Cea mai nouă companie aerienă din România, Animawings, a marcatinaugurarea primei sale aeronave, Boeing A320 200 YR AGA, prin tradiționala ceremonie de water salute (foto) pe aeroportul internațional
„Henri Coandă”, la sosirea dintr-o cursă estivală cu turiști reveniți din sejur
în Grecia.
water salute
Compania Animawings întregește portofoliul Memento Group, format din companii
cu profil de turism (touroperatori, OTA, servicii de transport, tehnologie
specifică, broker de asigurări), susținut de branduri forte: Christian Tour,
TUI TravelCenter, MementoBus, Hello România. În structura noii companii, 75%
reprezintă capital românesc, iar 25%, cotă de participare a companiei aeriene
naționale a Greciei, Aegean Airlines, desemnate cea mai bună companie aeriană
regională din Europa, pentru a zecea oară, în 2019.
Cristian Pandel,
proprietarul Memento Group, subliniază simbolistica de speranță pe care o transmite lansarea
noii companii: „Suntem deosebit de ȋncântaţi
să inaugurăm astăzi primele curse efectuate de Animawings, un proiect curajos,
cu multe provocări pentru noi toţi, dar şi un motiv de speranţă pentru
industria călătoriilor atât de afectată de contextul actual ȋn care ne găsim. Cu toate că nu
a fost o misiune uşor de ȋndeplinit, suntem mândri că am reuşit să realizăm
promisiunea asumată la momentul lansării. Este un pas major pe care ȋl face
Memento Group pentru România şi pentru industria aviatică autohtonă, şi vine ca
o completare firească a investiţiilor grupului din ultimii 23 ani de activitate
ȋn piaţa de turism, transporturi şi servicii”.
Antonio Stoian,
manager general al Animawings, evidențiază caracterul constructiv al reușitei,
contrare unei tendințe dominant de restrângere a activităților: „Animawings punctează un statut inedit, ȋncă
de la inaugurare, deoarece suntem prima companie de aviaţie din lume care şi-a
obţinut AOC-ul ȋn perioada de după izbucnirea pandemiei Covid-19. Acest lucru
ne dă putere şi ȋncredere că lucrurile ȋncep să reintre uşor pe un făgaş normal
şi că trebuie să privim ȋn perspectivă, spre viitor”.
Directorul comercial
al Animawings, Tudor Constantinescu, enumeră deschiderile oferite: „Am dat startul sezonului turistic din
această vară cu primele curse efectuate ȋn regim charter pentru touroperatori
din România, către destinaţii din Grecia (Insula Creta, Insula Zakynthos şi
Salonic). Suntem ȋn legătură cu autorităţile şi de ȋndată ce vor fi considerate
sigure, avem capacitatea operaţională să ȋncepem zborurile spre Spania, Turcia,
Egipt şi Tunisia, destinaţii turistice tradiţionale pentru piaţa românească”.
Dincolo de sezonul estival, împreună cu partenerul Aegean Airlines, Animawings
studiază posibilitatea extinderii operării pe rute din bazinul Mediteranei,
nordul Italiei, Orientul Apropiat. Compania va avea și o platformă web pentru
achiziţii şi alte activităţi specifice unei companii aeriene.
Guvernul a dat aviz negativ inițiativei legislative depuse de unul dintre liderii Partidului Republican, deputatul Marius Sorin Bota, prin care acesta propune testarea gratuită a românilor pentru Covid-19 în orice unitate sanitară, spital sau laborator. Practic, deputatul republican încearcă să-i protejeze pe acei români care sunt obligați să se testeze, spre exemplu pentru a putea pleca la muncă în străinătate, dar care sunt obligați acum să plătească chiar și 300 de lei pentru un test.
Potrivit inițiativei legislative, CNAS ar urma să stabilească prețul unitar la nivel național și va deconta costul aferent testării. În proiect se menționează că testarea se va face prioritar persoanelor suspecte de îmbolnăvire, celor care urmează să plece în țări care solicită dovada testării și persoanelor care prezintă simptome ale infectării cu Covid-19
„Este nevoie de testarea gratuită având în vedere faptul că efectuarea testelor se face la costuri ridicate și oamenii au venituri limitate. Statul trebuie să sprijine concret cetățeanul și să reducă cheltuiele inutile în această perioadă. Costul de 200-300 lei/test este unul nejustificat și împotriva principiului constituțional de a asigura acces la servicii de sănătate și chiar dreptul la libera circulație pentru a merge la muncă iar lipsa banilor pentru testare face ca aceste persoane să nu mai poată munci”, susține deputatul Marius Sorin Bota, în expunerea de motive a proiectului.
