Academia de Studii Economice din București organizează admitere exclusiv ONLINE la la toate programele de studii universitare de licență, masterat și doctorat.

Academia de Studii Economice din București, liderul învățământului superior economic și de administrație publică din România și Europa de Sud-Est, anunță desfășurarea exclusiv ONLINE a Admiterii 2020, pe platforma admitere.ase.ro. ASE scoate la concurs, la cele 35 de programe universitare de licenţă în limbile română, engleză, franceză, germană, peste 7300 de locuri, dintre care peste 6400 la învățământul cu frecvență și 900 la învăţământul la distanţă şi cu frecvenţă redusă. Înscrierile au loc în perioada 13 iulie – 17 iulie a.c.

ASE își diversifică oferta universitară în acest an prin înființarea Facultății de Drept, care va forma viitori profesioniști în activități specifice ariei juridice în diverse domenii din societate, cum ar fi: justiție, business, administrație publică, activități non-profit, pentru care scoate la concurs 150 de locuri, buget și taxă, cu durata cursurilor de 4 ani. Concursul de admitere la ASE la programele universitare de licență este alcătuit din eseul motivațional, testul de competenţă lingvistică – pentru candidaţii care optează pentru programe cu predare în limbă străină și nu au certificate de competență lingvistică recunoscute de ASE – și media generală de admitere, calculată ca medie ponderată între media la examenul de bacalaureat (70%) şi media anilor de studii (30%).

ASE pune la dispoziţia viitorilor săi studenţi peste 3400 de burse de performanță, studii şi sociale, peste 550 de burse Erasmus, peste 5000 de locuri în căminele proprii, numeroase parteneriate pentru stagii și practică la firme de top, 400000 de volume în bibliotecă, spaţii moderne de învăţământ, alte facilităţi de învăţare.

ASE este o universitate de cercetare avansată şi educaţie, bine poziționată la nivel internaţional, fapt atestat de ranking-urile de prestigiu. ASE ocupă locul I în România și locul 201-300 în lume, conform clasamentului „Times Higher Education Impact Rankings 2020”.

ASE este universitatea cu cea mai bună inserție a absolvenților pe piața muncii, conform QS World University Rankings. 85% dintre absolvenți își găsesc de lucru în primele 6 luni de la terminarea facultății, în domeniul studiat.

Informațiile despre Admiterea la ASE pot fi consultate pe pagina site-ului instituțional www.ase.ro și pe pagina oficială de facebook ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI, prin e-mail admitere@ase.ro, telefonic, sau prin Zoom, Skype, Google meet.

ASE urează succes la bacalaureat viitorilor săi candidați! Biroul de presă al Academiei de Studii Economice din București

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a organizat Marți, 26 mai (video) conferința „RO-HYDROHUB, hidrogenul ca vector alternativ de energie”. Evenimentul s-a desfășurat atât fizic, la Palatul Victoria, cât și online pe o platformă de video-conferință, unde au participat peste 70 de persoane.

„Evenimentul a fost primul organizat în România pe această temă și s-a bucurat de participare de la toate nivelurile de decizie. Am reușit să reunim toate părțile interesate, într-o primă dezbatere la nivel național privind implicarea țării noastre în acest parcurs, identificarea oportunităților reale și a șanselor de succes. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este determinat să fie un catalizator și în acest domeniu inovator care are potențialul să creeze plus-valoare.”, a declarat László Borbély

Scopul videconferinței a fost acela de a explora posibilitățile pe care le oferă hidrogenul pentru dezvoltarea unui sector energetic prietenos cu mediul. Concret, prin această inițiativă se dorește accelerarea cercetărilor din domeniu și dezvoltarea cadrului instituțional care să stimuleze investițiile și aplicațiile privind folosirea pe scară largă a hidrogenului.

Dezbaterile au reunit specialiști din industrie, cercetare și decidenți de cel mai înalt nivel. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat:

•           Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării;

•           Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene;

•           Antonel Tănase, secretar general al Guvernului;

•           Iulian Iancu, președinte Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților;

•           reprezentați de seamă din mediul academic, cercetare industrie și agenții naționale de reglementare acoperind astfel întreaga gamă de capabilități pe tot lanțul valoric.

Discuțiile s-au centrat asupra dezvoltării HUB-ului Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice, pol de competitivitate de cercetare-dezvoltare-inovare în valorificarea hidrogenului, înființat de curând printr-un memorandum adoptat la nivelul Guvernului. Se constituie astfel premisele formării unui grup de lucru format din reprezentanții tuturor segmentelor interesate care să contribuie la dezvoltarea acestui segment.

