restricții de activitate vor fi în mare parte menținute în România pe tot parcursul T1 2021, afectând preponderent sectoarele în care activitatea implică un grad semnificativ de interacțiune umană (de ex., HoReCa, transporturi, activități de spectacole, culturale și recreative).

În România gradul cel mai ridicat de volatilitate a indicatorilor economici generat de evoluția pandemiei a fost consemnat în trimestrele 2 și 3 ale anului trecut. Am avut atunci o cădere economică fără precedent în date trimestriale, urmată în trimestrul imediat următor de o recuperare amplă dar incompletă. În trimestrul IV tendința de revenire a continuat însă într-un ritm trimestrial mai redus.

După contracția de 3,9% consemnată pe ansamblul anului 2020, ne putem aștepta ca economia să crească într-un ritm apropiat de potențial în următorii doi ani. Trebuie să avem în vedere că activitatea economică a fost influențată negativ în 2020 și de producția agricolă slabă, cu un impact evaluat de aproximativ -1 punct procentual la dinamica medie anuală a PIB, dar este posibil ca anul curent să fie cel puțin unul neutru din perspectiva contribuției agriculturii la creștere. O estimare prudentă ne conduce la concluzia că nivelul maxim al PIB real anterior perioadei de criză (adică cel consemnat la finele trimestrului I 2020) ar putea fi atins și depășit în a doua parte a anului curent.

O serie de date cu frecvență ridicată arată că surpriza pozitivă din ultimul trimestru al anului anterior, comparativ cu așteptările, s-a datorat evoluției din unele sectoare ce au dovedit reziliență sporită față de situația pandemică, precum industria și comerțul. Deși tendința de creștere s-a menținut, ritmul a fost mai redus și pentru acestea.

Sectorul construcțiilor care a înregistrat creșteri importante pe parcursul trimestrului III a fost inevitabil afectat de sezonalitatea specifică determinată de condițiile meteorologice. Și în cazul serviciilor trimestrul IV a adus o scădere față de trimestrul anterior.

Pentru trimestrul I 2021 putem anticipa o decelerare a ritmului PIB real și a componentelor sale, justificată și de o deteriorare a perspectivelor în cazul partenerilor comerciali externi, dar este de așteptat să vedem evoluții trimestriale pozitive pe datele ajustate sezonier. În absența unor șocuri adverse ample și a unui nou val semnificativ de infectări, probabil că agenții economici vor continua să se adapteze gradual la noile condiții, iar sectoare precum industria sau comerțul vor avea în continuare rolul de locomotivă a creșterii, susținute pe partea de cerere în special de consumul intern și în planul al doilea de formarea brută de capital fix, dar posibil și de cererea externă în eventualitatea unei reveniri graduale a economiilor partenerilor externi.

Începând cu trimestrul II 2021, pe fondul avansului campaniei de vaccinare, putem anticipa o continuare a detensionării graduale a restricțiilor impuse de autorități. Aceasta va impulsiona probabil activitatea economică și într-o serie de alte sectoare, precum HoReCa. Activitatea din aceste sectoare ar trebui în mod normal să beneficieze și de condițiile atmosferice mai favorabile, o dată cu încheierea sezonului rece, care va facilita desfăşurarea de activităţi în aer liber, cu diminuarea presupusă a riscurilor de contaminare. Sub aceste auspicii, revenirea economică ar putea deveni mai generalizată și mai robustă în perioada verii.

Așa cum știm, în România banca centrală nu are numai rolul de autoritate monetară ci este în același timp autoritate de reglementare și autoritate competentă pentru supravegherea microprudențială instituțiilor de credit, având totodată și atribuții privind funcționarea sistemelor de plată și privind stabilitatea financiară, acest din urmă rol realizându-l inclusiv în cadrul unei colaborări inter-instituționale prin participarea la activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială.

Din perspectiva tuturor acestor responsabilități, Banca Națională a României, care anul trecut a aniversat 140 de ani de experiență în slujba economiei românești, a acționat cu toate instrumentele disponibile și necesare pentru a contribui la atenuarea efectelor economice ale crizei pandemice.

Acțiunile băncii centrale au fost graduale și atent calibrate pentru a adresa provocările complexe generate de o criză fără precedent, care încă de la început se prefigura că nu va avea doar efecte tranzitorii ci va implica modificări structurale profunde și manifestări ce s-ar putea întinde pe o perioadă considerabilă de timp.

Totodată, a fost evident pentru toată lumea că ne confruntăm cu o criză ale cărei consecințe imediate pot fi mult mai eficient adresate prin măsuri cu impact rapid specifice politicii fiscale. Instrumentele de politică monetară pot contribui la mixul de politici de răspuns la o astfel de criză dar au un impact mai redus iar efectul lor este resimțit cu o anumită gradualitate dată de orizontul de transmisie.

Nu uităm de asemenea diferențele importante dintre economia noastră și alte economii din regiune cu care ne comparăm adesea, și mai ales vulnerabilitățile importante și deficiențele structurale majore cu care am intrat în această criză.

