Peste 12 milioane lei, investiție în revitalizarea pieței Progresul

Florin Antonescu
-
0
Peste 12 milioane lei, investiție în revitalizarea pieței Progresul

Piața Progresul din sectorul 4 a fost refăcută, modernizată și dotată la standarde înalte (foto PS4) printr-o investiție de 12.824.140 lei, putând astfel să răspundă unor cerințe la zi privind relansarea economică prin creșterea consumului, susținerea producătorilor autohtoni, asigurarea condițiilor igienico-sanitare și de siguranță etc. Construcția a obținut autorizația de securitate la incendiu, devenind una dintre cele mai sigure zone agro-alimentare din București. Spațiul a fost recompartimentat, căile de acces au fost lărgite și suplimentate. Au fost înlocuite instalațiile electrice, s-au montat sisteme de detecție și de stingere a incendiilor, sisteme de evacuare a fumului, a gazelor fierbinți, s-a pus tâmplărie rezistentă la foc, fațada a fost refăcută din materiale greu combustibile.

Din punctul de vedere al activității economice, parterul pieței este zona comercianților (4.500 mp), cu 30 de spații comerciale alimentare și non alimentare grupate separat, cu magazine alimentare, brutării, cofetării, carmangerie, pescărie, farmacii, florării. Zona farmaciilor (nonstop) are intrare separată de piață. Există și zone fast-food și de promenadă. Spațiile comerciale se închiriază prin licitații publice, în baza regulamentului prevăzut de hotârârile Consiliului Local Sector 4.

Etajul pieței (4.000 mp) open-space cu 142 de tarabe duble pentru producători de fructe și legume. Costul închirierii tarabelor se poate achita în regim de self-pay. Sub aspect igienico-sanitar, există instalație de răcire a aerului pentru aerisirea spațiului interior și instalație de colectare și evacuare a apelor uzate, prevăzută cu separatoare de grăsimi pentru tratarea apelor menajere. Pentru întervenții de prim-ajutor, în incinta pieței sunt montate 3 defibrilatoare, cu instrucțiunile necesare, ușor de folosit, în caz de necesitate.

Terasa pieței cuprinde o parcare cu 195 de locuri.  

La inaugurarea pieței reînnoite, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a oferit o imagine de ansamblu asupra actualității economico-sociale a sectorului: „La Piața Progresul, avem tot ceea ce este necesar unui comerț civilizat și tot ceea ce este necesar unor oameni care trăiesc într-o capitală europeană. Discutăm despre siguranță, pentru că este o piață autorizată ISU, avem o parcare amenajată de 200 de locuri, avem sistem de climatizare, avem o compartimentare extrem de eficientă, care ne ajută să dăm acestei piețe nu doar o componentă economică ci și o funcție socială. Avem cele mai mici prețuri din București, suntem extrem de competitivi. Cred că am demonstrat în acești 4 ani că se poate. Acesta a fost motto-ul nostru – Hai că se poate! Putem să facem infrastructură, educație, putem să construim spitale, să facem tot ceea ce este necesar pentru oameni, dacă ne dorim și muncim pentru aceste lucruri. Iar rezultatele se văd și nu pot fi contestate. Toate proprietățile oamenilor din sectorul 4 au crescut ca valoare, gradul de bunăstare al acestora este mai bun, investițiile în educație pe care le-am implementat ne-au făcut să fim pentru al doilea an consecutiv printre primele UAT-uri din România în care rata de promovare la bacalaureat a crescut, am investit în domeniul sanitar, am investit în infrastructură. Aceste investiții se corelează cu siguranța pe care oamenii au dezvoltat-o aici, în sectorul 4, astfel încât pentru ultimii 5 ani sesizăm o scădere a criminalității cu 17 procente”.

Prezent la eveniment, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a adresat felicitări autorităților locale și a subliniat importanța investițiilor în sectorul 4, în vederea reducerii gradului de polarizare între nordul și sudul Bucureștiului.

