Comisia Europeană a încheiat astăzi, 24 august, o serie de discuții preliminare cu societatea Moderna pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Moderna este cea de-a cincea societate cu care Comisia a încheiat discuții, după Sanofi-GSK la 31 iulie, Johnson & Johnson la 13 august, CureVac la 18 august și semnarea unui angajament prealabil de achiziție cu AstraZeneca la 14 august.24/08/2020

Contractul avut în vedere cu societatea Moderna ar prevedea posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul, precum și să îl doneze țărilor cu venituri mici și medii sau să îl redirecționeze către țări europene. Se anticipează că Comisia va dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea inițială a 80 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, cu o opțiune de a achiziționa până la 80 de milioane de doze suplimentare, care vor fi furnizate după ce un vaccin se va dovedi a fi sigur și eficace împotriva COVID-19. Comisia continuă discuțiile intensive cu alți producători de vaccinuri.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „După negocieri intense, Comisia Europeană a încheiat azi discuțiile cu o a cincea companie farmaceutică pentru a le oferi cetățenilor europeni un acces rapid la un vaccin împotriva coronavirusului. Investim în societăți care utilizează tehnologii diverse, pentru a ne spori șansele de a dispune de vaccinuri sigure și eficace. Continuăm discuțiile cu alte societăți pentru a ne asigura că vaccinurile vor fi disponibile în mod rapid pe piață. Investițiile europene în vaccinurile împotriva coronavirusului vor fi în beneficiul întregii lumi și ne vor ajuta să învingem acest virus.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Rezultatele discuțiilor de astăzi cu societatea Moderna arată că ne respectăm angajamentul de a obține acces la un vaccin sigur și eficace. Mă bucur să constat că ne menținem eforturile în direcția obiectivului nostru de a dispune de un portofoliu diversificat de vaccinuri, necesar pentru a garanta succesul final și pentru a ne proteja cetățenii împotriva coronavirusului.”

Moderna este o societate cu sediul în SUA care desfășoară o activitate de pionierat în vederea dezvoltării unei clase noi de vaccinuri bazate pe ARN mesager (ARNm). ARNm joacă un rol fundamental în biologia umană, transferând instrucțiunile care direcționează celulele din organism în vederea producerii proteinelor, inclusiv a celor care pot preveni sau combate bolile.

Discuțiile preliminare încheiate astăzi sunt menite să ducă la un angajament prealabil de achiziție care urmează să fie finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgențăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care prevede fonduri dedicate creării unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite și produse de societăți diferite.

Pe măsură ce impactul COVID-19 se face tot mai resimțit, companiile se concentrează pe redresare, însă doar cele care accelerează transformarea digitală prin adoptarea unor tehnologii precum cloud, Inteligența Artificială, infrastructuri IT flexibile și operațiuni inteligente se vor afla în avangardă, arată cel mai recent studiu Accenture, Is it Time for a Course Correction?

Transformarea digitală este procesul de integrare a tehnologiilor digitale în toate ariile de business ceea ce duce la o schimbare fundamentală a modului de operare și livrare a produselor și serviciilor. Transformarea digitală atrage după sine și o schimbare culturală și determină ieșirea din confort a organizațiilor și a angajaților lor.

Dintre directorii generali care au răspuns la studiul Accenture, 92% au declarat că vor accelera investițiile în transformare digitală, iar 74% intenționează să-și regândească complet procesele și modelele de operare pentru a se adapta mai ușor la schimbări ce nu pot fi anticipate. În plus, 87% dintre respondenți au afirmat iau în calcul posibilitatea de a achiziționa companii insolvabile, proprietate intelectuală sau forță de muncă talentată.

Mai mult ca oricând, pe măsură ce companiile se redresează, succesul competitiv va fi determinat de capacitatea lor de a prezice, a se pregăti și de a răspunde.

