Ministerul Educației și Cercetării a lansat ediția din acest an a competiției pentru proiecte de cercetare exploratorie (PCE) din Programul 4 – Cercetare fundamentală și de frontieră, Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III). Pot concura cercetători „cu performanţe demonstrate prin calitatea şi recunoaşterea internaţională a publicaţiilor ştiinţifice, inclusiv celor care activează în străinătate (cetăţeni români sau străini) şi doresc să conducă proiecte de cercetare de înalt nivel ştiinţific în instituţii din România”. Obiectivele programului sunt „creșterea prestigiului cercetării ştiinţifice din România, cuantificat prin rezultate ştiinţifice de nivel internaţional; identificarea, susţinerea şi dezvoltarea echipelor de cercetare pentru a le permite să atingă, să menţină şi să consolideze masa critică necesară competitivităţii acestora pe plan internaţional; atragerea resurselor umane naţionale şi internaţionale de calitate pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice din România; implementarea principiului finanţarea urmează performanţa în cercetare”.

Sunt vizate rezultate ştiinţifice de excelenţă, creşterea numărului de cercetători cu normă întreagă angajați în sistemul național de cercetare-dezvoltare, atragerea şi implicarea cercetătorilor din străinătate în proiecte cu impact asupra creşterii vizibilităţii internaţionale a cercetării ştiinţifice româneşti, creşterea capacităţii de a candida cu succes la instrumente de finanţare europene şi internaţionale de cercetare.

Competiția este organizată conform HG 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare și a acțiunilor cuprinse în Planul Național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, cu modificările și completările ulterioare. Asigurarea finanţării şi monitorizarea proiectelor revin Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).

Foto: Cercetare de top la Măgurele

Guvernul a aprobat Memorandumul privind utilizarea mecanismului de sprijin al politicilor din Programul Orizont 2020 pentru evaluarea politicilor naționale în domeniul cercetare, dezvoltare şi inovare, a guvernanței și arhitecturii instituționale. Documentul se referă la utilizarea instrumentului Policy Support Facility (PSF) și a fost adoptat la propunerea Ministerului Educației și Cercetării. Aplicarea instrumentului PSF pentru evaluarea sistemului național CDI are ca scop creșterea fondurilor atrase din programele comunitare de finanțare a cercetării, inovării și integrării sistemului național CDI în Spațiul European al Cercetării (ERA). Conceptul ERA „a fost lansat de către Comisia Europeană în anul 2000 și  actualizat succesiv în perioada 2008-2015 printr-o serie de reforme care au conturat ERA prin direcționalitate, prioritizare, guvernanță, reforme concretizate prin stabilirea unui mecanism de monitorizare și suport din partea Comisiei Europene, cu sprijinul statelor membre”.

Memorandumul propune crearea unui comitet interinstituțional coordonat de Ministerul Educației și Cercetării, care să asigure sprijinul pentru realizarea în bune condiții a evaluării cu experți externi a politicilor naționale în domeniul CDI, a guvernanței și a arhitecturii instituționale, în vederea unei integrări optime în Spațiul European al Cercetării. Din comitet vor face parte reprezentanți ai instituțiilor publice centrale și ai altor organizații relevante pentru activitățile CDI.

În context, Ministerul Educației și Cercetării reamintește că are ca priorități în 2020 „atât elaborarea Strategiei Naționale pentru Specializare Inteligentă (SNSI), cât și a Strategiei Naționale de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (SNCDI), precum și a următorului Plan Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (PNCDI)”.

Agenția Ideologiq, specializată în soluții digitale de comunicare (campanii online și offline, activări BTL, comunicare ATL, generarea identității, producție media AV, design UI/UX, dezvoltare de software complet, cursuri online, proiecte majore de digitalizare corporativă), a înregistrat în 2019 o creștere a cifrei de afaceri cu 40% a față de 2018, iar în primele 3 luni din acest an, în contextul impus, s-a menținut la același nivel cu primele 3 luni ale anului trecut.

Adrian Ichim, fondator și partener al agenției Ideologiq, subliniază: „Rapiditatea cu care apare schimbarea în domeniul digital este extraordinară, iar tocmai acest aspect ne motivează să continuăm să ne dezvoltăm responsabil și asumat. Faptul că am reușit să creștem organic și să depășim 1 milion de euro facturați în anul 2019, ne impulsionează să ne dorim mai mult. Strategia pe care ne-am propus-o pentru anul 2020 se bazează pe evoluție, dezvoltare și eficiență, aspecte pe care le adugăm negreșit la rețeta succesului. Este adevărat, în contextul covid, anul acesta a demarat cu mici dificultăți pe care însă am reușit să le depășim. Suntem pregătiți pentru ce ne rezervă următoarea jumătate de an”.

