Valentin Ionescu (ASF): Actuala criză va forţa renaşterea multor industrii, cei care se vor adapta vor fi câştigători

0

Criza actuală va genera apariţia de oportunităţi imense de inovare şi va forţa renaşterea multor industrii, a declarat, marţi, într-o videoconferinţă de specialitate, Valentin Ionescu(foto), director Direcţia de Strategie şi Stabilitate Financiară în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

„Criza va declanşa distrugerea creativă. În această criză vor apărea oportunităţi imense de inovare, îmbunătăţiri dinamice ale activităţii atât timp cât resursele de la afacerile ineficiente care acum se văd sau falimentare vor fi realocate în mod eficient către alte zone. Criza forţează clar o renaştere a multor industrii. Toată lumea stă acasă în izolare, reevaluează, îşi reimaginează modurile de consum, interacţiunea şi productivitatea. Paradoxal, datorită tehnologiei, astăzi oamenii sunt mai bine conectaţi ca niciodată. În acelaşi timp, această distrugere creativă pe care criza a declanşat-o va oferi în cele din urmă oportunităţi de inovare şi de îmbunătăţiri în dinamică ale productivităţii atât timp cât resursele din sectoarele ineficiente sau falimentare vor fi realocate în scopuri mai bune, mai profitabile”, a spus Ionescu.

Acesta a punctat faptul că efectele crizei se vor resimţi în economia României, însă afacerile vor trebui să-şi regândească rolul contactului uman.

„Efectele crizei se vor resimţi în economia noastră. Evoluţiile care, în mod normal, se vor derula în decursul anilor vor fi acum înghesuite în câteva luni. Aşa cum căderea a fost rapidă, cred că recuperarea ar trebui să fie, oarecum, asemănătoare dacă nu se întâmplă o altă surpriză pe parcurs. Companiile private care caută capital ar trebui să se aştepte ca investitorii să aplice modele mult mai exigente la evaluare, iar banii nu vor mai curge la fel de liber ca în trecut. Dacă ultimul deceniu a aparţinut unor afaceri cu caracter disruptiv, direcţionate de consum, care au redefinit relaţionarea cu brandurile cunoscute, cred că următorii ani vor aparţine celor care regândesc rolul contactului uman în cadrul afacerilor pe care le desfăşoară, în cadrul tranzacţiilor. În actualul mediu de criză am văzut că afacerile care se desfăşurau online au acum câştig de cauză, iar afacerile tradiţionale au oportunitatea de a se extinde, în această perioadă, de a-şi regândi operaţiunile. Cei care se vor adapta vor fi cei câştigători. Fără îndoială că vor apărea şi noi companii pe piaţă. Criza poate naşte oportunităţi, unele poate chiar de nişă care se vor potrivi noilor norme care acum se construiesc, efectiv. Schimbările trebuie să aibă la bază principiul evoluţiei, şi nu al involuţiei”, a menţionat oficialul ASF.

CEC Bank poate acorda credite de aproximativ 2 miliarde de lei prin programul IMM Invest

0

CEC Bank,  instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, poate acorda credite de aproximativ 2 miliarde de lei prin programul IMM Invest, având alocat un plafon de garantare de 1.701.438.000 lei.

CEC Bank este unul dintre principalii finanțatori din economia României. Cu un portofoliu de peste 12.000 de companii care au apelat la finanțări CEC Bank și sold al creditelor pe acest segment de peste 12 miliarde de lei, CEC Bank nu este doar o bancă de economii, ci un partener de încredere al companiilor. Suntem aici pentru a sprijini repornirea economiei și pentru a încuraja dezvoltarea companiilor cu potențial de creștere”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte – director general al CEC Bank.

Prin programul IMM Invest, IMM-urile, indiferent de categoria acestora, pot accesa finanțări pentru activitatea curentă și pentru investiții în condiții avantajoase. Fiecare beneficiar poate cumula finanțări garantate de stat (credite de investiții și capital de lucru) în limita plafonului de 10 milioane de lei.

Până la sfârșitul anului, dobânda este subvenționată de stat, iar comisionul de risc și comisionului de administrare sunt subvenționate pe întreaga durată de derulare a finanțării. De asemenea, nu se percep comisioane de rambursare anticipată.

Fluxul pentru acordarea acestor finanțări este cel stabilit prin  normele de aplicare pentru programul IMM Invest și presupun analiza și aprobarea solicitării atât la nivelul băncii finanțatoare, cât și la nivelul FNGCIMM. Consilierii CEC Bank sunt pregătiți să ofere tot sprijinul clienților băncii care se înscriu în acest program și aleg CEC Bank ca partener financiar.

