Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru
Inginerie Electrică ICPE-CA București anunță că „își mobilizeză resursele
științifice și tehnice în sprijinul eforturilor la nivel național pentru
identificarea de soluții inovatoare pentru managementul epidemiei de
coronavirus. Pentru a susține acoperirea acestei nevoi urgente, ICPE-CA își
coordonează eforturile în parteneriat cu instituții de cercetare
similare, agenți economici sau autoritățile abilitate și pune în slujba
comunității cunoștințele, expertiza și infrastructura pentru a identifica noi
soluții pentru combaterea, prevenirea sau tratarea îmbolnăvirilor cu
coronavirus”. Câteva concretizări:
– colaborare cu
INCD Turbomotoare Comoti, cu alte institute naționale de cercetare și
universități pentru dezvoltarea unui sistem de ventilație mecanică destinat
tratării persoanelor infectate cu Covid-19
– parteneriate cu agenți economici
pentru producția de echipamente specifice folosind infrastructura proprie de ultimă generație pentru
prototipare rapidă de tip imprimantă 3D
– parteneriat cu S.C. MGM Star Construct SRL pe baza experienței în domeniul nanomaterialelor și tehnologiilor avansate, prin ofertă de „soluții pentru funcționalizarea antimicrobiană și cu potențial antiviral a măștilor și instrumentarului medical prin depunerea de straturi subțiri nanostructurate”.
Agenţii economici din județul Ilfov anunță că dețin 367 locuri de muncă
vacante, aflate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Ilfov: 123 – pentru studii superioare, 132 – pentru studii medii, 29 – pentru
muncitori calificaţi, 83 – pentru muncitori necalificaţi.
Oferta este pentru
șef agenție comercială, inginer sisteme de securitate, specialist marketing, asistent
manager, barman, faianțar, menajeră, paznic etc.
Condiţii de angajare,
valabilitatea ofertei, informaţii despre fiecare loc de muncă: la sediul AJOFM
Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon
(021)332.37.08/105,pe site-ul AJOFM
Ilfov sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Patronatul Tinerilor Intreprinzatori din Romania (PTIR) face apel la
solidaritate pentru depasirea crizei economice provocate de pandemia COVID-19.
Criza economica va putea fi ameliorata si depasita doar printr-un efort comun
al tuturor factorilor implicati: Guvern, institutii publice, institutii financiare,
antreprenori si angajati.
Salutam masurile recente adoptate de Guvern pentru sustinerea companiilor si angajatilor acestora, masurile privind somajul tehnic si programul IMM Invest, insa este necesara intreprinderea de eforturi suplimentare din partea tuturor stakeholderilor.
Astfel, PTIR a realizat un set de recomandari pentru sprijinirea mediului de afaceri.
Recomandari
pentru Guvern:
Asigurarea resurselor financiare pentru sprijinirea mediului de afaceri pe perioada starii de urgenta, dar si ulterior incheierii acesteia, pentru revenirea economica;
Pregatirea unor investitii majore care vor asigura venituri pentru IMM-uri si vor conduce la relansarea economiei;
Asigurarea platilor pentru beneficiarii programelor guvernamentale de finantare;
Asigurarea existentei pe piata din Romania a echipamentelor de protectie impotriva COVID-19 la preturi decente (masti, dezinfectanti, manusi etc.), acestea fiind absolut necesare pentru protectia angajatilor si continuarea activitatilor economice;
Sustinerea agentilor economici care produc biocide, produse de protectie medicala, echipamente medicale si simplificarea procedurilor de obtinere a avizelor necesare comercializarii acestora, in vederea asigurarii necesarul intern din producţie proprie si reducand in acest fel dependenta de furnizorii externi.
Recomandari
pentru institutiile publice:
Acceptarea documentelor in format electronic, evitand astfel contactul fizic si economisind timp pentru antreprenori;
Asigurarea suportului tehnic dedicat contribuabililor prin linie telefonica functionala (la care sa raspunda operatorii);
Comunicarea publica a modalitatilor de transmitere a documentelor si de depunere a declaratiilor pe perioada starii de urgenta;
Comunicarea publica a datelor si modalitatilor de contact pe perioada starii de urgenta;
Amanarea termenelor de depunere a declaratiilor fiscale si a bilanturilor.
Recomandari
pentru institutiile financiare:
Sprijinirea IMM-urilor, in special a propriilor clienti, prin instrumente financiare, astfel incat acestea sa supravietuiasca crizei economice si sa poata relua activitatea ulterior, ramanand clienti fideli pentru o perioada lunga de timp;
Flexibilizarea conditiilor si a criteriilor de acordare a creditelor, avand in vedere ca acestea pot fi garantate de stat intr-un procent de 80-90%;
Oferirea de consultanta telefonica antreprenorilor in ceea ce priveste optiunile de finantare pe care le pot accesa;
Dezvoltarea si operationalizarea de solutii de amanare a ratelor sau de restructurare a creditelor firmelor afectate de criza pandemiei COVID-19.
