Călin Rangu (ISF): Piața asigurărilor are 37.748 de consultanți în asigurări, mai educați financiar și mai bine pregătiți profesional

0

Începând cu 15 februarie 2020, odată cu marcarea finalizării unei etape importante în aplicarea Legii nr. 236/2018 care transpune Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului privind distribuția de asigurări, în piața asigurărilor există 37.748 de distribuitori de produse de asigurare și/sau reasigurare, care au devenit, după îndeplinirea cerințelor de formare profesională, specialiști în intermedierea asigurărilor, în consultanță pentru clienții lor. Astfel, clienții vor putea avea parte de servicii de o calitate mai ridicată, personalizate nevoilor lor.

”Institutul de Studii Financiare s-a implicat alături de membrii săi la construirea unui sistem european de formare profesională, sincronizat cu rețeaua europeană de certificare financiară EFICERT, a contribuit la formarea a zeci de mii de oameni care pot deservi consumatorii în calitate de consultanți, de specialiști în gestionarea riscurilor clienților. Distribuitorii sunt punctul central al sistemului nervos al asigurărilor, activitatea lor dând încredere în sistem, realizând educație financiară, servind nevoilor de siguranță financiară, de bunăstare ale clienților”, este de părere Călin Rangu, președintele Institutului de Studii Financiare.”

În evidențele ISF sunt înregistrați 33.374 intermediari în asigurări persoane fizice, 2.514 angajați societate, 1.533 conducători ai intermediarilor secundari persoane juridice, 327 conducători executivi ai intermediarilor principali, care ating standardele solicitate de directiva europeană.

”Certificarea și formarea profesională continuă a distribuitorilor de produse de asigurare este și o modalitate de a crește gradul de educație financiară, acesta fiind unul din obiectivele principale ale ISF. Este nevoie de ceva mai mult decât simpli vânzători, avem nevoie de consultanți, avem nevoie de persoane care să aibă competențele necesare de a oferi consumatorului produsele de asigurare potrivite și care să ofere asistență inclusiv post-vanzare”, a declarat Cătălin Câmpeanu, Director General adjunct al ISF .

Obiectivul principal al legislației de distribuție este protecția consumatorilor pe durata de viață a produsului, de la conceperea, testarea și lansarea lui, trecând prin consultanță și vânzare, până la o soluționare corectă a eventualelor cereri de despăgubire. Noua legislație pune accentul pe asigurarea unei conduite corecte a distribuitorilor, care trebuie să aibă competențe, cunoștințe și aptitudini dovedite, transparență, limitarea conflictelor de interese, informare, deservire corectă a clienților. Legea nr. 236/2018 menționează expres că distribuitorii de asigurări (asigurători și intermediari) trebuie să acționeze întotdeauna onest, corect și profesionist, astfel încât să corespundă cel mai bine intereselor clienților”, a explicat Călin Rangu. 

România, în topul țărilor investitoare în inteligență artificială

0

România înregistrează o ascensiune accelerată, de ultimă oră, în ierarhia est-europeană a investițiilor în start-up-uri de inteligență artificială (AI). Informația este susținută cu date și aprecieri de compania Horváth& Partners, reper pe piața de consultanță în management. Investițiile românești în domeniu în trimestrul IV 2019 au fost de circa 20 milioane de euro, țara noastră devansând din acest punct de vedere Cehia, Slovenia, Slovacia. Kurt Weber, director general al companiei Horváth & Partners Romania, subliniază: „Start-up-urile de AI de pe piața autohtonă au avut un parcurs foarte bun în 2019, în special în ultima parte a anului. Investițiile Serie A, în valoare de aproape 20 milioane de euro în start-up-urile Typing DNA și Fintech OS, au accelerat creșterea României, care este de altfel tot mai apreciată și în clasamentele globale ale țărilor care au posibilitatea de a susține și beneficia de pe urma revoluției tehnologice bazată pe AI. Din aprecierile noastre, perioada de efervescență extraordinară de pesegmentul de digitalizare, pe care o traversăm în prezent, se va intensifica în următoarea decadă. Creșterile la nivelul PIB-ului generate de AI și Machine Learning la nivelul Europei vor fi de ordinul a 1,5-2 trilioane euro în următorii 10 ani”. Estimarea rezultată din analize efectuate de Horváth& Partners este că „AI va crește PIB-ul global cu 1,2 puncte procentuale anual până în anul 2030, mai mult decât orice inovație din istorie. Automatizarea prin roboți și AI va impacta peste o treime din joburile din aproape toate țările europene până în 2030”.