Credite pentru finanțarea activității curente prin IMM Invest

Dobânda standard, este ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,5% pe an și este acoperită de stat până la sfârșitul anului.

Suma ce poate fi împrumutată este dublul cheltuielilor salariale, inclusiv contribuțiile suportate de angajator la nivelul anului 2019 sau maximum 25% din cifra de afaceri a anului 2019, sau o valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidități pentru maxim 18 luni de la momentul acordării facilității. Plafoanele maxime pentru un astfel de credit au fost stabilite la 500.000 lei pentru microintreprinderi, 1.000.000 lei pentru întreprinderi mici și 5.000.000 lei pentru întreprinderile mijlocii.

Garanția de stat poate acoperi 90% din valoarea finanțării în cazul creditelor acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, respectiv 80% în cazul întreprinderilor mijlocii.

Finanțările pot fi acordate pe o durată de maximum 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire cu un interval similar.

Credite pentru investiții prin IMM Invest

Dobânda standard, este ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2% pe an și este acoperită de stat până la sfârșitul anului.

Suma maximă ce poate fi împrumutată este de 10.000.000 de lei, iar garanția de stat poate acoperi 80% din valoarea finanțării, indiferent de categoria IMM-urilor.

Finanțările pot fi acordate pe o durată de maximum 72 de luni, cu posibilitatea unei perioade de gratie de maximum 18 luni.

Barometru Frames: Descurcați-vă singuri! Cuvântul de ordine în business după starea de urgență

0

Revenirea economică după perioada de shut-down generată de starea de urgență va sta exclusiv în sarcina mediului de afaceri care trebuie să găsească soluții pentru repornirea business-ului. 78% dintre antreprenorii chestionați de compania de consultanță Frames nu au încredere în planul de susținere a economiei anunțat de autorități.

Descurcați-vă singuri! Acesta se anunță a fi cuvântul de ordine în business după starea de urgență.

Potrivit unui barometru privind starea economiei realizat de Frames, în perioada 13-23 aprilie,  în rândul a 250 de companii din întregul spectru economic,78% dintre antreprenorii și managerii chestionați au declarat că nu cred că statul va veni în sprijinul lor cu un plan concret pentru susținerea reluării activității.

Motivele aceste percepții țin, în principal, de resursele financiare insuficiente, indicată de 81% dintre cei chestionați și de incapacitatea administrativă (62%).

 Întrebați care va fi rolul statului în perioada de după starea de urgență, majoritatea respondenților (71%), l-au clasificat drept unul nesemnificativ, în timp ce numai 15% îl consideră drept important.

,,Absența unor măsuri reale de susținere a mediului de business, dincolo de plățile pentru șomajul tehnic, a afectat în mod semnificativ percepția oamenilor de afaceri în privința rolului autorităților în gestionarea situației economice’’, arată concluziile barometrului Frames.

În afara șomajului tehnic, văzută de 82% dintre antreprenori drept o măsură pozitivă, toate celelalte măsuri guvernamentale au înregistrat percepții negative, de la programul de susținere a amânării plății ratelor la proiectul IMM Invest.

Întrebați dacă amânarea plății ratelor, gestionată de stat, este o măsură funcțională, 63% dintre respondenți au răspuns că nu, iar 21% au declarat că nu știu să răspundă.

În ceea ce privește programul IMM Invest, opinia generală (92%) este că acest program s-a născut mort.

,,Eșecul acestui program IMM Invest pare să fi afectat cel mai mult percepția negativă a mediului de afaceri în privința ajutorului din partea statului’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de condițiile restrictive de participare la program, faptul că statul nu a reușit, cel puțin până în acest moment, să asigure o platformă web funcțională pentru depunerea cererilor a erodat semnificativ încrederea investitorilor. Lansarea campaniei de publicitate asociată acestui program nefuncțional a întârit și mai mult percepția că IMM Invest reprezintă doar un proiect de imagine’’, a mai spus Negrescu.

ECONOMIA ÎȘI REVINE ABIA ÎN 2021

Ce vor face investitorii după încheierea perioadei de urgență? 78% dintre antreprenorii și managerii chestionați au declarat că vor relua activitatea. Interesant și relevant este faptul că 19% au evitat să răspundă.

Întrebați când cred că economia va reveni la nivelul dinainte de criză, 58% au indicat intervalul peste 6 luni, 23% au estimat intervalul 3-6 luni și numai 12% au indicat intervalul 1-3 luni.

,,Marea majoritate a investitorilor privesc destul de rezervat perioada următoare. Lipsa banilor din economie, scăderea acută a cererii de produse și servicii, accentuarea blocajului financiar și temerile privind insolvența și falimentul se află în prim-plan. Există o acută lipsă de predictibilitate, o incertitudine generalizată amplificată, din păcate, de comportamentul ezitant al statului’’, arată concluziile barometrului.