Recomandari
pentru antreprenori
Continuarea activitatii economice cu asigurarea tuturor masurilor de protectie pentru angajati (echipament de protectie, pastrarea distantei, asigurarea rezervelor de dezinfectant/sapun, asigurarea transportului domiciliu – loc de munca). Astfel angajatii se vor simti in siguranta, mentinand productivitatea la un nivel inalt;
Asigurarea tuturor masurilor de protectie pentru clienti si furnizori, in special in cazurile in care exista contact direct cu acestia;
Identificarea unor alternative de continuare a activitatii, cum ar fi: munca de acasa, munca in schimburi – in masura in care acestea sunt posibile;
Transformarea digitala a afacerii, aceasta fiind mutata on-line, pentru domeniile de activitate care permit acest lucru;
Mentinerea angajatilor pe o perioada cat mai mare, daca cash-flow-ul firmei permite acest lucru. Daca nu este posibila mentinerea integrala a angajatilor, recomandarea este sa se reduca partial norma de lucru, fiind foarte importanta mentinerea acestora pe termen lung;
Introducerea angajatilor in somaj tehnic, pe perioada starii de urgenta, dar doar daca nu exista alternative pentru mentinerea acestora activi;
Informarea angajatilor cu privire la situatia firmei, acestia resimtind un stres cu privire la incertitudinea locului de munca;
Comunicarea cu partenerii de afaceri (clienti, furnizori, banci etc) cu privire la respectarea termenelor de plata si a termenelor de livrare, inspirand incredere si profesionalism;
Plata la timp a impozitelor si contributiilor, in masura posibilitatilor;
Identificarea unor surse de finantare pentru asigurarea continuitatii afacerii (capital propriu, credite bancare, credit furnizor etc.);
Realizarea de donatii si sponsorizari catre spitale si organizatii implicate direct in lupta impotriva COVID-19.
Recomandari
pentru angajati
Sprijinirea antreprenorilor prin respectarea programului de lucru, indeplinirea sarcinilor primite si intelegerea situatiei economice a firmei;
Respectarea normelor de protectie si igiena atat la locul de munca, dar si in afara acestuia, asigurand astfel atat protectia proprie, cat si a colegilor;
Respectarea traseului domiciliu – loc de munca;
Informarea angajatorului cu privire la anumite probleme care pot afecta desfasurarea activitatii (stare de sanatate, altele).
9
aprilie 2020 – Românii cheltuie din ce în ce mai mult pentru aprovizionarea cu produse
alimentare, luând în considerare cifrele de afaceri realizate de retailerii
locali în ultimii 10 ani, iar situația actuală va contribui la o creștere și
mai spectaculoasă a acestei industrii.
Astfel, cifra de afaceri a retail-ului alimentar
din România a fost de 107 miliarde de lei în 2018, cu aproape 67% mai
mare decât nivelul din 2009 și 9,6% față de 2017, potrivit celei mai recente
analize KeysFin.
Mai mult, specialiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 112 de
miliarde de lei în 2019, pentru ca în 2020, ritmul de creștere să se dubleze
cel puțin, la aproape 125 de miliarde de lei, pe fondul panicii
cumpărătorilor din ultimele săptămîni, care s-au temut de dispariția anumitor
produse și au lăsat goale rafturile multor magazine.
„Dublarea ritmului de creștere va
duce la un maximum istoric pentru retailul alimentar, unul dintre segmentele
cel mai puțin afectate de pandemie. Cu toate acestea, retail-ul alimentar este o piață dictată de
jucătorii mari, iar magazinele mici rezistă
în general doar când acoperă cererea în puncte în care cei mari nu ajung. În
perioada următoare, micii întreprinzători vor avea mai multe șanse de
reușită dacă vor primi susținere din
partea autorităților și dacă românii își vor schimba obiceiurile de consum, alegând
să cumpere mai multe produse românești și din
mai multe formate de magazine, atât hypermaket-uri sau alte formate ale
retail-ului alimentar modern, cât și magazine mici, ale unor comercianți locali“,
a declarat Roxana Popescu, Managing Director al
KeysFin, unul din cei mai importanți
furnizori de soluții de business information din România.
TOPUL COMPANIILOR DIN RETAIL-UL ALIMENTAR
În 2018, cele mai mari 10 companii din retail-ul alimentar au avut o cifră
de afaceri cumulată de 57 de miliarde de lei, generând peste 53% din cifra de
afaceri totală a industriei.
Liderul pieței de retail alimentar continuă să fie KAUFLAND ROMANIA SCS, cu o cifră de afaceri de 10,9 miliarde
de lei și o cotă confortabilă de piață de peste 10%. Compania germană este și
cel mai profitabil jucător din piață, înregistrând un profit net de 788
milioane de lei, cu 18% mai mult decât în 2017, și, totodată. reprezintă cel
mai mare contributor* la bugetul statului: 233 milioane de lei în 2018.
