Companiile rămân optimiste în privința planurilor de investiții străine directe, în pofida îngrijorărilor legate de COVID-19

Economistul
-
0
Companiile rămân optimiste în privința planurilor de investiții străine directe, în pofida îngrijorărilor legate de COVID-19

Pandemia COVID-19 a perturbat multe planuri de afaceri, având drept efect amânarea sau anularea a 35% dintre proiectele de investiții străine directe (ISD) din Europa în 2019, potrivit celei de a 20-a ediții a studiului EY Europe Attractiveness Survey. Totodată, analiza proiectelor de investiții din 2019 evidențiază performanțe anuale mai bune comparativ cu cele din 2018 (0,9%, în creștere de la -4%).

Conform studiului derulat în aprilie 2020, 49% dintre respondenți consideră că Europa riscă să devină o destinație mai puțin atractivă pentru investiții, pe fondul îngrijorărilor legate de o viitoare instabilitate economică provocată de pandemie. Cu toate acestea, pe termen scurt, investitorii își păstrează optimismul, 51% dintre liderii mediului de afaceri anticipează o ușoară scădere a numărului de proiecte inițiate, în timp ce 11% dintre respondenți nu se așteaptă la abateri de la planurile lor de investiții în 2020.

În același timp, 80% dintre liderii chestionați au declarat că pachetele de stimulente guvernamentale le influențează deciziile de investiții și că vor acorda prioritate țărilor care au implementat măsuri de sprijin mai solide în ceea ce privește combaterea efectelor provocate de pandemie.

Bogdan Ion

„Europa se poate menține atractivă pentru investiții cu condiția să acționeze și să reacționeze hotărât în trei direcții majore: adoptarea tehnologiei, sustenabilitate și rezistența la șocuri a lanțului de aprovizionare, deoarece acestea vor influența viitoarele decizii de investiții. E important ca Europa să rămână o destinație favorită pentru proiectele de investiții, iar, în acest sens, este vital ca guvernele să adopte mentalitatea specifică mediului de afaceri, să facă eforturi în direcția inovării și creării de noi strategii de atragere a investițiilor străine directe, nu numai pentru a reduce șomajul, ci și pentru a sprijini o creștere economică echilibrată”, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Harta investițiilor străine directe  

Datele relevă că 52% dintre proiectele ISD la nivel global din perioada 2015-2019 au provenit din țări europene, ceea ce arată că investițiile străine directe dinEuropa pot reprezenta o forță economică și transformațională incredibilă pentruEuropa. În 2019, șapte dintre principalele zece țări investitoare la nivel global au provenit din Europa. Aproape un sfert dintre proiecte (23%) au provenit din S.U.A.

În privința destinațiilor ISD, în 2019, Franța a înregistrat cea mai mare creștere anuală a proiectelor noi (17%, cu 1.197 de proiecte noi), depășind, pentru prima dată, Regatul Unit în topul celor mai atractive destinații din Europa. În pofida unei scăderi a numărului de proiecte de investiții în 2018, analiza arată că proiectele de investiții din Germania au rămas la același nivel în 2019 (971 de proiecte în 2019, 973 de proiecte în 2018). 

Regatul Unit rămâne însă o destinație atractivă, înregistrând o creștere de 5% a investițiilor, cu 1.109 de proiecte în 2019, la mică distanță în urma Franței. Creșterea investițiilor în Regatul Unit apare concomitent cu o diminuare a preocupărilor legate de Brexit în rândul investitorilor. Aproape un sfert dintre respondenți (24%, față de 38% în 2018) au indicat incertitudinile legate de Brexit drept unul dintre principalele trei riscuri în ceea ce privește atractivitatea la nivelul întregului continent european.

Raportul evidențiază creșterea înregistrată de sectoarele care necesită o forță de muncă specializată. De exemplu, construcțiile au marcat o creștere de 158% a proiectelor de investiții străine directe în 2019 (cu 124 de proiecte în 2019, față de 48 de proiecte în 2018), iar sectorul tehnologiei informației, comunicațiilor și media de 117% (cu 241 de proiecte în 2019, față de 111 proiecte în 2018).

În timp ce sectorul textilelor și articolelor de îmbrăcăminte din Europa Occidentală a înregistrat performanțe solide, proiectele de investiții străine directe în Europa Centrală și de Est au scăzut cu 22% la nivelul întregului sector. Cu toate acestea, studiul arată că aproape patru din zece companii (37%) iau în considerare o extindere a capacităților lor de producție în Europa.

Deși datele sugerează că proiectele din sectorul digital au înregistrat o ușoară scădere anuală (-1%), 55% dintre organizațiile care au participat la studiu intenționează să îmbunătățească experiența digitală a clienților și interacțiunile dintre companie și client. În același timp, 82% preconizează că ritmul de adopție a tehnologiei se va accelera în următorii trei ani.

Proiectele ISD și crearea de locuri
de muncă în Europa – o intersecție esențială

Între 2003 și 2017, proiectele de investiții străine directe au generat peste 11 milioane de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană. Pe fondul pandemiei, raportul indică un potențial declin, de până la 50% al numărului de noi locuri de muncă create ca urmare a finalizării proiectelor de învestiții. Pentru a se proteja de astfel de potențiale scăderi, guvernele trebuie să își adapteze sistemele de educație, de pregătire și dezvoltare, astfel încât să asigure o forță de muncă cu abilitățile potrivite peisajului post-COVID-19.

Datele sugerează că sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi (inclusiv serviciile juridice și profesionale) au generat aproape un sfert (24%) dintre noile locuri de muncă în 2019. Țări precum Irlanda, Polonia și Portugalia, care atrag proiecte de investiții străine directe ce vizează dezvoltarea de software și activități de cercetare-dezvoltare dedicate serviciilor, își vor menține, probabil, niveluri ridicate de noi locuri de muncă create.

