Compania Naţională Poşta Română a expediat prima tranşă de buletine de vot către alegătorii înscrişi în Registrul Electoral pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. Trimiterile cu documente au plecat deja către 37 de ţări.

          Din cele 35.808 plicuri pe care Poşta Română trebuie să le transmită către alegătorii români din toate colţurile lumii, astăzi au plecat 5.742 de trimiteri cu documente, către 37 de ţări. Printre acestea se află Germania, Bulgaria, Republica Moldova, dar şi destinaţii îndepărtate precum Haiti, Insulele Cayman, Trinidad şi Tabago sau Myanmar.

          Spre destinaţiile unde Poşta Română a deschis rute poştale rutiere, Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Republica Moldova trimiterile cu buletine de vot sunt transportate cu ajutorul curselor auto. Toate cursele auto sunt însoţite de jandarmi pe drumul până la graniţă, astfel încât trimiterile să ajungă în siguranţă la punctul de frontieră. 

          În restul destinaţiilor din toată lumea trimiterile ajung pe cale aeriană. În total, 9 companii aeriene sunt implicate în procesul de distribuire externă, dar şi 106 operatori poştali, câte unul în fiecare ţară de destinaţie.

          Cele mai multe trimiteri vor fi transmise către Marea Britanie, acolo unde 8.419 români s-au înscris în Registrul Electoral exprimându-şi, astfel, opţiunea de a vota prin corespondenţă. La polul opus, există destinaţii unde o singură persoană a solicitat această modalitate de vot: Republica Dominicană, Vanuatu, Panama, Mozambic.        

         „Poşta Română contribuie, şi de data aceasta, la buna desfăşurare a votului prin corespondenţă, demonstrând că este un partener de încredere pentru proiectele naţionale.

Ne dorim să ne îndeplinim cu succes rolul şi să contribuim, astfel, la creşterea spiritului civic şi de responsabilizare faţă de dreptul constituţional de a vota”, a declarat Horia Grigorescu, Directorul General al Poştei Române.

          Transporturile vor continua, astăzi, spre alte 43 de ţări, inclusiv Statele Unite ale Americii, Belgia, Spania, Australia, Olanda sau Vanuatu.

          Documentele necesare exercitării dreptului la vot prin corespondenţă, transmise  prin Poşta Română, sunt următoarele:

• un certificat de alegător;
• o etichetă pentru sigilarea plicului exterior;
• un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă;
• un autocolant cu menţiunea „PRIORITY/PRIORITAIRE”;
• un cod de bare ce asigură identificarea alegătorului;
• instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot;
• un buletin de vot prin corespondenţă pentru alegerea Senatului;
• un buletin de vot prin corespondenţă pentru alegerea Camerei Deputaţilor;
• un plic interior ce conţine: un plic suport în interiorul căruia se află două autocolante cu menţiunea „VOTAT” şi o etichetă pentru sigilarea plicului interior.

          Toate informaţiile necesare referitoare la procedura de vot se găsesc în interiorul plicului sau pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

          Poşta Română oferă doar servicii poştale de expediere în străinătate a documentelor necesare votului prin corespondenţă, servicii de prelucrare, înregistrare şi predare a plicurilor cu voturi transmise de cetăţeni către Biroul Electoral şi servicii poştale de prelucrare a expediţiilor internaţionale sosite după încheierea perioadei electorale, precum şi predarea acestora către Biroul electoral.

          Responsabilitatea companiei privind prelucrarea, manipularea şi transmiterea către Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă a plicurilor ce conţin voturi survine doar din momentul intrării acestora în circuitul poştal propriu, respectiv în Biroul de Schimb Internaţional al companiei.

După recordul de vânzări din 2019, Black Friday 2020 se anunță a fi o sărbătoare a shopping-ului sub semnul austerității. Pandemia de COVID 19 a influențat în mod semnificativ obiceiurile de consum. În 2020, românii nu mai cumpără atât de multe haine, produse cosmetice și accesorii -vedetele precedentelor ediții Black Friday, și se vor concentra pe bunurile de strictă necesitate, care au legătură cu munca și traiul de acasă.

Cea de-a 10 ediție a Black Friday a debutat deja în unele magazine, însă punctul culminant va fi pe 13 noiembrie, ziua în care cei mai mulți jucători din IT & C, fashion, food, beauty, home&deco, servicii etc. vor organiza campanii speciale de reduceri de prețuri.

Potrivit estimărilor companiei de consultanță Frames, după un an 2019 în care Black Friday a depășit borna de 300 milioane de euro încasări (la nivelul întregii luni noiembrie 2019/online&offline), în acest an se estimează vânzări în scădere cu cel puțin 20%.