În clasamentul companiilor din retail-ul alimentar după cifra de afaceri,
s-a produs o rocadă în top cinci, astfel că LIDL DISCOUNT SRL a urcat pe locul al doilea, înaintea CARREFOUR ROMÂNIA SRL, care se claseză pe poziția a treia, iar AUCHAN ROMÂNIA SA este înlocuit pe locul 4 de PROFI ROM FOOD SRL, care ajunge pentru prima dată în acest top.
Primii 5 jucători ai industriei de retail alimentar de au contribuit cu aproape
660 de milioane de lei la bugetul statului în 2018, ceea ce constituie 42% din
totalul de 1,6 miliarde de lei din industrie.
Industria de retail alimentar număra peste 229 mii de angajați în
2018, dintre care cei mai mulți lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL, respectiv 13.578 din aceștia.
CREȘTERE DE PESTE 220% A PROFITULUI NET ÎN ULTIMII 10 ANI
Creșterea afacerilor din retail-ul
alimentar a fost însoțită și de o evoluție accentuată a profitabilității. În
2018, profitul net al companiilor din domeniu a înregistrat o creștere
cu 8% în comparație cu anul precedent și
a fost cu 224% mai mare decât în 2009,
însumând aproape 3,8 miliarde de lei. Primii 5 jucători au înregistrat
cumulat un profit net de 1,8 miliarde de lei, ceea ce a constituit 47,5% din
total, în 2018.
Rezultatul net (profit minus pierdere netă) s-a îmbunătățit
semnificativ de la o pierdere de peste un miliard de lei în 2011, la un
rezultat net pozitiv de 2,6 miliarde de lei înregistrat la nivelul
anului 2018.
COMERȚUL E PE PLUS, DAR MICILE AFACERI
PE MINUS
Dintre cele aproape 55.000 de companii analizate, mai puțin de
jumătate 23,9 mii (43%) au obținut profit, 20,3 mii (37%), fiind
în pierdere, iar restul având un rezultat nul în 2018.
În ceea ce privește numărul firmelor din retailul alimentar, acesta a
scăzut cu 2,2% în comparație cu anul 2017 și cu 14% față de 2009, ajungând la 54,9 mii de companii în 2018, potrivit
datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Analiștii KeysFin estimează
că procesul de consolidare a industriei a continuat în 2019, iar pandemia de
COVID 19 va contribui la accentuarea acestuia în 2020.
Retailul alimentar va fi însă la
nivel agregat unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie alături
de Farma, Sănătate&asistența socială, IT&C, Agricultură (dependentă însă de condițiile meteo) și
distribuitorii de energie&gaze și cei de apă& salubritate. Potrivit
datelor Registrului Comerțului, în România cel mai mare număr de companii
suspendate s-a înregistrat în 2009, când 134 mii firme au apelat la această
procedură. În 2019 numărul de companii suspendate a scăzut cu 22% față de 2018
și a fost cu 90% sub maximul istoric, ajungând la 14 mii.
La nivelul întregii economii, pentru primele două luni din 2020, datele furnizate
de Registrul Comerțului indică o scădere a numărului de suspendări cu 37%
comparativ cu anul 2019, la 2.216 companii.
Mai mult, luând în considerare informațiile centralizate de analiștii
KeysFin până în acest moment, în primul trimestru din 2020, inclusiv luna
martie, numărul de suspendări s-a situat în apropierea nivelului din aceeași în
perioadă a anului trecut, respectiv la aproximativ 4.200 de companii (cele mai
multe din comerț, activități profesionale și industria prelucrătoare), ceea ce
arată că antreprenorii români nu s-au grăbit să-și suspende imediat
activitatea. Cu toate acestea, analiștii KeysFin
estimează că numărul suspendărilor va crește semnificativ în trimestrul al
doilea.
ROMÂNII, INIȚIAL MAI SPERIAȚI DE LIPSA ALIMENTELOR DECÂT DE CORONAVIRUS
Pandemia de Coronavirus a adus cu ea o cerere
crescută pentru produsele de bază, la care retailerii locali s-au adaptat rapid
prin suplimentarea imediată a stocurilor, campanii ample de informare, prevenție
și responsabilizare a populației (prin intermediul spoturilor radio, la
televizor, mesaje online, dar și în magazine, prin signalistică amplasată pe
podea, geamuri și în zonele de trafic). ) și prin eforturi crescute de
igienizare a spațiilor. În plus, retailerii au mizat și pe dezvoltarea
accentuată a unui segment devenit esențial peste noapte: comerțul online cu
livrare la domiciliu.