Întrebați care sunt cele mai mari provocări pentru mediul de business în perioada următoare, cei mai mulți dintre respondenți au indicat scăderea cererii de produse și servicii (65%), accentuarea blocajului financiar (62%) și creșterea prețurilor – inflația (49%). La capitolul provocări, managerii au mai menționat, printre altele, evoluția cursului valutar (37%) și potențiala reluare a măsurilor de restricție (28%).

,,Mulți dintre investitori privesc cu teamă la sezonul de toamnă atunci când, potrivit estimărilor, nu este exclus să asistăm la un nou val de îmbolnăviri. Dacă autoritățile vor impune din nou restricții, pentru multe dintre afaceri, 2020 va fi un an compromis, iar multe dintre afaceri se vor închide’’, afirmă Adrian Negrescu.

CE AR TREBUI SĂ FACĂ STATUL

Dincolo de asigurarea propriilor măsuri de supraviețuire a business-ului, antreprenorii și managerii au fost chestionați și în privința rolului pe care statul trebuie să-l joace în relansarea economică.

Chiar dacă percepția generală este că statul nu va ajuta prea mult mediul de afaceri, managerii și-au exprimat opiniile legate de măsurile necesare, cele mai multe de ordin fiscal.

Întrebați ce măsuri administrative trebuie să se afle în prim-plan, 89% au indicat scăderea taxelor salariale, alături de oferirea de stimulente pentru angajări (71%). 

,,Într-o perioadă în care peste 1,5 milioane de români se află în șomaj tehnic, au fost disponibilizați sau au rămas fără locuri de muncă în Occident și s-au întors în țară, reducerea taxelor salariale este considerat prima și cea mai urgentă măsură care să susțină angajările și consumul intern. Stimularea companiilor să angajeze, prin oferirea unor facilități suplimentare (susținerea unei părți din salariu pentru noii angajați, taxe zero timp de șase luni etc.) este văzută de manageri drept o altă măsură eficientă pentru restartarea economiei’’, mai arată concluziile barometrului Frames.

Pe lista sugestiilor mediului de afaceri s-au mai aflat continuarea susținerii firmelor aflate în șomaj tehnic dincolo de perioada de urgență prin intermediul unei soluții cum este cea adoptată în Germania (42%), dezvoltarea unui program de finanțare pe termen mediu și lung prin fonduri asigurate de stat/fonduri UE (menționată de 47%), extinderea bonificațiilor pentru plata taxelor  și a impozitelor (36%) și eliminarea impozitului pe dividende (27%).

,,România se află într-o concurență directă cu țările din regiune în privința relansării economice și oferirii de oportunități de investiții pentru companiile care vor alege, de exemplu, să își mute facilitățile de producție din China. Radiografia măsurilor economice luate până în prezent în țara noastră ne situează pe o poziție mai puțin avantajoasă.  Nu putem aștepta, la nesfârșit, ca Bruxelles-ul să deblocheze linii de finanțare pentru România’, arată concluziile barometrului Frames.

,,Ezitările autorităților în privința restructurării aparatului public și absența unui plan concret de măsuri economice post criză au afectat deja încrederea investitorilor, dovadă înrăutățirea calificativelor acordate de agențiile de rating. Fără măsuri concrete, vom pierde, din păcate, trenul relansării economice’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Barometrul privind starea economiei a fost realizat de compania de consultanță Frames în perioada 13-23 aprilie,  prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 250 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbați și 32% femei, cu o vârstă medie de 43 de ani.

Analiză privind surplusul de economii în Europa

0

Euler Hermes, lider mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor,prezintă oanaliză asupra economiilor realizabile la nivel european în contextul pandemiei actuale.

Europa ar trebui să deblocheze surplusul de
economii apărut ca un răspuns la criza provocată de COVID-19

Estimăm că în Europa, ratele de economisire ale gospodăriilor ar putea crește cu până la 20 de puncte procentuale, ajungând la o medie de 36% în  trimestrul 2 al anului 2020 (a se vedea figura 1). Aceasta înseamnă economii suplimentare de 1,3 trillioane EUR sau de 10% din PIB. Economiile totale ar putea atinge un nivel record de 2,3 trilioane EUR. În anul 2009, economiile din cele 28 de state membre ale UE au crescut cu 100 miliarde de EUR, ajungând la un total de 1,1 trilioane EUR  economii (anualizate) observate la momentul cel mai acut al crizei.