Indicele global al competențelor 2019 realizat de platforma de învățare online Coursera, instrument de referință care „evaluează la nivel mondial competențele pe care le au țările de a susține și de a beneficia de revoluția AI”, clasifică România „ca fiind competitivă în zona de AI, cu un scor de 0,60, în urma SUA și a Marii Britanii, dar cu o poziție în fața Ungariei. Clasamentul a fost întocmit ținându-se cont de nivelul de competență în următoarele categorii: statistică, AI, inginerie de software, Machine Learning, programare statistică, matematici. România a obținut calificativul Competitiv – Cel mai avansat, la primele patru”. 


RAMONA PREDESCU (IWG): SPAȚIILE DE LUCRU FLEXIBILESOLUȚIE PENTRU SCĂDEREA NOXELOR ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ORAȘELE MICI

0
  • Spațiile de lucru flexible pot contribui la reducereaemisiilor de carbon la nivel global, mai exact 2.560.000 tone metrice de carbon pot fi împiedicate să intre în atmosferă
  • Uncentru despații de lucruflexibilepoatecrea 121 de locuri de muncăîntr-un oraș mic

Un studiu recent realizat de Regus, Suburban Economic Study,relevăfaptulcăpânăînanul2029, spațiile de lucru flexible potcontribui la reducereaemisiilor de carbon la nivel global, mai exact2.560.000 tone metrice de carbon vor fi împiedicate să intre în atmosferă, ceea ce este echivalent cu nivelulde noxeprodus de 1.280.000 zborurirealizateîntreLondrași New York pe parcursulunui an.

Îniunie 2019 a fostlansattopul global al celor mai poluateoraşe din lumeîn care au fostinclusepeste 20 de oraşe din România  – Satu Mare, RâmnicuVâlcea, Văleni, Galaţi, Brăila, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti,  Ploieşti, Măgurele, Timişoara, Arad, Scheia, Brăniştea, Sibiu, Sâncărieni, Târgu-Mureş, Botoşani, Oradea, Bacău, Constanţa.

Ramona Predescu, Country Manager IWG,explică: “Deplasarea la locul de muncășiînapoia devenitun mare consumator de timp. Este totodată o importantăsursă de poluare la nivel global.  Într-o perioadăîn care fiecare business șifiecarepersoanăpoartă o responsabilitate important pentruimpactulasupramediului, deplasarea la birouartrebuisă fie o practicăînvechită. Înurmătoriizece ani obiectivulnostruestesădeschidemcât mai multe centre înorașe mai mici, șiîn zone aflateînproximitateamarilororașe. Viziuneanoastrăestecăînviitorulapropiatvorexistabirouriflexibiledisponibilelafiecarecolț de stradășiastfelsevapunepunctideiicăoameniitrebuiesăstrăbatăkilometripână la locul de muncă”.

Spațiile de lucru flexible reprezintăo soluțieconcretă care vine însprijinulreduceriinoxelor.

Așa cum se arată într-un raport al Parlamentului European din anul 2019, transportulestesursaaaproape 30% din totalul de emisii de CO2 din UE. Dintreacestea, 72% provin din transportulrutier.Mașinileparticularepolueazăcel mai mult, emițând 60,7% din totalul de emisii de CO2 provenite din transportulrutiereuropean.

UE a fixat un obiectiv de reducereaemisiilor de CO2 din transport de 60% pânăîn 2050, princomparație cu nivelurile din 1990.

Migrareaforței de muncă din orașelemiciși din mediileruralecătremarileorașe aretotodată un impact semnificativînscădereanivelului economic al zonei.

Spațiile de lucruflexibileamplasateînorașemici pot aducebeneficiipentrueconomialocalăînnumeroasemoduri, princrearea de locuri de muncăatâtîn ​​interiorulcâtșiînafaracentrului, prinstimulareaafacerilorșiserviciilor, prinîmbunătățireaproductivitățiișideschiderea de noioportunități de lucrupentrucei care trăiescîn zona respectivă.

Așa cum aratăstudiul Suburban Economic, înmedie,uncentru de spațiiflexibilede lucruduce la crearea a 121 de locuri de muncă.Cândanumiteafacerise deschidîntr-o zonă, aduc cu elebunurișiservicii locale șiangajați care vorcheltuiîn zona respectivă, creând o „economie sandwich”.