,,Pandemia COVID a adus schimbări semnificative în obiceiurile de consum. Dacă în 2019, cele mai vândute articole au fost cele din segmentele de fashion, beauty și accesorii, în acest an, de Black Friday, estimăm o focusare a clienților pe bunurile de strictă necesitare, care au legătură cu munca și traiul de acasă’’, arată analiza Frames.

„Pentru că stăm mai mult acasă, nu mai suntem atât de interesați de haine, de încălțăminte, de produsele cosmetice și accesorii. O tendință care se resimte deja de câteva luni de zile în vânzările retailerilor din acest segment, atât din magazinele fizice cât și din online. În schimb, suntem mult mai atenți la gadgeturile pe care le folosim în contextul muncii de acasă (laptopuri/pc-uri/tablete/telefoane), condițiilor de locuire (mobilă, obiecte de încălzire-centrale termice,calorifere, obiecte de uz casnic, produse de bricolaj, aspiratoare, purificatoare de aer etc.)”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Scăderea vânzărilor de Black Friday va fi influențată și de sentimentul de incertitudine, de nesiguranță privind viitorul.

„Ne aflăm într-o perioadă plină de incertitudini și oamenii tind să fie mai atenți la cum și pe ce cheltuiesc. Pun mai mulți bani deoparte, renunță la lucrurile neesențiale, cumpără mai puțin decât anul trecut. Mulți au rămas fără locuri de muncă sau se tem că vor fi disponibilizați în condițiile în care pandemia a creat probleme majore în multe domenii de activitate. Astfel că este de așteptat ca această reținere să se resimtă inclusiv în vânzările de Black Friday. În plus, mulți dintre români au investit deja, în perioada de lock-down, în reameanajarea locuințelor, fapt semnalat într-o analiză Frames  și confirmat de rezultatele din piață”, afirmă experții.

Potrivit estimărilor companiei, vânzările totale de Black Friday se vor situa la nivelul de aprox. 240 milioane de euro, cu aproape 10 milione de euro sub rezultatul de vânzări din 2018 (250 mil.euro) 

Dacă în 2019, valoarea medie a coșului de cumpărături, în online, a fost de 484 de lei, experții estimează că în acest an aceasta va coborî sub nivelul de 450 de lei.

2019 a adus cel mai spectaculos eveniment de Black Friday din România. eMAG, unul dintre actorii principali din această campanie a raportat un record de peste 10,8 de milioane de vizite și produse comandate în valoare de peste 499 de milioane de lei (100 mil.euro). Rezultate spectaculoase au înregistrat, printre altele, și FashionDays, Altex/Media Galaxy și Flanco.

Numai prin intermediul platformei de plăți PayU, vânzările doar din weekendul reducerilor au depășit 245 milioane de lei, valoare aferentă unui număr record de tranzacții (499.632), în creștere cu 33% față de 2018.

Cele mai vândute produse au fost din zona fashion, bijuterii și accesorii; laptop-uri, telefoane și tablete; cosmetice și produse de îngrijire personală; electrocasnice și climatizare; televizoare, produse foto & audio-video; produse pentru casă, bricolaj & petshop; cărți, cadouri și produse de birotică; PC, accesorii periferice și produse software; Produse pentru copii și bebeluși și servicii turistice.

„Serviciile turistice, automobilele, bunurile de lux cel mai probabil nu vor mai fi la fel de atractive în 2020 ca anul trecut”, spun analiștii.

SHOPPING-UL ONLINE IA AMPLOARE ÎN 2020

Restricțiile de circulație, închiderea magazinelor, teama legată de potențialul de infectare au contribuit puternic, în acest an, la scăderea traficului din magazinele obișnuite. Tot mai mulți români s-au îndreptat spre shoppingul online, astfel că Black Friday-ul 2020 va fi, în esență, un eveniment focusat pe ofertele online.

„În ciuda campaniilor de promovare de tip Black Friday lansate deja de mulți retaileri, traficul din magazinele din mall-uri, din rețelele specializate, continuă fie unul redus. Asta mai cu seamă că, mai ales în zona de IT&C, discounturile oferite în cadrul acestor campanii sunt nesemnificative, în marea lor majoritate. Focusul va fi, cu siguranță, pe ofertele online”, afirmă managerul Frames.

Conform unei cercetării de piață realizată de iSense Solutions pentru GPeC, numărul cumpărătorilor online a crescut cu 8% în 2020 față de 2019, iar numărul persoanelor care plătesc online cu cardul a crescut cu 14% în acest an față de 2019.