Guvernul însă a transmis Parlamentului un aviz negativ, adică cere ca această inițiativă să fie respinsă de către parlamentari și mulți români să fie obligați în continuare să-și achite testările pentru Covid-19.
Partidul Republican face apel la liderii partidelor parlamentare să voteze în favoarea românilor și să le faciliteze accesul pe piața internațională a muncii, cu atât mai mult cu cât în România, rata șomajului a atins deja cifre record.
Ministrul
Economiei, Virgil Popescu, a declarat că restaurantele vor rămâne închise,
„atâta timp cât nu vedem o respectare a regulilor pe terase”. Cu toate acestea,
ministrul se declară optimist şi afirmă că acestea vor putea fi deschise şi în
interior, în luna august, potrivit Adevărul.ro.
”Atâta timp cât nu vedem o respectare a regulilor pe terase,
acolo unde răspândirea e mai puţin periculoasă, este mai puţin iminentă, nu
putem vorbi de deschiderea restaurantelor în interior. Eu totuşi, sper, ca
proprietarii restaurantelor, teraselor să înţeleagă că e mai bine să respecte
regulile şi evident, în momentul în care vom ajunge să nu mai avem cazuri atât
de multe, vom trece la următoarea etapă de relaxare şi vom deschide
restaurantele şi în interior”, a declarat Virgil Popescu la TVR1, luni searaă.
De
asemenea, acesta a mai fost întrebat dacă e posibilă deschiderea restaurantelor
în această vară, însă ministrul Economiei a declarat că acestea ar putea
funcţiona începând din luna august.
Uber Technologies a lansat în linişte un
serviciu care oferă autorităţilor publice un acces facil la date referitoare la
şoferii şi clienţii acestora care au intrat în contact cu o persoană infectată
cu noul coronavirus, au anunţat oficiali ai companiei, citaţi de Reuters.
Serviciul, oferit gratuit, ar putea ajuta la
îmbunătăţirea imaginii companiei de ride-hailing care a lansat recent o nouă
campanie publicitară pentru a scoate în evidenţă politica ”No Mask, No Ride”
(Nu ai mască, nu călătoreşti) în Statele Unite, scrie News.ro.
Serviciul, care se adreseză oficialilor
guvernamentali din sectorul sănătăţii din toate ţările unde desfăşoară
activităţi Uber, oferă date despre cine a folosit serviciul Uber şi când şi
permite agenţiilor de sănătate să ceară utilizatorilor afectaţi să intre în
carantină, au explicat reprezentanţii Uber, potrivit sursei.
Informaţiile despre o persoană pot fi
accesate în câteva ore, compania considerând că boala Covid-19 este o urgenţă
care implică pericol, moarte sau o traumă fizică serioasă.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate
dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut luni la nivelul de
2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), scrie
Profit.ro.
Un nivel mai scăzut al
ROBOR la 3 luni a fost atins pe 20 aprilie 2018, de 2,13%, arată news.ro.
Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,24%. Acesta este cel mai
redus nivel al ROBOR la șase luni consemnat din 25 ianuarie 2018, potrivit sursei
citate.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a
dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în
lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate
existent în piață. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a
scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Coface nu se așteaptă ca sectorul să revină la
nivelul celui de-al patrulea trimestru al anului 2019 înainte de 2022.
În scenariul de bază al Coface, cifra de afaceri a companiilor listate din sectorul transporturilor globale va fi cu 32% mai mică în trimestrul 4 din 2020 și cu 5% mai mică în trimestrul 4 din 2021 comparativ cu trimestrul 4 al anului 2019.
În ipoteza unui al doilea val de pandemie în trimestrul 3 al anului curent, cifra de afaceri ar fi cu 57% mai mică în Q4 2020 și cu 27% mai mică în Q4 2021.
Impactul COVID-19 este cu atât mai important cu cât activitatea economică deja încetinea înainte de criză.
Accent asupra transportului aerian: mijlocul de
transport cel mai afectat de criza de sănătate
Printre cele 13 sectoare pentru care Coface publică evaluări sectoriale ale
riscurilor, transportul aerian ar fi cel mai afectat: cifra de afaceri este preconizată
să scadă cu 51% în scenariul de bază și cu 57% în cazul unui al doilea val de
COVID-19 în Q3 din 2020.