Ramona Predescu, Country Manager IWG Romania:“Cândoameniifac naveta cătreorașelemari, portofelelelorfac naveta cu ei. Oportunitatea de aavea un loc de muncă la nivel local mențineputerea de cumpărare mai aproape de casă. Ceeacearatăaceststudiuestecăoportunitateaoamenilor de a lucra mai aproape de casăpoateavea un efectextraordinar, nu doarasupralor, darșiasuprazoneiîn care trăiesc. La nivel global companiilerecunoscacestebeneficiișivedem o cerere din ceînce mai mare pentruspații de lucruflexibileînorașe mai mici. Companiilemariopteazăpentru un model imobiliar „hub and speak”. Înacelașitimp, firmelemai micidorescsă se grupezeșisăcolaboreze, decialegspații de lucruflexibilepentru a fi înapropiereaaltorafaceri”.

IWG, cel mai mare furnizor de spații de lucruflexible la nivelinternaționalîșidezvoltăactivrețeaua. Compania a lansato schema de francizăpentruaacceleracreștereași a răspunde lacerereaîncreșterepentrusoluțiileflexibile de lucru. Schema de francizăestedisponibilășiînRomânia.

Ca parte a noului program, IWG pune la dispozițiafrancizaților o infrastructurăcomplexăîntoateetapeleinvestiției. Echipaglobală IWG lucreazăaproape de francizațipentru a se asiguracăaleglocațiileșidesignulpotriviteșică au la îndemânătoatefacilitățilepentruaajunge la cliențiifinali, de la suportuloperațional la cel de marketing, șică le pot livraacestoraservicii la standardele IWG.

NOTE

Studiul Suburban Economic a fostrealizatla fineleanuluitrecut, în 19 țăriîn care compania Regus esteprezentășipoate fi descărcat la www.regus.com/suburban-economic-survey.

Studiuleste prima analizăînprofunzime a beneficiilor socio-economicepentrueconomiile locale, a tendințeiîncreșterecătredezvoltarea de spații de birouriflexibilepentruafaceriaflateînorșemicișizoneleperiferice ale marilor metropole.

Regus

Fondatăîn 1989, Regus esteunuldintrepionieriispațiilor de lucruflexibile, ajutândcompaniilesăîșialeagă un mod de lucru care se potriveștecel mai bine oamenilorlor.

Răspândităînprezentîntoatălumea cu peste 3.000 de locații, rețeauaglobală Regus de spații de lucruluminoase care inspirăpermitecompaniilormodernesălucrezeunde, cândși cum dorescîntr-un mod mai inteligent. Regus oferăcompaniilorflexibilitatea de a se dezvoltafărăriscurisauangajamenteșiatrage o rețeadiversă de 2,5 milioane de oameni, de la antreprenoriși IMM-uri la companii blue-chip multinaționale.

Regus este o marcăfuncționalăa IWG plc: grupul care deține o serie de furnizori de spații de lucru de top. Alte mărci din portofoliul IWG sunt Spaces, HQ, No18 și Signature by Regus.

www.regus.com

CONNECTIONS – TRENDURI ÎN DIGITAL TRANSFORMATION PENTRU 2020 Datele consumatorilor de servicii online- “aurul” revoluției 4.0

0

Connections, lider pe piața de digital transformation din România, anunță principalele direcții de evoluție în tehnologie pentru anul 2020.

·Conversational AI

Disciplinele reunite generic în „cognitive computing” vor continua trendul ascendent, marile companii vor investi din ce înce mai mult încapabilități „inteligente” care vor spori valoarea adăugată a platformelor enterprise.

·Privacy

Preocuparea, la nivel European (în primul rând) și global, pentru protecția intimității virtuale va capătă noi valențe odată cu expunerea accentuată a serviciilor de tip cloud care vor ridica nivelul de atenție la confidențialitatea datelor personale, precum și nivelul de intensitatea atacurilor cibernetice.

·Security

Protecția infrastructurilor critice rămâne în prim plan, iar crearea de strategii naționale în EU pentru implementarea Directivei NIS și de centre de răspuns la incidente de securitate cibernetică va fi principalul catalizator al pieței de securitate informatică din Europa. Companiile private care nu sunt incluse în spectrul NIS vor cauta să se alinieze la standardele de protecție a infrastructurilor critice care vor fi reglementate la nivel guvernamental.

·XaaS

Tot mai multe platforme on-premise vor migra către cloud și miza companiilor partenere va fi să creeze add-on-uri și bundle-uri de funcționalități peste nivelul de bază găzduit de cloud-ul furnizorilor primari cum sunt Microsoft, Amazon, Google, etc.

