În urma adoptării în Parlament a legilor privind rectificarea bugetului de stat şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) semnalează dispoziţiile pe care le consideră cu „un impact bugetar semnificativ: creşterea pensiilor cu 40%; salarii mai mari pentru profesori cu 200 de lei; bani în plus pentru primării”. În aprecierea CNIPMMR, „criza economică actuală generată de pandemia de Covid-19, coroborată cu scăderea încasărilor la buget, va determina creşterea deficitul public, impulsionat de cheltuielile curente din sectorul public şi în special din cauza indexării cu 40% a pensiilor”.

Pe marginea măsurilor bugetare adoptate și a perspectivei, Consiliul Național al IMM-urilor face următoarea analiză:

Efectele modificărilor introduse în Parlament privind rectificarea bugetară

Având în vedere lipsa de resurse bugetare, creşterile votate de către Parlament vor avea ca efecte:

• punerea în pericol a sustenabilităţii creșterii economice a României;
• deteriorarea deficitului de cont curent, având în vedere consumul care depăşește valoarea exporturilor;
• lipsa resurselor pentru investiţii, care să asigure o dezvoltare durabilă şi sustenabilă;
• creşterea deficitului public;
• crearea de tensiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă, în special în domeniul privat

Astfel cum s-a arătat în Raportul de ţară 2020 privind România, al Comisiei Europene, ţara noastră nu a  înregistrat niciun progres în următoarele domenii:

• Asigurarea implementării cadrului bugetar național,
• Asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii,
• Îmbunătățirea competențelor prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior,
• Finalizarea reformei venitului minim de incluziune,
• Îmbunătățirea previzibilității procesului decizional,
• Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat,

toate aceste probleme fiind regăsite şi în modificările introduse în cadrul legii de aprobare a rectificării bugetare pe anul 2020.

Propunerile CNIPMMR privind rectificarea bugetară

CNIPMMR, raportat la realităţile economice şi bugetare, înțelegând nevoile diferitelor categorii sociale şi profesionale, necesităţile pentru dezvoltarea socială şi economică a României, propune actorilor politici o abordare sustenabilă şi adecvată situaţiei economice din prezent, susţinând în mod constant următoarele propuneri:

1. Domeniul social:

1. Creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an;
2. Creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), reprezentând  un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an; 
3. Indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari);
4. Îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei ( în jur de 10.000 pensionari);
5. Adoptarea de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare.

2. Domeniul economic

1. Necesitatea sustenabilității și orientării spre investiții a bugetului;
2. Acordarea sumelor de bani necesare pentru efectuarea plăţilor în cadrul programului Romania Start-up Nation 2018 (sume introduse în cadrul rectificării bugetare prezente).

3. Domeniul educaţiei

    a) Alocarea sumelor pentru asigurarea de materiale de protecţie sanitară a profesorilor şi achiziţia de echipamente care să permită acestora desfăşurea cursurilor on-line;

  b) Dotarea tuturor şcolilor cu toalete în interiorul unităţii de învătământ şi apă curenţă în regim de urgenţă;

 c) Cabinete medicale în toate unităţile de învătământ.

4. Domenul administrativ

 a) Digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor care întrețin nejustificat birocrația

b) Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea.

 Top of Form

Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) adresează un apel decidenților politici în contextual actual, recomandând „prudență și responsabilitate în utilizarea logicii electorale pentru luarea deciziilor de natură economică”.

Atrăgând atenția „că marea provocare a României pentru anul 2021 o reprezintă relansarea economiei”, AOAR subliniază că „numai în acest mod se vor crea resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor necesare creșterii nivelului veniturilor populației, inclusiv ale pensionarilor.

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România.

Chiar dacă alte state ale Uniunii Europene au înregistrat în anul 2020 creșteri mari de deficit bugetar, acestea au fost cauzate de efectele pandemiei și nu sunt, în principal, de natură structurală, precum în cazul României.