Dacă BNR nu at fi ținut seama de acestea în calibrarea atentă și prudentă a conduitei politicii monetare ar fi existat riscul accentuării unor turbulențe a căror amplitudine, chiar dacă în esență nu era justificată de factorii fundamentali, începuse deja să fie vizibilă pe piețele financiare de la noi în contextul ascensiunii bruște a aversiunii la risc. Efortul și resursele utilizate pentru calmarea acestor turbulențe ar fi fost mult mai mari în absența menținerii unei conduite prudente și echilibrate a băncii centrale.

Oricum, nicăieri în lume această criză aparte nu ar fi putut fi adresată numai prin instrumente de politică monetară iar ideea că politica monetară are răspuns la toate problemele este evident profund eronată.

Colaborarea interinstituțională și sincronizarea politicilor și măsurilor de răspuns la criză, atât pe plan național cât și la nivel european au jucat un rol important în eficacitatea diminuării pe cât posibil a efectelor economice negative. In special din perspectiva noastră de țară în care spațiul disponibil pentru activarea unor politici de răspuns la criză a fost și este mai redus prin comparație cu alte țări membre UE sau ale zonei euro, solidaritatea europeană a constituit un ajutor extrem de valoros”.

BCR, rezultate 2020: George, ecosistemul digital cu cele mai multe produse bancare de retail

Economistul
-
0
BCR, rezultate 2020: George, ecosistemul digital cu cele mai multe produse bancare de retail

BCR, rezultate 2020: George devine ecosistemul digital cu cele mai multe produse bancare de retail disponibile 100% online, 1 din 5 români a cumpărat o locuință prin BCR, sprijin pentru companii care creează peste 300.000 de locuri de muncă

Rezumat[1] :

  • Deschiși pentru business:
    • Portofoliul total de credite nete acordate clienților de Banca Comercială Română (BCR) a crescut cu 7,4% an pe an la 31 decembrie 2020, susținut atât de segmentul retail, cât și de cel corporate
    • Credite nou acordate în lei, în valoare de 8 miliarde de lei în 2020 către segmentul Retail – persoane fizice (credite ipotecare și de consum) și microîntreprinderi
    • 1 din 5 români a achiziționat o locuință cu finanțare de la BCR, în timp ce 1 din 6 români a contractat un credit de consum
    • Finanțările nou acordate segmentului Corporate au crescut cu 24,5% an pe an, ajungând la 9,3 miliarde lei în 2020, dintre care 42% reprezintă credite de investiții
    • Sprijin pentru antreprenori: stocul de finanțări acordate sectorului IMM în creștere cu 14,8% an pe an la 31 decembrie 2020
  • Sprijin pentru clienți în contextul actual:
    • Peste 4.800 de companii care creează peste 300.000 de locuri de muncă au fost susținute anul trecut prin credite noi, credite acordate prin programul IMM Invest sau prelungiri ale liniilor de credit
    • IMM Invest: Peste 1.800 de credite aprobate în valoare totală de 1,2 miliarde de lei
  • Digitalizare accelerată:
    • 1,8 milioane de utilizatori de internet banking și mobile banking, din care peste 1 milion de utilizatori activi de George, în creștere cu 43% față de 2019
    • George devine ecosistemul digital care oferă 100% online cele mai multe produse specifice de retail banking (conturi curente, economisire, creditare și asigurări)
    • Numărul de tranzacții prin George a crescut cu 102% în 2020 față de 2019
  • BCR a înregistrat un profit net de 814,1 milioane de lei (168,3 milioane de euro) în 2020.
©BCR

„Adaptarea și reziliența au fost cuvintele dominante, la nivel de business, dar și la nivel personal pentru toți colegii mei. BCR a pus pe primul loc siguranța angajaților și sănătatea financiară a clienților și am reușit să trecem împreună, mai puternici, peste obstacole. Colegilor mei vreau să le mulțumesc pentru rapiditatea cu care s-au adaptat contextului, dar și pentru dedicarea și pasiunea pe care le-au pus în munca lor. Am continuat să învățăm din puterea de reinventare a clienților noștri și am ținut deschis, fiind un partener de încredere pentru antreprenori și companii în efortul lor de a asigura continuitatea locurilor de muncă. Am oferit soluții de finanțare în domenii cheie ale economiei pentru ca România SA și România SRL să continue să producă valoare adaugată. Misiunea noastră continuă în 2021: sprijin real pentru alegeri financiare inteligente, prin adaptarea la nevoile clienților, servicii financiare personalizate, transformare digitală continuă și programe educaționale incluzive”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

Măsuri luate în contextul Covid-19

  • Circa 41.000 de cereri de amânare a ratelor pentru persoane fizice și circa 500 de cereri pentru companii au fost implementate, în cadrul moratoriului public și al celui privat, pentru a susține clienții afectați de pandemie, majoritatea selectând soluția BCR. Peste 3.600 de cereri de amânare de plată au fost realizate 100% online, prin platforma George.
  • Peste 350.000 de clienți persoane fizice au beneficiat de amânarea pentru 3 luni a sumelor lunare minime obligatorii de plată pentru carduri de credit și descoperit de cont.
  • Amânările la plata creditelor în 2020 în sprijinul clienților afectați de contextul pandemic au reprezentat 13% din portofoliul total de credite persoane fizice, respectiv 10% din portofoliul total de credite acordate companiilor.
  • Peste 30% din creditele de nevoi personale din 2020 au fost acordate 100% digital
  • Jumătate dintre clienții ce iau credit 100% online optează și pentru asigurarea de viață, șomaj, pierdere temporară sau permanentă a capacității de muncă.
  • Banca a implementat un nou mod de funcționare la nivelul întregii rețele de sucursale, prin care clienții au acces exclusiv în baza unei programări telefonice. Peste 70% dintre clienți și-au programat deja de acasă vizita la bancă.