  ·RPA

Piața automatizării pe bază de roboți software va crește cu un CAGR de cel puțin 20%, iar tipurile de servicii cunoscute – de la subscripții până la consultanță (analiză și re-proiectare) și implementare de roboți software – vor fi în continuare cele care vor genera cea mai mare partea veniturilor companiilor producătoare de tehnologie și ale partenerilor de implementare. Migrarea roboților în cloud, sofisticarea serviciilor de tip subscripție prin variante pay-per-use sau pay-per-feature sunt așteptate de piață, mai ales de cea a SME, care devine din ce în ce mai atractivă pentru producători. Dezvoltatorii de tehnologii RPA vor împinge platformele lor tot mai mult către tiparul de ecosistem, oferind integrări între versiunea core RPA și tot mai multe aplicații țintă. Este de așteptat că tot mai mulți clienți să înțeleagă utilitatea și filosofia automatizării pe bază de roboți, acceptând abordarea bottom-up care este susținută, la bază, de analizași re-design-ul proceselor de business, iar în partea de sus a piramidei de implementarea tehnologiei specifice. Marii jucători vor investi în continuare în instrumente de inteligență cognitivă, dar rezultate concrete, utile și aplicabile în industrie nu vor fi încă obținute. 

 ·Analytics – Consumer experience

Datele consumatorilor de servicii online, indiferent de industrie, au devenit deja„aurul” celei de-a patra revoluții, industry 4.0. Companiile care colectează datele clienților vor investi în analizalor, creând sinergii între algoritmii de analiză și extracție de informație, statistică și corelare, utilizând machine learning și AI (în faza incipientă, dezvoltată în prezent), pentru a genera predicții comportamentale și ale preferințelor. Competiția va fi, în continuare acerbă, în acumularea și structurarea datelor.  

DESPRE CONNECTIONS

Connections este lider pe piața de digital transformation din România, având 300 de angajați, birouri în Bulgaria, Serbia și planuri de extindere la nivel global. Compania este specializată în Intelligent Automation, IT Infrastructure Support, Digital Business Process Management și Software Development On Demand. Clienții Connections sunt companii globale și companii medii românești din industrii precum Banking, FMCG, Oil & Gas, Telecom și Retail. Începând cu luna iulie 2018 Connections a semnat un parteneriat cu UiPath, platforma de Enterprise Robotic Process Automation (RPA) cu cel mai rapid grad de adopție la nivel mondial, alături de care a implementat deja cu succes procese de automatizare robotizată în industrii cheie. Totodată Connections a investit peste 200.000 euro îndezvoltareaunei platforme fintech de open banking menită să integreze API-urile puse la dispoziție de băncile din România, odată cu aplicarea directivei Revised Payment Service Directive (PSD2), care obligă băncile să dea acces la informații privind conturile bancare de plăți accesibile online, unor terțe părți care își pot dezvolta servicii de informații, plăți și alte servicii financiare către clienții băncilor. Connections a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 6,15 mil USD.

Comunicat: Ambasada Chinei în România

0

„Ambasadorul Statelor Unite a calomniat din nou, în mod nejustificat, tehnologia 5G a Chinei și Huawei, fapt căruia ne opunem ferm. Huawei este o întreprindere privată sută la sută, care s-a dezvoltat datorită propriilor eforturi, înțelepciune și în concurență de piață. SUA vorbește despre presupusa „ușa din spate” a Huawei timp de doi ani, dar până acum, Statele Unite nu au reușit să prezinte dovezi concludente. Oare nu cumva dezvăluie adevarul? Huawei deja a declarat public că este dispus să semneze un acord fără „ușă din spate” cu orice țară sau organizație. În acest caz, oare așa-numitele companii americane „fiabile” și alte companii de înaltă tehnologie, îndrăznesc să facă același lucru? Faptele au dovedit în mod repetat că Statele Unite sunt cel mai mare ascultător secret la nivel global din domeniul ciberspațiului. Programul „PRISM”, Wikileaks au dezvăluit că Statele Unite desfășoară o supraveghere masivă și organizată a ciberspațiului mondial. Recent, s-a dezvăluit că departamentul de informații din SUA, printr-o companie elvețiană de criptare, vindea echipamente de criptare și în timp ce îl folosea pentru a fura secrete. Oficialii americani vorbesc toată ziua despre securitatea cibernetică, dar poate că ar trebui să dea lumii un răspuns referitor la aceste incidente? Totuși, în mâinile cui, tehnologia 5G pare să fie „în mâini greșite”?