Estimările Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO) arată că sectorul de e-commerce din România va atinge în acest an o cifră de afaceri de 5,5 miliarde euro, în creștere cu 30% față de anul precedent.

„Dacă în anii precedenți, Black Friday-ul ajunsese să reprezinte între 20-30% din vânzările magazinelor online, în 2020 această tendință se va tempera, pe fondul schimbării comportamentului de consum. Românii intră mai des pe site-urile de shopping online, au învățat să compare ofertele, să fie mai atenți la promoțiile din tot timpul anului care, de multe ori, sunt chiar mai bune decât cele de Black Friday”, afirmă analiștii.

În plus, românii sunt mult mai atenți la calitatea produselor, la serviciile de livrare și de garanție și nu mai pun prețul pe primul loc în decizia de cumpărare.

„Oamenii nu mai cad așa ușor în capcana reducerilor false și nu mai cumpără atât de multe produse doar pentru că au un preț redus. Suntem mai atenți la ce cumpărăm, de pe ce site-uri și la ce prețuri, tot mai mulți fiind cei care urmăresc platformele de comparație de prețuri și tendințele din piață”, arată analiza Frames.

SHOPPING-UL DE PE TELEFON, LA MODĂ

Dincolo de prețuri, de produse și de obiceiurile de consum, 2020 va consacra și o altă schimbare majoră în ceea ce privește modul în care românii fac shopping.

2019 a fost primul an în care, potrivit datelor 2Performant, comenzile de Black Friday de pe telefonul mobil le-au depășit pe cele de pe desktop (63.9%), iar procentul din valoarea totală a comenzilor a  trecut de 55.7%.

„2020 va consacra shoppingul pe telefon drept principalul canal de vânzare de Black Friday, în condițiile în care tot mai mulți români au smartphone-uri și au învățat să facă plăți cu telefonul, atât în mediul online cât și în offline. O contribuție semnificativă la această tendință au avut-o și băncile care au lansat, în ultimul an, platforme optime de plăți pe telefon, care au crescut gradul de încredere al clienților în acest tip de tranzacții”, afirmă analiștii de la Frames.

OTP Leasing România, parte din grupul bancar OTP, susține IMM-urile locale prin intermediul programului IMM Leasing, dezvoltat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și Ministerul Finanțelor Publice. În cadrul programului, OTP Leasing va acorda finanțări în leasing financiar pentru achiziția de vehicule utilitare, autobuze și autocare, echipamente mobile și utilaje.

Implicarea în cadrul programului IMM Leasing continuă inițiativele de sprijin pentru relansarea economică a companiilor locale pe care OTP Leasing le-a realizat în decursul acestui an.

Prin intermediul programului sunt acordate garanții în procent de 60% și 80% din partea statului, ținând cont de tipul bunului finanțat prin leasing financiar, subvenții pentru dobândă și pentru alte costuri asociate. Perioadă maximă pentru care se poate solicita finanțarea este de 72 de luni, iar avansul perceput este între 0-20%. Valoarea maximă a bunurilor achiziționate poate fi de 5 milioane lei. Alte avantaje ale programului sunt: nu se plătește comision de rambursare anticipată și există posibilitatea acordării unei perioade de grație cuprinse între 3 și 12 luni.

“Ne-am alăturat programului IMM Leasing având în vedere obiectivul principal al acestei perioade, cel de a rămâne un pilon de sprijin pentru companiile locale, prin soluții avantajoase și personalizate, ce țin cont de contextul economic și de nevoile domeniilor pe care le finanțăm. Acest demers este o continuare a celorlate proiecte pe care le-am inițiat în aceste ultime luni, precum moratorii private și publice, campanii speciale cu perioade de grație prelungite sau inițiative digitale. IMM Leasing vine cu avantaje atât de ordin financiar pentru IMM-uri, cât și cu posibilități adiacente de dezvoltare: de a continua să păstreze sau chiar să creeze noi locuri de muncă, să își achiziționeze echipamente sau utilaje moderne și să își reînnoiască flotele pentru vehiculele comerciale. Toate aceste beneficii pot aduce și mai multă valoare activității și contribuie la sănătatea economică a IMM-urilor locale”, a subliniat Toni Tătaru (foto), CEO OTP Leasing.

Pentru a beneficia de acest tip de finațare, IMM-urile trebuie să îndeplinească câteva criterii de eligibilitate. Asfel, printre acestea se regăsesc: companiile trebuie să facă dovada că sunt IMM-uri, conform legislației în vigoare, nu au restanțe la bugetul de stat și realizează activități din domeniile eligibile pentru acest program. OTP Leasing va acorda aprobarea inițială pentru dosarul de leasing financiar și va gestiona relația cu FNGCIMM pentru a obține acordul final de contractare.

