După o scădere cu 20% a consumului
general de pește la începutul crizei Covid-19, piața locală de pește și fructe
de mare marchează un reviriment, încât intervalul martie-decembrie 2020 va
înregistra o creștere de aproximativ 5%, estimează specialiștii companiei Alfredo Seafood, marcă românească de
referință în domeniu, importator şi distribuitor de produse din peşte şi fructe
de mare.
Mihai Cristian Dărmănescu
Mihai Cristian Dărmănescu (foto), fondatorul
companiei, comentează situația actuală și estimează perspectiva: „În perioada
de izolare, am observat o scădere a cererii de produse de calitate superioară,
cum sunt somonul, creveții sau tonul. Această tendință a fost firească în
contextul respectiv, deoarece oamenii au fost mult mai atenți cu cheltuielile,
având temeri legate de stabilitatea imediată a veniturilor. Totuși, consumul
general de pește începe să-și revină în România. Anticipez că majorarea
vânzărilor va ajunge la 5% până la finele anului, dar aceste estimări pot
oricând să se schimbe din cauza climatului neobișnuit în care ne aflăm. Cred că
una dintre cele mai bune strategii de creștere a consumului în următoarele luni
constă în stimularea vânzărilor online, de aceea vom accelera investițiile în
dezvoltarea magazinul virtual al Alfredo Seafood. Dacă în 2015 se consumau în
România 6 kg/an pe cap de locuitor, în 2019 am ajuns la 8 kg/capita/an și ne
situăm în coada clasamentului UE, la acest capitol”.
Brandul Alfredo Seafood, creat de Mihai Cristian Dărmănescu,a fost lansat în 2013. Succesul acumulat și dovedit „se datorează experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, a celor trei linii de procesare și ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din fabrica situată în Bucureşti și a unui sistem logistic de transport optimizat. Produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite în cele mai importante lanţuri de hypermarketuri şi supermarketuri din ţară. Printre acestea se numără: Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Cora, Profi, Auchan etc. şi în peste 5.000 de magazine din comerţul tradiţional, și rețeaua HoReCa. Produsele sunt transportate, procesate, ambalate și distribuite în condiții adecvate de păstrare a aromei și texturii cărnii, de la recoltarea din fermele piscicole internaționale sau capturare”.
Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre atitudinea românilor față de economisirea banilor și față de investiții pentru a afla care sunt principalele lor metode de a gestiona resursele financiare. Contextul COVID-19 pune la încercare situația economică la toate nivelurile și industriile, iar oamenii sunt nevoiți mai mult ca niciodată să se gândească mai bine la modul în care cheltuie sau nu banii.
Iată care sunt rezultatele studiului:
Jumătate dintre români susțin că dacă ar reuși să economisească trimestrial câte 350 lei i-ar depune într-un cont bancar.
32% dintre respondenți au declarat că ar prefera să păstreze banii economisiți într-un plic în șifonier.
Doar 8% dintre respondenți au menționat că ar alege să investească într-o asigurare de viață.
Doar 4% dintre români ar investi la bursă prin intermediul unui broker.
Ce ar face românii cu 350 lei economisiți?
Tinerii profesioniști sunt printre cei cei mai dispuși să apeleze la o bancă atunci când se gândesc la metodele de economisire a banilor, 57% dintre aceștia menționând că i-ar depune într-un cont bancar. Peste 70% dintre seniorii pensionari ar face același lucru. Conform datelor Reveal Marketing Research, observăm că în mediul urban și mediul rural, preferința pentru păstrarea banilor la bancă este prima opțiune a românilor atunci când vine vorba de economisire – 49% dintre cei din urban și 51% dintre cei din rural au optat pentru această variantă.
Pentru mai mult de o treime dintre respondenți, banii ținuți în propria locuință reprezintă o soluție pentru economisire. 40% dintre familiile tradiționale, întrebate cum ar proceda dacă ar reuși să strângă trimestrial o sumă de 350 lei, au afirmat faptul că ar pastra banii într-un plic în șifonier. O treime dintre maturii fară partener sunt în asentimentul familiilor tradiționale și recunosc că ar păstra acasă banii economisiți. Pentru aceștia, a avea contact direct cu banii și a avea certitudinea că îi pot vedea oricând, le poate oferi sentimentul de control asupra resurselor financiare.
Asigurările de viață și investițiile la bursă
Într-o perioadă în care asigurările de sănătate sunt în creștere, atunci când vorbim de asigurările de viață, însă, doar 8% din români manifestă interes în acest sens. Investiția prin intermediul unei asigurări de viață este o variantă la care ar apela, în special, familiile moderne, așa cum arată datele Reveal Marketing Research. 13% dintre familiile moderne ar alege să investească banii în acest fel. Doar 9% dintre mileniali, întrebați cum ar proceda cu o sumă de 350 de lei economisita, au menționat varianta investiției într-o asigurare de viață.
Procentele sunt scăzute în ceea ce privește tendința românilor de a investi la bursă cu ajutorul unui broker. Din totalul eșantionului, doar 4% dintre români ar alege acest tip de gestionare a economiilor. Comparativ cu restul segmentelor, maturii fără partener se arata mai interesați de acțiunile la bursă – 8% dintre ei au selectat această opțiune. Totuși, procentele sunt foarte mici, iar românii nu se arată deschiși la a investi banii economisiți la bursă.
Doar 6% dintre respondenți au menționat că ar opta pentru alte metode de gestionare a banilor puși deoparte, față de cele listate în sondaj.
Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1017 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 4-10 septembrie 2020. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.
Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR), singura asociație profesională din România dedicată profesioniștilor și celor mai bune practici în relația cu investitorii, împlinește doi ani de la înființare.
Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR
Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:
„Numărăm astăzi 26 de membri extrem de valoroși, ceea ce arată amploarea activităților noastre. Am reușit să inovăm și ne-am adaptat la nevoile pieței, am adaugat o nouă direcție strategică prin care ne propunem să sprijinim analiștii și companiile interesate de listarea la bursă sau emisiuni de obligațiuni. Vom începe luna aceasta a doua evaluare a comunicării companiilor listate cu investitorii – indicatorul VEKTOR și vom continua să fim aceeași comunitate extrem de activă care crede în piața de capital, ca important motor de dezvoltare economică a României.”