Conform IATA (Asociația Internațională a Transportului Aerian), traficul
aerian a scăzut cu 94% în aprilie 2020 față de anul trecut și nu va reveni la
nivelul pre-COVID mai devreme de câțiva ani.
Scăderea activității de pasageri aerieni a dus la o descreștere puternică a
capacității de încărcătură aeriană, deoarece cea mai mare parte a acesteia este
transportată de aeronavele de pasageri.
Segmentele
de transport maritim și feroviar se confruntă, de asemenea, cu o deteriorare puternică a activității lor la
nivel global, chiar dacă unele piețe
(cum ar fi transportul feroviar între China și Europa) se află într-o situație
mai bună.
Într-un
context în care:
Sectorul transportului aerian a trebuit să facă față crizei Boeing 737.
Au fost puse în aplicare mai multe reglementări pentru reducerea impactului activității sectorului de transport asupra mediului, cum ar fi: Organizația Maritimă Internațională (OMI), a cărei reglementări IMO 2020, din ianuarie, urmăresc să limiteze emisiile de sulf ale navelor sau Organizația Internațională a Aviației Civile (OACI), care din martie 2017 a adoptat un nou standard de emisii de CO2 pentru aeronave.
Explicații și
comentarii pe marginea Legii nr. 433/2020 prin care se reglementează carantina
și izolarea sunt prezentate de Iordăchescu & Asociații:
Legea
nr. 433/2020 – aspecte
relevante
La data de
18.07.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 433/2020
prin care se reglementează carantina și izolarea. „Noua lege prevede unele măsuri necesare în domeniul
sănătăţii publice, cu caracter temporar, în situaţii de risc epidemiologic şi
biologic, pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor
infectocontagioase pe teritoriul naţional” – av. Ioana Zorilă, Iordăchescu & Asociații.
În continuare, vom prezenta cele mai
importante dispoziții prevăzute în cuprinsul noii legi:
1. Definiții
Astfel, carantina persoanelor este definită
ca fiind o măsură
de prevenire a răspândirii
bolilor infectocontagioase, constând
în separarea fizică a persoanelor suspectate de a fi
infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen, de alte persoane, în
spații special amenajate de către
autorități, la domiciliul sau la locația
declarată de către
persoana carantinată, stabilită
prin decizie individuală motivată a
DSP. Subliniem faptul că toate referirile la
carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un înalt patogen, au
fost eliminate.
Izolarea constă în separarea fizică a
persoanelor afectate de o boală infectocontagioasă sau a persoanelor
purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne
sau simptome sugestive, la domiciliu, la locația declarată, într-o unitate
sanitară sau la o locație alternativă
atașată unității sanitare, în
vederea monitorizării.
2. Instituirea carantinei și a
izolării
Potrivit art. 7 din noua lege, carantina
persoanelor se instituie pe baza informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, la
domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau după caz, într-un
spațiu special desemnat de autorități, cu privire la persoanele suspecte de a
fi infectate sau purtătoare ale unui înalt patogen care:
Sosesc din zone în care
riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor
epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele
competente în domeniu;
Au intrat în contact cu cel puțin o
persoană confirmată
cu o boală infectocontagioasă.
În situația în care persoanele
menționate anterior, refuză măsura
carantinării la domiciliu sau la locația
declarată, precum și în situația în care nu respectă măsura carantinei pe durata
acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau organele de control
recomandă, iar reprezentantul DSP decide carantinarea persoanei în spațiul
special desemnat de autorități, dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli
infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară. Decizia se
emite cu celeritate în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de către medic sau de către
organele de control și
se comunică de îndată persoanei interesate.
Totodată, s-a stabilit că, în scopul prevenirii
răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei prin care se
infirmă măsura carantinei
recomandate în spațiu special desemnat de
autorități, sau până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în
cauză nu poate părăsi domiciliul, locația declarată pentru carantină, după
caz, spațiul special desemnat de autorități, fără încuviințarea medicului
sau reprezentantului DSP.
Măsura carantinării
se instituie pe durata perioadei de incubație specifice bolii
infectocontagioase suspicionate, încetând la expirarea termenului
specific perioadei de incubație, sau anterior, ca urmare a confirmării
persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției
de caz, fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării.