Cu toate că pandemia COVID-19 are un impact asupra a numeroase sectoare și industrii, sectorul transporturilor (inclusiv producătorii și furnizorii din industria auto și industria aeronautică) se confruntă cu cel mai mare risc. Acest sector a contribuit cu 23% din numărul de noi locuri de muncă în 2019 (în scădere de la 25% în 2018). Studiul arată că acest sector a înregistrat cele mai mari perturbări la nivelul lanțurilor de aprovizionare și cele mai mari pierderi de venituri, ceea ce a dus la amânarea, reducerea sau anularea unui procentaj mai mare de proiecte în comparație cu alte sectoare.

Lanțurile de aprovizionare, durabilitatea și impactul COVID-19

Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate la scară largă de pandemie, dar, pentru a restabili funcționarea acestora și pentru a asigura rezistența la șocuri în viitoarele lanțuri de aprovizionare de la nivelul întregii Europe, respondenții planifică reconfigurarea acestora, prin intermediul unei noi combinații de reshoring, nearshoring și offshoring.

Mulți respondenți consideră că pandemia COVID-19, riscul unor viitoare pandemii, schimbările climatice și o intensificare a tensiunilor geopolitice vor amplifica nevoia de lanțuri de aprovizionare flexibile și adaptabile la provocările viitoare.

83% dintre companii anticipează că lanțurile de aprovizionare regionalizate vor înlocui actuala lor infrastructură globală.

Pe lângă necesitatea unor lanțuri de aprovizionare regionalizate, pandemia a crescut gradul de conștientizare și exigențele legate de sustenabilitate în rândul consumatorilor, aproape șase din zece respondenți (57%) reiterându-și planurile de a-și concentra atenția asupra schimbărilor climatice și sustenabilității în următorii trei ani.

RAPORT AICI

Sondaj BestJobs: Unul din doi angajați români care au copii lucrează în continuare cu greu de acasă

Economistul
-
0
Sondaj BestJobs: Unul din doi angajați români care au copii lucrează în continuare cu greu de acasă

Aproape jumătate (46,4%) dintre angajații care împart biroul de acasă cu copiii lor recunosc că le este greu să își organizeze eficient activitatea în condițiile în care trebuie să se ocupe, pe lângă sarcinile de serviciu, și de solicitările copiilor, arată un sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs. Astfel, doi din cinci respondenți și-ar dori să poată lucra de acasă însă cu un program flexibil, astfel încât să se poată ocupa și de cei mici cât timp creșele și școlile sunt închise.

Cu toate acestea, nu toți au susținerea angajatorului să-și organizeze timpul și sarcinile de lucru în funcție de situația personală. Aproape 40% dintre angajații care au participat la sondajul BestJobs susțin că angajatorul se arată deranjat când solicită două ore libere în timpul programului pentru a se ocupa de copii, dar le acordă totuși timpul necesar, în timp ce 28,6% se plâng că angajatorul nu le permite deloc acest lucru.

Chiar dacă lucrează de acasă, un sfert dintre angajați spun că ajung să aloce mai mult de opt ore pe zi activității profesionale, mai ales că sunt adesea întrerupți de copii. În aceste condiții, cei mai mulți dintre ei spun că, atunci când nu pot acorda atenție celor mici, îi lasă să-și ocupe singuri timpul (53,6%) sau cer ajutorul bunicilor sau al altor rude (28,6%) și numai 18% sunt ajutați de celălalt părinte.

Majoritatea părinților (71,4%) reușește să aloce mai puțin de 4 ore pe zi copiilor pentru toate activitățile pe care le desfășoară împreună cu ei, însă 18% spun că depășesc 8 ore, în condițiile în care situația profesională le permite acest lucru. Cea mai mare parte din timpul petrecut împreună este alocat temelor (43%), care sunt urmate de  joacă (21,4%) și diverse activități extrașcolare (18%).

Părinții petrec 2 ore pe zi cu copiii la școala de acasă

De altfel, activitățile școlare le consumă părinților mai mult de două ore zilnic (57,1%), mai ales că învățământul online este considerat ineficient, după cum afirmă 28,6% dintre respondenți. Nici copiilor nu le place prea mult școala  online, dar s-au adaptat (50%), în timp ce 21,4% nu s-au adaptat deloc și lucrează cu dificultate. Doar 28,6% dintre părinții respondenți afirmă că cei mici s-au reacționează destul de bine la cursurile online.

În cele mai multe cazuri, atunci când urmează cursurile online, copiii folosesc laptopul familiei (67,9%), dar sunt și situații în care este folosit un dispozitiv de serviciu al unui membru al familiei, pus la dispoziție temporar pentru activitatea de învățare în detrimentul activității de serviciu (3,6%).

Anul acesta, cei mai mulți dintre salariaţii care au copii spun că vor sărbători ziua de 1 iunie cu o ieșire în jurul locuinței (46,4%), în casă, prin diverse activități distractive (17,9%), sau în parc (17,9%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 5-25 mai 2020, pe un eșantion de 862 de utilizatori de internet din România.

Deloitte, desemnată firma de consultanță fiscală a anului în cadrul European Tax Awards 2020

Economistul
-
0
Deloitte, desemnată firma de consultanță fiscală a anului în cadrul European Tax Awards 2020

Deloitte a fost desemnată firma de consultanță fiscală a anului în Europa și în regiunea Europei Centrale și de Est pentru realizările sale remarcabile din România, Bulgaria, Republica Cehă, Slovenia și Slovacia, în cadrul ediției din 2020 a Premiilor Europene de Fiscalitate, organizate de prestigioasa publicație International Tax Review (ITR). Deloitte a primit și premiile pentru inovație în domeniul fiscal și pentru cel mai bun furnizor de servicii de conformitate și de raportare fiscală în cadrul celei de-a 16-a ediții a competiției, care oferă recunoaștere proiectelor inovatoare, de impact și valoroase. Câștigătorii sunt desemnați în baza analizelor efectuate de jurnaliștii ITR, în urma cercetărilor de piață și a evaluărilor din partea clienților și a experților în domeniu.

Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii fiscale din România, practica sa fiscală oferind un spectru larg de servicii integrate, care acoperă impozitare pe profit și pe venit, impozitare indirectă, servicii vamale, servicii dedicate angajatorilor globali, servicii în domeniul prețurilor de transfer și soluții de procese de business, prin intermediul a aproximativ 200 de profesioniști.

„Faptul că primim din nou această recunoaștere remarcabilă reflectă angajamentul profesioniștilor noștri față de clienți, pentru a-i ajuta să depășească provocările complexe cu care se confruntă. Ne bazăm pe experiența echipei puternice de experți din România și din rețeaua globală Deloitte, precum și pe soluțiie noastre tehnologice pentru a sprijini companiile să treacă mai ușor prin această perioadă ce ridică probleme fără precedent în domeniul fiscal. Îi felicit pe colegii mei și sunt onorat să fac parte dintr-o astfel de echipă”, a declarat Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Pe lângă serviciile tradiționale oferite clienților, echipa de experți fiscali a Deloitte România oferă și soluții digitale dezvoltate special pentru clienți, cum ar fi aplicația PartnerSCAN, care permite companiilor să-și evalueze partenerii de afaceri din punctul de vedere al riscului fiscal, D.Tax, o aplicație inovatoare dedicată raportării de TVA, Total Rewards, un instrument automat care permite companiilor să își modeleze politicile de resurse umane, un calculator estimativ de costuri salariale dedicat angajatorilor care sunt afectați de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 și care nu mai pot suporta integral plata salariilor.

International Tax Review publică articole și analize prestigioase în domeniul fiscal, recunoscute de experții din domeniu. Acesta transmite știri din întreaga lume legate de fiscalitate și analize axate pe venituri și impozite indirecte, prețuri de transfer, litigii și taxe internaționale. Cele mai importante publicații ale ITR includ World Tax Review și Guide to World’s Leading Tax Advisors.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal România, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

Dan Armeanu (ASF): Pandemia Covid-19 – Impact scăzut asupra sistemului de pensii private

Economistul
-
0
Dan Armeanu (ASF): Pandemia Covid-19 – Impact scăzut asupra sistemului de pensii private

Vicepreşedintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private – domnul Dan Armeanu, a declarat:

„Impactul pandemiei cu COVID-19 asupra economiei mondiale este semnificativ, estimările organismelor internaționale cu privire la creșterea economică au fost ajustate în sens negativ, din cauza întreruperii unei părți importante a producției, problemelor apărute pe lanțul de aprovizionare și distribuție, simultan cu apariția unor dezechilibre atât pe partea de cerere cât și pe partea de ofertă și incertitudinilor cu privire la evoluțiile pe termen scurt și mediu.

Instituțiile financiare au făcut față provocărilor pe termen scurt dovedind adaptabilitate în relația cu clientela și reziliență în contextul unei volatilități crescute a piețelor. Și piața financiară și de capital din România, a fost afectată de volatilitățile mari înregistrate pe piețele internaționale, ca rezultat al efectului de contagiune care s-a propagat atât în economie cât și în sistemul pensiilor private.

Impactul crizei generate de pandemia COVID-19 asupra sistemului de pensii  private este unul limitat și conjunctural, ținând cont de faptul că politica de investiții este prudentă și conservatoare, investițiile realizate de fondurile de pensii sunt pe termen lung, în acord cu durata obligațiilor, iar portofoliile sunt foarte bine diversificate. Într-un orizont de timp de 30-40 ani, caracteristic investițiilor fondurilor de pensii private, perioadele de volatilitate pot fi des întâlnite, în funcție de frecvența apariției crizelor economice, sau de evoluția economiei. Astfel, în ultimii zece ani s-au manifestat două crize globale majore, care au generat volatilități ridicate  în sistemul de pensii private. În criza actuală, determinată de pandemia COVID-19,  impactul maxim a fost unul conjunctural și emoțional în luna martie, când scăderea valorii activelor a fost de aproximativ 11% , iar în luna mai, așa cum se observă și din graficul de mai jos, volatilitățile s-au redus semnificativ până la aproximativ 2% – 3%.

Mai mult, din evoluția valorii unitare a activului net – VUAN-ului- și a numărului de noi cazuri de îmbolnăviri la nivel global se observă că în perioada februarie-martie în care numărul de cazuri a înregistrat o creștere puternică, VUAN-ul s-a diminuat considerabil, după care a urmat o perioadă de stabilizare, în care volatilitățile au fost din ce în ce mai scăzute.

Astfel, între evoluția VUAN-ului fondurilor de pensii private din România și numărul de noi cazuri de îmbolnăviri înregistrate la nivel global, există o corelație negativă puternică, coeficientul de corelație fiind de -0,68448. De asemenea se observă faptul, că valoarea coeficientului de corelație dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri înregistrate în economiile mari, precum  SUA este de -0,645, iar corelația devine și mai puternică, cu o valoare a coeficientului de -0,8837, când ne raportăm la numărul de cazuri de îmbolnăviri din China, astfel cum se observă și în graficul următor.

Astfel, creșterea accentuată a numărului de îmbolnăviri în China, SUA sau la nivel global a determinat o scădere a VUAN-ului fondurilor de pensii private în Romania, iar revenirea semnificativă a VUAN-ului s-a produs pe măsura ce s-a înregistrat scăderea numărului de cazuri.

Evoluția sistemului de pensii private din România este influențată de criza COVID-19 manifestată la nivel global, piața financiară fiind racordată la evoluțiile de pe piețele europene și internaționale. În acest sens, prin intermediul unei estimări pe baza unei regresii simple dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri la nivel global, se observă că o variație a ratei de creștere a numărului de noi cazuri COVID-19 de 1pp ar putea avea un impact negativ de aproximativ 0,021pp asupra activelor din fondurilor de pensii private în scenariul acțiunii acestui factor izolat.