Impactul BCR în economie

În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi în monedă locală pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 8 miliarde de lei în 2020. Comparativ cu 2019, BCR și-a majorat cota de piață la creditele de consum nou acordate în moneda locală până la 17.4% (+1,6 pp), precum și la creditele ipotecare nou acordate în moneda locală, până la circa 20% (+3 pp). Vânzările de credite ipotecare în lei au crescut cu 28% an pe an, datorită produsului ipotecar Casa mea care reprezintă 71% din total. De asemenea, BCR a continuat să susțină creditul guvernamental Noua Casă, având o cotă de piață de 30%. Stocul de credite ipotecare s-a majorat cu 10,6% an pe an în 2020, în timp ce stocul de credite de consum a crescut cu 8% an pe an.

În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite corporate noi în valoare de 9,3 miliarde de lei în 2020, în creștere cu 24,5% an pe an. Motorul principal a fost avansul stocului de finanțări acordate sectorului IMM (inclusiv prin subsidiara BCR Leasing), care a crescut cu 14,8% an pe an, atingând valoarea de 7,0 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) la 31 decembrie 2020, ca urmare a unei concentrări mai mari pe afacerile noi și pe dezvoltarea sectorului de leasing, precum și a participării BCR în programul IMM Invest. Față de 2019, finanțarea sectorului public a crescut cu 21,6%, iar cea pentru sectorul imobiliar cu 7,0%.

Ecosistemul inteligent de banking George a depășit 1 milion de utilizatori activi, în creștere cu 43% față de 2019. George oferă online cele mai multe produse specifice de retail banking (conturi curente, economisire, creditare și asigurări). Astfel, în 2020 au fost lansate în platforma George mai multe produse unice pe piața bancară: refinanțare online, card de credit online și descoperit de cont online (lansate la finalul lui 2020 – deja 50% din cardurile de credit și contractele pentru descoperit de cont au fost acordate 100% digital), asigurarea Multi Protect și asigurarea atașată creditului. George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi, ca reducere, clienților BCR care folosesc plata cu cardul, a ajuns la 310.000 de utilizatori în doar cinci luni. Peste 95% din conturile noi de economii în 2020 au fost deschise prin George.

Casa Mea App, platforma care gestionează de pe telefon sau tabletă fluxul de documente pentru creditele ipotecare standard, a fost utilizată pentru 40% creditele ipotecare Casa Mea.

Programul Școala de Bani a ajuns anul trecut la peste 30.000 de adulți și copii, fiind organizate sesiuni online de educație financiară și ateliere pentru copii. Numărul total al celor care au participat în program a depășit 430.000. Programul de educație antreprenorială BCR Școala de Business a ajuns la 10.000 de utilizatori (antreprenori, manageri, liberi profesioniști, profesori și studenți) care au cont pe platformă sau au participat la sesiuni online. În cadrul acceleratorului INNOVX-BCR au fost accelerate sau incubate 62 de start-up-uri (de până la 1 milion de euro) și scale-up-uri (firme cu  cifre de afaceri sau finanțări atrase de peste 1 milion de euro), din toată țara.

Performanța financiară a BCR în anul 2020

BCR a înregistrat un profit net de 814,1 milioane de lei (168,3 milioane de euro) în 2020, față de 593,3 milioane de lei (125,0 milioane de euro) în 2019 pe baza unei creșteri puternice a creditării și a unui rezultat operațional mai mare, parțial din compensare de costuri mai mari cu riscul. Profitul net din 2019 a fost afectat de constituirea unui provizion excepțional legat de activitatea BCR Banca pentru Locuințe în T2 2019.

Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 5,1%, până la 1.877,5 milioane de lei (388,1 milioane de euro) în 2020, de la 1.786,9 milioane de lei (376,5 milioane de euro) în 2019, pe fondul unor venituri operaționale mai mari și al unor cheltuieli operaționale mai reduse.

Venitul net din dobânzi a crescut cu 5,1%, până la 2.371 milioane de lei (490,1 milioane de euro) în 2020, de la 2.256,3 milioane de lei (475,5 milioane de euro) în 2019, favorizat de volume mai mari de credite și depozite, atât pe segmentul de clienți retail, cât și pe cel de corporate, parțial compensat de impactul din dobânzile de pe piață.

Venitul net din comisioane a scăzut cu 9%, până la 710,0 milioane de lei (146,8 milioane de euro) în 2020, de la 780,6 milioane de lei (164,5 milioane de euro) în 2019, determinat de un volum mai redus de comisioane din retrageri de numerar și de eliminarea comisionului de retragere de la alte ATM-uri decât cele ale BCR, în aprilie și mai, ca măsură de sprijin pentru clienți în perioada stării de urgență.