Florin Jianu: „Sprijinirea microîntreprinderilor, cea mai apreciată măsură de relansare economică”

Florin Antonescu
-
0
Florin Jianu: „Sprijinirea microîntreprinderilor, cea mai apreciată măsură de relansare economică”

Pe marginea programului de relansare economică prezentat de Executiv, Florin Jianu (foto), președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) subliniază: „Remarcăm pozitiv lansarea acestui program de relansare economică, program care cuprinde principalele concepte solicitate de CNIPMMR: IMM-uri, start-up-uri, digitalizare, flexibilizarea măsurilor active de ocupare – kurtzarbeit. În egală măsură, susținem că acest program trebuie să conțină și obiective asumate clare și bine definite, din estimările noastre peste 100.000 de IMM-uri având nevoie de susținere în diverse forme în acest moment. De asemenea, mai mult poate decât resursele, timingul de implementare a acestui program este cheia reușitei sale. Cu cât mai repede puse în aplicare măsurile, cu atât mai rapida va fi revenirea economică a României. Mărturisesc că cea mai apreciată măsură este aceea de sprijin a microîntreprinderilor așa numite de subzistență, prin acele granturi de 2000 euro, pentru că ele vor ajunge la zeci de mii de IMM-uri, la cele mai vulnerabile dintre companiile din România și care ne-au semnalat nevoia de susținere încă de la începutul stării de urgență“.

Piața de capital este o șansă mare pentru relansarea economică a României

Economistul
-
0
Piața de capital este o șansă mare pentru relansarea economică a României

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a organizat cea de-a treia ediție a dezbaterilor „Pulsul Pieței Financiare”. Care este contextul actual și care sunt perspectivele din acest an sunt două din subiectele de actualitate dezbătute de Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR cu invitații săi, specialiști din domeniul financiar, Cristian Popa CFA, Membru al Consiliul de Administrație BNR, Mihnea Bărbulescu, Membru al Consiliului de Administrație Erste Asset Management și Milan Prușan, Managing Director NN Investment Partners.

„E foarte important să ținem pulsul pieței financiare și să avem o viziune cât mai clară a realităților economice. Se vorbește tot mai mult despre relansarea economică, însă aceasta este posibilă doar cu suport financiar semnificativ. În ultima perioadă s-a pus foarte mare accent pe susținerea financiară din partea statului sau pe acordarea de credite bancare facile și cred este momentul să arătăm importanța surselor de finanțare provenite de pe piața de capital” este de părere Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR.

Piața de capital poate fi un motor puternic de creștere economică pentru România prin listarea companiilor la bursă, este una din concluziile dezbaterilor din cadrul evenimentului. „Este nevoie ca statul să își aducă companiile la bursă și, astfel, să le maximizeze valoarea” a declarat Cristian Popa, Banca Națională a României. Piața de capital funcționează și se dezvoltă în ciuda situației pandemice, iar companiile de stat sau private ar putea să beneficieze de această oportunitate. Listarea companiilor la bursă reprezintă un pas mare și util pentru România, în special prin prisma strânsei interacțiuni dintre piața de capital și piața bancară. În situația actuală, în care finanțarea este vitală, companiile pot atrage credite de la bănci și capital de dezvoltare de pe piața de capital.

„Companiile românești trebuie să acceseze mai puternic piața de capital” afirmă Mihnea Bărbulescu, Erste Asset Management. Avem instrumente financiare – fondurile de investiții dornice să investească în companii, avem investitori care caută randamente mari însă ceea ce ne trebuie în acest moment sunt așteptări realiste din partea investitorilor și cerințe rezonabile din partea companiilor. „Ceea ce faceți voi, ARIR, o armonizare a intereselor, este esențial pentru că o finanțare prin piața de capital este locul prin care România poate crește”.

„Încurajăm companiile să vină la bursă, încurajăm statul să facă un IPO chiar și într-un procent mai mic dintr-o companie unde deținerea e integrală” a declarat Milan Prușan, NN Investment Partners. Chiar dacă piața financiară arată evaluări mai scăzute în acest moment, în perioada următoare se vor simți îmbunătățiri, oportunități ce merită a fi fructificate la momentul respectiv.

      Specialiștii prezenți la această ediție a evenimentului sunt optimiști, previzionând o revenire graduală, chiar dacă lentă, a economiei românești. Știri pozitive avem și când vorbim de cursul valutar, leul fiind cea mai stabilă monedă din Europa Centrală și Estică, pentru această perioadă. La nivel global, în perioada de vârf a pandemiei s-a înregistrat un nivel de economisire fără precedent după perioada interbelică, însă, începând cu luna mai s-a simțit o accelerare a investițiilor, semn că economiile țărilor afectate intră pe traiectoria relansării economice.

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania și Transgaz s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting și ENVISIA ca Membri Afiliați.

Liberalizarea pieței de gaze naturale – câmp de bătălie electorală?

Dan Badin
-
0
Liberalizarea pieței de gaze naturale – câmp de bătălie electorală?