Restricțiile cauzate de virusul Covid-19 au făcut consumul în multe domenii – de la mâncatul în oraș la călătorii – practic imposibil. Consumul privat va scădea puternic, pierzând în timpul restricțiilor în medie 35% din nivelul normal. În plus, estimăm că 40 % din populația activă va fi plasată în șomaj tehnic, ceea ce îi va proteja parțial veniturile, dar va duce la o pierdere de 20% până la 40% din veniturile disponibile; astfel, venitul total al gospodăriilor ar putea să scadă cu 8% până la 16%. În general, rata economiilor va crește cu +5 puncte procentuale la o scădere a venitului total al gospodăriilor cu 5 % și la o cădere a consumului privat cu 10 %.

Grafic 1 – Rata de economisire pe țară, % din venitul brut disponibil

Surse: Eurostat, Allianz Research

În timpul procesului de relaxare progresivă a restricțiilor, economiile preventive ar putea deveni o problemă: ratele de economisire sunt estimate să rămână cu +6 puncte procentuale peste nivelurile anterioare crizei, respectiv la 21% la sfârșitul anului 2020. Astfel, nivelul ar fi de aproximativ 400 miliarde EUR, adică 3% din PIB. În vremuri instabile, gospodăriile devin mai reticente la a-și asuma riscuri și se pot îndepărta de consum sau de investiții. Aceste economisiri preventive influențează activitatea economică, menținând-o sub potențial. Surplusul de economii sau economiile preventive tind să nu fie utilizate în scop de capitalizare pe termen lung, regăsindu-se în depozite bancare. Probabil băncile vor înăspri condițiile de creditare și vor fi reticente în acordarea de împrumuturi noi în perioade de criză. În timpul procesului de relaxare a restricțiilor, estimăm că tot consumul privat va rămâne cu 10% până la 15% sub nivelurile anterioare blocajului, deoarece ne așteptăm ca, în medie, o treime din angajații aflați în șomaj tehnic ar putea să își piardă locurile de muncă.

Cât timp nu există un vaccin eficient împotriva Covid-19, țările vor rămâne vulnerabile la apariția de noi focare ale pandemiei, ceea ce ar duce la repetarea fazelor de blocare și de repornire a economiei. Reacția evidentă a gospodăriilor va fi creșterea economiilor, în special în țările care au un nivel ridicat al datoriei gospodăriilor și în țările cu nivel ridicat de creștere a ratei șomajului (țările nordice, Olanda, Regatul Unit și, într-o măsură mai mică, Franța, Belgia, Spania și Portugalia – vezi graficul 2).

Grafic 2 – Structura gospodăriilor în funcție de tipurile de proprietate, în %

Sursa : OECD, Allianz Research

Factorii de decizie ar trebui să se concentreze pe politici care să permită deblocarea economiilor. Încrederea în primul rând: testele, măștile, protocoalele sanitare, tratamentele și vaccinurile vor contribui la crearea unui mediu favorabil pentru relansarea consumului:

  • Programe specifice și complementare sistemelor existente. Sistemele de șomaj tehnic și de garanții publice, foarte eficiente în perioada de criză, pot genera economisiri preventive din teama pierderii locului de muncă și din înăsprirea condițiilor de creditare. Evitarea efectelor excepționale și a celor ireversibile ar putea ajuta finanțarea unor investiții publice specifice (ecologice, digitale, de cercetare și dezvoltare) cu multiplicatori ridicați – inclusiv reducerea impozitelor pe profit și pe forța de muncă, în loc să se impoziteze consumul sau transferurile.
  • Protecție socială adaptată. Este foarte important ca populația să-și înfrângă temerile legate de investirea surplusului de economii, de exemplu pentru perioada târzie a vieții. Cheia succesului sunt produsele adecvate – care combină siguranța, flexibilitatea și performanța pe termen lung – precum și mai multe investiții în educația financiară, ușurința accesului  la servicii de gestionare a averii și sprijin pentru persoanele cu venituri mici și medii, pentru a evita greșelile din 2009.
  • Fluiditatea structurală. Multiplicatorii fiscali și înclinația către consum depind de dimensiunea relativă a pieței interne a unei țări, de flexibilitatea salariilor, de dimensiunea stabilizatorilor automați la nivel macroeconomic și de nivelul datoriilor.

Previzionarea riscurilor comerciale și de
neplată de astăzi, înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

Pulsul pieței financiare în context COVID-19

0

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) organizează joi, 30 aprilie 2020, începând cu ora 11.00,  a doua discuție online „Pulsul Pieței financiare în context COVID-19″.