Oskar Yasar, Recruiter internațional, Partener
Broome Yasar Partnership:
„Există perspective extraordinare în ceea ce privește viitorul profesioniștilor în IR și ARIR este platforma care asigură în România această dezvoltare. În ultimii 10 ani au avut loc transformări uimitoare în poziționarea, percepția și credibilitatea profesioniștilor în relația cu investitorii și acestea vor continua. Relațiile cu investitorii se schimbă și acest lucru aduce noi oportunități. Până de curând, era foarte rar întâlnită situația ca un profesionist în relația cu investitorii să facă parte din conducerea executivă a unei companii, însă în ziua de azi foarte mulți au trecut în funcții de conducere, ocupând chiar și poziția de CEO.”
„Ana-Maria Imbrea, Vicepreședinte ARIR, Director Departament Relații cu Investitorii și Relații Corporative, ALRO:
„Am început această «călătorie» ca membru fondator ARIR, am continuat ca membru activ al Asociației și astăzi ne bucurăm să sărbătorim a doua aniversare ARIR! Au fost doi ani cu o mulțime de proiecte, cu multe discuții fructuoase, cu un număr mare de evenimente reușite, care au adus o valoare semnificativă pieței de capital, membrilor comunității de investitori și, desigur, companiilor listate. Prin toate aceste acțiuni, ARIR a reușit să aducă pe scena locală profesia și profesioniștii în relația cu investitorii, poziționând astfel piața de capital din România în concordanță cu celelalte piețe dezvoltate.”
„Am avut încredere în acest proiect și am privit întotdeauna ARIR ca pe un adevărat partener al pieței de capital din România. Asociația a consolidat comunitatea de specialiști din domeniul relației cu investitorii și și-a asumat rolul de promotor pentru multiple proiecte care au condus la dezvoltarea bunelor practici în IR și guvernanță corporativă.”
Alexandra Țițan, Membru Consiliu Director ARIR, Șef
Serviciu Relații cu Investitorii, Electrica:
„ARIR a dovedit și în acest an mult entuziasm în continuarea proiectelor demarate, precum și în inițierea noilor proiecte care au ca scop adoptarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă, îmbunătățirea comunicării și transparenței companiilor listate în relație cu analiștii și cu investitorii. An de an, asociația are un impact tot mai vizibil în comunitatea actualilor și potențialilor emitenți și sprijină dezvoltarea pieței de capital din România.”
Tony Romani, Membru Consiliu Director ARIR,
Secretar de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului României:
„Deși au trecut doar doi ani de la fondare, ARIR a reușit în acest răstimp să devină organizația cea mai reprezentativă pentru piața de capital românească. Nu doar numărul membrilor, cât mai ales reputația acestora reflectă faptul că ARIR și implicit atenția acordată investitorilor se află pe o pantă ascendentă iar acest lucru reprezintă un câștig major pentru România, pentru investitorii locali și pentru dezvoltarea sustenabilă a pieței locale de capital.”
Valentina Dinu, Membru Consiliu Director ARIR,
Coordonator al Departamentului de Comunicare și Relații cu Investitorii,
Nuclearelectrica:
„Înființarea ARIR s-a dorit a fi o platformă integrată, profesionistă de dezvoltare a relațiilor cu investitorii, implicit de îmbunătățire a percepției pieței de capital din România, în general, și a emitenților, în particular, de aceea SNN este unul dintre membrii fondatori.. De la bune practici internaționale și benchmarking până la implicarea constantă, activă în recunoașterea și eficientizarea relațiilor cu investitorii, ARIR s-a dovedit în acești doi ani a fi un conector si un convertor al performanței relațiilor cu investitorii în România.”
ARIR a
fost înființată în 13 noiembrie 2018, la inițiativa Danielei Șerban, de către companii listate, cu
potențial de listare, administratori de fonduri și profesioniști în relația cu
investitorii (IR). Membrii fondatori ai ARIR sunt: Bursa de Valori București,
ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – Suc. București,
Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban,
Cosmin Răduță și Tony Romani. Au
aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK
Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife ca Membri
Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR,
Intercapital Invest și eVote au devenit Membri Afiliați.
Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă
din România (ARIR):
ARIReste
o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul
de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea
profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la
implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în
guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca
membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate,
administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și
consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO,
Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București,
Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban,
Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice,
Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania,Transgaz, Biofarm și
MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR,
Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.
USR-PLUS salută
și susține inițiativa PACTUL
PENTRU MUNCĂ, mai mult, propuneri din document se regăsesc în programul de
guvernare al formațiunii politice.
În cadrul
consultării care a avut loc între reprezentanții USR-PLUS și cei ai PACTULUI
PENTRU MUNCĂ, au fost discutate modalitățile de a implementa măsurile
identificate astfel încât să se atingă obiectivul propus, respectiv
flexibilitatea și echitabilitatea pieței forței de muncă.
Dragoș Pîslaru,
europarlamentar USR-PLUS a declarat: „USR-PLUS susține inițiativa
PACTUL PENTRU
MUNCĂ întrucât am constatat o nevoie de adaptabilitate la transformările din
piața muncii, iar programul nostru de guvernare are ca linie directoare
prioritară dezvoltarea capitalului uman și crearea de locuri de
muncă. PACTUL
PENTRU MUNCĂ ne oferă o proiecție a sentimentului de unitate asupra unor
soluții care pot contribui la transformări profunde, benefice, corelate cu realitatea economică. În
acest sens, este extrem de important să venim cu un
mix de politici publice ambițioase, având în vedere faptul că asistăm în această perioadă
la reforme structurale majore – automatizarea proceselor, digitalizarea, lucrul
pe platforme, iar în acest context trebuie avută în vedere oportunitatea de a
ne alinia cu noile strategii europene legate de
promovarea competențelor și a învățământului profesional.”.