Volatilitățile ridicate de pe piața de capital, reflectate de scăderea cu peste 40% a indicelui BET în luna martie,  au avut un impact limitat asupra activelor fondurilor de pensii, datorită  ponderii acțiunilor în structura portofoliilor. Revenirea pieței de capital, respectiv creșterea indicelui BET cu aproximativ 20% în luna mai, odată cu scăderea numărului de îmbolnăviri cu COVID – 19, a condus la diminuarea volatilității VUAN-ului la valori scăzute (între 2% și 3%), în marja obișnuită de evoluție a oricărui activ.

Cu toate acestea, luând în considerare și alți factori, precum ponderea titlurilor de stat în portofoliile de investiții ale fondurilor de pensii de aproximativ 70%, ponderea acțiunilor în portofolii de aproximativ 22%, revenirea cursului acțiunilor pe piața de capital, buna diversificare a portofoliilor, măsurile luate de guverne pentru limitarea îmbolnăvirilor și evoluția variabilelor din modelul de regresie, putem concluziona că influența crizei COVID-19 asupra variației VUAN-ului este limitată și conjuncturală”.

Laserul de la Măgurele devine obiectiv special de interes naţional

Florin Antonescu
-
0
Laserul de la Măgurele devine obiectiv special de interes naţional

ELI-NP – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics a fost inclus prin hotârâre a guvernului în categoria instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional finanţate din fondurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării, „structuri de cercetare-dezvoltare, fără personalitate juridică, ce funcționează în cadrul unei unităţi de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică, acestea asigurând sprijinul științific și tehnologic pentru unul sau mai multe domenii din Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, dar și suport logistic pentru cooperări internaționale”. Sunt 30 astfel de instalații și obiective, „selectate în urma evaluării pe baza metodologiei și criteriilor stabilite prin ordin de ministru”. Pe baza criteriilor de evaluare, „Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) a atins un nivel de maturitate tehnică și funcțională, laserul fiind în parametrii proiectați, are un rol de suport major pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în domenii strategice, asigurând, totodată, suportul științific, tehnic și logistic pentru cooperări internaționale, inclusiv în diverse programe de infrastructuri pentru cercetare la care România este parte.

La această dată, România dispune de cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserelor de mare putere. În cadrul acesteia, au fost recepționate și sunt date în exploatare: clădirile speciale și sistemul geotermal care asigură condițiile de mediu necesare funcționării aparaturii științifice, sistemul de lasere de mare putere cu două brațe de 10 PW, două brațe de 1 PW, două brațe de 100 TW, laboratorul de ținte pentru interacția laser cu materia, laboratorul optic, precum și toate ansamblurile experimentale prevăzute de proiectele tehnice ale experimentelor, aprobate de Comitetul Științific Internațional al ELI-NP.

Pe lângă confirmarea funcționalității și livrarea parametrilor proiectați pentru Sistemul Laser de Mare Putere, au fost realizate și primele experimente cu acesta la brațele de putere mai mică, ceea ce reprezintă o premieră mondială. Este absolut necesară susținerea operării acestui sistem pentru demararea experimentelor preconizate în această perioadă, având în vedere că până la șfârșitul anului 2020, urmează să fie montate și camerele de interacție necesare operării laserului la puterea maximă.

Accesul la utilizarea acestei infrastructuri este asigurat nu numai cercetătorilor din unitățile de cercetare-dezvoltare de drept public, ci și cercetătorilor și utilizatorilor din unități de cercetare-dezvoltare de drept privat și agenților economici”.

ELI-NP este administrat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) București, aflat în coordonarea Ministerulul Educației si Cercetării. Foto ELI-NP

Asistență pentru finanțarea economiei

Florin Antonescu
-
0
Asistență pentru finanțarea economiei

Ministerul Finanțelor Publice a beneficiat de asistența casei de avocatură Filip & Company, împreună cu casa de avocatură Linklaters, în emisiunea de euroobligațiuni pentru atragerea de pe piețele internaționale a 3,3 miliarde de euro în două tranșe: prima tranșă, în valoare de 1,3 miliarde de euro din eurobonduri, scadentă în 2026, cu dobândă de 2,750%; a doua tranșă, în valoare de 2 miliarde de euro, scadentă în 2030, cu dobândă de 3,624%.

Echipa Filip & Company care a asistat Ministerul Finanțelor Publice a fost compusă în principal din Alexandru Bîrsan (partener), Monica Stătescu (counsel), Andreea Bănică (associate). Alexandru Bîrsan (foto) subliniază: „Finanţarea economiei este marea provocare a acestui an. Efectele pandemiei se văd în economie și în societate, iar statul trebuie să acceseze fonduri externe pentru a putea susține programele de suport sau relansare. În această perioadă dificilă, România a reușit o finanțare în termeni buni prin comparație cu țările din aceeași categorie investițională pe baza unui interes relativ ridicat al investitorilor și într-un calendar extrem de comprimat. Ne bucurăm că am putut și noi ajuta și sperăm ca următoarea finanțare să se întâmple în piețe mai calme”.

Filip & Company este recunoscută drept o casă de avocatură cu „una dintre cele mai dinamice practici de finanţări şi pieţe de capital din România”, a cărei echipă de avocați „include specialişti cu un palmares bogat dobândit în cadrul unor tranzacţii complexe desfăşurate atât pe plan intern, cât şi internaţional”.

Studiu PwC România: 65% dintre companii nu au aplicat măsuri de reducere a costurilor cu angajații în cele două luni de stare de urgență

Economistul
-
0

Două treimi (65%) dintre companiile respondente nu au fost nevoite să aplice măsuri invazive de reducere a costurilor cu angajații în cele două luni de stare de urgență, potrivit Barometrului de HR realizat de PwC România în luna mai.