Cu toate acestea, cererea crescută de produse a dus inițial
și la creșterea prețurilor. Astfel, potrivit unei analize realizate de
Consiliul Concurenței în martie, pe baza datelor din Monitorul Prețului,
salamul, roșiile proaspete, laptele și merele s-au scumpit cel mai mult în luna
martie a acestui an. Astfel, dacă un litru de lapte costa 3,94 lei în decembrie
2019, acesta ajunsese să coste 4,95 lei în 23 martie 2020.
Marii retaileri au reacționat rapid la sesizările
clienților cu privire la scumpiri și au făcut un angajament de a plafona
prețurile la produsele de bază. Primul a fost CARREFOUR ROMÂNIA care a anuțat
recent că plafonează prețurile pentru 500 de produse de bază până de Paște,
fiind urmat de MEGA IMAGE.
*Sunt incluse: cheltuielile cu
asigurările sociale și protecția socială, impozitul pe profit, cheltuielile cu
alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, alte impozite neprezentate la
elementele de mai sus și impozitul specific unor activități.
Notă: Analiza KeysFin
are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de
companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu
principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4639 (Comerț cu
ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun), 4711 (Comerț
cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse
alimentare, băuturi si tutun), 4721 (Comerț cu amănuntul al fructelor si
legumelor proaspete, in magazine specializate). Toate cifrele sunt exprimate în
lei iar datele au fost extrase la începutul lui 2020. Estimările au la bază
rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.
Indicatorul de Incredere Macroeconomica a scazut in luna martie
In luna martie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei
CFA Society Romania a scazut fata de luna anterioara cu 27,7 puncte pana la
valoarea de 20,8 puncte, cea mai mica valoare din iulie 2012 (fata de aceeasi
luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 14,1 puncte). Aceasta evolutie
s-a datorat in special componentei de conditii curente a Indicatorului.
Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut,
in contextul crizei generate de coronavirus, fata de luna anterioatra cu 57,5
puncte (record istoric), pana la valoarea de 13,1 puncte, cea mai mica valoare
din august 2012 (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul
conditiilor curente a scazut cu 34,0 puncte). Indicatorul anticipatiilor a scazut
cu 12,8 puncte pana la valoarea de 24,7 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior,
Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 4,2 puncte).
In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON,
aproximativ 95% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in
urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a
anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9370, in timp ce pentru orizontul
de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9954.
Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul
de 12 luni (aprilie 2021/aprilie 2020) a inregistrat o valoare medie de 3,79%.
Sunt de remarcat anticipatiile de majorare a
primei de risc a Romaniei, aproximativ 87% dintre participanti prevazand o
crestere a pretului CDS cu scadenta de 5 ani. De asemenea, peste 63% dintre
participanti considera preturile proprietatilor imobiliare din marile orase ca
fiind supraevaluate.
In luna martie se observa o majorare, chiar
dublare a abaterii medii patratice a raspunsurilor la intrebarile cantitative,
ceea ce arata o incertitudine ridicata in randul participantilor cu privire la
evolutia viitoare a parametrilor economici.
In cadrul sondajului pentru luna martie 2020
au fost adaugate si doua intrebari suplimentare, cu privire la:
Impactul economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondentilor
(48%) anticipand ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul IV al
anului;
Deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020: valoarea medie a
anticipatiilor este 6.5%.
Indicatorul de Incredere Macroeconomica, a
fost lansat de catre Asociatia CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator
prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile
analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un
orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul
include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente
macroecnomice.
Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde
atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata
perceptia grupului de analisti membri ai Asociatiei CFA Romania privind
evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si
riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile
cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.
Sondajul este realizat in ultima saptamana a
fiecarei luni iar participantii sunt membri ai Asociatiei CFA Romania si
candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.
Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia
valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia
romaneasca) si este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:
Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
Anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de
afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si
evolutia averii personale la nivel de economie.
Pe langa intrebarile necesare pentru calculul
Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile,
tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de
dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile
macroeconomice globale si pretul petrolului.
Titlul CFA® este unul dintre cele mai prestigioase din lume in randul
profesionistilor din domeniul financiar. Administrat de catre CFA Institute,
programul CFA este un program post-universitar, care pregateste si testeaza
candidatii in domeniul eticii si standardelor profesionale, analizei situatiilor
financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei si evaluarii
diverselor instrumente financiare si de investitii.
Astazi, in lume exista peste 170.000 de
detinatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliati la cele 159 societati
membre ale CFA Institute.
Candidatii pentru titlul CFA® trebuie sa promoveze o serie de trei examene
cu frecventa anuala. Fiecare examen presupune cca. 250-300 de ore de studiu
individual. In plus, sunt necesari 4 ani de experienta
profesionala relevanta in domeniul financiar, precum si aderarea la un cod de
standarde etice si profesionale stricte.
Asociatia
CFA Romania este organizatia
profesionistilor in investitii din Romania, detinatori ai titlului Chartered
Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). Asociatia
CFA Romania este una dintre cele peste 159 de societati
membre ale CFA Institute, si are misiunea de a promova interesele
specialistilor in investitii si de a mentine standarde ridicate de integritate
si excelenta profesionala.