Dan Bădin,
Partener Servicii Fiscale, Deloitte România (foto)

Liberalizarea pieței gazelor naturale, în vigoare începând cu data de 1 iulie, beneficiază de un tratament care demonstrează, o dată în plus, că autoritățile române nu se dezmint – reglementări adoptate în regim de urgență, fără consultare cu partenerii implicați și cu efecte incerte pentru „beneficiarii” invocați. Așadar, sunt ignorate de legiuitori, din nou, aspecte normale în procesul legislativ, cum ar fi realizarea unei analize de impact, consultarea mediului de afaceri sau predictibilitatea, cu atât mai necesară în această perioadă dominată de incertitudini suplimentare.

Proiectul pentru modificarea legii energiei electrice și a gazelor naturale, publicat pe site-ul Camerei Deputaților, care, printre altele, prevede aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze, a fost amendat în faza finală a dezbaterilor parlamentare, cu o zi înainte de votul final în Camera Deputaților, deși acesta a fost inițiat în urmă cu mai bine de opt luni. Numărul amendamentelor este impresionant, nu numai față de textul inițial al legii, ci și față de textul adoptat de Senat în octombrie anul trecut. Bineînțeles, proiectul de lege nu are prevăzut un termen de intrare în vigoare, decât pe anumite articole, ceea ce înseamnă că prevederile se aplică imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Deși scopul declarat al acestor reglementări este de a elimina barierele din această piață și de a favoriza ieftinirea gazelor pentru consumatorii casnici, este de așteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislativ care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale. Mai poate exista piață liberă când se legiferează modul în care se calculează prețul? Duce creșterea costurilor fiscale la ieftinirea gazelor? Sunt consumatorii vulnerabili adevărații beneficiari? Se încurajează producția internă de gaze sau importurile? Și, de ce nu, este cumva folosită această lege în scopuri de propagandă electorală?

Cum va influența acest nou impozit prețurile pentru consumatorii finali?

Dincolo de faptul că o astfel de măsură reprezintă o intervenție impredictibilă a statului într-o piață liberalizată și contrară angajamentelor asumate de România la nivelul Uniunii Europene, cel mai probabil introducerea noului impozit va avea un impact negativ asupra consumatorilor finali, în loc să îi avantajeze.

Potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferența dintre prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh, atunci când prețul de achiziție este mai mic decât cel reglementat. Diferența de 10% rămâne la furnizor. În aceste condiții, în care i se majorează costurile fiscale, ce opțiuni are la îndemână furnizorul – să scadă sau să crească prețul pentru consumatorul final/producătorul vizat?

Prevederea se propune a fi valabilă până la data de 30 iunie 2021. Legea, adoptată de Camera Deputaților, for decizional în acest caz, va merge spre promulgare la președinție. Până la publicarea în Monitorul Oficial, însă, actul poate fi contestat la Curtea Constituțională sau întors în Parlament de președinte spre reexaminare.

Consumatorul vulnerabil, deși nedefinit, este „beneficiarul” din oficiu

Potrivit proiectului, impozitarea suplimentară a veniturilor obținute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantitățile achiziționate de clienții casnici și de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei. Impozitul (deși nu este denumit ca atare în lege) nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiții, pare că, din nou, vor fi favorizați producătorii din alte țări din care se importă gaze în România (lista nefiind prea lungă), iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate. Așa se încurajează, spre exemplu, mult trâmbițata exploatare a zăcămintelor din Marea Neagra?

Inițiatorii proiectului de lege spun că banii astfel colectați vor fi folosiți „exclusiv pentru protecția clienților vulnerabili”. Rămâne de văzut cum se va aplica această mențiune, în condițiile în care legislația nu prevede o definiție clară a consumatorului vulnerabil. Guvernul s-a angajat, prin Ordonanța 1/2020, de modificare a OG 114/2018, să reglementeze, în acest an, statutul şi regimul juridic al consumatorului vulnerabil, precum şi modalitatea de finanţare a acestuia. Până atunci, însă, nu se știe cum vor fi folosiți banii obținuți din acest impozit suplimentar, iar consumatorii vulnerabili vor rămâne beneficiari doar în teorie.

Liberalizarea pieței, intens reglementată

Proiectul de lege menționat nu este singura inițiativă legislativă recentă pe piața gazelor. În paralel, reprezentanții guvernului susțin că liberalizarea pieței va determina o scădere a tarifelor pentru populație de 10-15% dar, în timp ce anunță că au fost ridicate „ultimele bariere” din calea liberalizării, adoptă noi măsuri care indică exact contrariul. Este vorba, în principal, de Ordonanța de Urgență adoptată cu doar câteva zile înainte de liberalizare, prin care producătorii locali sunt obligați să vândă 40% din producția totală de gaze pe piața centralizată la prețul de referință stabilit la Bursa din Viena.

