Singurul hub de inovare digitală din regiunea București-Ilfov

Florin Antonescu
-
0
Singurul hub de inovare digitală din regiunea București-Ilfov

Singurul hub de inovare digitală din regiunea București-Ilfov care funcționează exclusiv digital este Green Digital Innovation HUB (Green eDIH), cel mai important centru de excelență în digitalizare și inovare din regiune. Hub-ul își anunță înscrierea în Procedura națională de selecție pentru Rețeaua EDIH derulată de ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României).

Green eDIH se adresează asociațiilor, clusterelor, structurilor patronale, mediului academic, institutelor de cercetare și statistică, companiilor private de tip IMM și companiilor mari, autorităților locale și centrale, oricăror entități „care pot aduce plus valoare dezvoltării alerte și eficiente ulterioare, facilitând accesul acestora la toate resursele necesare pentru a implementa cu succes transformarea digitală prin inovare și transfer de cunoștințe avansate”.

Înscrierea noilor membri din regiunea București-Ilfov se face exclusiv digital, prin aplicarea online pe website oficial: www.DIH.green.

Gabriel Munteanu

Gabriel MUNTEANU, președinte al Green Technology Cluster, Green eDIH Governor, subliniază: „Transformarea digitală înseamnă o mai mare concentrare asupra oamenilor și va trebui să pună în practică și să adauge valoare conceptelor e, de la eCitizen la eGovernment, pentru a crea un ecosistem al colaborării eficiente om-tehnologie. Credem cu tărie că, în contextul rețelelor interconectate ale viitorului digital, indispensabilele Supra-Specializării vor putea fi obținute doar prin dezvoltarea accelerată a competențelor digitale”.

Ca structură, hub-ul cuprinde:

Membri tehnologici (www.DIH.green/GreenTechMembers) – membrii Green Technology Cluster sunt implicit GreenTech Members si sunt reprezentanți exclusiv de companii private din domeniul tehnologiei informației care au know-how-ul și resursele de a genera, implementa și dezvolta sustenabil orice proiect complex legat de ultima tehnologie în domeniu, pornind de la faza de testare și până la implementarea globală.

Membri asociați (www.DIH.green/GreenAssociateMembers) – membrii asociați (GreenAssociate Members) sunt reprezentați de asociații, clustere, structuri patronale, instituții de tip universitate, institut de cercetare și/sau statistică, companii private, IMM-uri sau companii mari și orice entitate care poate aduce plus valoare dezvoltării alerte și eficiente ulterioare.

Membri beneficiari (www.DIH.green/GreenBeneficiaryMembers) – membrii beneficiari (GreenBeneficiary Members) sunt autorități publice centrale și locale, precum și orice instituție publică sau privată care nu se poate implica activ ca membru asociat, însă poate deveni beneficiarul inovației si serviciilor de consultanță, audit, dezvoltare, implementare și inovare verde realizate de ceilalți membrii activi ai GeDIH. Astfel poate deveni o verigă importantă în ecosistemul digital ca membru care beneficiază de toate avantajele și rezultatele cercetării realizate în cadrul GeDIH, facilitând diseminarea în comunități locale, ca parte a studiilor de piață sau implementând în cadrul comunităților sociale pe care le reprezintă.

Parteneri (www.DIH.green/GreenPartners) – GreenPartners sunt entități Internaționale care pot aduce aportul direct și pot susține în cel mai eficient mod strategia de dezvoltare a digitalizării în România din poziția de partener global de tehnologie, dispuși să susțină transferul de know-how și diferite programe deja dezvoltate la nivel global ca parte a strategiei comunitare. Astfel, vor putea ajuta la dezvoltarea viitorului centru de excelență în digitalizare, inovare și cercetare-dezvoltare aplicate pe domeniile de interes ale unui DIH, bazate pe o strânsă cooperare și transparență între autoritățile publice și mediul privat.

Green eDIH își definește misiunea prin „a asigura un ecosistem de inovare digitală bazat pe tehnologiile verzi (eco-friendly) pentru economia privată și administrația publică din regiunea București-Ilfov”. Viziunea și-o bazează „pe ambiția de a transforma modul de operare al actorilor implicați în mediul public și cel privat, prin sprijinul acordat acestora în procesul de adoptare a celor mai noi tehnologii (AI, ITS, HPC, Smart City, Digitalizare, Securitate Cibernetică, Matchmaking, Big Data, Aeronautical Research, HighTech Legal), cu scopul de a se alinia la standardele europene în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și verde. Pentru a susține și a accelera inovația prin intermediul tehnologiilor digitale verzi, Green eDIH a creat din start cinci Programe Digitale care vor integra și extinde funcțiile  principale ale unui EDIH: GreenTech Academy, GreenTech Network, GreenTech Starter, GreenTech Policy și GreenTech Projects”.

În plan european, reamintește Green eDIH, „centrele europene de inovare digitală (European Digital Innovation Hubs – EDIH) oferă acces la expertiză tehnică și experimentare, astfel încât, cei interesați să poată „testa înainte de a investi”. De asemenea, oferă servicii de inovare, consultanță pentru finanțare, formare și dezvoltarea competențelor necesare pentru o transformare digitală de succes. În contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, Comisia Europeană a propus un nou program de finanțare, dedicat, în exclusivitate, susținerii transformării digitale a economiei și societății europene. Programul Europa Digitală vizează îmbunătățirea competitivității UE la nivel internațional prin investiții importante în dezvoltarea capacităților strategice ale Uniunii, susținând dezvoltarea unor domenii cheie, precum inteligența artificială, calculul numeric de înaltă performanță (high-performance computing – HPC), securitate cibernetică, competențe digitale avansate, digitalizarea administrației publice și interoperabilitate. Rolul centrelor europene de inovare digitală (European Digital Innovation Hubs – eDIH) este de a se asigura căcă soluțiile digitale inovatoare, bazate pe noile tehnologii, sunt integrate în activitatea curentă a companiilor și administrațiilor publice. Astfel, centrele de inovare digitală oferă posibilitatea de a experimenta și testa aceste tehnologii, pentru a le aplica în funcție de necesitățile specifice domeniului de activitate a fiecărei companii sau instituții din sectorul public”.