La dezbatere au
participat alături de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru, Oana Țoiu,
fost secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale,
Cristian Seidler, deputat USR, membru al Comisiei de muncă și protecție socială
a Camerei Deputaților și Bogdan Deleanu – fondatorul Centrului de Expertiză Europeană Europuls. Din rândul
inițiatorilor au fost prezenți Cristina Chiriac, președinte CONAF, Andreea
Negru – președinte Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton
(ADAA), Nicoleta Munteanu – vicepreședinte Asociația Națională a
Antreprenorilor (ANAA), Mirabela Amarandei – reprezentant al Universității
București, Dragoș Anastasiu – președinte Eurolines Group și Radu Burnete – director
executiv CONCORDIA.
PACTUL PENTRU MUNCĂ reprezintă o inițiativă demarată în anul 2019 de
către Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Din anul 2020 s-a alăturat, în
calitate de partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA. Ulterior, pe
parcursul proiectului s-au alăturat Confederația Patronală din Industria Română
(CONPIROM), Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Asociația pentru
Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Eurolines Romania Group,
Academia de Studii Economice din București (ASE), Universitatea București și
SCA Magda Volonciu și Asociații.
Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiții în valoare de peste 280 de milioane EUR din bugetul UE pentru peste 120 de noi proiecte în cadrul programului LIFE. Această finanțare din partea UE va atrage investiții totale de aproape 590 de milioane EUR pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale acestor proiecte în materie de mediu, natură și politici climatice. Această sumă reprezintă o creștere cu 37 % față de anul trecut.16/11/2020
Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, a declarat: „Pactul verde european este foaia noastră de parcurs către o Europă verde, favorabilă incluziunii și rezilientă. Proiectele LIFE întruchipează aceste valori deoarece reunesc statele membre în scopul protejării mediului, refacerii cadrului natural și sprijinirii biodiversității. Aștept cu interes rezultatele acestor noi proiecte.”
Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, a adăugat: „Proiectele LIFE pot cu adevărat conduce la o schimbare concretă pe teren. Ele oferă soluții pentru unele dintre cele mai grave provocări ale epocii noastre, cum ar fi schimbările climatice, distrugerea naturii și utilizarea nesustenabilă a resurselor. Dacă sunt reproduse rapid și pe scară largă la nivelul întregii UE, ele pot ajuta UE să își atingă obiectivele ambițioase cuprinse în Pactul verde european și pot contribui la construirea unei Europe mai ecologice și mai reziliente pentru noi toți, dar și pentru generațiile viitoare.”
Aproximativ 220 de milioane EUR sunt alocate unei game largi de proiecte ce vizează mediul si eficiența utilizării resurselor, natura și biodiversitatea, guvernanța și informarea în domeniul mediului. Peste 60 de milioane EUR sunt destinate sprijinirii unor proiecte ce vizează combaterea efectelor schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, precum și guvernanța și informarea în domeniu.
Sunt incluse aici investiții majore menite să protejeze și să consolideze biodiversitatea Europei. Proiecte precum restaurarea turbăriilor – ecosisteme unice care adăpostesc multe specii foarte adaptate, rare și amenințate – vor contribui la punerea în aplicare a Strategiei UE în domeniul biodiversității. Turbăriile sunt, totodată, și un important absorbant de carbon și pot ajuta Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Proiectele LIFE sprijină, de asemenea, reducerea consumului de energie în clădirile noi, în conformitate cu recent lansata Strategie a UE privind valul de renovări ale clădirilor. Fondurile vor fi utilizate pentru elaborarea unei soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon universale și la un preț accesibil, care ar putea reduce consumul de energie în toate clădirile noi cu până la 40 %.
Fondurile vor fi direcționate, de asemenea, către proiecte care să împiedice risipa de alimente și să conducă la îmbunătățirea gestionării deșeurilor în conformitate cu noul Plan de acțiune al UE pentru economia circulară.
De asemenea, se alocă resurse financiare pentru numeroase proiecte care vor ajuta industriile mari consumatoare de energie să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră, în conformitate cu ambițiosul Plan al Comisiei pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima și cu obiectivul nostru privind neutralitatea climatică.
Cele 47 de proiecte LIFE din domeniul mediului și al utilizării eficiente a resurselor vor mobiliza 208 milioane EUR, din care UE va furniza 76 de milioane EUR. Aceste proiecte vizează întreprinderea de acțiuni în cinci domenii: aer, mediu și sănătate, utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară, deșeuri și apă.
Cele 8 proiecte LIFE în materie de guvernanță și informare în domeniul mediului, în valoare de aproape 17 milioane EUR, din care contribuția UE este cu puțin peste 9 milioane EUR, vor crește gradul de sensibilizare a publicului larg cu privire la problemele de mediu și vor ajuta autoritățile să promoveze, să monitorizeze și să asigure respectarea legislației UE în materie de mediu.
Cele 16 proiecte LIFE din domeniul atenuării schimbărilor climatice vor avea un buget total de aproximativ 86 de milioane EUR, din care cu puțin sub 32 de milioane EUR sunt furnizate de UE.
Cele 15 proiecte LIFE din domeniul adaptării la schimbările climatice vor mobiliza 50 de milioane EUR, din care 26 de milioane EUR vor proveni din fonduri UE.
Cele 3 proiecte LIFE în materie de guvernanță și de informare în domeniul climei, care vor îmbunătăți guvernanța și vor crește gradul de sensibilizare cu privire la schimbările climatice, au un buget total de 7 milioane EUR, la care UE contribuie cu puțin sub 4 milioane EUR.
Pentru descrierile acestor proiecte și detalii suplimentare, puteți consulta anexa la prezentul comunicat de presă.
Se află în plină
desfășurare International Fraud Awareness Week (15-21 noiembrie), definită ca „mișcare prin care profesioniștii
antifraudă din întreaga lume vor să atragă atenția asupra fenomenului fraudelor
în domeniul de business și a impactului negativ pe care acestea le generează la
nivel de economie mondială, dacă nu sunt luate măsuri la timp”, inițiată de Asociația
Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE).