Important de menționat
este faptul că, potrivit ar. 8 din Legea nr. 433/2020, izolarea poate fi
dispusă pe durată
limitată, în mod
nediscriminatoriu și proporțional
cu situația de fapt care o
determină, măsura având ca scop prevenirea
răspândirii unei boli infectocontagioase periculoase pentru siguranța persoanei
și sănătatea publică.
De asemenea, s-a stabilit că izolarea se
instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestui accord
– situație în
care medicul sau organele de control informează DSP care confirmă sau infirmă
măsura izolării instituită sau recomandată în unitatea sanitară sau o altă locație atașată acesteia –
într-o unitate sanitară sau, după caz,
într-o locație alternativă atașată unității sanitare
stabilite, pentru cel mult 48 de ore, în scopul efectuării examinărilor
clinice, paraclinice și a evaluărilor biologice. La expirarea termenului de
48 de ore, pe baza examinărilor efectuate, medicul recomandă prelungirea
măsurii izolării într-o unitate sanitară sau într-o locație alternativă
atașată unității
sanitare ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locația declarată de
aceasta.
Dacă persoanele refuză măsura
izolării, medicul sau după caz organele de control, informează DSP, care în
termen de 24 de ore va emite o decizie care confirmă sau infirmă măsura, fiind
comunicată persoanei în cauză. Măsura izolării încetează la data confirmării persoanei
ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a
recomandărilor medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai
există.
3. Cazul persoanelor minore
În situația în care persoana supusă
măsurii este minoră,
izolarea se instituie după caz la domiciliul aparținătorului ori la locația
declarată de către
acesta. Aparținătorul minorului este supus măsurii carantinării în situația în
care măsura izolării nu i se aplică.
În ceea ce privește luarea măsurii
carantinării sau a izolării față de o persoană în a cărui
ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicție, o persoană căreia i
s-a instituit tutela sau curatela, ori o persoană care din cauza vârstei, bolii
sau altei cauze, din orice motiv rămâne fără supraveghere și îngrijire, conform
art. 9 din legea 433/2020, părintele ocrotitorul legal, personalul medical sau
reprezentantul DSP, anunță serviciul public de asistență socială în vederea
monitorizării acestora ș dacă se impune, luarea măsurilor de ocrotire
temporară. Aceste măsuri se dispun doar pe durata în care persoanele amintite
rămân fără supraveghere și îngrijire, neavând ca efect suspendarea de drept a
exercițiului drepturilor părintești sau a drepturilor ocrotitorilor legali.
4. Măsurile luate de autoritățile centrale
De asemenea, s-a decis potrivit art. 11
al prezentei legi, că în situațiile în care există un risc iminent,
epidemiologic și biloogic ridicat, seful DSU sau persoana desemnată de aceasta,
dispune prin ordin măsurile privind carantinarea în privința persoanelor care
sosesc în România. Aceleași
situații de risc fiind prevăzute și de art.
12 în privința dispunerii carantinei zonale. Măsurile menționate, trebuie
validate într-un termen de maximum 48 de ore de către Comitetul Național pentru
Situații de Urgență.
Subliniem faptul că, potrivit art. 13
din lege, Institutul Național
de Sănătate Publică are obligația de a
comunica zilnic numărul cazurilor noi, numărul cazurilor retestate și numărul total de
teste pentru cazurile noi și cazurile retestate, raportate separat, la nivel național și județean,
inclusiv după criteriul domiciliului persoanei testate.
Pe de altă parte, ordinele șefului Departamentului pentru Situații de Urgență
sau ale persoanei desemnate de aceasta, se aplică de îndată de către autoritățile competente și se publică pe site-urile
oficiale ale MAI, DSU și IGSU, iar autoritățile publice centrale și locale
asigură informarea public a cetățenilor din zonele supuse carantinei, prin
campanii de informare.
5. Contestarea carantinei/izolării
Un alt aspect important de noua lege,
este posibilitatea persoanelor de a contesta măsurile de carantină și
izolare. Astfel, toate actele administrative cu caracter normativ privind
instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege, pot fi atacate
de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un
interes legitim, la instanța
competentă, atât pentru motive de de nelegalitate cât
și de temeinicie, într-un termen de 5 zile de la publicarea actului
administrativ în Monitorul Oficial al României sau de la data luării la
cunoștință a conținutului
actului în cazul nepublicării acestuia.