„Europa pornește pe calea unei tranziții către neutralitatea climatică într-o lume aflată în continuă schimbare. Pandemia de coronavirus nu a oprit ambițiile europene pentru reducerea emisiilor poluante. În ceea ce privește aplicațiile cu hidrogen, vă dau o informație interesantă: obiectivul UE până în 2030 este depășirea numărului de 2,6 milioane de autoturisme care să folosească această tehnologie. Reconstrucția socio-economică va fi cel mai probabil „una verde” care să țină cont de impactul asupra mediului. România trebuie să devină un actor important și să-și valorifice potențialul în acest domeniu.”,  a încheiat consilierul de stat.

Conferința a fost organizată în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea; Universitatea POLITEHNICA din București și Asociația pentru Energia Hidrogenului din România.

Compania Țiriac Imobiliare este câștigătoarea galei South Eastern Europe Real Estate Awards Varșovia 2020 la categoria Office Developer of the year. A fost ediția numărul 15 a unei competiții de referință pentru industria imobiliară europeană, desfășurată la categoriile office, retail, industrial, rezidențial, arhitectură, legal, property management, agenții imobiliare.

Răzvan Enache, Managing Director al companiei Țiriac Imobiliare, subliniază: „Experiența echipei, munca susținută și dorința de a continua pentru a ne respecta termenele asumate în fața clienților au fost răsplătite de industrie prin aceasta distinctie, Office Developer of the year. Este mai mult decât un premiu. Este o motivație. Este o validare a valorii profesionale și dedicării oamenilor care lucrează în această companie”.

În competiție, compania Țiriac Imobiliare a fost nominalizată la categoriile Office Developer și Future project cu clădirea de birori Țiriac Tower, în construcție pe Șoseaua Buzești (zona Piața Victoriei), în Centrul de Business al Capitalei. Cladirea are 12 etaje, 5 niveluri de parcare subterană, 16.427 mp suprafață închiriabilă; structura clădirii a fost finalizată în luna mai.

În aceeași gală, Bogdan Cernescu a fost desemnat Omul anului în imobiliare pentru munca și implicarea în operațiunile de real estate ale companiei.

Foto Țiriac Imobiliare

The coronavirus outbreak has had an enormous impact on the global stock exchange market, causing sharp price falls, and hundreds of billions wiped off values of indexes.

According to data gathered by BuyShares, the market cap of the world’s five largest stock exchanges dropped by $1.3trn in the first quarter of 2020, falling from $52.05trn in January to $50.75trn value in March.

New York Stock Exchange Reached $25.5trn Value in March

As the leading stock exchange market in the world, the New York Stock Exchange was valued at $22.9trn in January, revealed Statista and World Federation of Exchanges data. By the end of the March, the equity market capitalization of New York’s leading stock exchange rose by $2.9trn, reaching $25.5trn value.

With $410.7bn in market cap, the Berkshire Hathaway Inc. represents the highest-priced stock listed in New York and globally. In January, the stock price of one of the largest companies in the world peaked at more than $345,000 value. By the end of the first quarter of the year, this value plunged to $240,000, almost 45% drop in three months. At the end of the last week, the Berkshire Hathaway stock price stood at over $262,800.

Johnson& Johnson ranked as the second most valued company listed in New York, with $380.2bn in market cap as of May. The Black Monday caused a sharp drop in the company’s stock price, falling from $149.9 in February to $111.14 on March 23rd. Statistics show the Johnson $Johnson stock price stood at $144.3 at the end of the last week.

JP Morgan Chase ranked as the third most valued company listed on the New York Stock Exchange with $276.9bn in market cap as of May. During the coronavirus outbreak, the value of one of the largest banks globally dropped by more than 40%, falling from $425.6bn in February to $244.6bn on March 23rd.

Value of Top 3 Nasdaq Companies Halved Amid Coronavirus Outbreak

At the beginning of the year, the world’s second-largest stock exchange Nasdaq reached $13.2trn value. Statistics show that by the end of the first quarter of 2020, this figure fell to $11.2trn.

As the three largest companies listed on Nasdaq, Microsoft, Apple, and Amazon witnessed a massive drop in their market cap value amid coronavirus outbreak. At the end of February, the combined market cap of the three companies stood at $3.8trn. By the end of March, this value halved to $1.9trn.