În România, liderul
noii generații de investigatori privați este SPIA – Secret Private
Investigations Agency,cu „experiență
în investigații antifraudă și supraveghere privată, atât în plan preventiv,
prin identificarea imediată a factorilor generatori de risc, cât și în plan
ofensiv, prin intervenția efectivă și destructurarea grupurilor ilicite
identificate”.
Marius Porceanu
Marius Porceanu (foto), fondator și CEO al SPIA – Secret Private Investigations
Agency, subliniază: „Ne alăturăm acestei mișcări internaționale pentru că știm
cât de importantă este educarea și creșterea capacității de apărare a
organizaților și a companiilor împotriva fraudelor, mai ales în noul context
economic. Datoria noastră, a investigatorilor privați, este nu doar să lucrăm,
alături de companii, pentru a identifica și documenta frauda ci și de a
convinge mediul de business că prevenția antifraudă există și este mult mai
puțin costisitoare decât pagubele provocate de fraudă. Chiar dacă România este
o piață tânără, în formare, în ceea ce
privește industria serviciilor de investigații private, experiența spețelor
investigate până acum și probarea unor fraude de până la 2 milioane de euro ne
oferă o radiografie complexă atât asupra riscurilor cu care se confruntă cât și
asupra instrumentelor și procedurilor pe care companiile le au la dispoziție
pentru a anticipa sau limita pierderile suferite”.
Între sectoare cele mai vizate de fraude la noi se află asigurările,
retailul și energia, industria bancară fiind mult mai puțin expusă riscurilor,
cel mai probabil datorită măsurilor luate în timp.
Pe plan mondial, raportul
privind frauda și abuzul ocupațional, realizat de Asociația Examinatorilor de
Fraudă Certificați (ACFE) arată că anual companiile, instituțiile statului și
asociațiile non-profit pierd în medie 5% din venituri din cauza fraudelor
comise de propriii angajați sau chiar de către acționari, prejudiciul creat la
nivel global, în 2019, de către aceștia fiind estimat la peste 4.400 miliarde
USD. Experții antifraudă au luat în considerare pentru raportul din acest an
2.504 cazuri din 125 de țări care au generat companiilor afectate pierderi de
3,6 miliarde de dolari, pierderea medie cauzată depășind 1,5 milioane de
dolari. Conform raportului, deși în topul celor mai vizate sectoare la nivel
mondial s-au aflat anul trecut industria financiară, administrația publică și
industria producătoare, cele mai mari prejudicii au fost generate de fraudele
din sectorul minier, energie și telecomunicații, cu pierderi care depășesc 20000
de dolari pe fiecare caz.
Marius Porceanu
spune că „o investigație pentru
depistarea unei fraude poate dura de la câteva luni la câțiva ani și implică
folosirea unei echipe dedicate și cu expertiză în acel domeniu. O companie nu
poate dizloca ani de zile o singură echipă pentru un singur caz, de aceea
șansele de a soluționa intern cazuri complexe sunt mult mai mici în cazul
folosirii exclusive a resurselor interne”. Acesta ar putea fi și unul
dintre motivele pentru care raportul întocmit de ACFE pentru anul 2019 arată că
Europa Centrală și de Est, alături de Asia Centrală și de Vest, sunt printre
regiunile cu cea mai mare rată de nerezolvare a prejudiciilor. În timp ce
Europa Occidentală înregistrează cele mai bune rezultate în materie de
recuperare a prejudiciului, în Europa Centrală și de Est și Asia Centrală și de
Vest, 61% dintre firme nu reușesc să obțină nimic de la autorii infracțiunilor,
indică ”Raportul privind frauda și abuzul ocupațional”.
Activitatea
desfășurată de SPIA se caracterizează prin profesionalism, integritate,
încredere și discreție totală, compania fiind „percepută drept un partener de
nădejde ce oferă calitate de neegalat, conform auditului extern de marketing și
percepție desfășurat în prima jumătate a anului 2020. Fondată în 2012 cu
capital integral românesc, compania a evoluat constant și s-a dezvoltat nu doar
din punct de vedere al numărului de angajați sau al spețelor soluționate cu
succes, ci și în ceea ce privește specializările și certificările obținute. Metodele
de lucru și echipamentele utilizate respectă cu strictețe standarde
internaționale de calitate, compania având implementate norme privind
managementul calității (ISO 9001), securitatea informațiilor (ISO 27001) și
managementul sănătății și al securității în muncă (ISO 45001). Aflată pe un
trend ascendent încă de la înființare, SPIA a obținut locul I și II în Topul
Național al Firmelor la categoria Servicii, Activități de Investigație, oferit
de Topul Național al Firmelor în 2016, 2019 și 2020, și locul IIla în Topul Firmelor la categoria
Servicii, Activități de Investigație, oferit de Camera de Comerț și Industrie a
Municipiului București”.
Pandemia de
COVID-19 a determinat jumătate dintre șoferii români (50,7%) să își modifice
planurile de achiziție a unei mașini și să aleagă o mașină mai ieftină sau să
amâne achiziția. Astfel, 20% dintre cei
afectați au ales să amâne cumpărarea unei mașini pentru o perioadă de 6-24 de
luni sau până când achiziția va fi absolut necesară (15%). Alți 10% au optat pentru
o mașina nouă, dar dintr-o clasă inferioară și mai ieftină, în timp ce 5% s-au
reorientat către o mașină rulată, conform sondajului EY privind obiceiurile de
cumpărare a autovehiculelor, derulat în
rândul șoferilor din România, Cehia, Ungaria, Turcia și Rusia.
La nivelul celorlalte țări analizate, pandemia a
generat o modificare semnificativă a intențiilor de achiziție în rândul
șoferilor din Turcia (71%) și din Ungaria (44%), în timp ce două treimi dintre
șoferii din Cehia au declarat că nu le-au fost afectate planurile inițiale de
achiziție a unei mașini.