Noul prag, de 40%, este valabil și pentru gazele extrase din Marea Neagră, acolo unde exista obligativitatea vânzării a 50% din producţie pe pieţele centralizate. Așadar, dincolo de reducerea pragului de la 50% la 40%, măsura nu face decât să înlocuiască o barieră cu alta, ce-i drept, puțin mai joasă. În plus, este de menționat faptul că ordonanța este prevăzută să intre în vigoare la data de 1 iulie 2020, însă nu este încă publicată în Monitorul Oficial.

Predictibilitatea în an electoral

Așadar, asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene și fără a fi impuse de o urgență reală. Lipsa de predictibilitate revine în actualitate, iar încrederea investitorilor este, încă o dată, pusă la încercare, într-o perioadă în care atragerea de noi investiții ar trebui să reprezinte prioritatea zero a autorităților române. În mod special în domeniul energiei, atragerea de investiții este vitală, atât pentru modernizarea capacităților de producție, stocare și distribuție, cât mai ales pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră (unde este nevoie și de modificarea legislației, promisă de aproape un an, caz în care ar fi perfect justificată urgența).

În concluzie, liberalizarea pieței gazelor din România pare să se înscrie perfect în specificul național, pe principiul „să se liberalizeze, primesc, dar să nu se schimbe nimic”. În plus, fiind vorba de un domeniu cu puternic impact emoțional pentru cetățeni, principalele forțe politice, care controlează fiecare câte o instituție cu putere de legiferare (Guvernul și Parlamentul, colorate diferit din punct de vedere politic) încearcă să capitalizeze electoral acest subiect, fără să țină cont de efectele generate asupra tuturor părților implicate și de modul în care este afectată încrederea investitorilor, prezenți și potențiali, în țara noastră. Pare că singurul lucru predictibil într-un an electoral rămâne impredictibilitatea.

Furnizorii de gaze au fost consecvenți, nu au scăzut prețurile la populație

Economistul
-
0
Furnizorii de gaze au fost consecvenți, nu au scăzut prețurile la populație

Cu un popor sărac așa cum este românul, dar care consideră ca o economie la factura de gaze de câteva sute de lei este prea puțin pentru a încerca să schimbe furnizorul de gaze nu vom asista la o schimbare prea curând a comportamentului furnizorilor din România. Însă cu siguranță vom asista la o agitație mare a consumatorilor în luna decembrie 2020, atunci când vor achita primele facturi de gaze cu consumuri importante.

Datele Barometrului de Securitate Energetică realizat sub egida Academiei Române publicate în data de 24 iunie 2020, arată că un număr mare de români nu dețin informații despre cum să își schimbe furnizorul de gaze, le este teamă de liberalizarea pieței de gaze și le este frică să-și părăsească furnizorul actual de frica de a nu rămâne fără gaze. Astfel, estimăm că 95% din consumatorii actuali de gaze nu vor semna un contract de gaze până la 1 iulie 2020 și vor primii gaze în continuare în baza contractului existent la prețul stabilit de furnizorii săi.

Consecvenți celor declarate furnizorii de gaze naturale nu au scăzut prețurile gazelor naturale, indifferent de cât de mult au scăzut prețurile gazelor achiziționate de aceștia, indifferent de promisiunile autorităților, care garantau scăderi de 10-15%, indifferent de amenințările cu controale. Astfel, constatăm adevărata putere a unor companii multinaționale sau naționale și incapacitatea instituțională a României de a-și apăra cetățenii.  Companiile au de partea lor legea, echipe profesioniste (cetățeni români bine plătiți), lobbyiști (politicieni, instituții ale statului) și avantajul mentalității: ”merge și așa”. Cetățenii au la dispoziție Ø.

Fiecare leu la care ar renunța furnizorii care livrează gaze în prezent populației înseamnă o diminuare a profitului brut pentru gazele consumate de populație la nivelul unui an cu cca. 8 mil euro/an.

Astfel, este important de apreciat că exclusiv populația României, va contribui în acest an la un profit de cca 135 mil euro pentru furnizorii de gaze.