Rezultatul net din tranzacționare a crescut cu 1,2%, până la 356,5 milioane de lei (73,7 milioane de euro) în 2020, de la 352,4 milioane de lei (74,3 milioane de euro) în 2019, în principal datorită unei activități de tranzacționare mai crescute.

Venitul operational a crescut cu 1,6%, până la 3.546,3 milioane de lei (733,0 milioane de euro) în 2020, de la 3.490,4 milioane de lei (735,5 milioane de euro) în 2019, determinat de venitul net din dobânzi și venitul net din tranzacționare mai mari, parțial compensat de venitul net din comisioane mai mic.

Cheltuielile administrative generale au înregistrat în 2020 valoarea de 1.668,8 milioane de lei (344,9 milioane de euro), în scadere cu 2% în comparație cu 1.703,5 milioane de lei (359 milioane de euro) în 2019, mai ales ca urmare a contribuției anuale mai mici la fondul de garantare a depozitelor în 2020 versus 2019 și a deprecierii mai scăzute, parțial compensate de cheltuieli cu personalul mai mari și de cheltuieli legate de noul sediu central în 2020.

Astfel, raportul cost-venituri s-a îmbunătățit la 47,1% în 2020, față de 48,8% în 2019.

Costurile de risc și calitatea activelor

Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de 521,3 milioane de lei (107,7 milioane de euro) în 2020, comparativ cu o eliberare de provizion de 61,8 milioane de lei (13 milioane de euro) în 2019. Acest rezultat a fost influențat de măsurile prudențiale luate de bancă pentru a anticipa orice potențial efect negativ al contextului pandemic, măsuri concretizate în principal prin actualizarea parametrilor de risc pe baza celor mai recente scenarii macroeconomice și prin implementarea unor reguli mai stricte privind clasificarea din punct de vedere al riscului de credit conform IFRS 9, aplicabile expunerilor către clienții afectați de situația curentă.

Rata creditelor neperformante a ajuns la 4,5% în decembrie 2020 față de 4,1% în decembrie 2019. Această evoluție reflectă în principal efectul unui eveniment singular înregistrat în trimestrul II 2020, constând într-o expunere de valoare mare față de un client Corporate, devenită neperformantă, cât și al unui volum mai mare de noi credite neperformante în segmentul Retail, rezultat în urma evaluarii efectuate în T4 privind improbabilitatea de plată pentru clienții cu acorduri de amânare a ratelor încă active. În același timp, gradul de acoperire al creditelor neperformante cu provizioane a atins nivelul de 122,5% în decembrie 2020.

Capitalizare și finanțare

Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerințele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 20,51% în decembrie 2020, semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata capitalului de Rang 1+2 de 19,42% (Grup BCR) în decembrie 2020 reflectă clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

Creditele și avansurile acordate clienților au crescut cu 7,4%, până la 43.002,5 milioane de lei (8.833,2 milioane de euro) la 31 decembrie 2020, de la 40.049 milioane de lei (8.373,2 milioane de euro) la 31 decembrie 2019, susținute de creșteri atât în creditarea retail (+6,9% față de decembrie 2019), cât și în cea corporate (+7,8% față de decembrie 2019).

Depozitele de la clienți au crescut cu 12,3%, până la 64.876,8 milioane de lei (13.326,4 milioane de euro) la 31 decembrie 2020, de la 57.791,8 milioane de lei (12.082,8 milioane de euro) la 31 decembrie 2019, sustinute de creșteri atât pe depozitele retail (+10,9% fata de decembrie 2019), cât și pe cele corporate (+16,4% față de decembrie 2019).

***

BCR oferă o gamă completă de produse și servicii financiare, printr-o rețea de 18 centre de afaceri și 16 birouri mobile dedicate companiilor și 370 de unități retail situate în majoritatea orașelor din țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca nr.1 în România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR dispunând de cea mai mare rețea națională de ATM-uri și mașini multifuncționale – aproape 1.800 de echipamente, aproximativ 13.000 POS-uri și servicii bancare complete prin Internet banking, Mobile banking, Phone-banking și E-commerce.

Profit sau pierdere

În milioane RON 31 dec 2020 31 dec 2019
Venituri nete din dobânzi 2.371,0                    2.256,3
Venituri nete din taxe și comisioane 710                    780,6
Venituri nete din tranzacționare și câștiguri/pierderi evaluate la valoare justă prin profit sau pierdere 356,5                      352,4
Venit operațional 3.546,3                    3.490,4
Cheltuială operațională (1.668,8)                   (1.703,5)
Rezultatul operațional 1.877,5                    1.786,9
Rezultat net din deprecierea instrumentelor financiare (521,3)                      61,8
Alte rezultate operaționale                             (291,1)                (923,1)
Rezultat înainte de impozitare din activități continue 1.065,1                    895,8
Rezultat net atribuibil acționarilor societății mamă 814,1 593,3

Situația poziției financiare

În milioane RON 31 dec 2020 31 dec 2019
Numerar și echivalente de numerar               10.538,2                 9.006,5
Active financiare deținute pentru tranzacționare               23.715,3               22.372,7
Credite și avansuri acordate băncilor                    2.028,0                    661,4
Credite și avansuri acordate clienților               43.002,5               40.049,0
Imobilizări necorporale                    348,9                    359,1
Active diverse                 2.353,7                 2.489,6
Total active 81.986,6 74.938,4
     