Vom vorbi cu reprezentanții Băncii Naționale a României, ai fondurilor de investiții, ai fondurilor de pensii și analiști despre percepția lor asupra situației actuale și care sunt măsurile implementate și strategia fiecărei organizații pentru perioada următoare. Vom afla cat de conectata este piața din România cu piețele globale, cum s-au adaptat companiile listate la noul context și care sunt recomandările- tranzacționăm, cumpărăm, vindem.

Invitații care se vor alătura discuției, joi, 30 martie, începând cu ora 11.00, sunt:

  • Cristian Popa, Membru CA, BNR
  • Laura Simion, Coordonator analiza piețe financiare, BRD
  • Mihai Purcarea, CEO, BRD Asset Management
  • Mugur Popescu, Director Investitii, BCR Pensii
  • Ștefan Lungu, Analist, Wood & Co

Moderator: Daniela Șerban, Președinte ARIR

 

 

Aegon acordă despăgubiri si în cazul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus

0

Compania de asigurări de viață Aegon România, parte a grupului financiar internațional Aegon (asigurări de viață, planuri de pensie, soluții pentru investiții), anunță că în acest an nu aplică excluderea riscului pandemiei la niciunul dintre produsele din portofoliu care acoperă decesul sau spitalizarea din îmbolnăvire, ca o măsură excepțională, pentru.  

Sînziana Maioreanu (foto), director general al Aegon România: „În situațiile dificile este cel mai bun moment să dăm dovadă de solidaritate, să fim uniți, să le întindem o mână de ajutor celor din jur. Noi am decis să ne despăgubim clienții si în cazul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus. Concret, pentru asigurările noastre de viață unde există excludere de despăgubire în caz de pandemie, am eliminat acele excluderi până la finalul acestui an, măsură valabilă atât pentru contractele deja existente, cât și pentru cele viitoare. Îmi doresc ca toți clienții noștri să fie sănătoși și în siguranță, dar să știe că, în cazul în care au nevoie, noi suntem gata să îi susținem. Deja ne-am informat clienții și partenerii despre această decizie”.

Alte măsuri aplicate de Aegon România pentru susținerea clienților, a comunității și pentru limitarea pandemiei: munca de acasă pentru toți angajații companiei, modalități digitale prin care clienții își pot administra asigurările, consultanță online și telefonic, donarea a două izolete către Inspectoratul pentru Situații de Urgență Cluj.

Aegon România apreciază că „industria asigurărilor va fi afectată de faptul că oamenii nu se mai pot deplasa la bănci sau brokeri, precum și de climatul de nesiguranță economică, așadar se va observa o scădere a vânzărilor, chiar dacă jucătorii din acest domeniu fac demersuri semnificative pentru a continua vânzările în mediul online”. 

În 2019, Aegon a înregistrat o creștere cu 25% a vânzării principalelor produse față de 2018. Rezultate principale, comparativ cu anul precedent: volumul total al primelor brute subscrise – circa 120 milioane lei (aproximativ 25 milioane euro), creștere cu circa 25%, peste valoarea estimată; valoarea plasamentelor – 362 milioane lei, creștere cu 44 milioane lei; prima medie brută – 2.313 lei; indemnizațiile pentru polițele ajunse la finalul perioadei contractuale (beneficiile de maturitate și anuitățile) – 6,81 milioane lei; valoarea indemnizațiilor pentru evenimentele asigurate (daune) – 1,8 milioane lei; valoarea medie a despăgubirilor acordate per dosar – 3.817 lei. Aegon a urcat pe locul șapte în clasamentul celor mai importanți asigurători de viață activi pe piața locală. Pe plan internațional, a înregistrat venituri nete de 910 milioane euro în a doua jumătate a anului trecut.

Sînziana Maioreanu: „Cu certitudine că 2020 va arăta complet diferit față de previziunile pe care le-am făcut cu toții la încheierea lui 2019. Cel mai important acum este să trecem cu bine peste această încercare, iar noi și familiile noastre să fim sănătoși. În ceea ce privește industria asigurărilor, cu siguranță că va fi afectată. Totuși, să nu uităm că nevoile noastre rămân aceleași legate de viață, sănătate, economisire, grija pentru cei dragi, pentru propria persoană. Cred că se va schimba modul în care percepem aceste nevoi, care va deveni mai pregnant, de aceea cred că și noi, jucătorii de pe piața asigurărilor, va trebui să ne adaptăm și să îmbunătățim modul în care satisfacem acestei nevoi. Acum, mai mult decât oricând, este lesne de observat că asigurarea nu este un lux, ci o necesitate, pentru că normalitatea cu care eram obișnuiți se poate schimba într-o fracțiune de secundă!”