In prezent, Asociatia CFA Romania are 250 de membri, detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice etc.
Termeni si conditii
Nici una dintre informatiile prezentate in cadrul acestui
material nu trebuie interpretata ca o invitatie sau recomandare de a
achizitiona sau de a dispune de orice produs, sau de a va angaja in orice alta
tranzactie, sau consiliere in domeniul investitiilor, in domeniul juridic sau
in oricare alt domeniu. Informatia care se regaseste in cadrul acestui material
este prezentata numai in scop informativ. Informatia prezentata este foarte
generala si este posibil sa nu fie relevanta in cazuri individuale concrete. Asociatia
CFA Romania nu da o garantie asupra gradului de corectitudine si complexitate a
informatiilor prezentate in acest material.
Xiaomi, lider global în domeniul tehnologiei, donează zeci de mii de măști de protecție către Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” pentru a contribui la eforturile pe care România le face în a stopa răspândirea epidemiei de coronavirus.
După informațiile referitoare la dezvoltarea
pandemiei în România și la creșterea numărului de persoane infectate, Xiaomi a
decis să se implice.
Containerele livrate în România către Spitalul Clinic de Copii
„Dr. Victor Gomoiu” din capitală au venit însoțite de un mesaj al companiei
Xiaomi “Umanitatea începe în noi odată cu dezinteresul”, aparținând poetului,
prozatorului și jurnalistului român Mihai Eminescu.
În România Xiaomi are o comunitate
puternică de Fani Mi. Cu acest gest simbolic dorim să le arătăm aprecierea
noastră, printr-un gest de susținere și de solidaritate. Sperăm ca echipamentele
trimise să ajute în a stopa răspândirea acestui virus în România – a spus Shou Zi Chew, chief financial officer și
președinte al Xiaomi International.
Mai multe detalii despre suportul acordat de Xiaomi
țărilor afectate aici.
Formalitățile
vamale de import s-au realizat de către Fundația Vodafone România și cu
sprijinul Fundației pentru Copii Ronald Mc’Donald.
***
Despre Xiaomi
Xiaomi Corporation a
fost fondată în aprilie 2010 și listată pe tabloul principal al Bursei de
valori din Hong Kong la 9 iulie 2018 (1810.HK). Xiaomi este o companie de
internet, telefoane inteligente și harware inteligent, conectate printr-o
platformă IoT.
Xiaomi își
construiește în mod constant imaginea pe baza relațiilor cu utilizatorii.
Compania caută mereu soluții inovatoare, punând calitatea și performanța pe
primul loc. Xiaomi creează produse fascinante la prețuri juste, pentru a le
oferi tututor posibilitatea de a se bucura de o viață mai bună prin tehnologie
inovatoare.
În acest moment Xiaomi
este al patrulea cel mai mare brand de telefoane inteligente la nivel mondial,
și a creat cea mai mare platformă IoT pentru utilizatorii săi, cu peste 213 de
milioane de dispozitive inteligente conectate la această platformă, în afară de
telefoane și laptopuri. Produsele Xiaomi sunt prezente în peste 90 de piețe din
întreaga lume și este un jucător de top în majoritatea dintre acestea.
În iulie 2019, Xiaomi
a fost listatǎ pentru prima dată în Fortune Global 500, ocupând locul 468 între
celelalte companii prezente în top, și locul 7 la categoria Servicii Internet
și Retail. De asemenea, este cea mai tânără companie din topul Global 500 din
2019.
București, 9 aprilie 2020:
Într-un context volatil generat de epidemia de Covid-19, piața locală de real
estate ar putea fi afectată în acest an de posibila depreciere a monedei
naționale. Deprecierea a fost mică până acum în România, de puțin peste 1% în
raport cu euro în ultimele luni, comparativ cu alte țări din regiune, precum
Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, unde monedele s-au depreciat cu până la
10% în raport cu euro. Dacă leul s-ar confrunta cu o evoluție similară, costul
închirierii unei proprietăți ar crește substanțial, ducând la costuri
suplimentare de până la 25.000 euro pe an pentru un spațiu de 1.000 mp de
birouri din București, cu taxele de servicii incluse, potrivit estimărilor
consultanților Colliers International.
Pandemia de Covid-19 este așteptată să provoace efecte negative
în diverse sectoare economice la nivel global, inclusiv în real estate. O
provocare specială cu care se confruntă jucătorii din segmentul comercial al
pieței de imobiliare din Europa Centrală și de Est este plata chiriilor și
taxelor de servicii în raport cu euro, ceea ce ar putea duce la dificultăți.
Situația este delicată în special pentru Cehia (coroana cehă – CZK), Polonia
(zlotul polonez – PLN) și Ungaria (forintul maghiar – HUF), unde monedele
naționale au scăzut în raport cu euro cu procente cuprinse între 7% și 10%.