De asemenea, orice persoană care se
consideră vătămată
într-un drept sau interes legitim printr-un act emis potrivit dispozițiilor prezentei
legi, pe toată durata instituirii acesteia, poate introduce acțiune la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are reședința, ori la judecătoria în a cărei circumscripție este situată
unitatea sanitară în care este carantinată/izolată, solicitănd revizuirea
măsurii sau încetarea acesteia.
6. Detașarea personalului medical
Nu în ultimul rând, în raport de aspectele
privind detașarea
personalului medical, noua lege prevede că,
în situația existenței
unui deficit în acest sens constatat de către DSP sau de către Inspectoratul
județean pentru situații de urgență, pe durata instituirii măsurii în domeniul
sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic, personalul
medical, paramedical și auxiliar specializat din sistemul public, poate fi
detașat cu acordul persoanei detașate, iar în lipsa acestuia, în condițiile prezentei legi, pe
o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului sănătății, al
șefului DSU sau al persoanei desemnate de către acesta, sau al conducătorului
instituției angajatoare. Pe întreaga durată a detașării se asigură persoanei
detașate pe lângă salariul plătit de unitatea angajatoare, plata indemnizației
de detașare în
cuantum de 50% din salariul de de încadrare, diurna zilnică de 2% din salariul
de încadrare, precum și cazarea și transportul în localitatea unde se dispune
detașarea.
În final, o altă prevedere este aceea că pentru
acoperirea deficitului de personal medical din sistemul sanitar, pe durata stării
de risc epidemiologic și biologic, este permisă angajarea temporară,
fără concurs a personalului medical, în unitățile sanitare deficitare.
Euler Hermes prezintă o analiză privind
efectele crizei actuale asupra domeniului construcțiilor, odată cu estimări ale
perspectivelor de profil în depășirea situației: Criza Covid-19 stârnește o criză de profitabilitate
majoră pentru IMM-urile din construcții
Cum va ieși domeniul construcțiilor din criză? Mărimea companiilor contează!
Analiza Euler
Hermes preconizează că insolvențele din sectorul construcțiilor din Europa vor
crește cu 14-24% în 2020, Spania și Franța atingând vârful, în timp ce Marea
Britanie se poziționează la polul opus. Analiștii se așteaptă ca numărul
insolvențelor să înregistreze o creștere de +24% în Spania, +19% în Franța și
Olanda și +15% în Italia și Marea Britanie. Din cauza problemelor structurale,
domeniul construcțiilor numără deja 20% din totalul insolvențelor, Covid-19
agravând vulnerabilitățile IMM-urilor, acestea devenind și mai fragile;
companiile mari nu sunt nici ele imune.
Covid-19 a stârnit
un șoc al rentabilității IMM-urilor din sectorul construcțiilor, acestea
reprezentând partea cea mai importantă a companiilor din acest domeniu, cu o
pondere a cifrei de afaceri de aproximativ 80% din totalul sectorului în
Europa. Spre deosebire de marile companii diversificate, care sunt flexibile și
bine poziționate astfel încât să poată face față crizei generate de Covid-19,
un număr mare de IMM-uri ar putea întâmpina dificultăți majore.
În cazul României, privind din perspectiva cererii, sectorul
construcțiilor a performat peste așteptări. Creșterea cu peste 22% a volumului
lucrărilor de construcții în primele cinci luni ale anului 2020 (atât în serie
brută cât și ajustat – sursa: INS), coroborată cu evoluții pozitive la nivelul
tuturor segmentelor este un motiv de optimism. Fără a neglija impactul anului
electoral în impulsionarea cererii, evoluția poate marca și o schimbare a
politicii guvernamentale dinspre orientarea preponderent spre consum către o
mai mare atenție pentru investiții. Într-adevar, proiectele mari de infrastructură
încă nu apar în statistici – cele mai mari creșteri, de cel putin 50% – fiind
pentru proiectele de reparații capitale și de întreținere.
În linie cu
tendințele din alte țări referitoare la munca de la distanțăa, segmentul de
construcții de birouri a avut rata de creștere cea mai scăzută la nivel
structural – de doar 4% în primele 5 luni (serie brută) și ne așteptăm ca
ritmul să scadă pe măsură ce proiectele începute înainte de răspândirea
pandemiei ajung să fie finalizate.