Conform experților Accenture, companiile ar trebui să aibă în vedere trei principii:

• Schimbarea procesului decizional strategic: Revizuiți periodic ipotezele pe care le-ați făcut cu privire la punctele critice, identificați lacunele de înțelegere de la momentul definirii ipotezelor. Stabiliți care dintre acțiuni trebuie atenuate, care accelerate și care să continue conform planului inițial. De asemenea, aveți în vedere dacă este nevoie să încetați anumite acțiuni și să porniți altele noi.
• Redefinirea planurilor de investiții: Urmăriți și actualizați permanent impactul deciziilor asupra contului de profit și pierdere precum și a creditelor și lichidităților. În cazul în care sunt identificate zone de supracapacitate, actualizați structurile de costuri, creând capacități de investiții pentru zonele care au o probabilitate mai mare să crească în toate scenariile.
• Automatizarea sistemelor de avertizare rapidă: Investiți în sisteme de date de avertizare timpurie care monitorizează atent modul în care incertitudinile critice evoluează în timp real, impactul lor asupra indicatorilor interni și modificările care se impun față de scenariul inițial.

Pe parcursul procesului de redresare, rămân prioritare pentru companii nevoile angajaților și cele ale clienților, ceea ce implică decizii responsabile, punând oamenii pe primul loc. Acest lucru va ajuta la consolidarea încrederii. Conform studiului Accenture, există o schimbare în ceea ce privește frecvența lucratului de acasă. Astfel, 36% dintre angajați intenționează să mărească timpul de muncă la distanță în viitor, în timp ce 53% dintre persoanele care nu au lucrat niciodată de acasă intenționează să lucreze de la domiciliu mai des în viitor.

Comportamentul clienților și al angajaților este probabil să se schimbe continuu pe măsură ce criza evoluează. Companiile trebuie să înțeleagă modul în care acest lucru le afectează activitatea în timp real și să dezvolte capacități și parteneriate pentru a explora mai eficient modalitățile de îmbunătățire a situației.

____________________

Despre Accenture

Accenture este lider mondial în domeniul serviciilor profesionale, oferind o gamă largă de servicii și soluții în strategie, consultanță, tehnologie, digital și operațiuni. Combinând o experiență de neegalat și competențele specializate din peste 40 de industrii și toate funcțiile de business – susținute de cea mai mare rețea de distribuție din lume – Accenture lucrează la intersecția dintre afaceri și tehnologie pentru a ajuta clienții să își îmbunătățească performanța și să creeze o valoare durabilă. Cu aproximativ 513.000 de angajați care deservesc clienți în peste 120 de țări, Accenture promovează inovația pentru a îmbunătăți modul în care funcționează și trăiește lumea. Vizitați-ne la https://www.accenture.com/ro-en

Tranzacțiile globale au înregistrat o oprire bruscă odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, companiile optând să-și conserve lichiditățile când s-au văzut confruntate cu efectele imediate ale crizei. Studiile EY arată, însă, că acele companii care iau decizii îndrăznețe și planifică tranzacții și investiții strategice imediat după o criză sunt cele care beneficiază cel mai mult pe termen lung.  

Analizând tranzacțiile din perioada imediat următoare crizei financiare globale (2008-2010), cercetările EY au constatat că organizațiile care s-au mișcat rapid, care au făcut tranzacții curajoase și și-au transformat portofoliile, au înregistrat o creștere cu 25% a profitului total al acționarilor în decada următoare, în comparație cu cele care nu au procedat astfel.

Companiile care au realizat achiziții au înregistrat profituri ale acționarilor cu 26% mai mari.

Companiile care și-au reconfigurat portofoliile prin asumarea unor decizii mai dificile, dar necesare de a ceda active, au fost și ele recompensate prin obținerea unor profituri cu 24% mai mari în același interval.

Ca o dovadă suplimentară a faptului că organizațiile care au investit capital după criza financiară globală au câștigat avantaj competitiv, sunt profiturile de două sau de trei ori mai mari comparativ cu cele ale companiilor care au adoptat o abordare precaută – arată analizele EY.