Companiile care au luat decizii de scădere a costurilor au adoptat un mix de măsuri pe care le-au aplicat diferit angajaților în funcție de pozițiile ocupate, fiind vizat, în general, personalul operațional din structurile a căror activitate a fost afectată de starea de urgență. Astfel, 11% au aplicat șomajul tehnic cu ajutor de la bugetul de stat, dar  fără compensarea diferenței, în timp ce 15% au utilizat șomajul tehnic cu acoperirea diferenței de salariu. 17% au redus timpul de lucru cu acordul părților sau au acordat concedii fără plată, iar 4% au făcut concedieri.

”De la apariția acestei crize, cele mai multe companii s-au angajat că vor face eforturi pentru păstrarea locurilor de muncă, așa cum se observă inclusiv din concluziile acestui studiu. După ce activitatea economică a încetinit, în general au optat pentru variante de reducere a cheltuielilor care să nu afecteze angajații, de exemplu amânarea unor investiții sau ajustarea costurilor operaționale. Dacă relansarea economică va fi rapidă, efectul negativ va fi mult atenuat, implicit asupra angajaților. Scenariile optimiste vorbesc de o contracție economică în formă de V, adică o cădere bruscă pe termen scurt și o recuperare rapidă. Însă există riscul ca scăderea consumului și a disponibilității resurselor să nu fie temporară și să aibă impact structural major. În orice caz, toate prognozele arată că anul acesta se va încheia cu o recesiune și că revenirea se va face treptat din a doua parte a anului. Prin urmare, companiile iau în calcul toate scenariile, având ca prioritate menținerea locurilor de muncă și redarea încrederii în economie pe termen mediu”, declară Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

În ceea ce privește salariile, sondajul arată că jumătate din respondenți au aplicat creșterile salariale pentru 2020 înainte de declararea stării de urgență. Creșterea medie a fost de 5,77%, în linie cu prognozele anunțate în 2019. Aproape 30% au spus că nu vor crește salariile în acest an, iar 15% au modificat politica de creșteri salariale, aplicându-le doar pozițiilor critice.  Pachetele de beneficii au rămas la fel în cazul a 80% dintre respondenți. De asemenea, majoritatea (65%) nu intenționează să modifice sistemul de plăți variabile.

Întoarcerea la locurile de muncă

Mai puțin de un sfert dintre companiile chestionate (22%) au revenit la locurile de muncă din 18 mai, în timp ce aproape jumătate nu au decis încă data de revenire.

În acest context, 80% intenționează să îmbine munca de acasă cu cea de la birou și după încheierea stării de urgență (15 mai), o mare parte ținând cont de opțiunile angajaților.

”Până la apariția pandemiei, pentru cei care lucrau în birouri, sănătatea la locul de muncă nu a fost o problemă, dar va deveni de acum înainte. Toate prognozele arată că ne putem aștepta la valuri de carantină sau absenteism. De aceea multe companii își regândesc politicile de sănătate și securitate în muncă, prin reorganizarea spațiului, achiziția de echipamente de protecție pentru angajați și implementarea muncii de acasă acolo unde se poate. Succesul muncii la distanță va fi determinat de oportunitățile pe care le creează companiile pentru ca angajații să interacționeze, să învețe și să facă parte dintr-o comunitate. Această perioadă de lockdown a scos la iveală un decalaj de competențe digitale, iar investițiile în upskilling vor fi esențiale”, a spus Oana Munteanu, Senior Manager People & Organization PwC România.

În privința activităților de HR, 37% dintre respondenți spun că vor păstra neschimbate politicile de recrutare și onboarding, iar 30% că le-au amânat până la ridicarea stării de alertă. De asemenea, 33% au amânat programele de training și dezvoltare, iar același procent a schimbat procesele și instrumentele, în special, în direcția digitalizării acestora.

Despre studiu

Studiul PwC România HR Barometru a fost derulat în perioada 14-18 mai 2020 pe baza informaţiilor furnizate de 46 de companii, din sectoarele: retail/FMCG, farmaceutic, IT&C, servicii financiare, auto, agricultură, industrie. 17% dintre companiile respondente au peste 3.000 angajați, 22% între 1.001 – 3.000 angajați, 17% între 501 – 1.000 angajați, 31% între 101 – 500 angajați și 13% sub 100 angajați.

Noi abordări în domeniul prevenirii fraudei

Economistul
-
0

Experți Deloitte România și SAS: Apar noi soluții tehnologice antifraudă, însă companiile trebuie să asigure cooperarea între departamentele antifraudă și de conformitate

Un caz obișnuit de fraudă este depistat în medie într-un interval de 14 luni și provoacă pierderi de peste 8.000 USD/lună, potrivit Raportului adresat Națiunilor din 2020 emis de Asociația Examinatorilor de Fraudă (Association of Certified Fraud Examiners – ACFE). Având în vedere contextul financiar actual, în care tranzacțiile au loc în mai puțin de o secundă, iar economia globală trece printr-o perioadă de instabilitate din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, aceste provocări și riscuri devin cu atât mai mari, au subliniat experții Deloitte România și SAS într-o serie de webinarii despre depistarea fraudei, combaterea spălării banilor (Anti-Money Laundering – AML) și utilizarea funcțiilor analitice în aceste domenii. Cu toate acestea, există motive de optimism, ținând cont de faptul că 55% dintre organizații plănuiesc să investească mai mult în tehnologia antifraudă în următorii doi ani, conform Raportului ACFE din 2020privind soluțiile tehnologice antifraudă. Mai mult decât atât, apar noi abordări în domeniul prevenirii fraudei, care combină sistemele bazate pe reguli cu cele de învățare automată și cu cele de detectare a fraudei cu ajutorul inteligenței artificiale, care permit identificarea a mii de modele de fraudă.