ANALIZĂ KEYSFIN: PERFORMANȚA ECONOMICĂ A JUDEȚELOR ÎN 2019

Economistul
-
0
ANALIZĂ KEYSFIN: PERFORMANȚA ECONOMICĂ A JUDEȚELOR ÎN 2019

ANALIZĂ KEYSFIN: PERFORMANȚA ECONOMICĂ A JUDEȚELOR ÎN 2019. CARE SUNT CELE MAI PUTERNICE ȘI CELE MAI SLABE JUDEȚE DIN ROMÂNIA, ÎN FUNCȚIE DE CIFRA DE AFACERI A COMPANIILOR ÎNREGISTRATE.

Bucureștiul, Ilfovul și Timișul se află în topul celor mai puternice județe din România în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate, iar în clasamentul județelor cu cele mai slabe rezultate de business se regăsesc Mehedinți, Caraș Severin și Vaslui, potrivit noii analize KeysFin Local Business.

Mai mult, în comparație cu acum 5 ani, există coborâri considerabile în topul județelor românești, așa cum este cazul Aradului, care a coborât de pe locul 10 în 2015, pe locul 13 în 2019, sau al județului Galați, care a ajuns, de pe locul 15 în 2015, pe locul 17 în 2019. În ceea ce privește rezultatele pozitive, Prahova a urcat de pe locul 8 în 2015, pe 6 în 2019, iar Bihor a ajuns de pe locul 12 în 2015, pe locul 9 în 2019, în funcție de cifra de afaceri a companiilor înregistrate.

„Harta de business a României prezintă mari discrepanțe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei – doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajați. În tot acest proces de concentrare a business-ului, un rol major îl joacă performanțele autorităților locale, ale căror investiţii în infrastructura materială și umană au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional“, adeclarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

„Deși topul de acum 5 ani seamănă destul de bine cu topul din momentul de față, în sensul în care majoritatea județelor au câștigat/ pierdut doar una sau două poziții în clasament, există și diferențe spectaculoase. Dacă la Galați, căderea are cu siguranță legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus și pe seama investițiilor în infrastructură. De cealaltă parte, ne bucură să vedem saltul unei părți din zona de Sud a țării, acolo unde județele Dolj și Olt au performat bine în ultimii ani“, acompletat Roxana Popescu.

În funcție de numărul de companii existente, pe primul loc se află în continuare Capitala, cu 136,9 mii de companii în 2019 (peste 20% din total), fiind urmată de Cluj, cu 42,9 mii de companii (6,3 % din total) și de Ilfov, cu 30,8 mii de companii (4,5% din total). La cealaltă extremă, cele mai puține companii sunt înregistrate în Mehedinți, cu doar 3,6 mii firme existente în 2019, dar și în Botoșani, cu 4,6 mii de companii, și în Covasna, cu 4,7 mii de companii.

TOP CELE MAI PUTERNICE 10 JUDEȚE DIN ROMÂNIA,
ÎN FUNCȚIE DE CIFRA DE AFACERI

Bucureștiul a avut o cifră de afaceri de 570,8 miliarde lei în 2019, aflându-se pe primul loc și fiind urmat la mare de distanță de Ilfov, cu 111,8 miliarde lei și Timiș, cu 67,2 miliarde lei. Față de 2015, Argeșul a scăzut un loc, de pe 4 pe 5, ajungând la 65,5 miliarde lei, iar Clujul a avansat de pe locul 5 în 2015, pe 4 în 2019, având o cifră de afaceri de 65,7 miliarde lei anul trecut.

Următoarele județe din România, în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate sunt Prahova (56 miliarde lei), Constanța (52 miliarde lei), Brașov (47,3 miliarde lei), Bihor (34,1 miliarde lei) și Sibiu (34 miliarde lei).

În ceea ce privește topul profitabilității, pe primul loc se află și în acest caz Bucureștiul, cu un rezultat net pozitiv în valoare de 30,9 miliarde lei, fiind urmat de Ilfov, cu 6 miliarde lei și Cluj, cu 5,2 miliarde lei.

JUDEȚELE UNDE AFACERILE APROAPE CĂ LIPSESC

Față de acum 5 ani, situația a rămas aproape neschimbată în Mehedinți, un județ care a rămas pe ultimul loc, atât în ceea ce privește cifra de afaceri a companiilor de aici, cât și numărul acestora. Astfel, în 2019, cele 3,6 mii de companii înregistrate în Mehedinți au totalizat o cifră de afaceri de doar 3 miliarde de lei. Topul celor mai slabe județe din punct de vedere economic este completat de Caraș-Severin, cu o cifră de afaceri a companiilor de 6,2 miliarde de lei, Vaslui, cu 6,42 miliarde de lei, Teleorman, cu 6,45 miliarde de lei, și Covasna, 6,51 miliarde de lei.

Cât despre județele care se află pe pierdere, în funcție de rezultatul net al companiilor, cele mai slabe rezultate financiare au fost înregistrate în Vâlcea, județ aflat pe ultimul loc, cu o pierdere cumulată de 1,1 miliarde lei, Hunedoara – pierdere cumulată de 425,9 milioane lei și Gorj – pierdere cumulată de 393 milioane lei.

CELE MAI POPULARE DOMENII DIN ROMÂNIA

În ceea ce privește sectoarele de activitate, Comerțul predomină în mai toate județele României, dar și Construcțiile, Industria Prelucrătoare și IT&C-ul ocupă locuri fruntașe.