Chiar dacă sectorul
rezidențial a avansat cu peste 19%, numărul de autorizații pentru clădiri
rezidențiale a scăzut cu 15% în primele 5 luni ale anului. Cumva în
contrapondere, înlocuirea programului Prima Casa cu Noua Casa însoțit de o
creștere substanțială a plafonului de garantare ar putea stimula dezvoltarea
segmentului rezidențial și după 2020. Efectele potențiale sunt totuși
controversate, putând ușor alimenta o inflație consistentă a prețurilor
apartamentelor în lipsa vreunui șoc asupra veniturilor gospodariilor în următoarea
perioadă.
Deși șocul
pandemiei asupra veniturilor a fost mai mic pentru sectorul local al
construcțiilor față de alte domenii economice, presiunile competitive împreună
cu gradul mare de fragmentare al pieței și costurile cu măsurile de protecție
față de pandemia care se răspăndește vor afecta marjele de profit în special
pentru companiile mici.
IMM-urile locale de
multe ori slab capitalizate și cu putere mică de negociere au un acces redus la
facilitățile bancare, cu efect direct asupra lichidității și a încetinirii
termenelor de plată. Deși numărul insolvențelor din construcții a scăzut cu mai
mult de 30% în primele 5 luni ale anului (sursa: ONRC), ponderea acestora în
total se menține pe un deloc de invidiat loc 2 după vastul domeniu al comerțului,
crescând chiar spre 17% față de 15% în perioada omoloagă a anului trecut. Ne
așteptăm ca numărul insolvențelor în construcții să crească începând cu primul
trimestru din 2021 în lipsa unor măsuri de salvgardare a marjelor și implicit a
solvabilității.
„Pentru anul 2020,
preconizăm o scădere cu 25% a veniturilor pentru IMM-uri, ceea ce ar putea
conduce la o diminuare de 2pp a marjelor Ebitda la 2%, față de o scădere de 1pp
la 12-13% pentru companiile mari. De asemenea, putem observa în continuare că,
în cazul deloc neobișnuit al unei
datorii nete de șase ori mai mare
decât nivelul Ebitda, aceasta ar putea
genera fonduri insuficiente pentru acoperirea
serviciului datoriei. Privind din perspectiva cererii, în România
sectorul construcțiilor a performat înregistrând o creștere cu peste 22% a
volumului lucrărilor de construcții în primele cinci luni ale anului 2020. În România, companiile mari au fost
favorizate la nivelul profitabilității, în defavoarea IMM-urilor, prin accesul
mai ușor la contractele publice și private dar mai ales prin prisma finanțării.
Măsurile de ajutor pentru IMM-uri sunt limitate (ca și în cazul multor altor
țări europene) la nivelul accesarii schemelor de ajutor de stat precum somajul
tehnic sau garanții pentru facilitarea creditării bancare”, a declarat Mihai
Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.
Covid-19 stârnește o criza majoră de profitabilitate pentru IMM-urile din domeniul construcțiilor
Înainte de
răspândirea Covid-19, domeniul construcțiilor ieșea de pe un vârf ciclic, dar
se află încă în expansiune, cele mai mari companii prezentând o perspectivă
financiară solidă. Fiind însă un sector dependent de muncă fizică, domeniul construcțiilor a cunoscut o
întrerupere semnificativă din cauza pandemiei de Covid-19, în ciuda fatului că
a fost considerată o activitate esențială în multe țări. Ne așteptăm ca
pandemia Covid-19 să accentueze dinamica de sens opus dintre companiile mari și
cele mici din acest sector.
Partea cea mai
importantă a acestui domeniu este reprezentata de IMM-uri care realizează
aproximativ 80% din cifra de afaceri din Europa. Companiile cu mai puțin de 250
de angajați constituie 99% din totalul acestui sector, în timp ce cele mai mici
business-uri – acelea cu mai puțin de 49 de angajați- reprezintă 98%. (vezi
figura 1 și 2)
Figura 1 – Ponderea
IMM-urilor în sectorul construcțiilor europene (numărul de companii)
Sursa: Eurostat,
Euler Hermes, Allianz Research
Figura 2 –
Importanța IMM-urilor în sectorul european de construcții
Sursa: Eurostat,
Euler Hermes, Allianz Research
Figura 3 – Ponderea
IMM-urilor în funcție de tipul companiei și de țară – construcții de clădirii
Această structură
este deosebit de pronunțată în Italia, unde 99% din sectorul construcțiilor
este format din companii cu mai puțin de 20 de angajați. Urmează Olanda și
Polonia cu 98% fiecare. În Spania și Germania IMM-urile realizeaza 85% și,
respectiv 75% din cifra de afaceri a acestui sector. (vezi figura 3).