Toate acuzațiile americane împotriva Chinei sunt niște minciuni, nu fapte. Dar dacă protagonistul acestor minciuni devin Statele Unite, atunci aceste minciuni se transformă în adevăr. Statele Unite, un adevărat „Imperiu al hackerilor”, joacă rolul victimei atacurilor cibernetice, executând în mod repetat trucul stângaci al unui hoț care strigă ”prinde hoțul”, arătând astfel ipocrizia problemelor de securitate cibernetică. 

5G-ul a deschis o nouă eră a internetului pentru tot și constituie fundamentul științific și tehnologic pentru inovația și dezvoltarea tuturor industriilor în viitor. Statele Unite politizează 5G-ul și folosesc puterea națională pentru a suprima în mod nejustificat dezvoltarea întreprinderilor tehnologice, care doar va submina realizările comune de inovare ale comunității internaționale, și va deteriora forța motrice a dezvoltării economice mondiale, afectând bunăstarea comună a întregii omeniri. 

Conform celui mai recent raport, „Indexul proprietății intelectuale mondiale”, publicat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale la sfârșitul anului trecut, China a solicitat un număr record de 1,54 milioane de brevete doar anul trecut, reprezentând aproape jumătate din cererile totale de brevete din lume, clasându-se pe primul loc pentru opt ani consecutivi. China a devenit o țară majoră care își creează propria proprietate intelectuală. Nu este surprinzător că în China s-au născut o serie de companii de talie mondială, printre care și Huawei. În timpul procesului de cercetare și dezvoltare tehnologiei 5G din China, multe companii străine, cum ar fi Intel, Ericsson și Nokia au participat activ și au adunat inovații și înțelepciune globale, iar de inovațiile 5G din China va beneficia, de asemenea, întreaga lume. 

În ceea ce privește tehnologia 5G a Huawei, multe țări europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, au adoptat o atitudine calmă, obiectivă și științifică în acest sens. Nu există nici o îndoială că toate țările vor menține securitatea propriei infrastructuri informaționale, în același timp, ar trebui să ofere tuturor companiilor o platformă de concurență echitabilă și un mediu de afaceri nediscriminatoriu. Aceasta este o practică corectă și este, de asemenea, în conformitate cu principiile unei economii de piață. Suntem convinși că țările europene vor face alegeri înțelepte în mod independent”. 

Conturarea viitorului digital al Europei: Comisia prezintă Strategia privind datele și Strategia privind inteligența artificială

0

Astăzi, 19 februarie, Comisia își dezvăluie ideile și acțiunile pentru o transformare digitală care să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea.

Astăzi, 19 februarie, Comisia își dezvăluie ideile și acțiunile pentru o transformare digitală care să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea.

Este viziunea unei societăți europene impulsionate de soluții digitale ce țin cont, mai presus de orice, de interesele cetățenilor săi, o societate ce oferă noi oportunități întreprinderilor și încurajează dezvoltarea unor tehnologii fiabile pentru a promova o societate deschisă și democratică și o economie dinamică și viabilă. Sectorul digital poate juca un rol de prim-plan în combaterea schimbărilor climatice și asigurarea tranziției către o economie verde. Strategia europeană privind dateleCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• și opțiunile de politică menite să asigure dezvoltarea unei inteligențe artificiale (IA) centrate pe factorul uman, ambele prezentate astăzi, constituie primii pași către realizarea acestor obiective.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Astăzi prezentăm tuturor viziunea noastră ambițioasă cu privire la viitorul digital al Europei. Este o viziune care abordează toate aspectele, de la securitatea cibernetică la infrastructurile critice, de la educație digitală la competențe, de la democrație la mass-media. Îmi doresc ca Europa digitală să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni – deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea.”

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Dorim ca fiecare cetățean în parte, fiecare lucrător, fiecare întreprindere să aibă în mod echitabil acces la beneficiile digitalizării. Poate fi vorba despre a conduce în condiții mai sigure sau a polua mai puțin datorită mașinilor conectate sau chiar de a salva vieți cu ajutorul imagisticii medicale bazate pe IA, care le permite medicilor să depisteze boli într-un timp mult mai scurt decât a fost vreodată posibil până acum.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Societatea noastră generează un volum uriaș de date industriale și publice, care vor transforma modul în care producem, consumăm și trăim. Doresc ca întreprinderile europene și numeroasele noastre IMM-uri să aibă acces la aceste date și să creeze valoare pentru europeni, inclusiv prin dezvoltarea unor aplicații de inteligență artificială. Europa are toate atuurile pentru a se impune ca un lider natural în cursa tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (big data) și pentru a-și păstra suveranitatea tehnologică, poziția de frunte în sectorul industrial și competitivitatea economică, în beneficiul consumatorilor europeni.”