Astfel, în 2019, în București, existau peste 36 de mii de companii, având ca domeniu principal de activitate un cod CAEN aferent comerțului, totalizând o cifră de afaceri de 276 miliarde lei (45% din totalul sectorului). Capitala este urmată de Cluj, cu 9,7 mii firme din comerț și o cifră de afaceri de 24,7 miliarde lei (4% din total sector) și Ilfov, cu 9,69 mii companii din comerț și afaceri de 67,9 miliarde lei (peste 11% din total sector).

Construcțiile sunt populare îndeosebi în București, Cluj și Timiș, acestea fiind cele mai importante 3 județe pentru acest domeniu de activitate. Bucureștiul este din nou pe primul loc, cu peste 13 mii de  companii care se ocupă cu construcțiile, totalizând o cifră de afaceri de 30,3 miliarde lei (38% din sector). Podiumul este completat de Cluj, cu 5,1 mii companii și 6,9 miliarde lei cifră de afaceri și Timiș, cu 3,7 companii și 3,3 miliarde lei cifră de afaceri.

Cât despre industria prelucrătoare, tot capitala conduce, cu o cifră de afaceri de 46,9 miliarde lei (12% din total sector) a celor 7,4 mii de companii cu sediul aici și afaceri în acest sector. Pe locul 2 ca cifră de afaceri se clasează Argeș, cu 39,8 miliarde lei și 2,1 mii de companii, dintre care cea mai importantă este AUTOMOBILE DACIA SA, iar pe locul 3 Timiș, cu 27 miliarde lei cifră și 2,6 mii de companii.

IT&C-ul devine din ce în ce mai activ, atât în județele deja consacrate, care de altfel se și află pe locurile 1 și 2: București (11,3 mii de companii și o cifră de afaceri de 44 miliarde lei) și Cluj (2,9 mii companii și o cifră de afaceri de 5,7 miliarde lei), cât și în Timiș (1,3 mii de firme și o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei), Iași (1,3 mii companii și o cifră de afaceri de 1,8 miliarde lei) și Ilfov (1,7 mii de companii și o cifră de afaceri de 992,8 milioane lei), ocupantele locurilor 3, 4 și 5.

CELE MAI „MUNCITOARE“ JUDEȚE

Județele în care se regăsesc cei mai mulți angajați sunt București – cu peste 1 milion de angajați, Timiș, cu 189,7 mii de angajați, și Cluj, cu 183,7 mii de angajați în 2019.

De cealaltă parte, județele cu cei mai puțini angajați sunt Mehedinți și Giurgiu, cu doar 14,6 mii de angajați și respectiv 20,9 mii de angajați în 2019.

Nota: Analiza are la bază datele financiare din 2019, raportate de companii la Ministerul Finanțelor până în momentul extragerii informațiilor, în septembrie 2020. Datele pot suferi modificări până la sfârșitul lui 2020.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă soluții de reducere a riscului comercial, utilizând date despre companiile din România și din străinătate, prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa usor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România.

COFACE: Companiile germane au trecut pe „modul criză” și oferă termene de plată mai scurte

Economistul
-
0

Companiile germane doresc să încaseze cât mai devreme posibil, conform celei de-a patra ediții a sondajului Coface privind comportamentul de plată corporativ în Germania, realizat în iulie și începutul lunii august 2020, pe un eșantion de 753 de companii din Germania.

COVID-19 și efectele sale asupra economiei globale și germane reprezintă subiectul predominant al acestui studiu. O constatare majoră este că firmele germane devin tot mai îngrijorate: companiile sunt mai prudente în oferirea termenelor de plată clienților lor, în unele sectoare acestea devenind foarte scurte.

Principalele riscuri pentru exporturi s-au schimbat semnificativ. Riscul principal de anul trecut, conflictul comercial SUA-China, este marginal în raport cu spectrul de risc din 2020. În schimb, 3 din 4 companii consideră COVID-19 și efectele sale asupra economiei globale sau germane ca principal factor de risc, alături de întreruperea lanțurilor de producție din cauza pandemiei. Cu toate acestea, riscuri precum Brexit-ul – amintit încă de la sondajul Coface din 2017 – nu au dispărut și ar putea reveni în prim-plan odată cu „No-Deal-Brexit” care se prefigurează pentru 2021. Astfel, chiar și cu o perspectivă ușor mai optimistă pentru 2021, Germania este departe de a ieși din „modul de criză”.

Termene de plată: Cash-ul este rege

  • Termenul mediu de plată a scăzut cu 3 zile, de la 37 de zile în 2019 la 34 de zile în 2020.
  • Doar 62% dintre participanții la sondaj au răspuns că au oferit termene de plată în 2020. În cei patru ani anteriori, peste 80% dintre companiile chestionate au oferit termene de plată.
  • Perioadele de credit pe termen scurt (de la 0 la 30 și de la 30 la 60 de zile) domină peisajul de afaceri german: jumătate dintre companii au solicitat efectuarea plăților între 0 și 30 de zile.
  • 100% dintre participanții din sectorul construcțiilor au răspuns că au oferit termene de plată între 0 și 30 de zile, ceea ce aduce termenul mediu de plată în acest sector la minimum 15 zile[1].
  • Sectorul auto este cel mai generos sector în 2020, cu un termen mediu de plată de 43,8 zile.
  • Cea mai mare schimbare s-a produs în sectorul farmaceutic-chimic, unde termenele de plată au scăzut cu aproape 18 zile la 31,7 zile.

Întârzieri de plată: companiile încasează banii mai repede

  • În 2020, 68% dintre respondenți au raportat întârzieri la plată, comparativ cu 85% în 2019.
  • Timpul mediu de întârziere a plăților a scăzut cu aproape 2 zile, de la 37,7 zile în 2019 la 35,9 zile în 2020.
  • Motivele care stau la baza întârzierilor de plată în general sunt legate de dificultățile financiare (48% în 2020).
  • 9% dintre participanți au numit în mod explicit COVID-19 drept principalul motiv al întârzierilor de plată.
  • Restanțele  pentru vânzările zilnice (DSO) au scăzut considerabil cu aproximativ 9 zile, de la 65,8 zile în 2019 la 56,5 zile în 2020.