Au început testările noului sistem de monitorizare a pădurilor

0

Ministerul Mediului și Păduriloranunță căau început testările noului Sistem Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL). Participă ocoale silvice și depozite de material lemnos și gărzile forestiere, în etape, până la extinderea sistemului la nivel național. Faza finală a testării este programată în iunie. Atunci vor fi implicate autoritățile de control care vor avea acces la SUMAL: gărzile forestiere, Poliția Română, Agenția Națională de Administrare Fiscală. Noul SUMAL va contribui și la reducerea birocrației, se estimează, cu 50%.  

Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Acum câteva luni, când am preluat mandatul de ministru, noul SUMAL 2.0 era doar un plan bun pentru stoparea tăierilor ilegale, dar care a fost întârziat sistematic și nejustificat de fosta guvernare. Iată că, începând de ieri, planul este deja în acțiune. Am început să-i testăm toate funcțiile, esențiale pentru a scăpa odată pentru totdeauna de tăierile ilegale din pădurile României. Pentru că digitalizarea supravegherii pădurilor din România ne dă posibilitatea să vedem, în timp real, orice mișcare din pădure. Cu noul SUMAL 2.0 putem urmări, prin coordonate GPS, orice transport de masa lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare. În acest fel, va fi extrem de dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu același aviz. SUMAL 2.0 obligă și la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum și însemnarea, în pădure, parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS, înainte de a se efectua tăierea. Mai mult, în noul SUMAL 2.0 se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară. În plus, cantitățile de lemn din depozite vor fi actualizate automat de SUMAL 2.0, fără să mai poată fi făcute uitate alte volume. Cu aceste funcții, dar și cu altele, pădurea românească va fi sub lupă în timp real, iar autoritățile de control vor putea interveni la fiecare alarmă forestieră. Iar acei agenți economici și acei silvicultori care vor o industrie debirocratizată și mai eficace se vor putea bucura de eliminarea unui număr însemnat de documente redundante”.

Anul școlar continuă la distanță, examenele naționale se susțin la termen

0

Anul școlar continuă până la sfârșitul lui așa cum se desfășoară acum, prin mijloacele tehnologiei, anunță Ministerul Educației și Cercetării. Numai elevii din clase terminale de gimnaziu, liceu, învățământ profesional vor putea să revină în școli pentru pregătire în vederea examenelor naționale, dar vor fi maximum câte zece într-o clasă și nu vor sta mai mult de două-trei ore. Activitatea universitară va continua asistată de tehnologie. În baza autonomiei universitare, examenele vor putea fi susținute și online.

Nu vor fi abateri de la datele calendaristice de referință fixate din cursul anului prin ordine ministeriale: încheierea anului școlar – 12 iunie, începerea probelor de evaluare națională – 15 iunie, începerea probelor scrise de bacalaureat – 22 iunie. Singura schimbare o va reprezenta susținerea la bacalaureat a probelor de evaluare a competențelor după probele scrise, așa cum de altfel s-a mai întâmplat și în sesiunea de toamnă de anul trecut.

Ministerul Educației și Cercetării informează că „pentru elevii și cadrele didactice care nu au acces la tehnologie, unitățile de învățământ și inspectoratele școlare vor oferi sprijin. Acestea vor transmite elevilor resurse educaționale și sarcini de lucru”.

Ca măsuri de siguranță în unitățile de învățământ, „Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății vor elabora un ordin comun în care se vor stabili toate măsurile de siguranță privind reluarea activității în unitățile de învățământ. Sala de clasă va fi igienizată corespunzător, vor fi realizate culoare semnalizate special, iar în sala de clasă vor fi maximum 10 elevi, respectând măsurile de distanțare”.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării anunță:

Programa din semestrul al II-lea care nu a fost parcursă după data de 11 martie va fi abordată în anul școlar următor, după ghiduri metodologice elaborate de MEC pentru fiecare disciplină.

Nu se vor susține teze, iar mediile vor fi încheiate cu minimum două calificative/note. Pentru situații excepționale, MEC a prevăzut mai multe scenarii, iar pentru fiecare tip de învățământ (vocațional, special, profesional) vor fi comunicate modalități de încheiere a situației.

Înscrierile la clasa pregătitoare și la grădiniță pot fi realizate online, după un calendar stabilit de MEC. Evaluarea psihosomatică a copiilor va fi înlocuită cu declarație pe proprie răspundere a părinților/tutorilor legali instituiți și recomandarea eliberată de grădinița pe care au frecventat-o.

Pentru asigurarea accesului egal la educaţie pentru preşcolarii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, profesorii itineranţi şi de sprijin vor continua adaptarea curriculară a conţinuturilor, realizarea materialelor didactice, instrumentelor de lucru şi de evaluare specifice, precum şi monitorizarea aplicării programelor curriculare adaptate, în parteneriat cu cadrele didactice de la grupă/clasă, pentru punerea în aplicare a planului de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat.