În România, deși 70% dintre șoferii
intervievați au cumpărat ultima oară o mașină rulată, crește intenția de
cumpărare a unui autovehicul nou, aproape 60% dintre șoferi preferând ca următoarea
mașină achiziționată să fie una nouă. Siguranța, prețul și consumul de
combustibil reprezintă principalii factori de care țin cont șoferii români când
își aleg viitorul autovehicul.
Mașinile hibride
devin mai atractive pentru români
În ceea
ce privește preferința pentru noile tipuri de mașini, 30% dintre respondenții
români își doresc ca următoarea achiziție să fie o mașină hibridă (24%) sau
electrică (6%). Mai populare în rândul segmentului de vârstă 45 – 60 ani, 41%
dintre acești respondenți au declarat că preferă autovehicule hibride sau
electrice, comparativ cu 21% și 20% dintre cei situați în segmentele 30 – 44,
respectiv 20 – 29 ani. Deși România oferă printre cele mai mari stimulente
pentru achiziția unei mașini electrice din Uniunea Europeană, prețul acestora
rămâne obstacolul principal.
„În România, interesul pentru mașini electrice și hibride este în continuă creștere. Acest lucru se poate vedea atât în preferințele populației, dar și din investițiile companiilor în servicii pentru autovehiculele cu motor electric, precum stațiile de încărcare. De asemenea, stimulentul acordat de stat pentru achiziție a contribuit la creșterea popularității, iar în țări în care acesta nu există, precum Cehia, modelele electrice și hibride nu sunt luate în considerare în cazul unei achiziții noi”, a declarat Cristian Cârstoiu, partener Consultanță în Afaceri EY România, responsabil de sectorul Automotive, Transformare Digitală și Inovație.
Mașinile
pe benzină rămân însă în topul opțiunilor românilor, cumulând un procent de 35%
al preferințelor exprimate de respondenți, iar cele diesel înregistrând o
scădere și 19% din opțiuni.
Dintre
țările analizate, românii prezintă cel mai mare interes pentru combustibilii
alternativi. În Ungaria, intenția de cumpărare este de 24%, 16% în Turcia și 8%
în Cehia. În Rusia, unde normele Uniunii Europene în privința emisiilor de gaze
de seră nu se aplică, până la 65% dintre șoferi sunt interesați de motoarele
clasice, pe benzină sau motorină, iar mașinile hibride sau electrice sunt mult
mai puțin populare (8%).
Întrebați
dacă vor achiziționa o mașină electrică sau hibridă în viitor, majoritatea
respondenților români (60%) au răspuns că ar lua în considerare această opțiune
în cazul unei oferte bune, iar 25% sunt siguri că își vor cumpăra aceste tipuri
de mașini. Prețul este considerat principalul impediment (36%), urmat de lipsa
stațiilor de încărcare (27%). Faptul că au emisii reduse sau inexistente și
costuri mai reduse de întreținere reprezintă principalele avantajele apreciate
de 41%, respectiv 27% dintre respondenți.
Românii
se bazează pe propriile experiențe când își aleg dealerul auto
În
alegerea dealerului auto, 47% dintre șoferii români se bazează pe experiența
personală, acesta fiind principalul criteriu indiferent de vârstă, sex sau
educație, iar 38% aleg dealerii care oferă o gamă mai diversificată de modele.
Și în cazul mașinilor rulate, principalul factor îl reprezintă varietatea de
modele disponibile, 56% dintre șoferi ghidându-se după această opțiune.
Șoferii
români din categoria de vârstă 45 – 50 de ani sunt mai sensibili la campaniile
de marketing, cu 34% dintre aceștia care admit că le iau în considerare în
alegerile lor, față 29% și 28 % pentru categoriile de vârstă 20 – 29, respectiv
30 – 44 ani.
Comparativ,
cea mai mare parte a șoferilor din Cehia (62%) și Ungaria (46%) se bazează tot
pe experiența personală în achiziția unei mașini, în timp ce pentru cei din
Turcia cel mai important factor care le influențează alegerile e reprezentat de
campaniile de marketing (62%).
Dintre
șoferii români, 68% ar alege să viziteze un dealer auto, în comparație cu doar
9% care ar prefera ca totul să fie online. În Cehia și Ungaria, șoferii par și
mai determinați să continue demersul de cumpărare prin dealeri auto, cu 86% și
respectiv 79% dintre aceștia, care indică această variantă.
În
privința numărului de vizite pe care îl vor face la dealerul auto înainte de
achiziția unui autovehicul, 37% dintre toți respondenții din România ar opta,
în medie, pentru 2 vizite și 22% pentru 3 vizite.
Românii
preferă să prospecteze piața și să ia în considerare mai multe oferte, 41%
menționând că vor vizita mai mulți dealeri auto ai diferitelor branduri de
mașini. La fel vor acționa și cei din Turcia (45%) și Rusia (55%), cehii și
ungurii par însă mai fideli mărcii preferate, intenționând să viziteze mai
mulți dealeri ai aceluiași brand de mașină (41% Cehia, 52% Ungaria).
Românii,
dar și rușii, sunt dispuși să aștepte mai mult pentru a primi o mașină
configurată conform cerințelor lor. De cealaltă parte, cehii și ungurii preferă
un timp de livrare mai scăzut, chiar dacă au mai puține opțiuni disponibile.
În
achiziția unei mașini rulate, cei mai mulți dintre români (30%) preferă să
apeleze la serviciile unui dealer autorizat, iar 25% ar cumpăra mașini
importate. Dacă în România opțiunea de a cumpăra o mașină second-hand online a
fost menționată doar de 5% dintre respondenți, în Rusia este preferată de 25%
dintre șoferi.
Principalele
servicii care contează în alegerea unui anumit vânzător de mașini rulate sunt
garanția kilometrajului și a originii mașinii, conform răspunsurilor a 71%
dintre respondenții români, urmate de garanții suplimentare (34%) și o gamă
variată de modele (34%).