Așteptări economice: 2020 – un an marcat de pesimism și incertitudine

  • În timp ce riscurile vechi nu au dispărut și amenință în continuare activitatea companiilor germane, COVID-19 și efectele sale predomină în 2020, în special la nivelul activității de export.
  • 39% dintre respondenți se așteaptă la condiții de afaceri mai bune în 2021 comparativ cu 2020, în timp ce 14% sunt pesimiști în ceea ce privește anul 2021.
  • 3 din 4 companii nominalizează pandemia de COVID-19 și efectele sale asupra economiei globale sau germane ca principal risc, alături de întreruperea lanțurilor de producție.
  • 91% dintre respondenți consideră că piața internă va genera cele mai mari oportunități de afaceri (față de 81% în 2019).
  • O companie din 2 a beneficiat de ajutoare de stat și, în special, de compensații de muncă pe termen scurt.

Metodologie: Aceasta este a patra ediție a sondajului Coface privind plățile corporative în Germania, realizat în iulie și începutul lunii august 2020, pe un eșantion de  753 de companii participante din sectoarele majore din Germania[2].

Coface: for trade –  Dezvoltăm afaceri împreună Cu peste 70 de ani de experiență și cea mai extinsă rețea internațională de specialiști, Coface este lider în domeniul asigurărilor de credit și de servicii complementare precum Factoring, Colectare de creanțe, Asigurări Single Risk, Bonding și Infomații de afaceri. Experții Coface lucrează în centrul economiei mondiale, sprijinind 50.000 de clienți să construiască afaceri de succes, în creștere și dinamice. Coface ajută companiile să ia decizii de creditare pentru îmbunătățirea capacității de a vinde prin protejarea acestora impotriva riscului de neplată atât pe piețele interne, cât și pe piețele de export.

În 2019, Coface a avut aproximativ 4.250 de angajați și a înregistrat o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de euro.

Studiul aici

www.coface.com

COFACE SA.  este listat Euronext Paris – Compartimentul A Cod ISIN: FR0010667147 /  Simbol: COFA

[1] Întrucât categoria noastră cea mai mică este de la 0 la 30 de zile, termenul minim de plată mediu este de 15 zile în sondajul nostru

[2] Construcții, Transporturi, TIC, Farma-Chimice, Comerț cu amănuntul-ridicata, Hârtie, Agri-Food-Lemn, Metale, Utilaje, Textile-Îmbrăcăminte, Automotive.

Înalta Curte repune inspecția fiscală în termenul legal. Avocații Radu și Asociații au contribuit la obținerea deciziei

Economistul
-
0
Înalta Curte repune inspecția fiscală în termenul legal. Avocații Radu și Asociații au contribuit la obținerea deciziei

O regulă nouă în materia inspecției fiscale a fost impusă zilele acestea de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ): baza de calcul a impozitului pe profit se determină la momentul efectuării tranzacțiilor de către contribuabil, acesta fiind momentul de la care ar trebui să curgă termenul de prescripție pentru inspecția fiscală. Cu alte cuvinte, contribuabilii vor beneficia de anularea controlului pentru o perioadă anterioară, de un an. Avocații Radu și Asociații SPRL au contribuit la clarificarea speței/ cauzei, prin redactarea unui Memoriu amicus curiae, prin care și-au exprimat poziția în sensul celor reținute de ÎCCJ.

Decizia Înaltei Curți pune capăt unei îndelungate dispute cu privire la interpretarea prevederilor vechiului Cod de procedură fiscală referitoare la perioada maximă în care un contribuabil poate fi supus unei inspecții fiscale. Începând cu anul 2003, constant, ANAF a interpretat în mod abuziv instituția prescripției extinctive, realizând inspecții fiscale prin care verifică o perioadă fiscală retrospectivă de șase ani, cu un an în plus față de termenul maxim de prescripție. ANAF se baza pe o interpretare particulară a modului de calcul al termenului de prescripție, calculând de la momentul depunerii declarațiilor fiscale, nu de la momentul efectuării tranzacțiilor.

Această corecție a interpretării eronate a ANAF are acum un efect de bumerang, întrucât toate inspecțiile finalizate cu acte de impunere, respectiv cele în curs de soluționare sau cele care urmează să înceapă în anii 2020 și 2021 și care vizează baze de impunere pentru care termenul maxim de 5 ani a fost împlinit, trebuie anulate, Înalta Curte stabilind ca fiind nelegal anul suplimentar controlat de  ANAF. Practic, contribuabilii beneficiază de ștergerea controlului pentru o perioadă fiscală anterioară, de un an. Eliminarea sau excluderea de la control a respectivei perioade fiscale se face datorită intervenirii prescripției, fără a se mai analiza dacă din perspectiva material-fiscală respectivul contribuabil datora sau nu obligații suplimentare.

Nota de plată pentru bugetul de stat, în acest context, va fi una semnificativă. Având în vedere faptul că practica ANAF de a controla 6 ani în loc de 5 vizează perioada 2003 – 2020 (timp în care a fost în vigoare vechiul Cod de procedură fiscală), decizia ÎCCJ poate viza chiar două inspecții fiscale consecutive pentru același contribuabil, cu sancțiunea excluderii anului suplimentar controlat în mod nelegal de către ANAF. 

Consultând Raportul de performanță al ANAF pentru anul 2019, constatăm că Fiscul declară o sumă de 4.707 milioane de lei, bani reprezentând obligații fiscale suplimentare obținute de la contribuabili persoane juridice ca urmare a activității de inspecție fiscală. Presupunând că doar 40% dintre aceste creanțe fiscale suplimentare ar veni din zona impozitului pe profit, putem realiza dimensiunea efectelor deciziei ÎCCJ.