Europa ca lider de încredere în domeniul digital

Tehnologiile digitale, cu condiția să fie utilizate în mod adecvat, vor aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor din multe puncte de vedere. În următorii cinci ani, Comisia se va concentra pe trei obiective principale în domeniul digital:

· o tehnologie în beneficiul utilizatorilor,

· o economie echitabilă și competitivă și

· o societate deschisă, democratică și durabilă.

Europa se va baza pe experiența sa îndelungată în domeniul tehnologic, al cercetării, al inovării și ingeniozității, precum și pe tradiția sa puternică de protejare a drepturilor și a valorilor fundamentale. Noile politici și cadre de lucru vor permite Europei să utilizeze tehnologii digitale de vârf și să își consolideze capacitățile în materie de securitate cibernetică. Europa va continua să aibă o societate deschisă, democratică și durabilă, iar instrumentele digitale pot susține aceste principii. Europa își va croi propriul drum și îl va urma pentru a deveni o economie și o societate digitală competitivă la nivel mondial, bazată pe valori și incluzivă, continuând, în același timp, să fie o piață deschisă, dar bazată pe reguli și să colaboreze îndeaproape cu partenerii săi internaționali.

Europa ca lider în domeniul inteligenței artificiale de încredere

Europa deține toate atuurile pentru a deveni un lider mondial în domeniul sistemelor de inteligență artificială (IA) care pot fi utilizate și aplicate în condiții de siguranță. Avem centre de cercetare excelente, sisteme digitale sigure și rezultate lăudabile în robotică, avem sectoare de producție și servicii competitive, că este vorba de sectorul autovehiculelor sau cel energetic, de sistemul de sănătate sau de agricultură.

În Cartea albă prezentată astăzi, Comisia are în vedere un cadru pentru o inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere. În parteneriat cu sectorul privat și cel public, Comisia urmărește să mobilizeze resurse de-a lungul întregului lanț valoric și să creeze stimulentele potrivite pentru a accelera introducerea și utilizarea IA, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii. În acest sens, colaborează și cu statele membre și cu comunitatea de cercetare și încearcă să atragă și să păstreze talentele. Dată fiind complexitatea sistemelor de IA și riscurile semnificative pe care le pot prezenta acestea în anumite contexte, este esențial să consolidăm încrederea utilizatorilor. Trebuie să existe norme clare care să abordeze problema sistemelor de IA cu grad ridicat de risc, fără însă a le împovăra excesiv pe cele cu risc mai scăzut. Vor continua să se aplice normele stricte ale UE în materie de protecție a consumatorilor, de combatere a practicilor comerciale neloiale și de asigurare a protecției datelor cu caracter personal și a vieții private.

În cazul sistemelor cu risc ridicat, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al activității polițienești sau al transporturilor, sistemele de IA concepute ar trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze supravegherea umană. Autoritățile ar trebui să fie în măsură să testeze și să certifice datele utilizate de algoritmi la fel cum verifică produsele cosmetice, autoturismele sau jucăriile. Avem nevoie de date nedistorsionate pentru a instrui sistemele cu risc ridicat să funcționeze în mod corespunzător și pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, în special a nediscriminării. Deși, în prezent, utilizarea recunoașterii faciale pentru identificarea biometrică la distanță este în general interzisă și nu poate fi utilizată decât în cazuri excepționale, justificate în mod corespunzător și cu respectarea principiului proporționalității, sub rezerva anumitor garanții și în baza legislației UE sau a legislației naționale, Comisia dorește să lanseze o dezbatere amplă cu privire la eventualele situații în care s-ar putea justifica astfel de excepții.

Pentru aplicațiile de IA cu risc mai scăzut, Comisia are în vedere un mecanism de etichetare voluntară dacă acestea aplică standarde mai ridicate.

Toate aplicațiile de IA sunt binevenite pe piața europeană cu condiția să respecte normele UE.