Departamentele de conformitate și antifraudă trebuie să colaboreze

Colaborarea departamentelor de conformitate cu cele antifraudă este una dintre principalele provocări cu care se confruntă organizațiile în lupta împotriva fraudei și a spălării banilor, având în vedere că în prezent cele două funcții nu sunt integrate, au declarat experții Deloitte România. În cazul în care este depistată o infracțiune financiară, cele două departamente solicită în mare măsură informații similare, pentru a lua măsurile adecvate. Cu toate acestea, dacă cele două departamente nu au tabloul complet, demersul devine ineficient atât în ceea ce privește derularea investigației, cât și în ceea ce privește costurile.

„Colaborarea strânsă între departamentul de conformitate și cel antifraudă dintr-o instituție financiară are avantaje foarte mari. Lupta împotriva infractorilor din perspectiva combaterii fraudei și a spălării banilor și descoperirea unor scheme complexe, cum ar fi cea denumită Frauda CEO, sunt posibile doar prin colaborarea celor două funcții”, a declarat Ioana Ungureanu, Forensic Manager, Deloitte România, unul dintre vorbitorii din cadrul webinariilor.

Ioana Ungureanu, Deloitte

Spirit de inițiativă și vigilență în privința „cărăușilor de bani”

Grupurile infracționale știu că pot recruta cu ușurință „cărăuși de bani” în orice moment, de aceea companiile trebuie să-și informeze angajații asupra acestui risc, pentru că aceștia devin deseori intermediari în spălarea de bani, fără voința lor, au subliniat specialiștii SAS.

„Trebuie să aveți spirit de inițiativă, și nu o atitudine reactivă. Rămâneți conectați la standardele de referință privind riscurile, pentru a putea identifica și aborda eficient noile amenințări”, a spus Andreas Kitsios, Senior Business Solutions Manager, SAS Grecia & Europa de Est, Fraud & Security Intelligence, în timpul webinariilor.

Tehnologia este un aliat valoros pentru experții antifraudă

Investițiile în tehnologia antifraudă au devenit importante, în contextul în care peste 60% dintre organizații spun că pot analiza un volum tot mai mare de tranzacții cu ajutorul data analytics, potrivit Raportului ACFE din 2020privind soluțiile tehnologice antifraudă.

„Funcțiile analitice avansate îmbunătățesc și eficiența investigațiilor, prin reducerea numărului de alerte care se dovedesc a nu fi fraudă, numite fals pozitive, și a cazurilor în care fraudele nu sunt identificate, numite fals negative. Astfel, experiența clienților este îmbunătățită, iar compania își reduce riscurile”, a explicat Anna Lykourina, Senior Fraud Analyst Expert, SAS EMEA, unul dintre vorbitorii din cadrul webinariilor.

Două din trei organizații utilizează în prezent tehnici de raportare a excepțiilor și de detectare a anomaliilor în demersurile lor antifraudă, astfel că, în următorii doi ani, inteligența artificială și învățarea automată vor fi tot mai des folosite în cadrul a programelor de combatere a fraudei.

„Implementarea de software și de soluții tehnologice adecvate pentru generarea unor sisteme de raportare este un mecanism suplimentar de apărare pe care îl recomandăm pentru reducerea riscului de fraudă. Totuși, acesta ar trebui să fie un demers complementar, care să însoțească verificarea și prelucrarea constantă a datelor de către o echipă specializată”, a subliniat Mihail Bucheru, Forensic IT Manager, Deloitte România, în cadrul webinariilor.

Mihai Bucheru, Deloitte

Înregistrările complete ale webinariilor organizate de Deloitte România și SAS sunt disponibile aici, aici și aici.

Bosch, vânzări în România mai mari cu 18% în 2019 față de 2018

Florin Antonescu
-
0
Bosch, vânzări în România mai mari cu 18% în 2019 față de 2018

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, și-a prezentat rezultatele financiare pe 2019 în România. Vânzările consolidate au depășit două miliarde lei (436 milioane euro). Vânzările totale nete au înregistrat o creștere cu 18% față de 2018, fiind de 6,7 miliarde lei (1,4 miliarde euro), inclusiv vânzările companiilor neconsolidate și livrările interne către companii afiliate.

Referitor la acest aspect, Mihai Boldijar (foto), directorul general al Robert Bosch SRL, reprezentantul grupului Bosch din România, subliniază: „Bosch a înregistrat o creștere puternică în 2019, iar compania și-a continuat planurile de investiții și extindere în România, urmând o strategie centrată pe tehnologie și inovație. În pofida economiei globale slabe și a scăderii producției în sectorul auto, grupul Bosch a înregistrat o evoluție pozitivă în România, în toate sectoarele de activitate, la începutul anului 2020. Cu toate acestea, din cauza crizei economice la nivel mondial generată de pandemia Covid-19, anul acesta este unul atipic chiar și pentru Bosch. Având în vedere numeroasele variabile, nu putem oferi o prognoză pentru anul 2020 în ansamblu”.

Mihai Boldijar, directorul general al Robert Bosch SRL

Investițiile făcute de Bosch în România anul trecut au fost de aproximativ 360 milioane lei (peste 76 de milioane de euro), în dezvoltarea uzinelor de producție ale diviziei Soluții de mobilitate din Cluj și Blaj, în cercetare-dezvoltare la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj. A crescut semnificativ fabrica de componente auto electronice de la Jucu, județul Cluj (foto), prin extinderea capacităților de producție și depozitare și a portofoliului de produse și inaugurarea unei a doua unități de producție. Valoarea investițiilor se ridică la 40 de milioane de euro. De asemenea, fabrica Bosch din Blaj și-a mărit capacitatea de producție pentru componente auto de înaltă calitate, precum solenoizi și module electronice, a început producția pentru senzorul de particule EGS-PM, a inaugurat o clădire de birouri și laboratoare pentru 250 de angajați și și-a relocat depozitul într-un nou centru logistic de 20.000 mp. Tot la Blaj, în 2019 a fost inaugurat un centru de instruire Bosch. Din 2020, fabrica de la Blaj este unitatea de producție coordonatoare Bosch la nivel global pentru senzori de detonație.