Andrea Guerzoni, vicepreședinte EY Global, Strategie și Tranzacții, a declarat: „Când vine o furtună, reacția firească este să ferecăm ușile și ferestrele și să așteptăm să treacă. Dar dovezile arată că a sta și a nu face nimic în toiul unei astfel de crize nu reprezintă o opțiune. După cum am observat în perioada de după criza financiară, contextul tranzacțional le permite adeseori companiilor să realizeze achiziții valoroase care pot alimenta o creștere mai rapidă, pe o piață aflată în recuperare. În același timp, creșterea organică prin investiții strategice este la fel de importantă. De exemplu, sectorul tehnologic a cules beneficiile intensificării activităților de cercetare-dezvoltare în acea perioadă de recuperare, imediat după criza financiară globală. Multe dintre acele investiții au facilitat intrarea companiilor tehnologice în sectoare precum comerțul cu amănuntul și divertismentul”.

Factorii specifici fiecărui sector care vor duce la intensificarea activității M&A

Pandemia COVID-19 a afectat activitatea de fuziuni și achiziții (M&A) în toate sectoarele, iar intensificarea tranzacțiilor va fi favorizată de o serie factori care pot varia semnificativ de la un sector la altul, potrivit analizei EY.

În sectorul sănătății, activitatea M&A va fi impulsionată probabil de achiziționarea de către marile companii a jucătorilor inovatori din domeniul terapiilor celulare și genice, în contextul în care progresele științifice continuă să demonstreze potențialul acestor terapii personalizate. O creștere a numărului de consorții și alianțe este de asemenea posibilă în acest sector, deoarece companiile caută să acumuleze cunoștințe de specialitate cu privire la aprovizionarea la scară largă de care au nevoie pentru a-și crește producția.

Sectoarele de media și telecomunicații par hotărâte să depășească problemele cauzate de oprirea activității și să exploateze tranziția continuă a preferințelor consumatorilor spre mediile digitale de divertisment.

În sectorul tehnologic, jucătorii consacrați, care doresc să își extindă capacitățile, în special în domeniul cloud și al implicării participative a clienților, își vor mări cota de piață și veniturile prin valorificarea prețurilor atractive ale start-up-urilor inovatoare.

În comerțul cu amănuntul și industrie, activitatea va fi impulsionată de fuziunile ce vor duce la consolidarea capacității companiilor de a genera fluxuri de numerar mai mari și de a-și spori rezervele de lichidități.

În industria auto, tranzacțiile vor fi susținute de actualele tendințe ale pieței, cum ar fi trecerea la vehicule complet electrice.

______________________
Această analiză a fost realizată de departamentul Strategie și Tranzacții al EY, o linie de servicii redefinită, care va îngloba practici extinse de consultanță în strategie, reunind capacități ale echipelor EY-Parthenon (consultanţă în strategie) și ale serviciilor de consultanță în afaceri și consultanță în tranzacții.
În România, departamentul are o echipă de 42 de profesioniști, condusă de Florin Vasilică, Liderul Departamentului de Strategie și Tranzacții.

Tranzacțiile globale au înregistrat o oprire bruscă odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, companiile optând să-și conserve lichiditățile când s-au văzut confruntate cu efectele imediate ale crizei. Studiile EY arată, însă, că acele companii care iau decizii îndrăznețe și planifică tranzacții și investiții strategice imediat după o criză sunt cele care beneficiază cel mai mult pe termen lung.  

Analizând tranzacțiile din perioada imediat următoare crizei financiare globale (2008-2010), cercetările EY au constatat că organizațiile care s-au mișcat rapid, care au făcut tranzacții curajoase și și-au transformat portofoliile, au înregistrat o creștere cu 25% a profitului total al acționarilor în decada următoare, în comparație cu cele care nu au procedat astfel.

Companiile care au realizat achiziții au înregistrat profituri ale acționarilor cu 26% mai mari.

Companiile care și-au reconfigurat portofoliile prin asumarea unor decizii mai dificile, dar necesare de a ceda active, au fost și ele recompensate prin obținerea unor profituri cu 24% mai mari în același interval.

Ca o dovadă suplimentară a faptului că organizațiile care au investit capital după criza financiară globală au câștigat avantaj competitiv, sunt profiturile de două sau de trei ori mai mari comparativ cu cele ale companiilor care au adoptat o abordare precaută – arată analizele EY.