Comisia lansează o consultare publică privind o Nouă agendă a consumatorului

Economistul
-
0
Comisia lansează o consultare publică privind o Nouă agendă a consumatorului

Comisia Europeană a lansat o consultare publică deschisă la nivelul UE cu privire la noua politică europeană de protecție a consumatorilor pentru perioada următoare, așa-numita „Nouă agendă a consumatorului”. Consultarea publică va oferi informații valoroase pentru stabilirea Noii agende a consumatorului pe care Comisia Europeană intenționează să o adopte până la sfârșitul anului 2020.30/06/2020

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: Transferul multor activități ale consumatorilor online, efectele schimbărilor climatice și, cel mai recent, pandemia de coronavirus au subliniat necesitatea unei noi analize a principalelor provocări cu care se confruntă consumatorii, precum și a celor mai bune modalități de a le soluționa. Cetățenii și întreprinderile europene au nevoie de o politică de protecție a consumatorilor care să reflecte atenția vastă care se acordă aspectelor precum sustenabilitatea, utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale și globalizarea fără precedent a piețelor de consum. De aceea, încurajez cetățenii, întreprinderile, organizațiile de consumatori și legiuitorii să își facă vocile auzite. 

Noua agendă va stabili principalele priorități ale politicii de protecție a consumatorilor în UE pentru anii următori. Aceasta va urmări să actualizeze politica UE de protecție a consumatorilor în domenii-cheie, cum ar fi: abordarea noilor provocări aduse de digitalizare, importanța sporită a aspectelor legate de mediu, nevoia din ce în ce mai mare de cooperare internațională, problema asigurării corecte a drepturilor consumatorilor și protejarea consumatorilor vulnerabili. De asemenea, noua agendă va trage învățăminte și va ține seama de impactul crizei provocate de coronavirus.

Pentru a-și atinge obiectivele, Noua agendă a consumatorului va propune o cooperare intensificată între Comisie și statele membre ale UE, precum și cu principalele părți interesate, inclusiv organizațiile consumatorilor și întreprinderile. Consultarea publică deschisă lansată astăzi cuprinde întrebări referitoare la strategia generală privind politica de protecție a consumatorilor, la consolidarea poziției consumatorilor pentru tranziția verde, precum și la revizuirea Directivei privind creditele de consumCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• și a Directivei privind siguranța generală a produselor.

Ajutoare de stat: Comisia extinde Cadrul temporar pentru a sprijini în continuare întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate și pentru a încuraja investițiile private

Economistul
-
0
Ajutoare de stat: Comisia extinde Cadrul temporar pentru a sprijini în continuare întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate și pentru a încuraja investițiile private

Comisia Europeană a adoptat o a treia modificare prin care extinde domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020 astfel încât să se ofere mai multe posibilități de sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de coronavirus, să se protejeze locurile de muncă și să se sprijine în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a extins a doua oară domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru a include măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată.30/06/2020

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate au un rol extrem de important în redresarea economică a Uniunii. Acestea au fost afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități provocată de pandemia de coronavirus și se confruntă cu dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la finanțare. Astăzi am extins cadrul temporar pentru a le permite statelor membre să sprijine și mai mult aceste întreprinderi. De asemenea, am introdus condiții care să ofere stimulente investitorilor privați, astfel încât aceștia să participe alături de stat în recapitalizări, reducând astfel nevoia de ajutor de stat și riscul de denaturare a concurenței. În cele din urmă, reamintim că ajutoarele de stat nu sunt condiționate de delocalizarea producției sau a unei alte activități a beneficiarului dintr-o regiune a Uniunii în alta, întrucât piața Uniunii este unică și reprezintă cel mai mare atu de care dispunem. Continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ajuta întreprinderile europene să facă față acestei crize și să revină puternic, menținând în același timp condiții de concurență echitabile în beneficiul tuturor consumatorilor și întreprinderilor europene.”

Sprijin pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, inclusiv pentru întreprinderile nou-înființate

Scopul principal al Cadrului temporar este de a oferi un sprijin specific întreprinderilor viabile care au intrat în dificultate financiară ca urmare a pandemiei de coronavirus. Prin urmare, societățile care se aflau deja în dificultate înainte de 31 decembrie 2019 nu sunt eligibile pentru a primi ajutoare în temeiul cadrului temporar, dar pot beneficia de ajutor în temeiul normelor existente privind ajutoarele de stat, în special în temeiul Orientărilor privind salvarea și restructurareaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Aceste orientări stabilesc condiții clare potrivit cărora aceste societăți trebuie să stabilească planuri de restructurare solide care să le permită să atingă viabilitatea pe termen lung.