Datorii financiare deținute în vederea tranzacționării                      52,1                      73,5
Depozite de la instituții bancare                 3.606,8                 4.439,2
Depozite de la clienți               64.876,8               57.791,8
Titluri de datorie emise                    614,8                    784,4
Diverse datorii                 3.491,2                 3.377,8
Total capitaluri proprii                 9.344,9                 8.471,7
Total datorii și capitaluri proprii 81.986,6 74.938,4

[1] Toate datele financiare de mai jos constituie rezultate consolidate neauditate ale Grupului Banca Comercială Română (BCR) pentru anul 2020, potrivit IFRS. Cu excepția cazului în care se specifică altfel, rezultatele financiare pentru anul 2020 sunt comparate cu rezultatele financiare pentru anul 2019. De asemenea, cu excepția cazului în care se specifică altfel, cursurile de schimb valutar utilizate pentru conversia cifrelor în euro sunt cele furnizate de Banca Centrală Europeană. Contul de profit și pierdere este convertit folosind cursul mediu de schimb valutar pentru anul 2020 de 4,8381 RON/EUR atunci când se referă la rezultatele pentru anul 2020 și folosind cursul mediu de schimb pentru anul 2019 de 4,7456 RON/EUR atunci când se referă la rezultatele obținute în anul 2019. Bilanțurile la 31 decembrie 2020 și la 31 decembrie 2019 sunt convertite utilizând cursurile de schimb de închidere la datele respectiv (4,8683 RON/EUR la 31 decembrie 2020 și 4,7830 RON/EUR la 31 decembrie 2019). Toate modificările procentuale se referă la cifrele exprimate în lei.  

XTB: Prețul acțiunilor Tesla au crescut în 2020 cu peste 730%

Economistul
-
0

XTB: Prețul acțiunilor Tesla au crescut în 2020 cu peste 730%. Cum va afecta investițiile în Bitcoin de 1,5 miliarde dolari parcursul Tesla în 2021?

Deși Tesla a reușit să obțină profituri pe hârtie de aproximativ 1 miliard de dolari din investițiile în Bitcoin, depășind profiturile totale obținute din vânzarea de vehicule electrice din 2020, corecțiile recente ale monedei digitale și volatilitatea ridicată i-a determinat pe anumiți investitori să marcheze profiturile, explică Radu Puiu, analist XTB România.

Tesla se numără printre cele mai populare nume din piață în acest moment. Anul trecut a fost excelent pentru producătorul de vehicule electrice, prețul acțiunilor sale crescând cu aproximativ 730%. Începutul de an a fost de asemenea promițător, acțiunile atingând noi maxime istorice la aproximativ 900 de dolari pe acțiune. Din acel punct, entuziasmul investitorilor pare să se fi redus, prețul acțiunilor Tesla regăsindu-se într-o situație de piață de scădere (deprecierile au depășit pragul de 20%, atingând un maxim de -32% față de maximele recente), explică Radu Puiu, analist XTB România într-o analiză complexă, dar concisă despre companie.

La începutul lunii februarie, Tesla a dezvăluit că a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari și intenționează să accepte moneda digitală pentru plata produselor sale. Există opinii ce susțin că legăturile companiei cu Bitcoin reprezintă un factor de risc deoarece moneda a traversat o perioadă de corecție după atingerea de noi maxime, pe fondul unor comentarii prudente din partea secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen.Secretarul Trezoreriei a numit Bitcoin un „mod extrem de ineficient de a efectua tranzacții” și a avertizat despre utilizarea acestuia în activități ilicite. De asemenea, a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul Bitcoin asupra mediului. Creșterea explozivă a prețului a reamintit despre nivelul ridicat de electricitate necesar pentru a produce noi monede.

Deși Tesla a reușit să obțină profituri pe hârtie de aproximativ 1 miliard de dolari din investițiile în Bitcoin, depășind profiturile totale obținute din vânzarea de vehicule electrice din 2020, corecțiile recente ale monedei digitale și volatilitatea ridicată i-a determinat pe anumiți investitori să marcheze profiturile. Decizia Tesla de a se implica în piața Bitcoin determină riscul ca volatilitatea pieței de monede virtuale să pună pe plan secund viziunea fundamentală a companiei în rândul investitorilor.

În timp ce vânzarea a fost alimentată parțial de comentariile lui Musk conform cărora prețul Bitcoin pare „ridicat”, există și alți factori care ar putea, de asemenea, să afecteze ”strălucirea” producătorilor de vehicule electrice, inclusiv un flux continuu de știri de dezvoltare din partea producătorilor auto tradiționali, cum ar fi General Motors și Ford Motor, care se pregătesc să participe la cursa către tranziția spre tehnologii ”verzi.

Aprecierea acțiunii indică o revenire după o secvență descendentă de două zile. Este posibil ca revenirea acțiunilor în teritoriul pozitiv să fi fost determinată de atitudinea optimistă prezentă la nivel extins pe piață.