IMM-urile din
Europa tind să fie concentrate pe construcții rezidențiale/comerciale și
dezvoltări de proiecte, în timp ce în ingineria civilă, adică proiectele mari
de infrastructura, ponderea companiilor mari este mult mai ridicată, la
aproximativ 45%.
IMM-urile sunt
structural mai puțin rentabile decât omologii lor mai mari, ca dovadă marjele
Ebitda ce variază între 1% și 4% în funcție de mărime, comparativ cu 10%-14%
pentru companiile mari. Motivele diferențierii rentabilității sunt destule, dar
cel mai important îl putem atribui lipsei puterii de negociere, dimensiunii
proiectului și scalabilității. IMM-urile funcționează adesea ca
subcontractoarele companiilor mai mari, astfel încât majoritatea profiturilor
revine acestora din urmă. Observăm că la capătul celălalt, IMM-urile germane
sunt semnificativ mai rentabile decât cele franceze, cu o marjă medie Ebitda
care este cu 800 puncte de baza mai
mare. Atribuim acest lucru costului mai scăzut al resurselor umane determinat de
accesul la o forță de muncă internă și externă mai ieftină. IMM-urile franceze
fiind mult mai puțin profitabile în domeniul ingineriei civile (o consecință
foarte logică a prevalenței companiilor foarte mari care obțin cea mai mare
parte a beneficiilor contractelor publice). Germanii sunt mai activi în dezvoltarea de proiecte profitabile
și, într-o mai mică măsură folosesc
materii prime cu prețuri mai mici.
„În scenariul
nostru de bază ne așteptăm ca cele două luni de carantină să fie urmate de o
revenire în formă de U, ajungând la 85% din nivelul anterior al activității.
Astfel, estimăm că veniturile din construcții vor scădea cu 25% în Europa în
2020. Având în vedere că cele mai mari companii vor observa diminuări ale
veniturilor de 5-10% (sursa: anunțuri ale companiilor, Factset consensus),
trebuie să concluzionăm că impactul pentru IMM-uri va fi semnificativ mai grav.
Pe baza istoricului scăderilor marjelor de profit în contextul pierderilor de
venit din anul 2009, preconizăm că IMM-urile vor suferi o compresie a marjei de
200 bps, de două ori mai mare decât cea a companiilor mari. Aceasta ar putea
elimina aproape 50% din marja Ebitda a unei firme mici”, a declarat Mihai
Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.
Tabelul de mai jos
arată cum pentru un nivel de îndatorare de 6x față de EBITDA (nefiind
neobișnuit), rămân fonduri insuficiente pentru acoperirea serviciului datoriei.
Figura 4 – Impactul
compresiei cu 200 bps al marjei asupra capacității de acoperire a serviciului
datoriei pentru un IMM standard din construcții
Pre-criză
Impact de criză
scăzut
Impact de criză
crescut
Venituri
100
80
75
Marja Ebitda
4%
3%
2%
Ebitda
4
2,4
1,5
Depreciere
1,6
1,6
1,6
Ebit
2,4
0,8
-0,1
Cheluielile cu
dobânda
0,6
0,6
0,6
Datoriile nete/
Ebitda
6
6
6
Datorii/Total
active
75%
75%
75%
Costul cu dobânda
2,5%
2,5%
2,5%
Serviciul
datoriei
1,6
1,6
1,6
Necesarul de capital de lucru
1,5
1,44
1,35
Fluxul de numerar
operațional net
2,5
0,96
0,15
Acoperirea
dobânzii din fluxul net de numerar
4,2
1,6
0,25
Numerar
disponibil pentru serviciul datoriei
1,9
0,36
-0,45
Cum se va apăra domeniul construcțiilor de criza provocată de COVID-19?
Cele mai comune
strategii de adaptare, cum ar fi păstrarea lichidității prin reduceri de
dividende și emisiuni pe scară largă de obligațiuni
executate de o serie de companii mari, nu sunt disponibile pentru IMM-uri.