În același timp, microîntreprinderile și întreprinderile mici (adică cele cu mai puțin de 50 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală și/sau totalul bilanțului anual mai mic sub 10 milioane EUR) au fost afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități cauzată de impactul economic al actualei pandemii de coronavirus, exacerbând dificultățile cu care se confruntau în ceea ce privește accesul la finanțare în comparație cu întreprinderile mai mari. Dacă nu sunt remediate, aceste dificultăți ar putea duce la un număr mare de falimente ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici, cauzând perturbări grave pentru întreaga economie a UE.

Prin modificările adoptate astăzi se extinde cadrul temporar pentru a le permite statelor membre să acorde sprijin public în temeiul cadrului temporar tuturor microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, chiar dacă acestea se aflau deja în dificultate financiară la 31 decembrie 2019.

Sprijinul va fi acordat cu excepția cazului în care aceste societăți se află în proceduri de insolvență, au primit ajutor pentru salvare pe care nu l-au rambursat sau fac obiectul unui plan de restructurare în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Având în vedere dimensiunea redusă a acestui tip de întreprinderi și implicarea lor restrânsă în tranzacții transfrontaliere, ajutoarele de stat temporare acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici sunt mai puțin susceptibile să denatureze concurența pe piața internă decât ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mai mari.

Această modificare va spori în mod efectiv posibilitățile de sprijinire a întreprinderilor nou-înființate – majoritatea acestora intrând în categoria microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici – în special a celor inovatoare, care ar putea înregistra pierderi în faza lor de creștere, dar care sunt esențiale pentru redresarea economică a Uniunii.

Comisia reamintește, de asemenea, că toate întreprinderile mici și mijlocii care la 31 decembrie 2019 aveau mai puțin de trei ani de existență ar putea beneficia deja de măsurile de ajutor prevăzute în cadrul temporar, cu condiția să nu facă obiectul unei proceduri de insolvență, să nu fi primit ajutor pentru salvare pe care să nu îl fi rambursat sau să nu facă obiectul unui plan de restructurare în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.

Stimulente pentru participarea investitorilor privați la măsurile de ajutor vizând recapitalizarea în contextul redresării în urma pandemiei de coronavirus

Comisia a adaptat, de asemenea, condițiile aferente măsurilor de recapitalizare în temeiul cadrului temporar pentru cazurile în care investitorii privați contribuie la majorarea capitalului întreprinderilor împreună cu statul.

Aceste modificări vor încuraja infuziile de capital cu o participare privată semnificativă în întreprinderi, limitându-se astfel nevoia finanțării prin intermediul ajutoarelor de stat și riscul de denaturare a concurenței. În special, dacă statul decide să acorde ajutoare pentru recapitalizare, dar investitorii privați contribuie în mod semnificativ la creșterea capitalului (în principiu, cu cel puțin 30 % din noua infuzie de capital) în aceleași condiții ca statul, interdicția de achiziționare și plafonul referitor la remunerarea conducerii sunt limitate la trei ani. În plus, interdicția privind plata dividendelor nu li se aplică deținătorilor de noi acțiuni și nici deținătorilor de acțiuni existente, cu condiția ca aceștia din urmă să reprezinte, în total, mai puțin de 10 % din societate.

Astfel, întreprinderile vor fi stimulate să caute contribuții pentru nevoile lor de capital atât pe piață, cât și de la stat, asigurându-se, în același timp, garanții pentru a se menține concurența efectivă pe piața unică.

În conformitate cu principiul neutralității față de proprietatea publică sau privată din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prin modificarea de astăzi, întreprinderile care dețin o participație de stat existentă vor putea să atragă capital de la acționarii lor, în mod similar întreprinderilor private. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de mai sus în ceea ce privește participarea investitorilor privați la majorarea de capital, iar statul este un acționar existent (adică deținea acțiuni înainte de acordarea ajutorului de recapitalizare) ce investește proporțional cu participația sa existentă, Comisia nu consideră necesară impunerea unor condiții specifice în ceea ce privește ieșirea statului.

Protecția pieței unice și asigurarea unor condiții de concurență echitabile

Prin această modificare, Comisia a clarificat faptul că ajutoarele nu ar trebui să fie condiționate de relocarea activității de producție sau a unei alte activități a beneficiarului din altă țară din Spațiul Economic European (SEE) către teritoriul statului membru care acordă ajutorul, întrucât o astfel de condiție ar fi deosebit de dăunătoare pentru piața internă.