Europa ca lider în cadrul economiei datelor

Volumul de date generat de întreprinderi și de organismele publice este într-o creștere constantă. Următorul val de date industriale va transforma profund modul în care producem, consumăm și trăim. Dar potențialul său rămâne, în mare parte, neexploatat. Europa întrunește toate condițiile pentru a deveni un lider în această nouă economie a datelor: avem cea mai puternică bază industrială din lume, în care IMM-urile sunt o componentă esențială a țesutului industrial, avem tehnologiile și competențele necesare și acum și o viziune clară.

Obiectivul Strategiei europene privind dateleCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• este ca UE să devină un model demn de urmat și un lider pentru o societate în care datele sunt un motor esențial al progresului. În acest scop, obiectivul său este de a crea un adevărat spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, de a debloca potențialul datelor neutilizate, permițând fluxul liber al acestor date în Uniunea Europeană și între diferitele sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor și al administrațiilor publice. Ar trebui să le oferim cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor toate mijloacele pentru a putea lua decizii mai bune pe baza informațiilor obținute pornind de la datele fără caracter personal. Aceste date ar trebui să fie disponibile tuturor, atât organismelor publice, cât și celor private, startup-urilor sau corporațiilor.

Pentru a realiza acest lucru, Comisia va propune mai întâi stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestor date între întreprinderi, în relația întreprinderi–administrații centrale și între diferitele administrații. În acest sens, vor fi create stimulente pentru a încuraja schimbul de date prin instituirea unor norme practice, echitabile și clare referitoare la accesarea și utilizarea datelor, conforme cu valorile și drepturile europene, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, protecția consumatorilor și normele în domeniul concurenței. De asemenea, se va asigura un acces mai larg la datele din sectorul public prin oferirea accesului liber la seturile de date cu valoare ridicată în întreaga UE și prin permiterea reutilizării lor în vederea inovării.

În al doilea rând, Comisia dorește să sprijine dezvoltarea sistemelor tehnologice și a următoarei generații de infrastructuri ce vor permite UE și tuturor părților interesate să profite de oportunitățile oferite de economia datelor. Comisia va contribui la investițiile în proiecte europene cu un impact ridicat legate de spațiile europene ale datelor și de infrastructurile de cloud fiabile și eficiente din punct de vedere energetic.

Nu în ultimul rând, Comisia va lansa acțiuni sectoriale specifice pentru a construi spații europene ale datelor, de exemplu în industria prelucrătoare, în contextul acțiunilor ce țin de Pactul ecologic, în domeniul mobilității sau al sănătății.

De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a reduce și mai mult lacunele în materie de competențe digitale ale europenilor și va analiza opțiunile prin care ar putea să le permită cetățenilor să controleze mai bine cine le poate accesa datele generate automat.

Etapele următoare

Astfel cum se prevede în strategia lansată astăzi, Comisia va prezenta în cursul acestui an un Act privind serviciile digitale și un Plan de acțiune pentru democrația europeană, va propune o revizuire a Regulamentului e-IDAS și va consolida securitatea cibernetică prin instituirea unei unități comune de securitate cibernetică. De asemenea, Europa va continua să construiască alianțe cu partenerii săi internaționali, mobilizând puterea sa normativă, consolidarea capacităților, diplomația și instrumentele de finanțare pentru a promova modelul european de digitalizare.

Cartea albă privind inteligența artificială este deschisă consultării publice până la 19 mai 2020. Comisia colectează, de asemenea, părerile părților interesate cu privire la Strategia sa privind datele. În lumina contribuțiilor primite, Comisia va lua măsuri suplimentare pentru a sprijini dezvoltarea unei IA de încredere și a economiei datelor.

Coface a lansat Studiul insolvențelor în România 2019

0

Coface a lansat ediția 2019 a studiului asupra insolvențelor din România. Din datele și comentariile prezentate de Eugen Anicescu, Country Manager Coface România și Iancu Guda, Services Director Coface România, este de semnalat informația de ansamblu că numărul companiilor insolvente anul trecut (6384) a fost cu 22% mai mic decât cel din 2018. Pierderile financiare s-au redus la jumătate comparativ cu media ultimilor trei ani, fiind de 4,6 miliarde lei.Cele mai multe insolvențe deschise în 2019 au fost în comerțul cu ridicata și distribuție (1.037), construcții (936), comerțul cu amănuntul (899) etc. Raportul out-in în 2019 a fost de 1,8 companii care și-au întrerupt activitatea la o companie nou înregistrată, față de 1,6 în 2018. Cu totul, după 2010 și-au întrerupt activitatea 1,4 milioane de companii, în timp ce totalul celor nou înființate este pe jumătate. Numai două din zece firme active acum la noi sunt create înainte de 2000.