Statista data revealed that, as the third-largest stock exchange globally, Japan Exchange Group lost almost $1trn in value in the first quarter of the year, with the market cap falling from over $6trn in January to more than $5trn at the end of the March.

Shanghai Stock Exchange and Hong Kong Exchanges have witnessed an $835bn drop in their combined market cap, falling from $9.7trn value in January to $8.9trn at the end of the March.

The full story can be read here: https://buyshares.co.uk/value-of-the-worlds-top-5-stock-exchanges-dropped-by-1-3trn-in-q1-2020/

În fața furtunii economice de proporții care se proliferează la orizont, România se află precum un avion cu rezervorul gol, pregătit pentru o aterizare forțată. Vor supraviețui pasagerii (românii și firmele) manevrelor făcute de un echipaj a cărui principală preocupare a fost până acum să acorde primul ajutor și prea puțin să rezolve problemele tehnice ale aeronavei (economia românească)? Deși echipajul de la Palatul Victoria promite că va scoate România din furtuna economică, realitatea este că niciunul dintre piloți nu are experiența unei asemenea misiuni. Vor reuși la prima tentativă?

Descrierea inedită a situației în care se află România în această perioadă aparține analiștilor de la compania de consultanță Frames care au încercat să pună în oglindă datele economice din prezent cu cele care au dus la aterizarea forțată din 2009, când am evitat o adevărată catastrofă doar urmare a intervenției „operatorilor de zbor” (FMI/CE/BM).

Radarele economice ale Comisiei Europene și FMI indică faptul că România survolează o atmosferă tot mai încărcată. Dinspre Vest se acumulează norii unei crize economice de proporții, o depresiune economică care, potrivit celebrului economist Nouriel Roubini,  se va întinde pe următorii 10 ani.

Nici în țară, atmosfera economică nu este tocmai senină, dincolo de buletinele meteo (economice) pozitive promovate de autorități.

În primul rând, spun analiștii de la Frames, „aeronava românească” are prea puțin „kerosen” (bani), care să-i permită să survoleze criza în condiții sigure.

„Situația bugetară este extrem de gravă, cu un deficit care crește de la o oră la alta și care poate fi acoperit doar în parte din împrumuturile pe bandă rulantă lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Să nu uităm faptul că România a reușit performanța, unică la nivelul UE, ca toți banii din taxe și impozite adunați într-o lună să îi folosească pentru plata salariilor și pensiilor”, arată analiza Frames.

Șansele de redresare stau în în principal în fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, estimate la 2-3 miliarde de euro. De asigurarea acestor bani depinde, de altfel, și lansarea mult-așteptatului program de redresare promovat de autorități.

Chiar și cu ajutorul statului, situația din economia reală se anunță a fi una plină de provocări.

Potrivit analiștilor de la Frames, de la 1 iunie, odată cu încetarea șomajului tehnic asigurat de stat și redeschiderea majorității sectoarelor economice, sunt cel puțin 130.000 de companii care își vor pune problema dacă vor relua activitatea și ce vor face cu angajații plătiți până acum de stat.

„Vorbim de aproape o treime dintre companiile din România, care angajează peste 850.000 de oameni, care se aflau încă dinainte de criza COVID în zona de risc. Înregistrau pierderi, iar șansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. În aceste două luni de pandemie, multe dintre aceste firme au fost ținute în viață doar pentru a încasa șomajul tehnic de la stat”, afirmă Adrian Negrescu(foto), managerul Frames.

După 1 iunie, patronii vor trebui să decidă- reiau activitatea, asumându-și plata salariilor, sau opresc activitatea temporar sau definitiv, cu consecințe în cascadă pe lanțurile economice. Decizia va fi influențată, bineînțeles, și de măsurile de sprijin pe care Guvernul Orban le promite pentru firmele care angajează șomeri.

„Perspectivele arată că, dintre aceste companii aflate în zona de risc, multe vor intra, cel mai probabil, în insolvență sau vor apela la concordatul preventiv, neavând capacitatea economico-financiară și know-how-ul necesar pentru a face față provocărilor generate de scăderea consumului, principalul motor al economiei”, a mai declarat Negrescu.

STĂM MAI BINE CA ÎN 2009?