Deficitele de 8-9% din PIB, ca efect al pandemiei sau al implementării unor programe de sprijin pentru economie, cum este situația altor țări europene, sunt total diferite de același deficit determinat de majorarea unor cheltuieli permanente, precum în cazul României.

Piețele internaționale nu tolerează deficite excesive pe termen lung! Toate eforturile de reducere a costului de finanțare al României sunt compromise prin această măsură, România expunându-se riscului de scădere a rating-ului de țară.

Spirala periculoasă poate continua cu măsuri de la partenerii europeni, afectarea fondurilor europene alocate României și adâncirea efectelor crizei.

AOAR recomandă prudență și responsabilitate în utilizarea logicii electorale pentru luarea deciziilor de natură economică al căror cost va fi suportat de întreaga societate și în timp, de generațiile următoare”.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) face o serie de aprecieri determinate de situația și deciziile economice la zi și estimează impactul lor pentru perioada următoare:   

 Construcția bugetului este fundația revenirii economice

Pentru ca România să aibă un viitor economic care să transcendă ciclurilor electorale, într-o perioadă în care criza sanitară a produs turbulențe în economie și în rândul companiilor, cel mai responsabil gest din partea instituțiilor cu putere de legiferare ar fi să asigure o construcție bugetară care să garanteze revenirea economică.

Schimbările structurale pe care măsurile recent adoptate de Parlament le vor avea în construcția bugetară vor genera, conform BNR, cel mai mare deficit din ultimii ani: -11% din PIB, cu impact asupra capacității României de a avea acces la sume importante din fondurile europene și pot aduce schimbări din partea agențiilor de rating internaționale. Problema majoră a unui deficit bugetar atât de mare este dificultatea sau chiar imposibilitatea finanțării acestuia pe piețele financiare. În plus, aceste măsuri ar putea declanșa revizuirea ratingului de țară pentru România, prin urmare, creșterea în continuare a costului datoriei publice, ceea ce ar genera un efect negativ asupra întregii economii românești, mai ales în absența unei strategii de rambursare credibile. Astfel, competitivitatea României va fi slăbită chiar din interior, iar recâștigarea pozițiilor de avantaj pierdute vor aduce costuri suplimentare pe termen mediu.

România se află deja sub procedura de deficit excesiv și trebuie să prezinte în această lună Comisiei Europene o strategie de consolidare fiscală, precum și Planul Național de Relansare și Reziliență care să fundamenteze alocarea și finanțarea din partea Uniunii Europene.

Conlucrarea tuturor factorilor de decizie, Parlament, Guvern, Președinte și luarea în considerare a tuturor acestor aspecte, atunci când agenda publică impune adoptarea unor măsuri ce pot afecta întreaga societate este, în opinia noastră, singura cale de rezolvare a problemelor ce stau în fața redresării economice a României.

Compania Graphein, specializată în servicii de topografie și scanare 3D pentru proiecte de Top of Form clădiri de birouri, hale industriale, infrastructură publică, clădiri de patrimoniu, spitale și clădiri rezidențiale, a înregistrat în primul semestru din 2020 o creștere organică de 70% comparativ cu perioada similară a anului trecut și estimează un avans similar la nivelul întregului an pană la 850-900.000 euro. În 2019 față de 2018, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 47% și a atins 550.000 euro, creștere determinată de avansul pieței construcțiilor, investițiile companiei Graphein în cele mai performanțe scannere 3D, software și de digitalizare a proceselor interne. De asemenea, compania a reușit să eficientizeze echipele și procesele interne, astfel încât organizația a devenit mai dinamică și ușor scalabilă. Portofoliul de clienți a fost mărit cu 39% și a ajuns la 100 în prezent, față de 72 clienți la finele lui 2019.