Față de situația la care s-a ajuns și în perspectiva care se conturează, Coface propune pentru corectare „un mix de măsuri pragmatice cu efecte echilibrate în timp. Pe termen scurt: cheltuieli bugetare responsabile; urgentarea investițiilor; măsuri legislative și proiecte favorabile mediului de afaceri; utilizarea fondurilor europene  și a planurilor de stimulare (ex. Green Deal). Pe termen mediu: creșterea veniturilor bugetare prin colectare îmbunătățită; abordarea și corectarea dezechilibrelor structurale; strategii sustenabile de dezvoltare durabilă”.

Păduri administrate de Romsilva afectate de fenomene meteo extreme

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că 98.000 hade păduri de stat pe care le administrează au fost afectate de fenomenele meteo extreme de la începutul acestei luni (foto Romsilva).La o primă evaluare a pagubelor, volumul arborilor doborâți de vânt este de circa 748.000 mc. Romsilva subliniază că„pe o suprafață de 1.058 ha s-au înregistrat doborâturi în masă, volumul estimat al pagubelor fiind de circa 290.000 mc.Cele mai mari doborâturi au fost înregistrate în pădurile de stat administrate de Direcția Silvică Mureș, cu un volum de 208.000 mc și o suprafață de 12.590 ha, urmată de Direcția Silvică Argeș, cu un volum al doborâturilor de vânt de 152.000 mc și o suprafață de 4.057 ha și Direcția Silvică Prahova, cu pagube de 145.000 mc și 10.165 ha afectate de fenomenele meteorologice înregistrate începând cu 4 februarie a.c.Pagube însemnate în pădurile de stat au fost înregistrate și pe raza direcțiilor silvice Bacău, Covasna, Harghita, Covasna, Maramureș, Neamț și Suceava.De asemenea, în pădurile aflate în alte forme de proprietate și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva s-au înregistrat, în total, doborâturi de vânt pe 19.524 ha, cu un volum total al arborilor doborâți de 253.000 mc”.

Romsilva precizează că „în prezent se desfășoară lucrările de întocmire a documentelor tehnice în vederea exploatării cu prioritate a arborilor doborâți, pentru a asigura condițiile ca suprafețele afectate să fie reîmpădurite într-o perioadă de maximum doi ani”.

Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane ha păduri aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național și asigură servicii silvice pentru circa 1 milion ha păduri aflate în alte forme de proprietate”.

Netopia Payments, creștere cu 41% a tranzacțiilor digitale în 2019 față de 2018

0

Compania integral românească Netopia Payments, cel mai mare procesator de plăţi electronice de la noi, a înregistrat în 2019 o creștere cu 41% a numărului de tranzacții digitale procesate față de anul precedent:peste două milioane de tranzacții procesate lunar online cu cardul sau prin SMS, depășirea pragului de 15.000 de comercianți parteneri, 550.000 de utilizatori unici care fac lunar diverse plăți online. Valoarea medie a unei tranzacțiiîn 2019 a înregistrat o scădere de aproximativ 15% comparativ cu anul anterior, cauza fiind diversificarea serviciilor și produselor care pot fi achitate online. Cea mai mare tranzacție procesată de Netopia Payments anul trecut a fost în valoare de circa 24.500 euro și a constat în achitarea unui pachet de servicii turistice. Categoriile de produse și servicii pentru careanul trecut s-au făcut cele mai multe plăți digitale cu cardulsunt turism, evenimente, home&deco, plata facturilor pentru utilități și shared mobility solutions.Cele mai multe tranzacții online s-au efectuat în București (43%), județele Cluj (11%), Timiș (7,5%), Brașov (6%), Iași (4%), Sibiu (2,5%).

Antonio Eram (foto), CEO și fondator al Netopia Payments, face următoarea caracterizare:„De la an la an, observăm o creștere semnificativă a numărului de tranzacții online, ceea ce indică o consolidare a pieței în această direcție. Mai îmbucurător este faptul că cei mai mulți dintre utilizatori aleg să facă plățile de zi cu zi de pe propriile smartphone-uri, ceea ce le asigură o rapiditate mai mare în achiziționarea serviciilor sau produselor dorite. Pentru anul în curs, vizăm creștereaatât numărului de comercianți înrolați în platforma noastră, cât și a numărului de utilizatori care aleg plata online și ne dorim ca acest lucru să devină un obicei constant în viața cotidiană a românilor”.