Factorii importanți care au contribuit la creșterea cifrei de afaceri enumerați de agenție sunt consolidarea relației cu clienții strategici și dezvoltarea portofoliului de servicii. Ponderea serviciilor care au condus la această performanță este reprezentată de segmentele dezvoltarea de e-commerce, site-uri și aplicații mobile, folosind inclusiv tehnologii noi de tip Virtual Reality și Augmented Reality (40%) și de asemenea, programe de fidelizare și promoții (30%). Totodată, dezvoltarea departamentului de creație și strategie a reprezentat un plus în dinamica și evoluția agenției reușind astfel să livreze mult mai multe proiecte integrate, cum ar fi: strategie+creație+rebranding+dezvoltare aplicație+media+campanii promoționale.

Adrian Apostol, fondator și partener al agenției Ideologiq, adaugă: „La Ideologiq ne propunem să schimbăm viziuni adăugând un strop de inovație în toate proiectele la care lucrăm. Nu ne lăsăm conduși de cuvinte și promisiuni, ci de rezultate cuantificabile. Principalul nostru focus este orientat către vânzarea produselor și serviciilor clienților agenției. În prezent, dezvoltăm proiecte noi 100%  „de acasă „, iar altele sunt chiar finalizate „de acasă”. Pot spune că ne ocupăm acum de proiecte care nu ar fi apărut dacă nu ne aflam în această perioadă de lock down”.

În contextul actual, menținerea la același nivel ca în primul trimestru al anului trecut a ajutat la menținerea echipei în formulă completă. Clienții s-au bucurat de susținerea agenției cu idei și produse noi, setări pentru platforme de video-streming, sugestii pentru o bună comunicare pe timp de criză, fară tarife suplimentare.

Dinamica accelerată din 2019 a dus la extindere internațională, în Bulgaria, Ungaria, Grecia, Serbia, Croația, Slovenia. Dezvoltarea birourilor regionale este un aspect foarte important pentru Ideologiq în 2020.  

Ideologiq face parte din grupul Ascendis (deţinut de partenerii români Florin Rădulescu, Marius Opriş, Sorin Păun şi Andrei Goşu), liderul pieţei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării organizaţionale, cu linii de business în training, coaching, consultanţă, team building, digital learning, certificări HR şi LSS, limbi străine, well-being.  

În condițiile ridicării stării de urgență, pentru trecerea la relansarea economiei, organizația profesională și patronală Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) oferă o analiză pe tema „După starea de urgență, ne întoarcem în timp sau putem crea condițiile unei dezvoltări economice durabile? Infrastructura rutieră subdezvoltată și timpii mari de așteptare la trecerea frontierelor, principalele impedimente în desfășurarea transporturilor rutiere eficiente”.

În pachetul măsurilor pentru atenuarea impactului crizei COVID-19 asupra economiei și relansarea activităților industriei de transport rutier, alături de alte măsuri importante, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită implicarea tuturor autorităților de resort pentru soluționarea problemelor acute ce afectează activitatea de transport rutier, respectiv eliminarea timpilor de așteptare în frontiere și urgentarea investițiilor în infrastructura rutieră.

UNTRR a realizat chiar înainte de declanșarea crizei COVID-19 un reportaj video relevant cu privire la principalele impedimente în desfãșurarea transporturilor rutiere eficiente în România – infrastructura rutieră subdezvoltată și timpii mari de așteptare la trecerea frontierelor. Materialul video poate fi urmărit pe pagina Youtube a UNTRR – link aici.

În prezent, România dispune de o rețea de autostrăzi de numai 850 km, respectiv cel mai mic număr de kilometri de autostradă din Europa raportat la suprafața țării (de 3 ori mai puțin decât Bulgaria și de 6 ori mai puțin decât Ungaria). Construcția Autostrăzii A1, parte a Coridorului IV pan-european de transport care leagă capitala României de vestul Europei, a fost demarată în 1967, iar după 53 de ani are în exploatare numai 77% din intreaga lungime, lipsind cel mai important tronson din punct de vedere economic, Pitești-Sibiu.

Este arhicunoscut faptul că infrastructura rutieră dezvoltată conduce la creșterea mobilității, a transportului de bunuri și persoane într-un timp cât mai scurt și în siguranță și cu emisii poluante reduse, determinând atragerea investițiilor și implicit creșterea economică. Autostrăzile sunt o necesitate economică vitală pentru România, iar criza provocată de COVID-19 nu trebuie să împiedice recuperarea decalajelor legate de infrastructură comparativ cu restul țărilor europene, ci dimpotrivă, va trebui să determine accelerarea investițiilor, ca prioritate economică zero.