”Evoluția monedei naționale nu este atât de pesimistă în
România, unde leul a scăzut cu doar 1,3% în raport cu euro în perioada dintre
mijlocul lunii februarie și finalul lunii martie. Asta nu înseamnă mult pentru
chirii acum, dar situația trebuie pusă într-un context mai larg, moneda
românească scăzând constant în ultimii cinci ani, în timp ce alte monede
regionale au fost mai puțin dinamice. Față de acum cinci ani, leul s-a
devalorizat cu 9%, prin comparație cu 11% în cazul PLN și 17% în cazul HUF, ultimele
două marcând mare parte din depreciere în 2020”, spune Silviu Pop, Head of
Research la Colliers International, care a analizat diverse scenarii privind
evoluția monedei naționale și posibilul impact asupra pieței de real estate.
Având în vedere dezechilibrele interne mai ridicate cu
care se confruntă România, mulți analiști nu exclud posibilitatea unei
deprecieri mai mari pentru moneda națională în acest an. În toamna anului
trecut, Fondul Monetar Internațional aprecia că, având în vedere fundamentele
macroeconomice, leul românesc avea loc pentru o depreciere de până la
aproximativ 10%. Așadar, deși pare că direcția pentru leu este de depreciere,
aprecierile FMI fac parte din cea mai pesimistă ipoteză. Merită notat că
principalul scenariu indică o scădere mult mai mică, sondajele realizate de CFA
Society România în rândul analiștilor financiari din țară indicând un raport
mediu de 4,94 lei pentru un euro într-un orizont de 12 luni.
„Într-un asemenea scenariu extrem de depreciere de 10% a
leului față de euro, costurile imobiliare ar crește cu echivalentul a 25 de
euro pe metru pătrat pe an la valoarea actuală a cursului, ceea ce ar însemna o
creștere semnificativă mai ales în contextul actual. În teorie, acest cost ar
trebui acoperit doar de către chiriaș, dar circumstanțele extraordinare din
piață înseamnă că proprietarii, în special din zonele de retail și birouri, nu
sunt într-o poziție dominantă pentru a putea negocia”, adaugă Silviu Pop.
În consecință, noi tipuri de angajamente ar putea fi
stabilite între proprietari și chiriași. Proprietarii ar putea lua în
considerare scutiri pe termen scurt la plata chiriilor sau inclusiv devansarea lunilor
gratuite de chirie pe care le oferă de obicei la finalul perioadei
contractuale. În același timp, chiriașii ar putea să extindă durata
contractului de închiriere cel puțin pentru a acoperi perioada compromisă.
”În final, sectorul imobiliar va fi un loc mai sărac
pentru toată lumea dacă jucătorii din piață nu reușesc să găsească soluții în
aceste vremuri complicate. Un viitor în care proprietarii de clădiri au prea
puțini chiriași sau unde chiriașii nu pot găsi un spațiu potrivit de închiriat
poate fi evitat dacă și unii și ceilalți reușesc să ajungă la soluții prin care
să se susțină reciproc în aceste vremuri dificile, contribuind astfel la
accelerarea procesului de recuperare atunci când situația actuală se va
încheia”, conchide Silviu Pop, Head of Research la Colliers International.
Despre Colliers International
Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX:
CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanței imobiliare și
al managementului investițiilor. Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000
de specialiști întreprinzători lucrează împreună pentru a oferi consultanță și
servicii de specialitate pentru a maximiza valoarea proprietății pentru
chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră
experimentată de management, care deține aproximativ 40% din capitalul nostru,
a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. În 2019,
veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de
dolari inclusiv afiliații), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari.
Pentru mai multe detalii despre Colliers International puteți accesacorporate.colliers.com sau ne puteți urmări pe Twitter@Colliers șiLinkedIn.
Pentru marea majoritate a românilor, epidemia de Coronavirus înseamnă o schimbare radicală a stilului de viață, a percepțiilor asupra vieții în general și o reconsiderare a valorilor personale.
În cel mai recent studiu MKOR, se evidențiază impactul epidemiei de Coronavirus în România și atitudinile populației legate de aceste schimbări
Distanțarea socială
Limitarea posibilității de liberă mișcare este resimțită de 69% dintre români, și a condus la schimbarea planurilor personale (44%) și profesionale (18%), mai ales a celor legate de călătorii.
Obiceiuri de zi cu zi
Aproape toți românii (98%) și-au schimbat obiceiurile de zi cu zi, ca răspuns la epidemia de Coronavirus (COVID-19). În această perioadă, 82% se spală și se dezinfectează mai des pe mâini, iar 75% evită spațiile publice, ieșind afară doar pentru drumurile de strictă necesitate. Mai mult, 46% dintre persoane își iau măsuri de precauție suplimentară, alegând să poarte mască și mănuși atunci când ies din casă.