Fondurile
proprii, preferate pentru achiziția unei mașini
Pentru
achiziția unui autovehicul, 45% dintre șoferii români preferă să își folosească
propriile fonduri, mai ales în cazul în care aleg să cumpere o mașină rulată.
Pentru mașini noi, majoritatea respondenților aleg să folosească atât fonduri
proprii, cât și fonduri din alte surse. Doar 23% au optat pentru surse de
finanțare externe, principala opțiune fiind un împrumut bancar.
Brandul
mașinii contează pentru români
Cele mai
importante aspecte de care țin cont șoferii din România când își aleg marca
mașinii sunt siguranța (70%), prețul (68%) și consumul de combustibil (62%),
indiferent de sex, vârstă sau educație. Brandul mașinii este foarte important
mai ales pentru cei cuprinși în segmentul de vârstă 20 – 29 de ani, și o percep
ca fiind o extensie a propriei personalități. În schimb, în Cehia, șoferii sunt
mai indiferenți și nu percep marca mașinii ca un factor important.
Pentru
întreținerea mașinii, sunt alese service-urile independente
Pentru
întreținerea mașinii, un service independent este preferința principală a
românilor (54%), mai ales de către cei ce aleg mașini second-hand, urmată apoi
de reprezentanța de unde a fost cumpărată mașina (40%). Românii ar alege un
service autorizat pentru serviciile orientate către client și pentru un timp
mai scăzut de așteptare. Întrebați cum ar arăta atelierul auto preferat,
românii menționează un service care să le ofere servicii rapide pentru
operațiuni simple (ex: schimbul de ulei), care să se încadreze într-un maxim de
două ore.
În
contextul pandemiei, șoferii ar prefera ca mașina să le fie dezinfectată
înainte de a le fi predată (53%), iar comunicarea să fie realizată cu un
tehnician ce poartă mască (41%).
Achiziția
unei mașini online, departe de preferințele românilor
Faptul
că nu ar putea vedea personal mașina și realiza un test drive îi determină pe
români să nu cumpere o mașină online, preferând în continuare contactul cu
reprezentanța auto (84%). Totuși, nu ezită să folosească instrumente online,
preferatele fiind de departe configuratorul mașinii, calculatorul de preț și
rezervarea test drive-ului, iar site-urile preferate sunt cele ale dealerului
și ale mărcii auto. În Cehia (20%), Rusia (27%) și Turcia (30%) în schimb,
modalitatea de a cumpăra mașina online este mult mai utilizată.
Șoferii români vor să primească
informații despre trafic și sunt dispuși să transmită informații personale
asigurătorului
Românii
și-ar conecta mașina la internet pentru a primi informații despre trafic (66%),
dar și pentru a putea monitoriza și localiza vehiculul (64%). În schimb, ar fi
dispuși să furnizeze date despre ei și mașina lor către asigurător pentru a
determina valoarea poliței pe baza stilului de condus și a kilometrajului (50%)
și pentru managementul traficului de către municipalitate.
Mașina
rămâne mijlocul de transport preferat în interiorul orașului
Majoritatea
românilor intervievați (85%) preferă mașina personală pentru a se deplasa în
interiorul orașului sau în preajma acestuia. Printre celelalte preferințe se
mai numără transportul în comun și taxiul. În cazul metodelor alternative de
transport (biciclete, trotinete, car sharing), cele mai importante aspecte de
care țin cont sunt legate de preț și de disponibilitate acestora.
.
Despre
EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de
servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de
birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul
fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la
nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim
clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga
lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor
profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova
furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, strategi și
tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri
în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat
în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY
Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în
finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În
finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai
multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com
Despre
studiu
Sondajul a fost realizat de
EY în cooperare cu InsightLab în septembrie și octombrie 2020 pentru a afla
tendințele actuale în achiziționarea de vehicule noi și second hand și opinia
clienților cu privire la posibile soluții inovatoare din industria auto.
Sondajul principal a inclus 513 respondenți din Republica Cehă, 513 respondenți
din Ungaria, 507 respondenți din România, 613 respondenți din Turcia și 1.589
respondenți din Rusia. Condițiile pentru includerea în
sondaj au fost deținerea unui
permis de conducere, utilizarea regulată a unei mașini și o vârstă cuprinsă
între 20 și 60 de ani.
Rezultatele demonstrează în
principal diferitele opinii ale grupurilor individuale de părți interesate nu
numai pe piețele naționale, ci și într-o comparație internațională.
Material de opinie de Monica Țariuc, Senior Manager,
Global Employer Services, Deloitte România, și Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații
| Deloitte Legal
Accesul facil la piața muncii și dreptul de a
circula fără restricții în orice stat membru al Uniunii Europene (UE)
reprezintă două dintre cele mai importante avantaje ale apartenenței la UE
pentru cetățeni. Britanicii însă riscă să le piardă începând cu 1 ianuarie
2021, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi UE. Cele două părți încă negociază
intens, în această perioadă, un acord post-Brexit care să stabilească noile
condiții de relaționare, inclusiv pe piața muncii și în domeniul asigurărilor
sociale, după expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020. Timpul
rămas este însă foarte scurt, așadar cei direct implicați ar trebui să se
pregătească pentru oricare dintre scenariile posibile.
Primul scenariu, și cel de preferat, este
acela în care se ajunge la un acord în timp util, în care să fie prevăzute
toate aspectele esențiale. În cazul în care nu se decide un acord la nivelul UE,
atunci mai există posibilitatea încheierii de acorduri bilaterale între Marea Britanie
și fiecare stat membru. A treia variantă este cea în care nu se ajunge la
niciun fel de acord și atunci Marea Britanie va fi tratată de statele membre ca
un stat terț din toate punctele de vedere. Acest ultim scenariu pare totuși mai
puțin probabil.