În sprijinul soluționării recursului în interesul legii, care a dus la decizia Înaltei Curți, Radu și Asociații SPRL a formulat Memoriul amicus curiae (un document elaborat de cineva care nu este parte în speța respectivă, dar care are expertiză în vederea justei ei soluționări – n.a.). În cadrul acestuia, a detaliat interpretarea potrivit căreia, în ceea ce privește impozitul pe profit, constituirea bazei de impozitare are loc la momentul producerii faptului generator, respectiv, a împrejurărilor ce creează elementele care intră în componența bazei de impozitare. Unica interpretare în acord atât cu principiile fiscale, cât și cu realitatea economică și juridică la care este expus în mod constant contribuabilul, este aceea că termenul de prescripție a dreptului organului de a stabili și determina obligația fiscală datorată se împlinește în termen de 5 ani și începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a constituit baza de impunere care a generat creanța fiscală.

Este de menționat, însă, că, în practica recentă a ÎCCJ, interpretarea confirmată prin decizia pronunțată zilele acestea fusese deja exprimată. Astfel, chiar la începutul acestui an, echipa de avocați a Radu și Asociații SPRL a asistat cu succes unul dintre principalii actori din domeniul rețelelor de date, obținând anularea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a actului de control emis de ANAF, cu încălcarea prescripției dreptului de a stabili creanțe fiscale. La momentul respectiv, ÎCCJ confirma teza susținută de Radu și Asociații SPRL, în sensul că baza de impozitare se naște prin efectuarea tranzacțiilor de către contribuabil, iar nu prin depunerea declarațiilor fiscale.

Nu putem, totuși, să nu remarcăm că acest recurs în interesul legii vine destul de târziu, dat fiind faptul că începând cu 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare Noul Cod de procedură fiscală, care a schimbat modul de calcul al acestui termen de prescripție. Astfel, după ce timp de 16 ani contribuabilii au fost supuși unui control pentru o perioadă mai mare decât cea prevăzută de lege, ANAF ar fi încetat oricum în anul 2021 practica sa abuzivă.

***

Despre Radu și Asociații SPRL

Radu și Asociații SPRL este o societate de avocați ce oferă servicii juridice complete, care includ atât servicii de consultanță juridică cât și asistență și reprezentare în fața instanțelor de judecată, având o practică importantă de controverse și dispute fiscale.

Radu și Asociații SPRL este membră a societăților din grupul Ernst & Young Global Ltd și face parte din rețeaua globală EY Law, aflată în plină expansiune, în cadrul căreia lucrează peste 2400 de avocați în mai mult de 80 de țări. Experiența noastră a fost recunoscută de piață și de publicații internaționale. Chambers Global 2019 a recunoscut practica noastră de Corporate/M&A în timp ce Chambers Europe 2019 și 2020 au plasat practica noastră de Controverse și Dispute Fiscale pe banda 1. Totodată, The Legal 500 Europe, Middle East and Africa 2019 și 2020 au premiat practica noastră de Drept Comercial, Drept Societar și M&A, ediția 2020 plasând practica de Controverse și Dispute Fiscale pe poziția 1.

Sprijinirea IMM-urilor pentru depășirea crizei provocate de pandemie

Florin Antonescu
-
0
Sprijinirea IMM-urilor pentru depășirea crizei provocate de pandemie

ConsiliulNaționalalÎntreprinderilor private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o serie de propuneri pornind de la Ordonanța de urgență a guvernului nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de Covid-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, ordonanță supusă aprobării Parlamentului. CNIPMMR reamintește că ordonanța „are ca scop sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii care s-au confruntat pe perioada declarării stării de urgenţă cu probleme determinate fie de lipsa consumatorilor, caz în care activităţile IMM-urilor au fost puternic afectate prin scăderea cifrei de afaceri, fie de faptul că activităţile desfăşurate de IMM-uri au fost interzise prin ordonanţe militare pe perioada declarării stării de urgenţă sau au fost îngrădite pe perioada stării de alertă, măsuri ce au condus la un blocaj al acestor activităţi economice la nivel național”.

Făcând o prezentare a situației actuale, CNIPMMR arată:

„1.Punctajul acordat indicatorului RIR – Considerăm că punctarea unui astfel de indicator nu va aduce un plus de valoare proiectelor finanțate, ci va genera o avalanșă de proiecte care vor arata bine pe hartie dar fără bază în practică. Acest argument este dublat şi de faptul că nu există penalităţi în evaluarea sau implementarea proiectului pentru crearea unui indicator cu valoare nerealistă. În plus, punctul c) al Anexei 4 avantajează firme existente cu profit mare și posibilitate mare de cofinanțare iar microintreprinderile şi firmele mici nu vor putea obtine un punctaj mare. (a se vedea Anexa)

2. Omiterea introducerii în lista codurilor CAEN eligibile a unor activităţi economice afectate indirect de măsurile de prevenire a răspândirii virusului Covid-19. Menţionăm că au fost şi sunt în continuare activităţi economice afectate indirect de măsurile restrictive impuse de Guvern care fac dovada reducerii cifrei de afaceri, chiar dacă acestea nu au fost menţionate în actele normative privind instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu.

3. Probleme practice de aplicare a ordonanţei:

– închiderea aplicaţiei de eliberare a certificatelor de urgență emise de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pe data de 15.09.2020, aceeaşi data la care a fost lansată aplicaţia de preînscriere în vederea accesării celor 3 măsuri de finanţare, face împosibilă accesarea finanţării de către firme care încă aşteaptă publicarea datei lansării schemelor de finanţare, precum şi adoptarea modificărilor propuse în Parlament

– proiectele de acte normative care propun modificarea OUG nr.130/2020

  1. În Parlament, se află în dezbatere proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei care prevede atât modificarea grilei de punctaj cât şi introducerea de noi coduri CAEN eligibile;
  2. Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene a fost pus în dezbatere publică, în data de 16.09.2020, un proiect de modificare a OUG 130/202 care modifică grila de notare, astfel:

«a) Criterii de evaluare a rentabilităţii proiectelor de investiţii (RIR) – 25 puncte

  Indicatori economico-financiari:

  • RIR: < 5%-25 puncte

  • RIR: ≥ 5,01% şi < 7,5% – 15 puncte

  • RIR: ≥ 7,51%-10 puncte

(…)

   c) Raportul dintre cuantumul grantului solicitat şi profitul operaţional înregistrat înanul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare – 30 puncte

  • ≤ 3-30 puncte

  • > 3 şi ≤ 4-15 puncte

  • > 4-5 puncte

În cazul în care aplicantul nu a înregistrat profit operațional în anul fiscal anterior, va fi punctat cu zero puncte.»