Obiceiuri de cumpărare
Schimbările de comportament se reflectă și în obiceiurile de cumpărare, aproape jumătate dintre români alegând să reducă cheltuielile la minim (49%), gândindu-se de două ori înainte de a face o cheltuială (42%). În plus, 30% se îndreaptă către cumpărăturile online zilele acestea, mai mult decât o făceau înainte de epidemia de Coronavirus. Aproximativ 1 din 4 persoane și-au asigurat provizii de mâncare și alte produse de bază pentru această perioadă.
Valori personale
Epidemia de Coronavirus are și un impact pozitiv, în sensul în care mai mulți români își manifestă mai mult grija față de prieteni și familie (37%) ori petrec mai mult timp cu copiii (25%).
Lucrul de acasă
Pentru mai mult de jumătate (56%) dintre românii care au un loc de muncă, lucrul de acasă nu este posibil, din cauza specificului muncii pe care o realizează. După declanșarea epidemiei de COVID-19, 34% dintre angajați și-au adaptat modul de lucru, alegând să lucreze de acasă, fie parțial (22%), fie în totalitate (12%). Acestora li se adaugă alți 9%, care obișnuiau să lucreze de acasă și înainte.
Impact economic
După nici trei săptămâni de la declanșarea restricțiilor ca urmare a epidemiei de Coronavirus, aproape 1 din 4 persoane au suferit deja o reducere a veniturilor. Mai mult, 19% din populația activă a intrat în situație de risc în această perioadă, în urma suspendării temporare a contractului de muncă (8%), a intrării în șomaj tehnic (7%) sau chiar a pierderii locului de muncă (4%).
Încrederea în autorități
Românii învestesc autoritățile statului cu un nivel mediu de încredere față de capacitatea de gestionare a crizei cauzate de epidemia de Coronavirus în România (de 3.84 puncte din 7 maxim posibile).
Perspectivă sociologică asupra studiului
Din analizele noastre, distanțarea socială este înțeleasă, respectată și încurajată puternic de români. Totuși, oamenii sunt conștienți de impactul asupra relațiilor interumane, iar schimbarea radicală a rutinei duce la o stare de confuzie și șoc pentru aceștia.
Dorul de copiii lăsați la bunici, imposibilitatea de a-și vizita membrii familiei, prietenii sau partenerii este dureroasă, dar este recunoscut ca fiind un lucru benefic pentru a trece cât mai repede și cu cât mai puține daune peste această perioadă.
Conștientizarea crizei ce va veni îi determină pe indivizi să pună sub semnul întrebării stabilitatea financiară și să renunțe la micile răsfățuri cu care mulți erau obișnuiți (mersul la mall, la salon, în city-break-uri sau vacanțe). Prioritar devine acum traiul zilnic, cu necesitățile sale.
Importanța prezentului ocupă în aceste momente primul loc în lista priorităților, timpul petrecut cu familia și cei apropiați, sănătatea și bunăstarea acestora fiind cele mai de preț lucruri.
În timp ce femeile tind să pună mai mult accentul pe importanța relațiilor interumane și fac apel la solidaritate și credință, bărbații enunță o perspectivă politico-economică negativă, concentrându-se pe certitudinea unui viitor întunecat, cu multe lacune. Tot ei sunt mai degrabă adepții teoriilor conspirative în legătură cu declanșarea epidemiei și criza economică previzionată.
Când vine vorba despre atitudinea autorităților față de această situație ieșită din comun, la momentul aplicării chestionarului, majoritatea respondenților erau de părere că regulile puteau fi mai drastice, pentru a fi cât mai eficiente. Amenzile date celor ce încalcă regulile ar trebui să fie mai aspre, iar recomandările autorităților expuse mai autoritar.
„Suntem convinși că acest tip de înțelegere a impactului distanțării sociale va lăsa urme în mentalul colectiv și în societatea de consum, așa cum o cunoaștem. Iar rolul nostru, ca cercetători, este să reflectăm cât mai bine aceste schimbări, așa încât autoritățile, companiile și oamenii să poată lua decizii informate pentru viitor.” a menționat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.
Studiul a fost realizat de MKOR în perioada 26-28 martie 2020, pe un eșantion de 1621 de respondenți, reprezentativ la nivel național pe criterii de gen, vârstă (18+) și distribuție geografică. Nivel de încredere 95%, eroare maximă +/-2.4%.
Comisia a invitat statele membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen să prelungească până la 15 mai restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Experiența statelor membre și a altor țări expuse la pandemie arată că măsurile luate în vederea combaterii răspândirii virusului trebuie să fie aplicate mai mult de 30 de zile pentru a fi eficace.
Comisia invită la adoptarea unei abordări coordonate în ceea ce privește prelungirea, deoarece acțiunea la frontierele externe poate fi eficace numai dacă este pusă în aplicare de toate statele membre ale UE și ale spațiului Schengen la toate frontierele, cu aceeași dată de încetare și în mod uniform.