Economia este, cu siguranță, mult mai solidă ca acum 10 ani. Produsul Intern Brut al României s-a dublat, de la 498 mld.lei în 2009 la 1.059 miliarde de lei în 2019. Cifra de afaceri a companiilor a crescut de la 1.082 miliarde de lei în 2008 (aprox. 300 mld. euro) la 360 mld.euro în 2019 (date preliminarii).

Exporturile au avansat de la 33 mld.euro în 2008 la 69 mld.euro din 2019, un record istoric pentru țara noastră.

Numărul salariaților a crescut cu 20%, de la 4,8 milioane în 2008 la 5,2 milioane în 2019, iar salariile au avansat de la 469 de lei (câștigul minim net în 2009) la 1.346 de lei în prezent. Salariul mediu net s-a dublat, de la 1.361 de lei (348 euro) la 3.300 de lei (680 euro) în acest an.

Creșterea salariilor, însoțită de ieftinirea locuințelor cu 30-50%, a dus la scăderea presiunii pe plata ratelor, de la 70% în 2008 la aprox. 30% din venitul mediu al românilor.

Pe acest fond, segmentul imobiliar a crescut semnificativ, iar băncile au ajuns la un portofoliu de credite mult mai sănătos decât acum 10 ani.

Un alt fapt pozitiv este că moneda națională a câștigat, în acești ani, la capitolul stabilitate.

Între 2008 și 2009, cursul euro s-a apreciat față de leu cu 15%, în timp ce în ultimii 2 ani, variația a fost de maxim 2-3%.

În plus, față de acum 10 ani, inflația a scăzut semnificativ, de la 7,85% în 2009 la 3,8% în 2019.

Și dobânzile au intrat într-o zonă mult mai atractivă pentru business.  Dobânda de referință BNR a scăzut de la 10,25% în decembrie 2008 la 2% în prezent,  iar băncile au redus dobânda medie la credite de la 17,3% la creditele în lei în 2008 la 6,86% în prezent.

La precedenta criză, băncile au reprezentat principalul factor de risc. În prezent instituțiile financiare sunt mult mai bine capitalizate.

Dacă în 2008, companiile aveau în bănci 59 mld.lei, în martie 2020 s-a ajuns la 127 mld. lei. Și depozitele populației au crescut, de la 82 miliarde de lei în 2008 la 230 de miliarde de lei în luna martie a acestui an.

BNR, pe de altă parte, are o rezervă de 38,4 mld.euro (valută și aur), față de 28 mld.euro în 2008. Și deficitul contului curent arată mai bine, scăzând de la 16 mld.euro în 2008 la 10 mld euro în 2019.

VULNERABILITĂȚILE ROMÂNIEI

Datele de mai sus și multe altele vin să sugereze perspectiva unei economii mai solide, capabilă să reziste mai bine provocărilor unei crize economice clasice.  

Pe aceste date se bazează autoritățile atunci când preconizează o revenire economică în formă de ,,V’’, cu o scădere totală de 1,9% din PIB, față de estimarea de 6% a Comisiei Europene și de 5% a FMI.

Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de partea plină a paharului, economia se confruntă cu o serie de vulnerabilități care s-au accentuat în acești ani și care vor avea un impact semnificativ în evoluția economică, în contextul unei crize ieșite din tiparele clasice.

În mediul de afaceri, lanțurile comerciale sunt mai vulnerabile ca oricând în condițiile în care creditul comercial s-a accentuat semnificativ, la 125 de miliarde de lei (sold unic) şi la 380 de miliarde de lei (soldul creditelor comerciale extinse) în 2020.

„Dependența financiară pe lanțurile comerciale este mai accentuată față de situația de acum 10 ani. Creditul furnizor, o practică generalizată în economie, este de natură să declanșeze o adevărată implozie. Odată cu shut-down-ul din martie-aprilie, întârzierile la plată au crescut semnificativ, iar mare parte dintre companii, și așa slab capitalizate, s-au trezit prinse într-un blocaj financiar de proporții.  Dacă o firmă intră în blocaj, va atrage cu sine și partenerii de afaceri. Pe ansamblu, creditele comerciale au ajuns să reprezinte de trei ori valoarea creditelor bancare pe termen scurt, de numai 34 de miliarde de lei”, arată analiza Frames.

În plus, față de 2008-2009, economia a devenit mult mai dependentă de importuri, care au crescut de la aprox. 35 de miliarde de euro în 2009 la 86,2 miliarde de euro în 2019.

Nici în privința forței de muncă nu stăm mai bine. Chiar dacă afacerile au crescut, numărul angajaților nu a avansat decât cu 20%, la 5,2 milioane, un număr insuficient, dovadă criza forței de muncă din ultimii ani.