Acest lucru generează nesiguranţă în rândul antreprenorilor cu privire la condiţiile de acordare a finanţărilor.

  • Termenul scurt prevăzut în OUG 130/2020 pentru semnarea contractelor de finanţare.

Conform schemei de ajutor de stat – Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial în data de 11.09.2020, contractele de finanţare trebuie semnate până la data de 31.12.2020, termen ce pare greu de respectat având în vedere etapele parcurse până în acest moment”.

Pe această bază, CNIPMMR propune:

„1. Eliminarea indicatorului RIR

2. O grilă de evaluare revizuită pentru proiectele de investiții

CNIPMMR propune o grilă de evaluare (conform Anexei) pentru evaluarea proiectelor de investiții finanțate care permite o selecție mai riguroasă și justă a proiectelor ce urmează a fi finanțate prin această măsură, fiind evaluați indicatori economico-financiari ai întreprinderilor, atât în trecut, cât și în dinamică (prin previzionarea acestora după finalizarea proiectelor de investiții).

3. Extinderea codurilor CAEN eligibile pentru grantul capital de lucru

Propunem extinderea listei de domenii de activitate / coduri CAEN rev. 2 eligibile pentru finanțările de tip capital de lucru (conform Anexei) sau pentru a nu exclude vreo activitate economica afectata direct sau indirect de masurile aplicate pentru limitarea pandemiei, propunem sa se dea dreptul tuturor întreprinderilor mici şi mijlocii afectate să acceseze acest grant cu exceptia celor care îşi desfăşoară activitatea sub unul dintre codurile CAEN care nu pot beneficia de ajutoare de stat, conform art. 1 alin. (3) din Regulamentul UE nr. nr. 651/2014.

4. Punerea în aplicarea a ordonanţei cu modificările şi completările introduse de Parlament”.

Leonardo Badea (BNR): Piața de capital locală este una din oportunitățile de dezvoltare a României

Leonardo Badea
-
0
Leonardo Badea (BNR): Piața de capital locală este una din oportunitățile de dezvoltare a României

Leonardo Badea (BNR): Finanțarea prin piața de capital locală, devenită piață emergentă secundară, este una din oportunitățile de dezvoltare a României

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

„Promovarea efectivă a pietei de capital din România la statutul de piață emergentă secundară de către agenția de evaluare financiară FTSE Russel este rezultatul efortului meritoriu din ultimii ani al întregii comunități locale implicate în dezvoltarea sa.

Efectele sunt atât directe (includerea unor companii într-o serie de indici internaționali urmăriți de o clasă mai importantă de investitori comparativ cu cei prezenți până acum pe piața noastră), dar mai ales indirecte, de natură reputațională și cu implicații structurale pe termen lung.

Cu precădere în contextul actual în care toate economiile se află în competiție acerbă pentru finanțare, intrarea efectivă într-o categorie superioară a piețelor de capital echivalează cu o ancoră suplimentară în sprijinul procesului de integrare financiară și convergență europeană, precum și pentru îmbunătățirea accesului la capitalul extern. Dobândirea statutului de piață emergentă secundară de capital crește atractivitatea pentru investitorii străini a instrumentelor financiare emise local, lucru de care vor beneficia deopotrivă segmentul privat al economiei cât și emitenții de obligațiuni din sectorul public sau atât de necesarele parteneriate public-private.

Cu cât economia românească se va deschide mai mult către finanțarea prin piața de capital, cu atât beneficiile statutului nou dobândit de aceasta vor fi mai însemnate iar transformările pozitive vor fi mai vizibile. Pasul pe care piața de capital din România îl face acum are premisele de a facilita efortul de relansare economică și pe cel de modernizare a țării, dacă tot mai mulți antreprenori și administrații locale vor avea curajul și ingeniozitatea de a transforma ideile lor de dezvoltare în proiecte economice fezabile, transparente, cu un sistem solid de guvernanță și prin care să ofere un parteneriat atractiv pentru investitorii pe piața de capital.

În opinia mea, finanțarea prin piața de capital locală, devenită astăzi piață emergentă secundară, este una din marile oportunități de dezvoltare a României în viitorul apropiat și mediu, alături de finanțarea prin fondurile europene”.

Programe de educație prin parteneriat cu comunitatea de afaceri

Florin Antonescu
-
0
Programe de educație prin parteneriat cu comunitatea de afaceri

În condițiile actuale de funcționare a activității din școli și licee, organizația Junior Achievement (centenară, de 27 de ani în România) oferă gratuit programe adecvate în sistem hibrid pentru educație antreprenorială, educație financiară, orientare profesională, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și cu comunitatea de afaceri:

– resurse interactive adaptate educației în sistem hibrid adresate profesorilor indiferent de disciplină și de nivel – programe de educație antreprenorială, educație economică, educație financiară, educație pentru orientare profesională, educație pentru sănătate, educație STEM, dezvoltarea abilităților de viață prin metode learning by doing, project based, în sistem blended learning/hybrid learning

– programe internaționale gratuite, aprobate și recunoscute, traininguri de specialitate pentru utilizarea soluțiilor de predare în sistem hibrid Microsoft Teams, Google Classroom, platforme educaționale și de acces la platforma LMS JA Inspire™ cu materiale didactice și resurse 

– kituri complete pentru toate programele, cu manuale pentru elevi, ghiduri pentru profesori, teste, formulare de evaluare, fișe pentru activități, certificate pentru profesori și elevi, acces la platforma Learning Management System JA Inspire™, traininguri și consultanță pentru profesori, inclusiv pentru predarea în sistem hibrid a materiilor obișnuite, acces la ore metodice, implementare pentru activități extracurriculare, cerc, școală după școală, Școala altfel, curriculum la decizia școlii

– acces la competiții și evenimente naționale și internaționale prin care elevii și profesorii pot beneficia de premii și burse, iar școlile, de finanțare pentru dotări  

– interacțiune cu tineri și cadre didactice din rețeaua JA globală (40 de țări în Europa și peste 100 în lume).  