Restricția de călătorie, precum și invitația de a o prelungi, se aplică „zonei UE+”, care include toate statele membre ale spațiului Schengen (inclusiv Bulgaria, Croația, Cipru și România) și cele 4 state asociate spațiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) – în total, 30 de țări.
Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Toate statele membre au pus în aplicare cu succes măsuri de distanțare socială pentru a limita interacțiunea socială și a încetini răspândirea virusului. Restricția privind călătoriile neesențiale către UE din țările terțe completează aceste măsuri la frontierele externe ale UE. Deși putem vedea primele rezultate încurajatoare, prelungirea restricției de călătorie este necesară pentru a reduce în continuare riscurile de răspândire în și mai mare măsură a bolii. Nu ar trebui să lăsăm ușa deschisă atunci când ne protejăm casa.”
Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a adăugat: „Situația actuală ne obligă să solicităm prelungirea restricției privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate că acțiunea coordonată este esențială la frontierele externe, trebuie să colaborăm și la frontierele interne pentru a ne asigura că piața noastră internă continuă să funcționeze în mod corespunzător și că produsele esențiale, cum ar fi alimentele, medicamentele și echipamentele de protecție, pot ajunge la destinație fără întârziere. Vom continua să sprijinim statele membre în toate aceste direcții de acțiune.”
Evaluarea efectuată de Comisie cu privire la situația actuală indică o creștere continuă a numărului de noi cazuri și decese în întreaga UE, precum și propagarea pandemiei în afara UE, inclusiv în țări din care, de obicei, milioane de persoane călătoreau către UE în fiecare an. În acest context, prelungirea restricției de călătorie este necesară pentru a reduce riscul răspândirii în și mai mare măsură a bolii.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a evaluat riscul de sporire a transmiterii comunitare ca fiind moderat dacă sunt în vigoare măsuri de reducere a riscului răspândirii bolii în comunitate și ca fiind foarte ridicat dacă aceste măsuri sunt insuficiente, în timp ce riscul de depășire a capacității sistemelor de sănătate și de asistență socială în săptămânile următoare este foarte ridicat, chiar dacă sunt în vigoare măsuri de reducere a riscului răspândirii bolii în comunitate.
De la punerea în aplicare a restricției de călătorie în a doua jumătate a lunii martie, traficul aerian de pasageri s-a redus aproape la zero, zborurile care încă se mai efectuează fiind, în principal, de transport de mărfuri și de repatriere. O tendință similară a traficului de pasageri poate fi observată și în privința altor moduri de transport, cum ar fi feribotul, autocarul și trenul.
Comisia va continua să sprijine statele membre în punerea în aplicare a restricției privind călătoriile neesențiale către UE, inclusiv prin discuții regulate în cadrul reuniunilor prin videoconferință cu miniștrii afacerilor interne.
Orice nouă prelungire a restricției de călătorie după data de 15 mai ar trebui să fie evaluată din nou, în funcție de evoluția situației epidemiologice.
Acțiunea paralelă și coordonată la frontierele externe va fi un aspect esențial al unei strategii de ieșire concertate la nivelul UE și al eliminării treptate a măsurilor de izolare în Europa.
Context
La 16 martie 2020, Comisia a invitat șefii de stat sau de guvern să introducă o restricție temporară privind călătoriile neesențiale către UE, pentru o perioadă inițială de 30 de zile. Liderii au dat curs acestei invitații la 17 martie; ulterior, toate statele membre ale UE (cu excepția Irlandei) și țările din afara UE care fac parte din spațiul Schengen au luat decizii naționale de punere în aplicare a acestei restricții de călătorie.
Cetățenii UE, cetățenii țărilor din afara UE care fac parte din spațiul Schengen și membrii de familie ai acestora, precum și resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung în UE sunt exceptați de la aplicarea restricției de călătorie în scopul întoarcerii lor acasă. În plus, pentru a limita la minimum impactul restricției asupra funcționării societăților noastre, statele membre nu ar trebui să aplice restricțiile anumitor categorii de călători care au o funcție sau o necesitate esențială. Personalul esențial, cum ar fi medicii, asistenții medicali, lucrătorii din domeniul asistenței medicale, cercetătorii și experții care contribuie la combaterea coronavirusului, precum și persoanele care transportă mărfuri, lucrătorii transfrontalieri și lucrătorii sezonieri din sectorul agricol ar trebui, de asemenea, să aibă în continuare dreptul de a intra în UE.
Pentru a sprijini statele membre, Comisia a prezentat, la 30 martie 2020, îndrumări privind modul de punere în aplicare a restricției temporare de călătorie, privind facilitarea repatrierilor din întreaga lume și privind gestionarea situației persoanelor care, din cauza restricțiilor de călătorie, sunt nevoite să rămână în UE mai mult timp decât sunt autorizate.