Determinarea legislației aplicabile relațiilor de muncă,
marea provocare a anului viitor
Atât companiile românești care trimit
angajați în Marea Britanie, cât și cele britanice care trimit angajați în
România trebuie să se pregătească pentru trecerea în 2021. Majoritatea
structurilor de mobilitate curente urmează prevederile Directivei Comisiei Europene
(CE) pentru detașarea de personal, ce nu va mai fi aplicabilă post-Brexit în
relațiile menționate. Astfel, o mare provocare va consta în determinarea corectă
a legislației aplicabile unei relații de muncă transfrontaliere în afara
reglementărilor europene actuale privind detașarea în cadrul UE. În cazul
României, vor deveni aplicabile exclusiv structurile de mobilitate prevăzute de
Codul Muncii: delegare, detașare și/sau clauze de mobilitate. Toate aceste
alternative au însă particularități proprii distincte de instituția juridică a
detașării în baza directivei CE. Cel mai comun exemplu este cel al obligației
de a suspenda contractul individual de muncă, în țara de origine, pe perioada
detașării clasice, reglementată de Codul Muncii (spre deosebire de cazul
detașării în baza directivei, când contractul de muncă rămâne activ). Astfel,
angajatorii vor trebui să își regândească politicile de mobilitate în relația
cu Regatul Unit, poate chiar să le alinieze într-o mare măsură celor aplicabile
până acum în relația cu state terțe. Determinarea corectă a legislației
aplicabile unei relații de muncă nu este doar încă un punct pe listă care
trebuie bifat. Nu este vorba doar de un act birocratic, ci despre drepturile pe
care le are fiecare angajat în raporturile sale de muncă cu angajatorul,
drepturi care pot ține de nivelul de salarizare, sănătate și securitate în
muncă, zile de concediu, ore suplimentare, condiții de repatriere, dar și
drepturi de asigurări sociale.
Similar, apartenența la un sistem de asigurări sociale pentru contractele de muncă
valabile în piața comună este reglementată, în prezent, de legislația europeană
(Regulamentul CE 883/2004). În cazul în care se ajunge la un acord, fie comun,
fie bilateral, cel mai probabil se va menține, ca regulă, plata contribuțiilor
într-un singur stat și se vor detalia criteriile în funcție de care se alege
statul beneficiar. Este de așteptat ca aceste reguli să fie oarecum similare în
ambele situații (acord comun sau bilateral) și să permită obținerea unor
certificate de acoperire sociale (similare celor actuale de tipul A1, care să
ofere angajatului posibilitatea să rămână asigurat în statul membru de origine
și să fie exceptat de plata contribuțiilor obligatorii în statul gazdă).
Dar, dacă la finalul perioadei de tranziție,
aceste aspecte nu sunt clar stabilite, se poate ajunge în situația în care,
spre exemplu, angajații britanici care activează în România să fie obligați să
se înregistreze aici în scop de asigurări sociale și vice-versa.
Acest aspect are mai multe implicații. În primul rând, în lipsa unui acord, dubla
impunere a veniturilor în scop de asigurări sociale nu poate fi evitată și
acest lucru va aduce cu sine costuri suplimentare pentru angajați și
angajatori. Apoi, activitățile temporare, cum sunt cele de mobilitate, nu
îndeplinesc de cele mai multe ori condițiile minime de stagiu de cotizare (mai
puțin în cazurile în care sunt urmate de un transfer permanent). Astfel, deși
se vor achita contribuții de asigurări sociale în România, în lipsa unui stagiu
minim de 15 ani, angajatul nu va primi pensie de la statul român. Pentru a
rămâne asigurat la un cost cât mai mic, angajatul din Marea Britanie trebuie să
găsească soluții în legislația locală. Și pentru angajații români care
desfășoară activități în Marea Britanie există soluții, însă acestea presupun
costuri suplimentare, fie că vorbim despre asigurare obligatorie sau voluntară.
Este telemunca o soluție? Cât de mult se pot complica
lucrurile?
Fenomenul care a luat amploare pe fondul
pandemiei de COVD-19 rămâne, cu siguranță, aplicabil în continuare și nu doar
pentru structurile afectate de Brexit. Din păcate, însă, majoritatea
angajaților și chiar și a angajatorilor încă nu au o privire de ansamblu a
tuturor implicațiilor telemuncii, mai ales în condițiile în care aceasta este
transfrontalieră. Conceptul de „detașare virtuală” prinde din ce în ce mai mult contur la nivel global, însă,
faptic, până nu va fi legiferat, acesta va fi cel mai probabil asimilat unei
situații de telemuncă transfrontalieră.
Din multe puncte de vedere, poate părea o
structură ușor de implementat: nu mai este nevoie de vize/avize de muncă, nu
mai există costuri de relocare și călătorie etc. Apar, însă, varii implicații
ale telemuncii în sine: de la securitate IT și securitate în muncă, la costuri
fiscale ce pot cuprinde nu doar impozit pe venit și contribuții de asigurări
sociale, ci și impozit pe profit asociat riscului de sediu permanent sau
probleme de prețuri de transfer.
În concluzie, în contextul pandemiei actuale,
Brexit-ul poate fi un (alt) bun motiv pentru a reanaliza politicile de
mobilitate internă și a regândi modul de operare din perspectiva forței de
muncă. Lucrurile s-au schimbat peste noapte, oamenii s-au adaptat poate mai
rapid decât ar fi crezut că o pot face, iar companiile trebuie să țină pasul cu
această nouă realitate a relațiilor de muncă.
Pandemia de SARS-COV-2 a afectat economia la nivel internațional, iar România nu face o excepție de la această realitate. Încă de la începutul pandemiei statul român a căutat soluții pentru stoparea efectelor negative a crizei care se profila, prin acordarea de facilități și a pregătit strategii pentru relansarea economică. Până în momentul în care nu vor fi însă adoptate o serie de măsuri coerente și aplicabile, în acord cu situația economică actuală, nu vom putea vorbi despre redresarea și dirijarea economiei naționale către un trend ascendent.