Andrea Guerzoni, vicepreședinte EY Global, Strategie și Tranzacții, a declarat: „Când vine o furtună, reacția firească este să ferecăm ușile și ferestrele și să așteptăm să treacă. Dar dovezile arată că a sta și a nu face nimic în toiul unei astfel de crize nu reprezintă o opțiune. După cum am observat în perioada de după criza financiară, contextul tranzacțional le permite adeseori companiilor să realizeze achiziții valoroase care pot alimenta o creștere mai rapidă, pe o piață aflată în recuperare. În același timp, creșterea organică prin investiții strategice este la fel de importantă. De exemplu, sectorul tehnologic a cules beneficiile intensificării activităților de cercetare-dezvoltare în acea perioadă de recuperare, imediat după criza financiară globală. Multe dintre acele investiții au facilitat intrarea companiilor tehnologice în sectoare precum comerțul cu amănuntul și divertismentul”.

Factorii specifici fiecărui sector care
vor duce la intensificarea activității M&A

Pandemia COVID-19 a afectat activitatea de fuziuni și achiziții (M&A) în toate sectoarele, iar intensificarea tranzacțiilor va fi favorizată de o serie factori care pot varia semnificativ de la un sector la altul, potrivit analizei EY.

În sectorul sănătății, activitatea M&A va fi impulsionată probabil de achiziționarea de către marile companii a jucătorilor inovatori din domeniul terapiilor celulare și genice, în contextul în care progresele științifice continuă să demonstreze potențialul acestor terapii personalizate. O creștere a numărului de consorții și alianțe este de asemenea posibilă în acest sector, deoarece companiile caută să acumuleze cunoștințe de specialitate cu privire la aprovizionarea la scară largă de care au nevoie pentru a-și crește producția.

Sectoarele de media și telecomunicații par hotărâte să depășească problemele cauzate de oprirea activității și să exploateze tranziția continuă a preferințelor consumatorilor spre mediile digitale de divertisment.

În sectorul tehnologic, jucătorii consacrați, care doresc să își extindă capacitățile, în special în domeniul cloud și al implicării participative a clienților, își vor mări cota de piață și veniturile prin valorificarea prețurilor atractive ale start-up-urilor inovatoare.

În comerțul cu amănuntul și industrie, activitatea va fi impulsionată de fuziunile ce vor duce la consolidarea capacității companiilor de a genera fluxuri de numerar mai mari și de a-și spori rezervele de lichidități.

În industria auto, tranzacțiile vor fi susținute de actualele tendințe ale pieței, cum ar fi trecerea la vehicule complet electrice.

Această analiză a fost realizată de departamentul Strategie și Tranzacții al EY, o linie de servicii redefinită, care va îngloba practici extinse de consultanță în strategie, reunind capacități ale echipelor EY-Parthenon (consultanţă în strategie) și ale serviciilor de consultanță în afaceri și consultanță în tranzacții.

În România, departamentul are o echipă de 42 de profesioniști, condusă de Florin Vasilică, Liderul Departamentului de Strategie și Tranzacții.

Comisia Europeană a prezentat Consiliului propuneri de decizii de acordare de sprijin financiar în valoare de 81,4 miliarde EUR din cadrul Instrumentului SURE pentru 15 state membre. Instrumentul SURE este un element esențial al strategiei cuprinzătoare elaborate de UE pentru protejarea cetățenilor și atenuarea consecințelor socioeconomice foarte grave ale pandemiei de coronavirus. Acesta este una dintre cele trei plase de siguranță convenite de Consiliul European pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile și țările.24/08/2020

Odată ce Consiliul a aprobat aceste propuneri, sprijinul financiar va fi furnizat sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de UE statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă. Mai exact, împrumuturile respective vor ajuta statele membre să acopere costurile legate direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii independenți.

În urma consultărilor cu statele membre care au solicitat sprijin și după evaluarea cererilor formulate de acestea, Comisia propune Consiliului să aprobe acordarea de sprijin financiar după cum urmează:

Instrumentul SURE poate oferi sprijin financiar în valoare totală de până la 100 de miliarde EUR tuturor statelor membre. Propunerile înaintate de Comisie Consiliului cu privire la deciziile de acordare a unui sprijin financiar se ridică la 81,4 miliarde EUR și vizează 15 state membre. Portugalia și Ungaria au prezentat deja cereri oficiale care sunt în curs de evaluare. Comisia se așteaptă să prezinte în scurt timp o propunere de acordare de sprijin pentru Portugalia și Ungaria. Statele membre care nu au introdus încă cereri oficiale mai au încă posibilitatea de a face acest lucru.