Dacă pentru angajarea și finalizarea lucrărilor de infrastructură România nu poate învinge timpul pierdut în ultimii 30 de ani, fiind necesar un uriaș efort financiar și material susținut, în schimb ar putea ameliora substanțial condițiile de desfășurare a transportului rutier prin diminuarea până la eliminare a timpilor mari de așteptare a autocamioanelor și autocarelor la trecerea frontierelor. Acest lucru s-ar putea realiza prin demersuri diplomatice și organizaționale eficiente realizabile într-un orizont de timp scurt, odată cu ridicarea restricțiilor de circulație generate de criza sanitară.

Înainte de începutul crizei COVID-19, UNTRR a atras de multe ori atenția autorităților române despre situația de la punctele de trecere a frontierei, unde frecvent se înregistrează timpi de așteptare foarte mari pentru șoferii profesioniști, fapt care afectează și perturbă serios operațiunile internaționale ale transportatorilor români. Criza provocată de noul coronavirus a generat timpi uriași de așteptare la frontiere, cauzați de controalele excesive. Potrivit comunicării Comisiei Europene din data de 13.05.2020, COVID-19: Orientări privind restabilirea progresivă a serviciilor de transport și de conectivitate, transportul de marfă ar trebui sã fie în continuare protejat pentru a asigura funcționarea lanțurilor de aprovizionare, iar controlul la trecerea frontierelor, care în prezent ar trebui să dureze maximum 15 minute, va trebui relaxat pentru ca în final tranzitul pentru toate vehiculele de transport marfă să fie fluidizat cel putin la nivelul anterior crizei. Totodata, CE mai recomandă ca în timpul tranziției și în urma recomandărilor autorităților de sănătate publică, controalele de sănătate la frontiere ar trebui să fie reduse treptat, iar măsurile de carantină sistematice (adică aplicate indiferent de simptomele afișate sau de rezultatele testelor) trebuie ridicate.

Astfel, UNTRR solicită autorităților responsabile implicarea în facilitarea operării transporturilor rutiere de marfă pe teritoriul României și eliminarea restricționării circulației camioanelor numai pe culoarele de tranzit pentru transportul rutier, atât în România, cât și în coordonare cu țările vecine.

Dacă astăzi România ar fi fost în spațiul Schengen, s-ar fi eliminat mai multe probleme întâmpinate în prezent, controalele la frontiera cu statele membre UE vecine României, cu reducerea semnificativă a timpului de staționare a transportatorilor români la frontieră. În acest sens, UNTRR solicită autorităților române intensificarea acțiunilor pentru integrarea României în spațiul Schengen cât mai curând posibil.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat pentru consultare publică pe site-ul propriu proiectul de hotărâre a guvernului pentru aprobarea normelor tehnice de funcționare a Sistemului Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase – SUMAL. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, subliniază: „Prin demararea procedurii de consultare publică astăzi, ne vom putea încadra în termenul asumat pentru finalizarea procesului, adică sfârșitul lunii iunie. Iată că avem rezultate concrete pe un proiect esențial pentru protejarea pădurilor care, până acum câteva luni, era doar un plan pe hârtie întârziat sistematic și nejustificat de fostele guvernări, încă din 2016”.

Orice transport de masă lemnoasă poate fi urmărit prin coordonate GPS din punctul de încărcare până în punctul de descărcare. Concomitent, se încarcă fotografii din mai multe unghiuri ale lemnului încărcat în orice transport din România. De asemenea, sunt însemnatea parchetele de masă lemnoasă cu coordonate GPS, în pădure, înainte de a se efectua tăierea. Zilnic se văd toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară. Cantitățile de lemn din depozite sunt actualizate automat de SUMAL 2.0, fără să mai poată fi făcute uitate alte volume. Sistemul contribuie mult și la reducerea birocrației. 

Ministrul Costel Alexe accentuează: „Noul SUMAL, alături de portalul Inspectorul Pădurii, destinat utilizării de către cetățeni, pe care l-am deblocat recent și care va primi, la rândul său, o nouă interfață, dar și alături de celelalte decizii pe care le-am luat – înăsprirea sancțiunilor și retragerea certificatelor de exploatare pentru cei care sunt prinși că nu respectă legea – sunt măsurile de care România are nevoie pentru a scăpa de abuzurile asupra pădurilor românești”.