Context

La 19 martie 2020, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, un nou Cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. Acesta a fost modificat la 3 aprilie și 8 mai 2020. Cadrul temporar recunoaște faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări grave și le permite statelor membre să recurgă la flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia, limitând totodată orice consecințe negative care ar putea afecta condițiile de concurență echitabile de pe piața unică.

La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19 în care prezintă aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânarea plății impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor în materie de ajutoare de stat. Statele pot, de asemenea, să le ofere societăților compensații pentru prejudiciile suferite din cauza pandemiei și cauzate direct de aceasta. Astfel de compensații pot fi utile pentru a sprijini sectoarele care au fost în mod special afectate, cum ar fi transporturile, turismul, industria hotelieră și comerțul cu amănuntul.

Europa mai aproape de cetățeni: Comisia Europeana lansează un apel pentru o generație moderna EUROPE DIRECT

Economistul
-
0
Europa mai aproape de cetățeni: Comisia Europeana lansează un apel pentru o generație moderna EUROPE DIRECT

Comisia Europeană lansează un apel în vederea selecției unei noi generații de centre EUROPE DIRECT pentru perioada 1 mai 2021- 31 decembrie 2025. Scopul EUROPE DIRECT este de a face Europa mai accesibilă oamenilor de la nivel local și regional, dar și de a dezbate împreuna cu ei despre Uniunea Europeană și politicile sale, priorități și viitor.30/06/2020

EUROPE DIRECT vor informa cetățenii despre Uniunea Europeană și vor organiza activități cum ar fi dezbateri locale cu cetățenii, crearea de parteneriate locale, inclusiv cu presa și vor susține instituțiilor europene pentru o mai bună înțelegere a  sensibilităților, preocupărilor și opiniei publice din respectivele zone geografice.

Suma totală estimată alocată pentru România în 2021 (mai-decembrie) este de  563.208 Euro. Pentru perioada 2022-2025, grantul anual dedicat fiecărui centru EUROPE DIRECT va fi de 30.400 Euro. Propunerile de proiect sunt așteptate pana in 15 octombrie 2020.

Pentru detalii și  procedura de transmitere a propunerilor:

Mixerul multicanal ATEN UC9020, premiat la NAB Show

Florin Antonescu
-
0
Mixerul multicanal ATEN UC9020, premiat la NAB Show

ATEN International Co., Ltd. (TWSE: 6277) – cel mai mare furnizor de echipamente de conectivitate AV/IT și soluții de administrare, cu subsidiară inclusiv în Romania – a obținut premiul Future Best în cadrul NAB Show pentru mixerul AV multicanal – UC9020 StreamLIVE™ HD, soluție care „le permite utilizatorilor să înregistreze, să transmită și să comute între două surse de semnal video Full HD, creând în acest fel un cadru de producție profesional, dinamic, cu mai multe camere”.

Bogdan Mihalcea, Country Manager ATEN Romania, subliniază: „Noua realitate ne provoaca sa lucram tot mai mult remote, dar si sa ne facem cunoscuta munca de la distanta, iar ATEN a venit constant in intampinarea nevoilor pietei cu solutii care sa sustina aceste nevoi. Dupa ce anul trecut UC9020 StreamLIVE HD a primit premiile Computex Best Choice Award 2019, Good Design Award 2019 si Video Edge Product Innovation 2019, recent a primit premiul Future Best in cadrul NAB Show. Aceasta demonstreaza ca echipamentul nu doar raspunde nevoilor actuale ale industriei, dar are si calitatile necesare pe viitor pentru acest domeniu in plina evolutie, cum este streamingul live, simplificand procesul de productie video”.

Evaluarea a fost făcută de ingineri și experți din industrie, în funcție de criterii precum inovații, dotări, raport performanță/preț, grad de satisfacere a cerințelor și necesităților.

Din punct de vedere tehnic, ATEN UC9020 StreamLIVE™ HD este caracterizat prin aceea că „oferă utilizatorilor o soluție completă de streaming live la calitate TV, ce integrează posibilitatea de a captura două surse de semnal video 1080p, ieșire 4K pentru redare, switch video, funcție de streaming 1080p, funcție de conversie video, splitter video și mixer audio – totul într-un pachet compact. Mai mult decât atât, aplicația ATEN OnAir poate fi folosită pentru a transforma orice iPad într-o interfață tactilă dedicată controlului, redării, monitorizării, editării în timp real și organizării diferitelor elemente utilizate la mixare. Proiectat special pentru a simplifica activitatea de producție video, UC9020 StreamLIVE™ HD  reduce semnificativ necesarul de echipament și cabluri utilizate de obicei în acest domeniu. Suplimentar, formatul său compact îi asigură o portabilitate fără precedent. De aceea, este ideal pentru promovare de produse comerciale, conferințe și ședinte, prezentări și seminare sau transmisii live ale unor evenimente”.