Împrumuturile acordate statelor membre din cadrul Instrumentului SURE vor fi susținute de un sistem de garanții voluntare din partea statelor membre. Comisia se așteaptă ca procesul de finalizare a acordurilor de garantare încheiate de statele membre cu Comisia să fie finalizat în scurt timp.

Membrii colegiului au declarat:

Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a menține locurile de muncă și mijloacele de subzistență. Facem astăzi un pas important în această direcție: la doar patru luni după ce am propus crearea Instrumentului SURE, Comisia propune acordarea a 81,4 miliarde EUR din cadrul acestuia pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemia de coronavirus în întreaga UE. SURE este un simbol clar al solidarității în fața unei crize fără precedent. Europa este hotărâtă să protejeze cetățenii.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Lucrătorii se confruntă, în prezent, cu un nivel extrem de ridicat de insecuritate și trebuie să îi sprijinim în vederea depășirii crizei și a relansării economiilor noastre. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus Instrumentul SURE, menit să contribuie la protejarea lucrătorilor și să faciliteze redresarea economică. Astăzi, salutăm interesul puternic manifestat de statele membre pentru accesarea finanțării necostisitoare disponibile în cadrul Instrumentului SURE în scopul sprijinirii programelor de șomaj tehnic și a măsurilor similare și așteptăm cu interes ca procesul decizional să fie finalizat rapid pentru a începe acordarea împrumuturilor.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „SURE a fost una dintre primele plase de siguranță pe care am decis să le punem în aplicare pentru a garanta că lucrătorii beneficiază de un venit în perioada în care activitatea lor profesională a fost suspendată și că locurile lor de muncă sunt menținute. Instrumentul SURE va contribui, așadar, la o redresare mai rapidă. În curând, toate statele membre vor fi furnizat garanțiile cu o valoare cumulată de 25 de miliarde EUR și propunem ca cele 15 state membre care au solicitat sprijin să primească împrumuturi cu o valoare cumulată de 81,4 miliarde EUR. Acest demers este o dovadă a solidarității europene și a faptului că împreună suntem mai puternici în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Programele de șomaj tehnic au jucat un rol-cheie în atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra locurilor de muncă. Instrumentul SURE reprezintă contribuția Uniunii Europene la aceste plase de siguranță esențiale. Acesta va contribui la protejarea lucrătorilor împotriva șomajului și la menținerea locurilor de muncă și a competențelor de care vom avea nevoie pe măsură ce economiile noastre se vor redresa. Cererea ridicată din partea statelor membre confirmă importanța vitală a acestui sistem.”

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanție românească pentru împrumuturi, în valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON), în favoarea companiei aeriene Blue Air. Prin această măsură se urmărește despăgubirea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19, precum și acordarea de sprijin urgent sub formă de lichidități în favoarea companiei. Măsura a fost aprobată parțial în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și parțial în temeiul Orientărilor din 2014 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.20/08/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Sectorul aviației a fost grav afectat de pandemia de COVID-19. Această garanție pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane EUR îi va permite României să despăgubească parțial Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei. Totodată, garanția îi va oferi companiei resursele necesare pentru a acoperi o parte din nevoile urgente și imediate de lichidități cu care se confruntă. Se vor evita astfel perturbările pentru pasageri și se va asigura conectivitatea regională, în special pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate și pentru numeroase mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a discuta posibilitățile existente și a găsi soluții viabile pentru a conserva această parte importantă a economiei, în conformitate cu normele UE.”

Blue Air este o companie aeriană românească privată cu sedii în România, Italia și Cipru. Cu o flotă de 18 avioane, Blue Air a deservit 92 de rute și 15 țări, transportând peste 4 milioane de pasageri în 2019.