Până
în acest moment mediul de afaceri a păstrat un ton optimist – au fost refăcute
strategiile de dezvoltare și de finanțare a afacerilor și în special s-a pus
accent găsirea de soluții de protejarea a angajaților, de crearea unui mediu
cât mai sigur de muncă pentru a putea asigura continuitatea business-ului. Este
evident că statul român, ca și întreg mediul de afaceri trebuie să fie foarte
deschis la semnalele din piața, să se adapteze din mers, să adopte măsuri de
sprijin atât pe termen scurt pentru ieșirea din criză, dar și pe termen lung
pentru relansare economică.
Este
esențial ca în aceste momente Executivul să se consulte în permanență cu mediul
de afaceri, dar și cu specialiștii din principalele domenii de activitate,
pentru a lua cele mai bune măsuri care să asigure continuitatea, în orice
situație, a serviciilor strategice pentru populație și identificarea celor mai
profitabile domenii de relansare economică, cum ar fi sectorul de petrol și
gaze.
România Durabilă și EM360 vă provoacă marți, 17 noiembrie 2020, orele 10.00 – 13.00 la dezbaterea ”Petrolul în Noua Economie” prin care ne propunem ca, împreună, să realizăm o radiografie a domeniului la momentul actual, să găsim soluții de atenuare a efectelor negative ale pandemiei astfel încât să poată fi asigurată continuu funcționarea sectorului energetic autohton, ca domeniu strategic și totodată să generăm planuri de creștere economică în care producția petrol și gaze să fie un puternic motor pentru relansarea economiei. Webinarul va fi transmis live pe paginile de Facebook ale organizatorilor:
Printre
vorbitorii invitați să se alăture dezbaterii ”Petrolul în Noua Economie” se
numără Niculae Havrileț, Ministru Secretar de Stat, MEEMA (TBC), Sebastian Burduja, Ministru Secretar de Stat,
Ministerul de finanțe (TBC), Adrian Badea, Vicepreședinte
FPPG, Mihaela Toader, Director Directia
Strategie, Relatii Internationale, Fonduri Europene, CEO
Romgaz, Ionut Purica, Expert Energie, Corneliu
Bodea, Președinte, Centrul Român al Energiei, Radu Dudău, Director General EPG, Sorin Elisei, Director în cadrul practicii specializate în industria
de energie și resurse naturale, Deloitte
Central Europe, Dumitru Chisăliță, Președinte, Asociația Energia
Inteligentă, Cristian Păun, Cercetător ASE-ASPES.
Evenimentul va aborda teme
de dezbatere precum:
Analiza impactului
economic al pandemiei Covid-19 asupra activității sectorului Oil & Gas
Decizii care
asigură continuitatea producției Oil & Gas
Vine iarna: ce măsuri vor
ajuta producția autohtonă și piața internă
Care sunt prioritățile
Statului pentru a asigura continuitatea sectorului energetic
Importanța deciziilor
politice de susținere a proiectelor de investiții din sectorul energetic
clarificarea
legislației care reglementează metodologia de evaluare a terenurilor ce urmează
a fi incluse în capitalul social al companiilor producătoare de petrol și gaze.
operatorii
depun eforturi pentru a obține certificatele de atestare a dreptului de
proprietate.
majorările
de capital cu terenuri este o problemă comună mai multor companii care au
participații ale statului.
clarificarea
metodei de evaluare are un rol foarte important în continuarea și finalizarea
procesului de majorare de capital cu terenuri.
Rolul major al unor industrii
cheie în dezvoltarea economiei naționale: studiu de caz prezentat de
cercetători ASE-ASPES.
Noua Economie este un demers inițiat de România
Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de
afaceri și evidențiază importanța implementării de către Guvern a sugestiilor
elaborate în urma unui proces transparent de consultare la care participă
specialiștii din mediul privat. Noua Economie invită la construcție, acțiune,
vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.
Evenimentul se bucură de sprijinul partenerilor
media: Agerpres, Economistul, Club Economic, Money.ro, Financial Intelligence,
The Diplomat, G4Media, Profit.ro, Profit TV, Focus Energetic, Invest Energy,
E-nergia, Energy Industry Review.
Înpreajma alegerilor Parlamentare, Asociația Energia Inteligentă a inițiat proiectul „Energia în alegeri” ce reunește cinci specialiști de marcă ai principalelor sectoare energetice, care vor analiza Capitolele pe energie din Programele de Guvernare, pe care diversele formațiuni politice le propun românilor în vederea alegerilor din anul 2020.
Proiectul se desfășoară sub forma unei
dezbateri online în care Călin Vilt– expert în energie, Alexandru
Pătruți– expert în resurse minerale, Ioan Iordache – expert în
hidrogen și resurse energetice noi, Andrei Ceclan– expert în eficiența
energetică și Dumitru Chisăliță– expert gaze naturale, vor analiza
strategiile și politicile publice propuse românilor pentru alegerile din anul
2020.
Dezbaterea va avea loc online, miercuri, 18
noiembrie 2020, începând cu ora 11.00 și va fi transmisă pe pagina de Facebook
a Asociației Energia Inteligentă.
Dezbaterea este una fără nuanță politică,
invitații vor analiza în mod obiectiv componenta pe energie a programele de
guvernare doar prin prisma calității de expert. Ne dorim să fim parteneri de
dialog, cu scopul de a facilita accesul la informație a tuturor celor implicați
în sectorul energetic – factori de decizie, manageri, consultanți, specialiști,
reprezentanți ai autorităților de stat, mass media și alții, astfel încât să
își poată exprima votul în mod conștient, informat și în acord cu interesele lor economice.
Proiectul se bucură de sprijinul partenerilor media: Agerpres, Economistul, Club Economic, România Durabilă, The Diplomat, Financial Intelligence, Em360 Group, Spotmedia, Invest Energy, Energy Center, Energy Industry Review, Energynomics și Focus Energetic.
Despre Asociația Energia Inteligentă
Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește
profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice
și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru un preț corect al
gazelor și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România.
AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal
este acela de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și
non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți
pentru negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect
facturile pe care le plătesc.
AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți
participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori,
proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni,
angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.