Junior Achievement informează că pentru înscriere „profesorii interesați trebuie doar să consulte broșura educațională, disponibilă la https://jar.ro/brosura, să își deschidă un cont de profesor pe platforma https://jaromania.org/hub, iar apoi, din cont, profesorii să încheie, cu aprobarea școlii, un acord pentru implementarea programelor Junior Achievement. Odată semnat acest acord, programele devin disponibile imediat în contul de profesor, iar manualele tipărite ajung la clasă în câteva zile”.  

Magazin pentru testarea tendințelor de dezvoltare Profi

Florin Antonescu
-
0
Magazin pentru testarea tendințelor de dezvoltare Profi

Rețeaua de retail Profi (între cei mai mari angajatori privați din România, cu 21.000 de salariați în peste 1300 de magazine) a lansat un magazin al viitorului la Ploiești: magazinul concept, definit ca „loc de testare pentru tendințele de dezvoltare Profi. Ceea ce se va dovedi viabil în acest magazin în privința modului de lucru, a sortimentului, uniformelor și așa mai departe, urmează să fie apoi reprodus și la alte unități din cadrul rețelei”.

Pawel Musial, directorul general al Profi Rom Food, subliniază: „De 20 de ani, Profi crește neîncetat deoarece își schimbă permanent modul de operare, învățând din fiecare nouă experiență, adaptându-se și chiar anticipând nevoile consumatorului, aflate și ele în continuă schimbare. Implementăm în toate noile magazine ceea ce am testat și s-a dovedit că funcționează, ca de exemplu aranjamentul magazinelor, politica de prețuri, procesele de lucru cu personalul, felul în care expunem produsele și multe altele. Astfel ne formăm propriul nostru model de operare”.

Noul logo conține textul „zilnic prețuri mici”, care descrie noua politică agresivă de prețuri a rețelei, în ton cu cerințele consumatorilor. Sunt încorporate cele mai reușite experiențe de până acum. Ce a funcționat sub așteptări a fost înlaturat, în timp ce peste 1300 de produse împrospătează sortimentul noului magazin: gama de produse bio a crescut considerabil, produsele locale sunt mult mai bine reprezentate etc. Magazinul este organizat pe zone care răspund  misiunilor de cumpărare luate în calcul de Profi: convenience (pentru cumpărătorul grăbit), zona fiiGO (marcată de o oiță năzdrăvană, cu ofertă de produse preambalate, panificație coaptă în magazin, coffee corner cu hot-dog, grilluri, sandvișuri, pizza, fresh-uri, cafea, prăjituri, înghețată produsă pe loc), zonă de legume, fructe, produse nealimentare, zona proximitate/stock-up și top-up. Produsele sunt expuse mai vizibil, bine luminate și accesibile, culoarele sunt mai aerisite, casele de marcat, mai multe. Magazinul concept poate fi replicat în oricare dintre formatele rețelei: supermarket Profi – magazinul cu cea mai mare suprafață și cu cel mai mare număr de produse; Loco – magazinul cu sortiment adaptat pentru zone din afara marilor aglomerări urbane; City – magazinul urban de dimensiuni relativ mici, de la colțul blocului.

Limitarea interacțiunii impune regândirea strategiei de piață și a forței de vânzări în industria farma. Numărul de reprezentanți medicali ar putea scădea cu 10% până la 30%

Economistul
-
0
Limitarea interacțiunii impune regândirea strategiei de piață și a forței de vânzări în industria farma. Numărul de reprezentanți medicali ar putea scădea cu 10% până la 30%

_________________

Ruxandra Târlescu,
Partener PwC Romania (foto)

Până acum șase luni, majoritatea interacțiunilor dintre medici și companiile farmaceutice erau face to face și implicau adesea călătorii de sute de kilometri. Măsurile de distanțare socială și izolare impuse de pandemia COVID – 19 au schimbat modul de desfășurare a lucrurilor,  restricționând evenimentele și conferințele tradiționale, accesul în spitale și contactul direct cu medicii. A crescut astfel presiunea pe vânzările companiilor farmaceutice care trebuie să-și regândească forța de vânzări și strategia de punere pe piață sau promovare a produselor utilizând o interacțiune tot mai digitală.

Una dintre principalele consecințe ale limitării interacțiunilor directe cu medicii va conduce în mod inevitabil la o reducere a forței de reprezentanți medicali. Potrivit sondajului ”Pharma companies’ route to a Digitized go-to-market model – Drumul companiilor farma spre o strategie de piață digitală” , această reducere va fi în medie cu 10-30%. Companiile vor fi mai mult sau mai puțin afectate, în funcție de portofoliul pe care îl dețin. Astfel, companiile fără portofoliu de produse folosite în tratarea COVID-19 sau cu portofoliu de produse care înregistrează scăderi semnificative în această perioadă și-ar putea reduce forța de reprezentanți medicali cu până la 30% în următorii ani. În schimb, pentru companiile care produc medicamente și terapii de specialitate căutate în această perioadă scăderea ar trebui să fie sub media industriei.

În ceea ce privește zona de digital, furnizorii de servicii de asistență medicală au adoptat la scară largă canale digitale pentru interacțiunea cu pacienții în perioada stării de urgență și de alertă, iar această tendință va continua și pe viitor. Astfel, companiile farmaceutice trebuie să țină pasul cu furnizorii de servicii de asistență medicală din ce în ce mai avansați digital pentru a nu pierde avantajul pe o piață intens competitivă și cu o creștere rapidă și li se recomandă să redirecționeze echipele de vânzări către activități digitale, inclusiv să investească în îmbunătățirea abilităților digitale pentru reprezentanții medicali.