Propunerile IMM-urilor pentru modificarea Legii societăţilor nr. 31/1990

Florin Antonescu
-
0
Propunerile IMM-urilor pentru modificarea Legii societăţilor nr. 31/1990

Pe baza proiectatei modificări de către Ministerul Justiției și ONRC a Legii societăților nr.31/1990, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o serie de aprecieri și avansează propriile propuneri.

CNIPMMR enumeră modificările propuse de Ministerul Justiţie şi ONRC pentru simplificarea formalităţilor şi permanentizarea unor măsuri din timpul perioadei de urgenţă:

„-adoptarea, ca soluție definitivă, a măsurii temporare prevazute la art. 27 din O.U.G. nr. 70/2020, in sensul că declarațiile pe proprie raspundere care se anexează la cererea de înregistrare/alte cereri să poată avea forma de înscris sub semnatură privată în formă electronică și să poată fi transmise la oficiul registrului comerțului, în original, prin mijloace electronice, cu semnatură electronică sau prin servicii de poștă și curier;

-eliminarea cerinței de depunere, în susținerea cererilor de înregistrare, a declarației pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legate privind deținerea unor calități (asociat, administrator, cenzor, membru cooperator s.a.), precum și a specimenului de semnatură;

-reglementarea posibilității ca certificatul de înregistrare prevăzut la art. 8 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, să fie emis și în formă electronică;

-eliminarea obligativității depunerii dovezii privind efectuarea vărsămintelor privind capitalul social și a depunerii actelor de proprietate pentru aporturile în natură, iar în cazut în care printre ele figurează și imobile, a certificatului constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

-eliminarea obligaţiei de publicare în Monitorul Oficial al României a hotărâritor AGA, a extrasului rezoluției la înmatriculare și a notificării privind depunerea actului constitutiv;

– eliminarea depunerii actelor de înregistrare a     fondatorilor, administratorilor, cenzorilor/ auditoritor persoane juridice, pentru persoanele juridice române, pentru care datele pot fi verificate în sistemul informatic integrat al ONRC;

– eliminarea depunerii hotărârii organului statutar privind participarea la constituirea societatii a fondatorilor persoane juridice”.

CNIPMMR subliniază că „susţine toate măsurile prin care se elimină sarcinile birocratice ale întreprinzătorilor, propunând în completarea lor cu un set de măsuri care să asigure o digitalizare a relaţiei stat-antreprenor, astfel:

1. Redactarea unei noi legi a societăților – actuala lege a suferit numeroase modificări de-a lungul anilor, fiind republicată de 2 ori din cauza numărului mare de modificări/completări;

2. Introducerea sediului electronic obligatoriu – e-sediu – toţi profesionişti înregistraţi în Registrul Comerţului trebuie să aibă un sediu electronic pentru asigurarea comuncărilor cu organele administraţie publice;

3. Obligativitatea folosirii semnăturii electronice pentru toți profesioniști –  e-semnatură – toţi profesionişti înregistraţi în Registrul Comerţului trebuie să folosească mijloace de comunciare  elctronică şi toate documentele, cel putin în relaţia cu instituţiile publice, să fie semnate cu semnătură electronică;

4. Introducerea Carnetului de conducere a afacerii – un curs de formare antreprenorială pentru administratorii societaţii, cu exceptia absolvenților de învățământ superior/liceelor economice, asigurându-se astfel un minim pachet de cunostinţe econimice, juridice şi de management;

5. Instituirea obligativitatii aderării la o asociație a mediului de afaceri;

6. Eliminarea obligativității menționării CAEN în Statut – cu excepții: armament, produse chimice etc.,  cu păstrarea doar a obligatiei de autorizare (introducerea prezumției ca  toate codurile  CAEN sunt trecute in Statut/act constitutiv) – se limină astfel procedurile birocratice prin care este necesar să îţi modifici în primă fază Statul pentru a menţiona un nou cod CAEN şi, ulterior, să îl autorizezi sau situţiile în care avem un Statut de 2-3 pagini, urmat de 10 pagini de coduri CAEN;

7. Comasarea formularelor pentru înființare într-unul singur simplificat;

8. Păstrarea posibilității organizării AGA prin sisteme de video-conferință/mijloace electronice”.

1...1.5751.5761.577...2.014Pagina 1.576 din 2.014