Eugen Ursu (foto), Managing Partner și cofondator al Graphein, apreciază că „principala tendință în domeniul topografiei este digitalizarea și adoptarea noilor tehnologii de scanare 3D și laser care permit măsurarea suprafețelor mari în timp foarte scurt, cu precizie ridicată și informații complete din teren. Rezultatul acestora constă în obținerea formatului digital în timp cât mai scurt pentru orice construcție”.

Oferind un comentariu referitor la tendințe în piața construcțiilor, Graphein subliniază: „În contextul noii realități generate de Covid-19, piața construcțiilor are o dinamică diferită în funcție de natura noilor proiecte. Astfel, construcțiile de birouri vor scădea din cauza distanțării și a sistemului de lucru work from home, în timp ce piața construcțiilor de proiecte rezidențiale va cunoaște o încetinire, cel mai probabil vizibilă anul viitor. Tendința generală la nivel național este ca populația să caute mai mult case decât apartamente și garsoniere. În schimb, piața construcțiilor de hale pare optimistă în contextul în care marii dezvoltatori își continuă proiectele de investiții. În această situație, avantajul îl reprezintă creșterea vânzărilor din online, ceea ce generează nevoia de mai mult spațiu pentru stocare. Proiectele de construcție a spațiilor comerciale și a hotelurilor au de suferit, multe dintre acestea fiind sistate sau amânate. Companiile cu activități de arhitectură și inginerie au încetinit ritmul de creștere, ceea ce ar putea să prefigureze scăderi ale lucrărilor de construire în perioada următoare. Astfel, dacă anul trecut creșterea anuală era de 16%, acum este de 5%”.

Graphein remarcă în ultimele luni interesul statului pentru investiții în proiecte de infrastructură. Eugen Ursu informează: „Am semnat un contract pentru un proiect cu o durată de doi ani de asistență topografică în șantier pentru un drum în județul Iași. De asemenea, am semnat cu un constructor mare de drumuri și autostrăzi un parteneriat strategic și suntem în discuții avansate cu alți noi clienți din acest domeniu”. 

Graphein se caracterizează prin aceea că este o „companie antreprenorială fondată de Eugen Ursu și Andrei Sueran, în proces de extindere a afacerii la nivelul întregii țări, astfel încât să aibă un răspuns rapid la toate solicitările clienților, atât pentru proiectele ce au durată o zi, cât și pentru proiectele și parteneriatele care durează mai mulți ani. Primele locații în care compania va deschide birouri sunt Iași, Cluj și Timișoara și Arad, zone în care piața construcțiilor se află în creștere rapidă. Primul birou regional al Graphein a fost deschis la Iași datorită cererii în creștere din regiunea Moldovei din partea proiectelor de birouri, drumuri sau clădiri de patrimoniu și sunt foarte aproape de semnarea primei francize acolo”.

Graphein estimează că „este posibil ca pandemia Covid-19 și beneficiile aduse de stat pentru salariații din domeniul construcțiilor să mai diminueze din exodul românilor în diaspora” și lansează o veritabilă invitație: „Noi ne dorim chiar întoarcerea profesioniștilor din afară, iar celor mai buni le oferim posibilitatea de angajare și inclusiv posibilitatea de dezvoltare a unui business în sistem de franciză”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în dezbatere publică ghidul de finanțare pentru programul „Rabla pentru electrocasnice” 2020. Bugetul programului este de 40 de milioane lei (finanțare prin Administrația Fondului pentru Mediu), pentru cel puțin 100.000 de beneficiari. Două echipamente sunt finanțate în premieră anul acesta: aspiratoare și uscătoare de rufe.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, subliniază: „Există o mare așteptare pentru acest program. De aceea, investim un buget dublu față de anul 2018. Toți ne ajutăm acasă de astfel de echipamente și ne bucurăm ori de câte ori ne mai cumpărăm ceva nou și modern: fie că este vorba despre un frigider în bucătărie sau un smart tv în sufragerie. Acesta este și sensul programului Rabla pentru electrocasnice – ca orice român să-și poată înlocui un aparat electric sau electrocasnic vechi cu unul nou, în pas cu avansul tehnologic al zilei de astăzi”.