Un alt posibil factor care a stat la baza revenirii prețului acțiunilor Tesla a fost decizia luată de Cathie Wood, fondatorul și CEO-ul Ark Investment Management, de a cumpăra acțiuni Tesla. Aceasta este un investitor de succes, care a observat o mulțime de tendințe în sectorul tehnologic înainte de a deveni evidente. Decizia ei de a cumpăra în urma scăderii ar putea fi considerat un catalizator pentru mișcarea ascendentă de aproximativ 20% din ultimele zile.

China, a doua piață după SUA pentru Tesla

Pe de altă parte, China este cea mai mare piață pentru vehicule electrice, motiv pentru care producătorii vor încerca să obțină o cotă de piață cât mai ridicată în statul asiatic. În plus, Guvernul Chinei este serios în ceea ce privește reducerea poluării și devine liderul global în adoptarea și promovarea inovației vehiculelor electrice.

Investitorii au inclus în prețul acțiunilor producătorilor de mașini electrice o rată ridicată de creștere pe o perioadă lungă de timp, fapt ce le face destul de vulnerabile în fața modificărilor de sentiment. De asemenea, competiția este un alt factor de risc. Pe termen lung, pot exista doar un număr limitat de lideri de piață.

Un alt factor de risc ar putea fi preferința consumatorilor pentru vehicule electrice de buget, precum Hong Guang Mini, în detrimentul variantelor de top ca NIO și Tesla.

Pentru a promova vehiculele electrice, guvernul chinez oferă gratuit plăcuțe de înmatriculare care sunt garantate. În multe orașe, lista de așteptare se poate întinde pe luni sau chiar ani pentru a obține o plăcuță de înmatriculare pentru un motor pe benzină prin diferite sisteme de licitație.

Totuși, companiile străine precum Tesla s-ar putea confrunta cu dificultăți cauzate de instituțiile guvernamentale. La începutul lunii februarie, cinci autorități de reglementare chineze au solicitat răspunsuri din partea Tesla cu privire la unele probleme de calitate și de siguranță la uzina sa. China este cea mai mare piață pentru Tesla după SUA.

Veniturile Tesla ar putea crește cu 53% în 2021

Analiștii și investitorii se așteaptă la o creștere importantă a afacerii Tesla în acest an. În medie, analiștii estimează că veniturile Tesla vor crește cu 53% în 2021, până la 48,15 miliarde de dolari. Acest lucru este în conformitate cu ghidajele Tesla ca livrările de vehicule să crească cu peste 50% în acest an comparativ cu 2020.

Conducerea companiei a declarat că deși 2020 a fost un an critic pentru Tesla, consideră că 2021 va fi și mai important. Desigur, investitorii ar trebui să facă diferența între așteptările referitoare la afaceri și așteptările legate de acțiuni. Acțiunile au devenit destul de ”scumpe” după aprecierea amplă din 2020. Deși Tesla a realizat o campanie de lungă durată pentru reducerea emisiilor auto globale prin utilizarea mașinilor sale ecologice, decizia companiei de a investi în Bitcoin ar putea avea o influență asupra ratingului ESG (companiile sunt evaluate în funcție de performanțele lor sociale, de mediu, și în ceea ce privește guvernanța).

_________________

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 77% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Dosarul de pensie, un calvar pentru aproape 150.000 de români și companiile la care au lucrat. EAD lansează serviciul E-adeverința care asigură digitalizarea arhivelor istorice

Economistul
-
0
Dosarul de pensie, un calvar pentru aproape 150.000 de români și companiile la care au lucrat. EAD lansează serviciul E-adeverința care asigură digitalizarea arhivelor istorice

EAD – Empresa de Arquivo de Documentação SA, una dintre cele mai mari companii portugheze din domeniul arhivării digitale, aduce pe piața din România serviciul E-adeverința, prin accesarea căruia companiile își pot digitaliza arhivele istorice în vederea emiterii rapide a adeverințelor de tip sporuri și venituri pentru dosarele de pensie.

În prezent, procedurile sunt extrem de complicate. Cărțile de muncă au trecut la formatul electronic din 2001, iar pentru perioada anterioară acestui an, angajatorii trebuie să emită adeverințe de muncă, în maximum 30 de zile de la primirea solicitărilor în acest sens. Potrivit estimărilor din piață, 3% dintre cei aproximativ cinci milioane de pensionari din România au solicitat adeverințe pentru recalcularea pensiilor din 2018 până în prezent. Asta înseamnă aproape 150.000 de cereri, concentrate în perioadele imediat următoare modificărilor legislației privind pensiile.

Companiile cu istorie mai veche de anii 2000, din industrii precum cea minieră, siderurgică, auto și nu numai, trebuie să își mobilizeze mai mulți angajați pentru a procesa un număr de maximum 10 cereri într-o lună. Există și arhive fizice vechi de 60 de ani, foarte greu de accesat, păstrate în condiții improprii, cu anumite documente degradate sau distruse complet. Nu de puține ori, termenul de 30 de zile se depășește, iar foștii angajați, în nume propriu sau ca grup, dau în judecată companiile pentru întârzieri semnificative în eliberarea adeverințelor. Pe lângă amenzi, firmele riscă și plata unor penalități pentru lunile de întârziere.