Detaliile cu privire la desfășurarea examenelor naționale și a admiterii în învățământul liceal și profesional/profesional dual vor fi prezentate prin procedurile elaborate de MEC. Vor fi elaborate inclusiv proceduri privind siguranța elevilor și a cadrelor didactice la desfășurarea probelor.

Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru niveurile 3, 4 şi 5, conform Cadrului Naţional al Calificărilor, pentru învățământul vocațional, profesional și profesional dual, precum și cele din învățământul postliceal vor fi realizate numai pe bază de proiect, iar proba practică va fi echivalată, în conformitate cu metodologiile aferente fiecărui tip de certificare a competențelor.

Examenul de titularizare și pentru definitivare în învățământ, precum și pentru obținerea gradelor didactice se vor organiza după un calendar comunicat de MEC”.

Pandemia, mediu ideal pentru atacurile cibernetice; Află cum te poți proteja!

0

Pandemia a creat un mediu ideal pentru atacurile cibernetice; Află cum te poți proteja, la Cybersecurity ONLINE FORUM by Financial Intelligence!

Multe ţări au luat măsuri de distanțare socială pentru a limita răspândirea COVID 19, una dintre ele fiind telemunca (îndrumarea angajaților să lucreze de acasă), ceea ce a dus la un număr fără precedent de atacuri cibernetice şi de tentative de intruziune digitală, potrivit experţilor în securitate informatică.

„Nu am mai văzut niciodată aşa ceva”, spune Sherrod DeGrippo, specialistă în ameninţări informatice a firmei de securitate cibernetică Proofpoint, adăugând: „Vedem campanii cu sute de mii de mesaje care exploatează criza coronavirusului”.

Hackerii utilizează tehnici de phishing prin e-mail sau de manipulare psihologică („social engineering”) pentru a avea acces sau pentru a sustrage informaţii sensibile. Ei profită de asemenea de registrul emoţiilor cu pagini de internet false de finanţare participativă pentru persoane afectate de coronavirus.

Reputați specialiști din domeniul cybersecurity vor discuta, mâine, despre cum ne apărăm de atacurile cibernetice, în cadrul Cybersecurity ONLINE Forum în perioada COVID-19, organizat de Financial Intelligence, în intervalul orar 11:00 – 13:00.

Evenimentul, aflat la a doua ediție, se va desfășura ONLINE și va fi transmis LIVE pe site-ul www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Evenimentul poate fi distribuit de parteneri pe paginile lor de Facebook.

Temele evenimentului vor fi abordate în două paneluri distincte:

  • Noi provocări din domeniul securității cibernetice
  • Cyberintelligence – vulnerabilități, riscuri și amenințări
  • Cybersecurity și infrastructura critică
  • Importanța tehnologiei 5G și riscurile pentru securitate legate de aceasta
  • Cybersecurity în tranzacțiile online
  • Cum ne protejăm de atacurile cibernetice
  • Riscurile cibernetice în telemuncă
  • Recomandări pentru o activitate online sigură de acasă
  • Vulnerabilitățile critice în telefonia mobilă
  • Înmulțirea campaniilor de phishing
  • Măsurile luate de companii pentru protecția datelor
  • Securitatea cybernetică în era Inteligenţei Artificiale
  • Cercetare-Dezvoltare  în cybersecurity
  • Implementarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice

Evenimentul va fi moderat de Virgilius STĂNCIULESCU, Director Direcția IT și Protecția Datelor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

În primul panelul vor vorbi: Dragoș PREDA, Secretar de stat pentru Comunicații la Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor, Cătălin ARAMĂ, Director General al CERT-RO, Florin Pană, Specialist în cadrul Centrului Național Cyberint SRI, Sabin SĂRMAȘ, Președintele Autorității pentru Digitalizarea României și Pavel POPESCU, Deputat PNL, Secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaților.

În panelul doi vor vorbi: Yugo NEUMORNI, Președintele CIO Council, Eduard BÎSCEANU,Director al Direcției Securitatea Informației și Protecția Datelor – CISO al CEC Bank, Cristian CUCU, Director al Direcției Informatică și Operațiuni de Securitate al Nuclearelectrica, Călin RANGU, Director ASF, Președinte ISF, Vicepreședintele InsurTech Task Force EIOPA.

La finalul fiecărui panel va exista câte o sesiune Q&A, iar participanții vor putea transmite întrebări speakerilor prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

Partenerii evenimentului sunt: CEC Bank, Superbet, Nuclearelectrica și Institutul de Studii Financiare (ISF).