În domeniul cercetării, Centrului de Inginerie Bosch din Cluj are aproximativ 800 de angajați. Inaugurarea noului sediu al Centrului de Inginerie Cluj este planificată pentru acest an. Noua clădire de birouri de ultimă generație va sprijini extinderea Centrului de Inginerie în domeniul mobilității automatizate și conectate.

În sectorul Soluții de mobilitate, divizia Automotive Aftermarket a înregistrat o creștere de două cifre în 2019.

În sectorul Tehnologie pentru construcții și energie, divizia Bosch Tehnologie pentru construcții a avut vânzări în creștere într-un volum reprezentat de două cifre. Bosch Service Solutions Timișoara oferă servicii de externalizare a proceselor de afaceri în 18 limbi, activitate care de asemenea a înregistrat o creștere de două cifre. În 2020, Bosch Service Solutions se va concentra pe servicii specializate de controlling și soluții software.

Sectorul Bunuri de larg consum a avut o performanță bună. Divizia Scule electrice a înregistrat o creștere de două cifre la scule profesionale și telemetre și a lansat pe piața din România sistemul X-Lock, inovație Bosch Scule electrice. BSH Electrocasnice a realizat o creștere de două cifre, depășind concurența pe piața de ​​electrocasnice mari și mici și consolidându-și poziția. În 2020, compania se pregătește să lanseze pe piața românească marca de electrocasnice de lux Gaggenau și o linie de produse Bosch cu mașini de spălat vase, congelatoare XXL și electrocasnice noi pentru  bucătărie cu cântar încorporat.

Sectorul Tehnologie industrială a înregistrat o dezvoltare pozitivă. Divizia Rexroth a urmat strategia duală Bosch în dezvoltarea și promovarea industriei 4.0, implementând soluții industriale conectate în propriile unități de producție pentru a spori eficiența în derularea de proiecte pentru industria locală.

În domeniul educației, aproximativ 1000 de studenți au participat la programe specifice în sediile Bosch din România. Centrul de Inginerie Bosch din Cluj și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca au lansat programul de masterat „Sisteme de management și control ale vehiculelor”. Bosch s-a menținut ca partener de încredere al școlilor locale pentru învățământ dual. Din anul 2013, compania a sprijinit peste 340 de elevi de liceu care au făcut primul pas către o carieră în industria auto, urmând stagii de pregătire practică în domenii specifice în cadrul unităților de producție Bosch din Blaj și Cluj.

Activitățile de responsabilitate socială în România s-au exprimat prin sprijinirea mai multor organizații caritabile și instituții sociale prin peste 30 de inițiative.

În condițiile actuale, pentru 2020 consiliul de administrație al grupului Bosch a anunțat că „pentru a obține cel puțin un rezultat echilibrat, va depune un efort suprem”. Volkmar Denner, directorul executiv al grupului Bosch, a accentuat: „Deși alte probleme sunt în prezent în centrul atenției, nu trebuie să pierdem din vedere viitorul planetei noastre”. Bosch afirmă că „își va atinge țintele globale de acțiune climatică pentru 2020 și se va asigura că toate cele 400 de sedii ale sale vor deveni neutre din punct de vedere climatic. În plus, Bosch și-a setat drept obiectiv alinierea tuturor activităților din lanțul valoric la un punct cât mai neutru din punct de vedere climatic până în 2030, emisiile asociate (domeniul de aplicare 3) trebuie să scadă cu 15 procente. Mai mult decât atât, compania intenționează să-și reunească experiența din peste 1000 de proiecte de eficiență energetică proprii într-o nouă companie de consultanță, numită Bosch Climate Solutions. Întrucât acțiunea climatică accelerează schimbările structurale în numeroase sectoare, hidrogenul devine din ce în ce mai important, atât în industria auto, cât și în tehnologia pentru construcții. Alături de partenerii săi, Bosch lucrează la celule de combustie mobile și staționare”. În privința mobilității, Volkmar Denner semnalează ofensiva tehnologică pe scară largă, care nu numai că stabilește o cale către mobilitatea durabilă pe baza bateriilor electrice, ci și ia în considerare motoarele eficiente cu ardere internă, combustibilii sintetici regenerabili și celule de combustie.

Referitor la stringența medicală la zi, Bosch își reafirmă contribuția la limitarea răspândirii pandemiei, exemple fiind realizarea testului rapid pentru Covid-19 și dispozitivul de analiză Vivalytic. În 2020, intenția este de a produce peste un milion de teste rapide și de a crește producția de teste la trei milioane anul viitor. Bosch produce și măști de protecție și dezinfectanți, în principal pentru protecția propriilor angajați.

În România, Bosch a donat echipamente medicale, echipamente de protecție, electrocasnice Bosch, scule electrice și componente auto Bosch pentru spitalele și pentru personalul medical din prima linie și a contribuit, împreună cu jucători importanți ai industriei auto locale, la punerea în funcțiune a 50 de ventilatoare mecanice. Voluntarii Bosch au donat individual bani, laptopuri și alte dispozitive electronice. Mihai Boldijar subliniază: „Suntem recunoscători tuturor celor care luptă împotriva virusului, în prima linie – personalului medical, forțelor de ordine, oamenilor de știință și lucrătorilor. De asemenea, dorim să mulțumim și angajaților și partenerilor noștri de afaceri pentru solidaritate și implicare”.