IMM-urile locale pot consulta ghidul IMM Leasing realizat de OTP Leasing și pot aplica accesând platforma www.imm.otp-leasing.ro

Despre OTP Leasing

OTP Leasing a fost înfiinţată în anul 2007 şi face parte din grupul OTP Bank, acţionarii majoritari fiind OTP Bank România şi Merkantil Bank Ungaria (parte a Merkantil Ungaria). OTP Leasing România oferă pentru persoane juridice un portofoliu variat de produse de leasing financiar, destinat achiziției de autoturisme, vehicule comerciale și echipamente. Compania are sucursale în București, Iași, Brașov, Timișoara și Cluj. OTP Leasing cooperează cu companii de pe întreg teritoriul României.

OTP Bank România, subsidiară a OTP Group, este un furnizor integrat şi auto-finanţat de servicii financiare. Cu o abordare definită prin responsabilitate, angajament şi profesionalism, OTP Bank România înțelege nevoile clienților şi contextul actual al pieţei şi este un partener de încredere în furnizarea de servicii financiare. Banca ocupă locul 9, în funcție de active, în clasamentul jucătorilor bancari din România, din decembrie 2018.

OTP Group are peste 70 de ani de activitate în sectorul financiar din Europa Centrală și de Est, în timp ce subsidiara din România a acumulat 16 ani de prezență de piața locală. Promovând inovația, creșterea stabilă și servicii financiare integrate, OTP Group a devenit un jucător dominant pe piața Europei Centrale și de Est și este considerat un grup bancar important chiar și la scară europeană. Comunitatea de aproximativ 36 de mii de angajați deservește zilnic aproape 19 milioane de clienți din 12 țări.

Trei din cinci angajatori români (58,2%) se așteaptă ca în această perioadă dificilă, generată de pandemia de Covid-19, angajații să dezvolte rapid noi abilități, cum ar fi cele digitale, potrivit unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs, iar alți aproape 51% mizează pe disponibilitatea salariaților de a prelua și alte responsabilități decât cele din fișa postului.

Comparativ cu perioada anterioară Covid-19, pentru 44,5% dintre companii contează acum mai ales flexibilitatea celor din echipă privind responsabilitățile pe care le au, în timp ce 36% dintre angajatori se așteaptă la o adaptabilitate mai mare a acestora la schimbările prin care trece compania. De altfel, 40% dintre companiile respondente la sondajul BestJobs spun că păstrează echipa intactă în perioada următoare, în timp ce 27% vorbesc despre restrângere de activitate și disponibilizări de până la maxim 10% din personal.

În ceea ce privește evoluția numărul de angajați din martie, de când a început criza Covid-19, și până în prezent, aproape două treimi dintre companiile sondate (64%) spun că și-au menținut același număr de angajați sau chiar au mărit echipa (18%) pe fondul creșterii anumitor activități din companie.

În rândul candidaților pentru poziții noi, principalele abilități și competențe pe care companiile le caută și pe care pun mai mult accent sunt adaptarea la contextul actual al pieței muncii și al companiei (64,54%), ușurința în a se integra mai rapid în echipă, în contextul limitării interacțiunii sociale (53%), flexibilitate în ceea ce privește locul de desfășurare al activității, de la sediul companiei sau de acasă (31%), dar și abilități antreprenoriale (28%) sau competențe noi (21%).

Interviurile de angajare se desfășoară și ele preponderent online (70%), iar în acest context angajatorii români observă că interesul candidaților a crescut, fiind înregistrate cu până la 48% mai multe aplicări la joburi, față de perioada ianuarie-martie.

Salariile se mențin la un nivel similar cu perioada anterioară declanșării pandemiei

În cea mai complicată perioadă de după criza financiară din 2009, 57% dintre companii spun că nivelul salarial s-a păstrat, comparativ cu perioada anterioară declanșării pandemiei de coronavirus.

Mai bine de jumătate dintre companii spun însă că nu vor adăuga noi beneficii extrasalariale în această perioadă, în timp ce 12% dintre respondenți oferă salariaților noi beneficii, precum ședințe de coaching pentru dezvoltarea personală și profesională.

Sondajul a fost efectuat în perioada 01-22 octombrie 2020, pe un eșantion de 220 companii mici, medii și mari din România.