Parteneri instituționali ai evenimentului sunt: Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), CERT-RO, Centrul Național Cyberint SRI, Autoritatea pentru Digitalizarea României, CIO Council, Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), Integrated Corporate Security Services (ICSS), Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Parteneri media ai evenimentului sunt: Agerpres, stirilekanald.ro, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat, BiziLive TV, Boof Media.

Solicitări ministeriale în beneficiul parcurilor naționale

0

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, a reiterat cererea către Parlament de legiferare a prevederii ca zona de protecție din fiecare parc național din România să tindă la 75% din suprafața parcului. Cererea a fost exprimată în contextul prezenței în Parcul Național Piatra Craiului (foto), ca urmare a deciziei de introducere a 350 ha noi din suprafața parcului în zona de protecție.

În sens cuprinzător, ministrul a spus: „Vrem să dăm o nouă viață Parcurilor Naționale din România. Avem 13 astfel de bogății unice în Europa, un adevărat motor verde de dezvoltare pentru turismul românesc, cât și pentru comunitățile locale. Astăzi, Parcurile Naționale au o suprafață totală de 318.000 de hectare din care 240.000 sunt doar păduri. Cred că gradul de protecție al acestor parcuri naționale este încă destul de scăzut. Doar jumătate din suprafețele acestora este ferită de exploatarea forestieră. În 2017 am inițiat ca parlamentar, alături de alți colegi, un proiect legislativ prin care procentul de protecție din fiecare parc național al României să tindă să crească la 75%. Așa cum am mai declarat, susțin exploatarea sustenabilă a pădurilor din România. Vorbim de o resursă regenerabilă care, gestionată durabil, aduce României beneficii pe toate planurile. Însă, Parcurile Naționale trebuie să iasă din acest circuit pentru că reprezintă adevărate comori ale biodiversității românești. În momentul de faţă, în parcurile naţionale, în funcţie de clasificare T1, T2, T3, T4, pădurea poate fi exploatată. Ceea ce ne dorim noi prin această lege este ca 75% din suprafață să ajungă în T1, zonă în care să nu fie permise niciun fel de intervenții, iar restul suprafeței să intre în T2, zonă unde vor fi permise doar lucrările de conservare”.

Proiectul legislativ la care s-a referit acum ministrul a primit aviz negativ din partea comisiilor parlamentare de Mediu și Agricultură, fundamentarea respingerii fiind că grad de protecție proiectat este deja prevăzut de actele normative în vigoare.

 „Cer Parlamentului reanalizarea proiectului legislativ în cele două Comisii care au respins inițialproiectul. Îi asigur pe parlamentari că Guvernul României sprijină acest proiect și propune inclusiv completarea ca pe restul suprafeței parcurilor (de 25%) să fie permise doar lucrări de conservare. Dacă reușim împreună să transformăm inițiativa în lege, se va naște o nouă viață pentru toate Parcurile Naționale din România. Îi chem alături de noi pe toți oamenii de bună credință care vor și pot să sprijine acest demers: autorități, mediul academic, societate civilă sau mediul privat, avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre ei. Niciunul dintre noi nu trebuie să uităm că România a fost printre primele țări din Europa care a înființat un parc Național în 1935”, a spus Costel Alexe.

În acest moment, ponderea zonelor de protecție din parcurile naționale din România este: 50,83% – Semenic Cheile Carașului, 40,55% – Cheile Nerei, 48,52% – Domogled-Valea Cernei, 59,31% – Retezat, 81,57% – Defileul Jiului, 45,67% – Buila Vânturarița, 50,67% – Cozia, 43,25% – Piatra Craiului, 34,38% – Munții Măcinului, 73,59% – Cheile Bicazului-Hășmaș, 69,30% – Ceahlău, 69,42% – Munții Rodnei, 68,79% – Călimani.

Referitor la proprietarii privați și la comunitățile locale din zonele parcurilor naționale, ministrul a spus: „Trebuie să ne gândim și la proprietarii terenurilor din aceste parcuri. Aproape o treime din suprafața parcurilor se află în proprietate privată. Acești oameni au dreptul să primească compensații, pentru că nu pot beneficia de pe urma           proprietății lor. Lucrăm la aceste soluții și am primit asigurări că vom avea întreg sprijinul guvernului în acest sens. Sigur, vorbim de sume importante, dar  merită din plin. La fel de importante pentru noi sunt și comunitățile locale care trăiesc în aceste zone. Fie că vorbim despre dezvoltare, despre asigurarea lemnului de foc, fie despre orice alt aspect al vieții lor, vreau să știe că guvernul este și va fi alături de ele”.