Vor fi finanțate nerambursabil următoarele tipuri de aparate electrice și electrocasnice: mașini de spălat rufe (300 lei), aparate de aer condiționat, inclusiv portabile, frigidere sau combine frigorifice, televizoare, uscătoare de rufe (400 lei), aspiratoare (200 lei).

Ministrul Costel Alexe precizează: „Aceste sume vor ajunge la români sub formă de vouchere electronice, după un proces de înscriere, care nu durează mai mult de câteva minute, și care se va desfășura tot online. Am automatizat inclusiv procesul de validare a dosarelor de decontare ale comercianților, proces care anul trecut a produs întârzieri în deblocarea sumelor pentru comercianți. Românii trebuie să știe și că, dacă doresc să-și cumpere mai multe echipamente și să primească mai multe vouchere, o pot face. Condiția este ca voucherele

Pașii pentru obținerea finanțării sunt:

1. Înscrierea în program. Orice solicitant va intra în aplicația informatică de pe www.afm.ro, unde va completa datele personale și va bifa echipamentul pentru care dorește finanțarea.
2. Imediat după acest proces, aplicația va emite un voucher electronic cu o valabilitate de 15 zile.
3. Cu acesta, orice român se va duce la un comerciant autorizat în program, va preda aparatul vechi pe care vrea să-l înlocuiască și va achiziționa aparatul nou pe care și-l dorește.

Echipamentul vechi predat trebuie să fie de același tip cu cel nou achiziționat, cu două excepții: pentru uscătoare de rufe și pentru mașini de spălat vase sunt acceptate aparate vechi din restul listei programului.

Detalii aici

Singurul hub de inovare digitală din regiunea București-Ilfov care funcționează exclusiv digital este Green Digital Innovation HUB (Green eDIH), cel mai important centru de excelență în digitalizare și inovare din regiune. Hub-ul își anunță înscrierea în Procedura națională de selecție pentru Rețeaua EDIH derulată de ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României).

Green eDIH se adresează asociațiilor, clusterelor, structurilor patronale, mediului academic, institutelor de cercetare și statistică, companiilor private de tip IMM și companiilor mari, autorităților locale și centrale, oricăror entități „care pot aduce plus valoare dezvoltării alerte și eficiente ulterioare, facilitând accesul acestora la toate resursele necesare pentru a implementa cu succes transformarea digitală prin inovare și transfer de cunoștințe avansate”.

Înscrierea noilor membri din regiunea București-Ilfov se face exclusiv digital, prin aplicarea online pe website oficial: www.DIH.green.

Gabriel MUNTEANU, președinte al Green Technology Cluster, Green eDIH Governor, subliniază: „Transformarea digitală înseamnă o mai mare concentrare asupra oamenilor și va trebui să pună în practică și să adauge valoare conceptelor e, de la eCitizen la eGovernment, pentru a crea un ecosistem al colaborării eficiente om-tehnologie. Credem cu tărie că, în contextul rețelelor interconectate ale viitorului digital, indispensabilele Supra-Specializării vor putea fi obținute doar prin dezvoltarea accelerată a competențelor digitale”.

Ca structură, hub-ul cuprinde:

Membri tehnologici (www.DIH.green/GreenTechMembers) – membrii Green Technology Cluster sunt implicit GreenTech Members si sunt reprezentanți exclusiv de companii private din domeniul tehnologiei informației care au know-how-ul și resursele de a genera, implementa și dezvolta sustenabil orice proiect complex legat de ultima tehnologie în domeniu, pornind de la faza de testare și până la implementarea globală.

Membri asociați (www.DIH.green/GreenAssociateMembers) – membrii asociați (GreenAssociate Members) sunt reprezentați de asociații, clustere, structuri patronale, instituții de tip universitate, institut de cercetare și/sau statistică, companii private, IMM-uri sau companii mari și orice entitate care poate aduce plus valoare dezvoltării alerte și eficiente ulterioare.