Cadrul temporar pentru ajutoare de stat pentru sprijinirea economiei din Uniunea Europeană suferă modificări pentru a doua oară în contextul focarului de infecție cu COVID-19

Economistul
-
0
Cadrul temporar pentru ajutoare de stat pentru sprijinirea economiei din Uniunea Europeană suferă modificări pentru a doua oară în contextul focarului de infecție cu COVID-19

Autor: Mihaela Mitroi (foto), Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Contextul evoluției economiei globale pune sub semnul întrebării care va fi momentul redresării cu adevărat al acesteia. Un termen rezonabil și foarte optimist era probabil până la sfârșitul acestui an, dar există multe semne de îngrijorare pentru Uniunea Europeană ținând cont de rezultatele de până acum. Acesta este motivul pentru care cadrul temporar pentru ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei din Uniunea Europeană suferă modificări pentru a doua oară în contextul focarului de infecție cu COVID-19.

De la primul amendament din 3 aprilie 2020 în care erau prevăzute cinci tipuri de ajutoare pentru statele membre (subvenții directe și avantaje fiscale selective, garanții de stat pentru împrumuturi accesate de companii de la bănci, împrumuturi publice subvenționate către companii și garanții pentru băncile care canalizează sprijinul către economia reală, asigurare de credit la export pe termen scurt), în luna mai apare și cea de-a doua modificare prin adoptarea unor măsuri de recapitalizare și de datorii subordonate.

Până în prezent Comisia a aprobat acordarea de ajutoare de stat de aproximativ 1,9 trilioane euro, din care România a beneficiat doar de 3,3 miliarde de euro. Modificarea din mai stabilește criterii pe baza cărora statele membre pot oferi recapitalizări și instrumente de datorie subordonată societăților aflate în dificultate. Cadrul temporar vizează protejarea condițiilor de concurență echitabile în UE și stabilește o serie de garanții pentru a evita denaturări nejustificate ale concurenței pe piața unică. Acesta va rămâne în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. Pentru măsurile de recapitalizare, Comisia a prelungit această perioadă până la sfârșitul lunii iunie 2021.

În ceea ce privește ajutorul de recapitalizare pentru societăți, cadrul temporar permite prin această modificare intervenții publice punctuale, sub forma unui ajutor de recapitalizare acordat societăților nefinanciare aflate în dificultate. Societățile aflate deja în dificultate la 31 decembrie 2019 nu sunt eligibile pentru ajutor în temeiul cadrului temporar.

Condițiile referitoare la necesitatea, caracterul adecvat și amploarea intervenției statului prevăd faptul că ajutorul de recapitalizare ar trebui acordat numai dacă nu există nicio altă soluție adecvată, iar intervenția trebuie să aibă în vedere interesul comun. Recapitalizările nu ar trebui să depășească minimul necesar pentru a asigura viabilitatea beneficiarului sau ceea ce este necesar pentru a se restabili structura capitalului beneficiarului la nivelul la care se situa aceasta înaintea izbucnirii epidemiei.

Apar și condiții privind participarea statului la capitalul societăților și remunerarea sa, precum și la încetarea participării statului la capitalul societăților în cauză. Astfel, statul trebuie să fie remunerat suficient pentru riscurile pe care și le asumă. În plus, mecanismul de remunerare trebuie să încurajeze societățile beneficiare și/sau pe proprietarii acestora să răscumpere acțiunile dobândite de stat prin intermediul ajutoarelor de stat, pentru a garanta caracterul temporar al intervenției.

În plus, societățile beneficiare și statele membre au obligația să elaboreze o strategie de încetare a participării statului, în special în cazul societăților mari care au primit un ajutor de recapitalizare semnificativ. Există anumite interdicții cu privire la acordarea de dividende și răscumpărările de acțiuni și o limitare strictă a remunerării acordate conducerii, inclusiv o interdicție privind acordarea de prime salariale.

În cazul în care, la șase ani de la acordarea ajutorului de recapitalizare societăților cotate la bursă sau până la șapte ani în cazul altor tipuri de societăți, încetarea participării statului nu este confirmată, va trebui prezentat Comisiei un plan de restructurare a societății beneficiare.

Până la răscumpărarea a cel puțin 75% din valoarea măsurilor de recapitalizare, societăților beneficiare care nu sunt IMM-uri li se interzice în principiu să achiziționeze o participație de peste 10% într-o societate concurentă sau în alți operatori din același sector de activitate.

Cu privire la transparența și raportarea publică, este prevăzut faptul că în termen de trei luni de la recapitalizare statele membre trebuie să publice informații privind identitatea societăților care au primit ajutor și cuantumul ajutorului. Beneficiarii, alții decât IMM-urile, au obligații suplimentare de raportare legate de ajutor.

În ceea ce privește ajutoarele sub formă de instrumente de datorie subordonată acordate societăților, modificarea cadrului prevede și sprijinirea societăților care se confruntă cu dificultăți financiare prin furnizarea de instrumente de datorie subordonată societăților în condiții avantajoase.

Datoriile subordonate nu pot fi convertite în acțiuni atâta vreme cât societatea are capacitatea de a-și continua activitatea, iar statul își asumă riscuri mai mici. Toate condițiile aplicabile măsurilor de recapitalizare menționate anterior se vor aplica și în cazul în care statele membre doresc să acorde instrumente de datorie subordonată al căror cuantum este superior pragurilor stabilite.

Cadrul temporar modificat va rămâne în vigoare până la sfârșitul acestui an, iar pentru măsurile de recapitalizare, perioada a fost prelungită până la sfârșitul lunii iunie 2021. Comisia va evalua ulterior dacă aceste termene vor fi sau nu prelungite în funcție de evoluția crizei actuale.

În concluzie, așteptăm cu nerăbdare adoptarea de către guvern a măsurilor de ajutor de recapitalizare pentru societăți precum și a ajutoarelor sub formă de instrumente de datorie subordonată întrucât este mare nevoie de alte forme de susținere a companiilor în România.

1...1.5941.5951.596...2.014Pagina 1.595 din 2.014