Unic pe piața din România, serviciul E-adeverință oferit de EAD simplifică procedurile și centralizează toate datele necesare, prin scanarea statelor de plată sau a fișelor de retribuție, extragerea informațiilor necesare din ele pentru fiecare angajat și generarea unei baze de date.

„O companie din zona de producție ce a avut sporuri pentru condiții grele de muncă, cu câteva mii de angajați  în anii ‘85 – ’90, probabil că primește între 60-120 de cereri de adeverințe anual. Aici venim noi în ajutor, prin serviciul E-adeverința. Companiile își vor simplifica toate procedurile, vor salva resurse importante de oameni și vor reduce costurile pe termen lung. Prin accesarea serviciului EAD, arhivele fizice se vor transforma în unele electronice, iar toate datele necesare eliberării adeverințelor pentru venituri vor putea fi accesate imediat”, explică Liviu Zamfir, Chief Operation Manager EAD Romania și unul dintre experții români în managementul arhivelor.

Prinaccesarea serviciului E-adeverința, după procesarea arhivelor fizice, datele vor fi disponibile în platforma RWS (Read, Write & Share), iar adeverințele de tip sporuri și venituri se vor genera cu un singur click. E-adeverința este un serviciu similar cu cele oferite de EAD în Portugalia de mai bine de 10 ani.

„Cuvântul ,digitalizare’ este folosit tot mai des în România. Know-how-ul și experiența noastră din Portugalia, unde avem un portofoliu de peste 2000 de clienți activi, ne ajută foarte mult. Am dezvoltat propriul software de management al documentelor și l-am adaptat la cele mai diverse industrii din piață. Am dezvoltat în permanență procedurile și aplicațiile și le-am dus la un nivel de top. Datorită acestor plusuri, atunci când abordăm companiile românești cu același profil cu al clienților din Portugalia, putem demara rapid și eficient procedurile pentru că suntem la curent cu specificul celor mai multe industrii”, spune Bruno Amaro, CEO EAD Romania.

EAD va începe să implementeze serviciul E-Adeverința pentru o companie care activează în domeniul alimentației publice și care a  avut o medie de peste 2000 de angajați anual pe parcursul celor 50 de ani de funcționare. Proiectul se va derula pe parcusul a 7 luni și presupune scanarea a peste 200.000 de fluturași de salariu și extragerea a peste 5 milioane de indecși.

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

Economistul
-
0
Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

  1. Reglementare

Proiectul de Normă privind aplicarea Ghidului privind comisioanele de performanță ale OPCVM și ale anumitor tipuri de FIA în vederea publicării pe site-ul A.S.F. (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile).

  • Autorizare

Autorizarea domnului Chirodea Radu Gabriel în calitate de membru al Consiliului de Administrație al SSIF Muntenia Global Invest S.A.;

Aprobarea domnului Paul-Corneliu Cazacu în funcția de membru-președinte al Directoratului la societatea Uniqa Asigurări S.A.;

Aprobarea domnului Johannes Porak pentru un nou mandat în calitate de membru-vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa Asigurări de Viață S.A.;

Aprobarea domnului Bogdan Iulian Popa pentru un nou mandat în calitate de membru – președinte al Consiliului de Administrație la societatea Compania de Asigurări – Reasigurări Exim România (CARE – România) S.A.;

Aprobarea domnului Voinea Nicolae-Ovidiu în calitate de membru al Consiliului de Administrație la societatea German Romanian Assurance S.A.;

Aprobarea domnului Mesut Yetiskul în calitate de Membru al Consiliului de Administrație la societatea Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale S.A. (PAID);

Aprobarea amendamentelor Codului Bursei de Valori București S.A. – Operator de piață reglementată;

Autorizarea modificării intervenite în Actul constitutiv al S.I.F. Moldova S.A. ca urmare a schimbării denumirii societății;

Aprobarea alegerii de către S.A.I. Erste Asset Management S.A. a următoarelor burse din state terțe în vederea realizării de investiții în conformitate cu art. 82 lit. b) și lit. f) din O.U.G. nr. 32/2012: New York Stock Exchange, Nasdaq Stock Market, London Stock Exchange și SIX Swiss Exchange;

Autorizarea modificării documentelor următoarelor O.P.C.V.M. administrate de S.A.I. Erste Asset Management S.A.: FDI Erste Balanced RON, FDI Erste Equity România, FDI Erste Bond Flexible RON, FDI Erste Bond Flexible România EUR, FDI Erste Liquidity RON, FDI You Invest Active EUR, FDI You Invest Active RON și FDI You Invest Balanced EUR;

Emiterea unei decizii prin care se confirmă faptul că societatea Hella Romania S.R.L., angajată în tranzacții realizate intragrup cu instrumente financiare derivate extrabursiere cu societatea Hella GmbH&Co KGaA, beneficiază de excepția de la obligația de raportare prevăzută în articolul 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 (EMIR);

Emiterea unei decizii prin care se confirmă faptul că societatea Michelin Romania S.A., angajată în tranzacții realizate intragrup cu instrumente financiare derivate extrabursiere cu societatea Compagnie Financiѐre Michelin SCmA, se încadrează în excepția de la obligația de raportare prevăzută în articolul 9 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 (EMIR);