Dincolo de situația din mediul privat, statul se află într-o situație financiară aproape imposibilă. Datoria publică a crescut în martie 2020 la 401 miliarde de lei, reprezentând 37,9% din PIB. În 2008, era de 66 de miliarde de lei, adică 12% din PIB.

Deficitul bugetar se află, de asemenea, într-o zonă roșie. După un 4,6% în 2019, în acest an se va depăși nivelul de 6,7% (72 mld.lei – în scenariul optimist al guvernului), în timp ce Bruxelles-ul și FMI îl văd și mai sus, spre 9,2% respectiv 10%, adică mai degrabă spre 100 mld.lei. Spre comparație, în 2009, România avea un deficit bugetar de 36 mld lei.

„Finanțarea deficitului se dovedește a fi o misiune scumpă și dificilă. În condițiile în care Guvernul ezită să împrumute de la instituții care propun condiționalități (FMI), în acest moment statul apelează numai la bănci, iar datele indică faptul că împrumută cu cea mai ridicată dobândă din UE, mult mai mare decât cea percepută țărilor din jurul nostru, precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia. Investitorii speculează, astfel, ezitările de reformă ale cabinetului Orban, îngrijorările majore fiind legate, printre altele, potrivit Comisiei Europene, de preconizata majorare a pensiilor din septembrie, cu 40%, o misiune care riscă să pună bugetul într-o situație de risc major”, arată analiza Frames.

REORIENTAREA CONSUMULUI, O POSIBILĂ SOLUȚIE

Va reuși economia românească să treacă cu bine peste criza de proporții care se profilează la orizont?

Dincolo de mesajele pozitive promovate de autorități, menite să reclădească încrederea românilor în contextul unui an electoral, perspective economice sunt destul de sumbre. 

„Chiar dacă stăm mai bine la nivel macro-economic față de 2008-2009, avem în continuare o economie fragilă, în care peste 80% dintre firme sunt slab capitalizate, sunt microîntreprinderi fără putere financiară. În absența unui ajutor real din partea statului pentru aceste companii, dincolo de șomajul tehnic și IMM Invest – un program de creditare din care doar firmele sănătoase și băncile au de câștigat, marea majoritate a firmelor românești vor trebui să se descurce singure în furtuna perfectă care se proliferează la orizont. Din păcate, multe vor da faliment sau vor intra în insolvență. Altele se vor reinventa în tentativa de a se adapta noii realități – o economie în care consumul va scădea puternic, pe toate palierele”, spun analiștii.

Potrivit acestora, România economică va trebui să își găsească noi repere, dacă nu vrea să repete criza din 2008-2009.

„Dincolo de atragerea optimă a fondurilor UE, este nevoie să ne reorientăm consumul către produse și servicii autohtone. Vom supraviețui aceste crize doar dacă vom cumpăra produse românești, dacă vom stimula astfel producția din țară, dacă vom reuși să reducem importurile și să creștem exporturile, mai ales că o lume întreagă caută alternative la mărfurile ,,made in China. În plus, firmele și statul vor trebui să găsească soluții pentru a absorbi cei aproape 2 milioane de români rămași fără job în țară sau întorși din Occident”, arată analiza Frames.

Va fi de ajuns o astfel de strategie? Analiștii spun că, dincolo de reorientarea consumului, de reclădirea încrederii în lanțurile comerciale interne, este nevoie ca și statul să ia măsuri dure, dar necesare, de reformă.

„Avem un buget în care 80% din venituri sunt alocate salariilor și pensiilor, ceea ce este nesustenabil economic. Este nevoie de o reformă bugetară, de restructurarea aparatului public (1,2 mil.salariați), de un stat mai suplu, mai modern în zona de servicii pentru populație și mediul de afaceri. S-au făcut pași importanți în ultimele două luni însă este nevoie de măsuri suplimentare. Majorarea pensiilor cu 40%, de exemplu, ar trebui regândită în sensul unei reeșalonări pe o perioadă de 2-3 ani. Să crești pensiile în plină criză economică este ca și cum, la nivelul unei familii, îți cumperi o mașină de lux și o vacanță exotică, pe datorie, deși ești plătit cu salariul minim. Asta dincolo de faptul că ar afecta iremediabil credibilitatea României pe plan extern, și așa puternic zdruncinată în ultimii ani. Efectele le vom simți în scumpirea și mai mult a împrumuturilor, și așa aflate la cel mai ridicat nivel de dobândă din UE”, afirmă analiștii.