Blue Air îndeplinea condițiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate la 31 decembrie 2019, înainte de pandemia de COVID-19. Mai precis, compania înregistra pierderi din cauza investițiilor ample pe care le-a întreprins începând din 2016 pentru a-și îmbunătăți rețeaua de rute. Compania aeriană redevenise profitabilă în 2019 și la începutul anului 2020, însă, ca și alte companii din sectorul aviației, a înregistrat pierderi semnificative din cauza pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor de călătorie pe care guvernul României și alte guverne au fost nevoite să le impună pentru a limita răspândirea virusului. În prezent, compania se confruntă cu nevoi urgente de lichidități.

Măsura de sprijin românească

România a notificat Comisiei, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE și al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, o măsură de ajutor în valoare de 62 de milioane EUR care să sprijine Blue Air, compensând compania aeriană pentru pierderile cauzate direct de pandemia de COVID-19 și oferindu-i resursele necesare pentru a-și acoperi nevoile urgente și imediate de lichidități până în ianuarie 2021.

Măsura constă într-o garanție publică cu o valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON) asociată unui împrumut acordat companiei aeriene, care va fi alocată după cum urmează:

• Aproximativ 28 de milioane EUR (aproximativ 137 de milioane RON) – garanție publică menită să despăgubească Blue Air pentru daunele cauzate direct de pandemia de COVID-19 și de restricțiile de călătorie introduse de România și de alte țări de destinație pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie 2020-30 iunie 2020 și
• Aproximativ 34 de milioane EUR (aproximativ 164 de milioane RON) – ajutor pentru salvare sub forma unei garanții publice asociate unui împrumut destinat să acopere parțial nevoile de lichidități acute cu care se confruntă Blue Air din cauza pierderilor mari din exploatare pe care le-a suferit în urma pandemiei de COVID-19.

Blue Air nu este eligibilă pentru a primi sprijin în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat al Comisiei, care se adresează întreprinderilor care nu erau încă în dificultate la data de 31 decembrie 2019. Prin urmare, Comisia a evaluat măsura în temeiul altor norme privind ajutoarele de stat, în conformitate cu notificarea din partea României.

În ceea ce privește compensarea daunelor, Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente extraordinare. Comisia consideră că pandemia de COVID-19 reprezintă un eveniment excepțional, având în vedere caracterul său extraordinar și neprevăzut și impactul economic semnificativ pe care l-a generat. Prin urmare, intervențiile excepționale din partea statelor membre menite să compenseze daunele legate direct de pandemie sunt justificate.

Comisia a constatat, în special, faptul că ajutorul acordat de România va compensa daune legate direct de pandemia de COVID-19. O firmă de audit extern independentă va verifica faptul că ajutorul nu depășește valoarea daunelor suferite în perioada 16 martie – 30 iunie 2020. În urma auditului, va trebui ca orice sprijin public primit de Blue Air peste nivelul daunelor suferite efectiv să fie returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporțională, deoarece compensația nu depășește ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor.

În ceea ce privește ajutorul pentru salvare, Comisia l-a evaluat în temeiul Orientărilor sale din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care le permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiția, mai ales, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp și ca domeniu de aplicare și să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru maximum șase luni pentru a-i acorda unei întreprinderi suficient timp pentru a găsi soluții într-o situație de urgență.

România s-a angajat să se asigure că, după șase luni, garanția publică va înceta sau Blue Air fie va prezenta un plan de lichidare, fie va efectua o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung. O astfel de restructurare ar face obiectul evaluării și aprobării de către Comisie.

Comisia a constatat că măsura va contribui la asigurarea continuării ordonate a serviciilor de zbor pentru aproximativ 400 000 de pasageri care fie au rezervat un zbor cu Blue Air în următoarele luni, fie așteaptă să li se ramburseze biletul anulat. Mai mult, măsura va contribui la menținerea conectivității regionale pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate, precum și pentru mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată de companie pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. În același timp, condițiile stricte asociate împrumutului în ceea ce privește remunerarea și utilizarea fondurilor, precum și durata limitată a ajutorului vor reduce la minimum denaturarea concurenței care ar putea fi cauzată de sprijinul acordat de stat.

Așadar, pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura aplicată de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.