Retragerea de la tranzacționare și radierea din evidența A.S.F. a acțiunilor emise de societatea ICERP S.A. Ploiești ca urmare a radierii societății din Registrul Comerțului;

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății Raiffeisen Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L. (numire administrator, eliminare obiect de activitate, modificare articole);

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății Mercedes – Benz Insurance Broker S.R.L. (nou asociat semnificativ, structura asociaților);

Aprobarea modificării adusă Actului constitutiv al societății Ritter – Broker de Asigurare și Reasigurare S.R.L. (completare obiect de activitate);

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății Casa de Lichidări Daune – Broker de Asigurare S.R.L. (schimbare sediu social, înființare punct de lucru);

Avizarea modificării Regulamentului de Organizare și Funcționare al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea auditorului financiar PricewaterhouseCoopers Audit S.R.L. în vederea desfășurării activității de audit statutar al situațiilor financiare anuale pentru fondurile de pensii ocupaționale și administratorii acestora;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Aegon Esențial administrat de Aegon Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare administrat de S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A.

WOPA și Lidl au reinventat fotbalul (și voleiul)!

Economistul
-
0
WOPA și Lidl au reinventat fotbalul (și voleiul)!

Pe principiul “ai, n-ai mingea, tragi la poartă!”, Supercupa Lidl powered by WOPA a devenit prima competiție offline-online din România. Contextul este cel știut de toată lumea. Am fost și suntem în vremea pandemiei, dar viața trebuie să meargă mai departe.

Povestea pe scurt este următoarea: din 2017, angajații Lidl au propriile competiții sportive. Stilul de viață sănătos este o prioritate la nivelul companiei, iar numărul de participanți a crescut de la un an la altul. Dar ce se întâmplă atunci când peste tine vine virusul cu numărul 19 pe tricou și toate activitățile care implică prezența mai multor persoane sunt suspendate? Aici s-au activat echipele de la WOPA și Lidl.

Bucuria sportului transferată în lumea digitală

Nu, n-a fost deloc ușor să aduci bucuria unui campionat obișnuit în digital. Totuși entuziasmul, competitivitatea, motivația de a face mișcare, precum și satisfacția victoriei au fost păstrate. WOPA și angajații Lidl și-au suflecat mânecile, s-au echipat, au făcut încălzirea și s-au pus pe treabă (cu respectarea măsurilor de distanțare socială, bineînțeles). Timp de patru luni, campionii din offline s-au mutat în online și au luat parte la SuperCupa Digitală Lidl, care s-a desfășurat prin intermediul aplicației We are Lidl. We are Lidl este o aplicație mobilă dedicată exclusiv echipei Lidl din România, prin intermediul căreia toți angajații au acces la informații despre companie în timp real. Aplicația dă ocazia angajaților să publice propriile postări, să interacționeze cu alți colegi mult mai ușor și să se bucure de conținut creat special pentru ei.

Campaniile de teasing și reveal au fost foarte convingătoare si au dus la înscrierea unui număr impresionant de participanți. S-a pus accent pe emoțiile provocate de competiție, pe dorul de a face sport, iar la startul SuperCupei Digitale Lidl au fost prezente nu mai puțin de 18 echipe de fotbal, 14 echipe de volei și câteva sute de suporteri zgomotoși.

Cum a arătat SuperCupa Digitală Lidl?

Orice competiție serioasă are nevoie de participanți și, bineînțeles, de un regulament pe măsură. În prima fază, angajații și-au făcut echipe de câte 6 persoane și și-au ales căpitanul. Apoi, am dat drumul la joc: în fiecare săptămână s-a lansat câte o provocare. Toată lumea s-a filmat în timpul probelor practice, de tipul “dublelor” cu sulul de hârtie igienică, schemelor à la Ronaldinho, paselor la perete. Au existat și o serie de probe populare, bazate pe like-urile strânse de fiecare echipă de la suporterii ei.

Galeriile nu s-au oprit aici –  au inventat cântece de încurajare pentru echipele preferate. De asemenea, fanii s-au vopsit pe față și au făcut coregrafii. Toate clipurile video au fost postate pe platforma We are Lidl. Scorul final per echipă s-a calculat în baza unui algoritm – totalul punctelor de la probele practice a reprezentat 80%, iar like-urile adunate la probele populare, restul de 20%.

Campionii, campioniii…

Toată lumea a avut câte ceva de câștigat. În afara experienței de neuitat și a emoțiilor trăite la cote maxime, pe întreg parcursul competiției s-au oferit sute de premii. De la tricouri, poze-magnet, mingi de fotbal și volei, genți de sport pana la boxe portabile, căști și aparate foto instant. Premiile pentru echipele din fazele finale au constat în smartwatch-uri, biciclete și vouchere valorice pentru echipament sportiv.

SuperCupa Digitală Lidl a demonstrat că sportul poate fi practicat chiar și în cele mai grele condiții. Dovada o reprezintă cifrele din aplicația We are Lidl: peste 250 de materiale video încărcate de participanți, peste 500 de minute de filmare și, nu în ultimul rând, peste 17.000 de like-uri. #NoBullshitSport

1...1.4951.4961.497...2.075Pagina 1.496 din 2.075