Cum ar putea arăta viitorul model de punere pe piață a produselor?

Este de așteptat ca viitorul model de punere pe piață a produselor să aibă la bază trei caracteristici cheie: digital, mai țintit și mai eficient. Pentru a-și consolida poziția, companiile trebuie să integreze interacțiunea face to face cu canale digitale foarte bine puse la punct. Acestea includ „push marketing” optimizat, în care un produs este promovat în mod activ către medici, sporind înțelegerea acestora asupra medicamentului și probabilitatea prescripției și „pull marketing”, unde medicii caută mai multe informații despre produs de la reprezentanții medicali decât pe alte canale.

Digitalizarea va permite companiilor farmaceutice să valorifice modul în care COVID-19 a crescut brusc utilizarea canalelor digitale de către furnizorii de servicii medicale, cum ar fi paneluri online de experți și platforme dedicate pentru a obține și a partaja informații. Luate împreună, aceste tendințe digitale oferă un potențial imens de piață pentru companiile farmaceutice, cu condiția să construiască o strategie de piață potrivită.

Care este impactul COVID-19 asupra digitalizării asistenței medicale – Opinia medicilor germani

În iunie, Strategy &, parte a rețelei PwC, a chestionat 100 de medici din Germania cu privire la principalele provocări cu care s-au confruntat înainte de pandemie și în timpul crizei COVID-19 și la ce se așteaptă în următoarele 12-18 luni, după primul val de infecție.

Trei sferturi (76%) spun că cele mai mari provocări în timpul crizei COVID-19 au fost respectarea reglementărilor stricte de igienă și menținerea distanțării sociale. Privind în perspectivă, majoritatea consideră că acest „nou normal” cu interacțiuni limitate față în față cu pacientul va continua, iar 61% prezic că nu vor mai reveni la modurile de lucru pre-pandemice în următoarele 12 – 18 luni, având în vedere continuarea distanțării sociale și teama generală de virus. Între timp, efectele secundare ale COVID-19 pentru medici au inclus întârzieri în diagnosticarea unor boli critice precum cancerul (42%) și amânarea unor tratamente pentru afecțiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă (41%).

De asemenea, 74% dintre respondenți anticipează mult mai puține vizite din partea reprezentanților medicali în următoarele 12-18 luni, comparativ cu perioada pre-pandemică. Aproximativ o cincime se așteaptă la o reducere a vizitelor cu până la 50%.

În concluzie, pandemia COVID-19 a schimbat fundamental modul de funcționare a industriei farmaceutice și în acest context companiile trebuie să fie agile și inovative pentru a se adapta la noua realitate.

PREMIERĂ – ROMÂNIA ÎNTRE FINALISTELE CAMPIONATULUI MONDIAL DE PAELLA

Economistul
-
0
PREMIERĂ – ROMÂNIA ÎNTRE FINALISTELE CAMPIONATULUI MONDIAL DE PAELLA

România, calificată pentru prima dată pe tabloul final al  Campionatului Mondial de Paella, care va avea loc pe 20 septembrie, de Ziua Internațională a Paella. Țara noastră este reprezentată la competiție de echipa restaurantului cu specific spaniol La Finca by Alioli.

Chef Anne Marie se va lupta în sferturile de finală ale competiției cu italianul Mateus Coelho. Japonia, Franța, SUA, Australia, China și Spania sunt celelalte finaliste ale ediției din acest an. Jurații, specializați în paella, nu vor putea degusta preparatele, dar vor da note pe baza rețetelor, a ingredientelor folosite și a stilului de gătit. Concursul se desfășoară exact ca un Mondial de fotbal. Dacă va trece de Italia, România „va juca” în semifinale împotriva câștigătoarei dintre Franța și SUA. Pe cealaltă parte a tabloului sunt programate „meciurile” Spania – Japonia și Australia – China. Marea câștigătoare se va anunța duminică și va lua acasă trofeul care este expus deja în Piața Centrală din Valencia. 

„Noi suntem foarte optimiști. Simt că vom face o treabă excelentă la acest concurs. Avem o mare experiență în preparatele cu specific spaniol și chiar spaniolii ne-au spus că suntem printre favoriți la câștigarea competiției”, a explicat Sorin Barbu, antreprenorul român care a fondat lanțul de restaurante Alioli și La Pescaderia, singura pescărie din România aprovizionată cu pește și fructe de mare aduse direct din portul Villajoyosa de lângă Alicante, Spania.

Chef Anne Marie are o experiență de 20 de ani în preparate specifice bucătăriei spaniole. Pentru a se califica pe tabloul principal al Campionatului Mondial echipa ei a trecut de un baraj extrem de dificil la care au participat restaurante cu specific spaniol de pe toate continentele.

„Am demonstrat că merităm să mergem la Campionatul Mondial de Paella. Avem o echipă de cinci stele și credem că putem fi primii. Spania este țara mea adoptivă, pentru că acolo m-am format ca om și ca profesionist. Am stat 17 ani acolo, apoi m-am întors în România și am pus în practică tot ce am învățat. Sunt Chef Bucătar la restaurantul La Finca by Alioli de șase ani și mă simt onorată să reprezint România la Campionatul Mondial de Paella”, a spus Chef Anne Marie.

Și pasionații artei culinare pot ajuta echipa României să câștige trofeul, dacă vor intra duminică pe pagina de Facebook a concursului și vor vota.

Competiția se desfășoară între orele 11:00 – 15:00 și poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/WorldPaellaDay/videos/2508617462762704.  De asemenea, detalii despre Campionatul Mondial de Paella pot fi găsite și pe pagina de Instagram: https://www.instagram.com/worldpaelladay/?hl=en.

1...1.5961.5971.598...2.073Pagina 1.597 din 2.073