Conform datelor comunicate de catre DRPCIV (Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor), in luna septembrie a.c au fost inmatriculate in Romania 14.077 autovehicule noi (autoturisme si vehicule comerciale, autocare si speciale), cu 13,9% mai multe decat in luna similara a lui 2019.

Dintre acestea, 12.523 au fost autoturisme noi (Fig. nr. 1), a caror crestere fata de luna octombrie 2019 (cand au fost inmatriculate 10.649 unitati), este de 17,6%. Cu toate
acestea, ca urmare scaderilor inregistrate in perioada martie-august, pe ansamblul celor 10 luni din 2020, se inregistreaza o scadere generala de 27,9%.

Top-ul 5 pe marci in luna octombrie : Dacia 4.047 unitati, Renault 1.088 unitati, Skoda 913 unitati, Volkswagen 869 unitati si Ford 721 unitati.

In schimb, la categoria autoturisme rulate, cele 37.449 unitati inmatriculate in luna octombrie 2020 sunt cu doar 10,3% mai putine decat in luna similara din 2019, ceea ce genereaza pe ansamblul primelor 10 luni din 2020 un volum total de 313.149 unitati, corespunzator unei scaderi totale de doar 15,6% fata de aceeasi perioada din 2019.

In ceea ce priveste inmatricularile de vehicule comerciale noi (LCV, HCV, Minibus si Bus), dupa un volum de 1.554 unitati, inregistrat in luna octombrie 2020 (-8,9 fata de oct 2019), rezulta, totusi, o scadere generala pe ansamblul anului 2020 de 33,3%.

În anul 2011 românii au fost obligați să achite o „taxă” de cogenerare pentru fiecare MWh consumat, cu scopul finanțării construcției de noi centrale/modernizarea celor existente, care să aibă o eficiență superioară și astfel să ajungă să producă energie electrica și termică mult mai ieftină în viitor, respectiv să se ajungă ca într-un termen de cca. 5-10 ani costurile cu energia să fie mai mici și consumatorii să ajungă să plătească mai puțin.

Cu alte cuvinte consumatorii plăteau o sumă de bani în avans, se înlocuiam/modernizau centralele existente, cu unele care vor consuma mult mai puțin și astfel efortul consumatorilor era răsplătit prin faptul că vor plăti mai puțin în viitor.

Un principiu sănătos.

Dar ce avem astăzi la 9 ani de la introducerea „taxei” de cogenerare:

• foarte puține centrale de cogenerare care să aducă speranța unei facturi mai mici în viitor sau chiar siguranța accesului la energie termică;
• prețurile energiei electrice pentru populație au crescut în aceeași perioadă pentru populație cu 48,58%;
• valoarea „taxei” de cogenerare s-a triplat în cei 9 ani de la introducerea ei.

Astfel, de la 1 noiembrie 2020 „taxa” de cogenerare crește de la 19,14 lei/MWh (16,09 lei/MWh fără TVA) la 28,97 lei/MWh (24,25 lei/MWh fără TVA).

Ponderea „taxei” de cogenerare în factura unei case cu un consum mediu lunar de 120KWh era înainte de 1 noiembrie 2020 de 3% și va ajunge în prezent la 3,75%, respectiv ridică valoarea facturii lunare pentru o casă cu 0,8%.

Valoarea creșterii facturii de energie electrică nu este mare, în schimb impactul „deturnării” banilor „investiti” de consumatori pentru un viitor mai bun (siguranța aprovizionării și speranța unor prețuri mai mici la energie electrică), prin construirea unor centrale de înaltă eficiență se va răsfrânge puternic asupra acestuia.

Specularea unor articole din Directiva Europeana privind producerea de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență (Directiva 2004/8/CE), care a permis continuarea „subvenționării mascate” (interzisă de practicile Uniunii Europene) a sistemului de producție a energie termice, prin această „taxă” de cogenerare de pe facturile consumatorilor.

Directiva Europeană prevedea dezvoltarea de centrale de cogenerare cu randamente de 75-80%, respectiv centrale în care costurile cu combustibilul se reduce de 2,5 ori, permitțând astfel posibilitatea reală de scădere a prețului energie electrice și energie termice (randamentul CET urilor romanesti vechi fiind estimată în unele lucrări la cca 30%).

Lipsa căldurii, lipsa apei calde, prețurile tot mai ridicate la energie și căldură, sunt un efect direct și al acestor acțiuni care făceau să pară că totul este bine și frumos.

După 9 ani de „investit” (construcția unor centrale de cogenerare de înaltă eficiență), consumatorii nu regăsesc obiectivele acestea, dar sunt și vor fi răsplătiți cu taxe tot mai mari, deoarece și problemele sunt tot mai mari.