Reforma din sectorul bugetar, absolut necesară și care, cel mai probabil, va fi pusă în practică după alegerile din toamnă, va afecta și performanța economică a României, astfel că previziunile privind recuperarea rapidă a pierderii economice din perioada pandemiei se vor întinde pe o perioadă mult mai lungă de timp.

„Reformele, dincolo de efectele pozitive, vor afecta consumul, vor accentua starea de incertitudine. Astfel că 2021 va reprezenta, cel mai probabil, un nou an plin de provocări. Chiar și dacă vom reuși să evităm efectele crizei externe, misiune aproape imposibilă, problemele structurale ale României, de la structura bugetară la lipsa infrastructurii, ne vor ajunge din urmă, iar nota de plată va trebui plătită”, mai arată analiza Frames.

Analiza companiei de  consultanță Frames a fost realizată pe baza datelor oficiale prezentate de Institutul Național de Statistică, Comisia Europeană, FMI și estimărilor proprii, în baza statisticilor privind performanța companiilor din România, comunicate la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului.

***

Frames este una dintre cele mai vizibile companii din segmentul de studii și analize de business din România, dezvoltând produse de profil pentru o gamă largă de clienți, de la IMM-uri și companii multinaționale la organizații patronale și instituții publice. Studiile macroeconomice dezvoltate de Frames sunt menite să ofere investitorilor o perspectivă concretă legată de evoluția economică a României, în scopul conturării planurilor investiționale.

Aurul a avut o evoluție spectaculoasă în ultimul an și jumătate, prețul său crescând cu peste 45% față de minimul din august 2018. Incertitudinile politice și economice din ultima perioadă, cât și ratele reale negative ale dobânzilor titlurilor de stat, au creat un cadru perfect pentru creșterea prețului metalului prețios, explică analiștii Tradeville. Pe de altă parte, avansul impresionant al aurului nu s-a reflectat în mod uniform în prețul companiilor miniere, acestea atingând, în urmă cu mai puțin de o lună, minimul ultimilor patru ani și înregistrând la scurt timp o revenire de aproximativ 100%.

„În contextul în care piețele financiare sunt în prezent marcate de incertitudine, iar investitorii consideră instrumentele convenționale riscante, aurul rămâne o investiție atractivă. Este suficient de disponibil pentru comerț, dar în același timp, suficient de rar pentru a fi considerat valoros și, spre deosebire de alte metale, nu este coroziv, ceea ce îl face durabil.”, explică Tradeville.

Principalii factori care influențează prețul aurului sunt: rata reală a dobânzilor, masa monetară precum și incertitudinile și riscurile politice și economice. Astfel, situația din prezent generată de criza coronavirusului creează cadrul perfect pentru revenirea impresionantă a aurului. Însă, raliul curent a început în august—septembrie 2018, când a fost obținut un top al randamentelor titlurilor de stat în termeni reali.

În același timp, creșterea masei monetare are efectul de a reduce valoarea bancnotelor din circulație, producând inflație și/sau reducerea dobânzilor nominale, astfel influențând pozitiv prețul aurului. De altfel, băncile centrale din toată lumea au recurs, printre altele, la programe de relaxare cantitativă pentru a combate efectele crizei provocate de pandemia Covid-19. Analiștii Tradeville mai subliniază un factor pe care investitorii ar trebui să îl ia în considerare atunci când investesc în aur – pozițiile nete speculative ale traderilor pe contracte futures, care reflectă sentimentul pieței privind prețul acestui metal prețios.

Totuși, avansul prețului aurului nu a ridicat în mod uniform și proporțional prețul companiilor miniere, care au atins în urmă cu mai puțin de o lună, minimul ultimilor patru ani, urmând ca ulterior să înregistreze o revenire de aproximativ 100%. Sectorul de minerit aurifer, așa cum este el reprezentat în raportul Tradeville, avea un P/E (raportul preț/câștig) de aproximativ 15 pe 4 mai, comparativ cu un P/E de 20.3 pentru indicele S&P 500, ceea ce indică o posibilă subevaluare a companiilor din acest sector.

Vă invităm să consultați concluziile detaliate ale analizei Tradeville despre evoluția recentă a cotației aurului și a companiilor miniere în documentul atașat.

Raportul aici