Membri beneficiari (www.DIH.green/GreenBeneficiaryMembers) – membrii beneficiari (GreenBeneficiary Members) sunt autorități publice centrale și locale, precum și orice instituție publică sau privată care nu se poate implica activ ca membru asociat, însă poate deveni beneficiarul inovației si serviciilor de consultanță, audit, dezvoltare, implementare și inovare verde realizate de ceilalți membrii activi ai GeDIH. Astfel poate deveni o verigă importantă în ecosistemul digital ca membru care beneficiază de toate avantajele și rezultatele cercetării realizate în cadrul GeDIH, facilitând diseminarea în comunități locale, ca parte a studiilor de piață sau implementând în cadrul comunităților sociale pe care le reprezintă.

Parteneri (www.DIH.green/GreenPartners) – GreenPartners sunt entități Internaționale care pot aduce aportul direct și pot susține în cel mai eficient mod strategia de dezvoltare a digitalizării în România din poziția de partener global de tehnologie, dispuși să susțină transferul de know-how și diferite programe deja dezvoltate la nivel global ca parte a strategiei comunitare. Astfel, vor putea ajuta la dezvoltarea viitorului centru de excelență în digitalizare, inovare și cercetare-dezvoltare aplicate pe domeniile de interes ale unui DIH, bazate pe o strânsă cooperare și transparență între autoritățile publice și mediul privat.

Green eDIH își definește misiunea prin „a asigura un ecosistem de inovare digitală bazat pe tehnologiile verzi (eco-friendly) pentru economia privată și administrația publică din regiunea București-Ilfov”. Viziunea și-o bazează „pe ambiția de a transforma modul de operare al actorilor implicați în mediul public și cel privat, prin sprijinul acordat acestora în procesul de adoptare a celor mai noi tehnologii (AI, ITS, HPC, Smart City, Digitalizare, Securitate Cibernetică, Matchmaking, Big Data, Aeronautical Research, HighTech Legal), cu scopul de a se alinia la standardele europene în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și verde. Pentru a susține și a accelera inovația prin intermediul tehnologiilor digitale verzi, Green eDIH a creat din start cinci Programe Digitale care vor integra și extinde funcțiile  principale ale unui EDIH: GreenTech Academy, GreenTech Network, GreenTech Starter, GreenTech Policy și GreenTech Projects”.

În plan european, reamintește Green eDIH, „centrele europene de inovare digitală (European Digital Innovation Hubs – EDIH) oferă acces la expertiză tehnică și experimentare, astfel încât, cei interesați să poată „testa înainte de a investi”. De asemenea, oferă servicii de inovare, consultanță pentru finanțare, formare și dezvoltarea competențelor necesare pentru o transformare digitală de succes. În contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, Comisia Europeană a propus un nou program de finanțare, dedicat, în exclusivitate, susținerii transformării digitale a economiei și societății europene. Programul Europa Digitală vizează îmbunătățirea competitivității UE la nivel internațional prin investiții importante în dezvoltarea capacităților strategice ale Uniunii, susținând dezvoltarea unor domenii cheie, precum inteligența artificială, calculul numeric de înaltă performanță (high-performance computing – HPC), securitate cibernetică, competențe digitale avansate, digitalizarea administrației publice și interoperabilitate. Rolul centrelor europene de inovare digitală (European Digital Innovation Hubs – eDIH) este de a se asigura căcă soluțiile digitale inovatoare, bazate pe noile tehnologii, sunt integrate în activitatea curentă a companiilor și administrațiilor publice. Astfel, centrele de inovare digitală oferă posibilitatea de a experimenta și testa aceste tehnologii, pentru a le aplica în funcție de necesitățile specifice domeniului de activitate a fiecărei companii sau instituții din sectorul public”.