Același lucru este valabil si pentru reducerile de cost agresive. Mai degrabă,
IMM-urile care sunt adesea subcontractoare ale companiilor mari ar putea fi
primele afectate de reducerile de cost ale companiilor mari, fiind supuse unor
presiuni crescute la nivelul marjelor de
profit. Folosirea pe scară cât mai largă a schemelor de ajutor de stat va crea
în viitor presiuni suplimentare asupra fluxului de numerar printr-un cost
crescut al îndatorării.
Într-o lume
post-Covid-19, IMM-urile pot rămâne fără oportunități Uitându-ne la politicile de sprijin din Germania,
Italia, Franța, Spania și Marea Britanie, constatăm că, deși pot acorda un
ajutor, acesta nu va putea proteja pe deplin IMM-urile, chiar dacă includ
sprijinul pentru construcția de locuințe prietenoase cu mediul. Stimulentele
administrative precum cele de lucrări publice, infrastructură de sănătate,
proiectele datorate schimbărilor climatice la scară largă, dar și oportunitățile
oferite de piață vor favoriza proiectele marilor companii. Ne așteptăm ca acele
segmente ale sectorului de construcții
vizând energia și infrastructura să
depășească așteptările în 2020 și 2021, care ar trebui să compenseze scăderea
cererii pentru construcții de birouri, respectiv din domeniul vânzarii cu
amănuntul a companiilor mari. În schimb, zonele tradiționale de activitate a
IMM-urilor în construcții ar putea necesita stimuli substanțiali și pot deveni
mai puțin profitabile din cauza costurilor legate de constrângerile sanitare
sau ar putea fi preluați de către dezvoltatori mai mari dacă cererea se
îndreaptă structural spre dezvoltarea periferică a construcțiilor noi. Acest
lucru se poate produce întrucât preconizăm o absorbție mult mai mare a
funcționalității muncii de la distanță și o modificare a preferințelor pentru
locuințe.
Insolvențele sunt așteptate să se majoreze în întreaga Europă cu 15-24%
Domeniul
construcțiilor este unul dintre cele mai expuse sectoare când vine vorba despre
insolvență. Acesta reprezintă în medie 20% din falimentul sectoarelor din
marile țări europene și înregistrează cea mai ridicată pondere, fiind urmată de
serviciile de vânzare cu amănuntul și de ospitalitate. Având în vedere impactul
crizei Covid-19, estimăm insolvențele în 2020 pe țări, pe baza analizei noastre
cu privire la capacitatea companiilor de a supraviețui în funcție de
dimensiune. Din cauza dinamicii intre
profitabilitatea în scădere, subcontractării și rezistenței la șocuri,
presupunem că cea mai mare pondere a numărului de victime va fi printre
companiile mici. Din această perspectivă estimăm că insolvențele ar putea
înregistra o creștere cu +24% în Spania, +19% în Franța și Olanda și +15% în
Italia și Marea Britanie în 2020. Estimăm acest lucru pe baza analizei noastre
pentru fiecare țarăși în funcție de procentul de companii din fiecare grup de
mărime cu șanse să supraviețuiască.
Figura 5 –
Insolvențele majore pe sectoare
Sursa: Eurostat,
Euler Hermes, Allianz Research
Cum va ieși
domeniul construcțiilor din criză?
Revenirea din criza
va fi de asemenea mult mai dificilă pentru companiile mici decât pentru cele
mari având în vedere problema specifică și prevalentă a forței de muncă, a
cărei intensitate măsurată ca angajați vs. venituri este semnificativ mai mare
pentru IMM-uri: în general, o companie cu peste 250 de angajați generează
venituri cu aproape 60% mai ridicate pe fiecare angajat decât o companie medie
cu 0-50 angajați. În consecință, noile costuri suplimentare legate de forța de
muncă cauzate de criza Covid-19 sunt astfel și mai împovărătoare. Doar costul
suplimentar al echipamentului individual de protecție (EIP) ar putea reprezenta
aproape 50% din nivelul EBITDA pentru
companiile mici. (sursa: Eurostat, Euler Hermes)
Companiile mari au
adoptat o serie de strategii de adaptare care ajută la absorbirea impactului.
În primul rând acestea includ acțiuni de conservare a lichidităților sub formă
de emisiuni la scară largă de obligațiuni și reduceri la dividende. Acest lucru
este semnificativ: noile emisii de datorii reprezintă până la 20% din ultima
datorie raportată în bilanț în unele cazuri, iar dividendele absorb între 12%
și 37% din fluxurile de numerar pentru eșantionul de companii mari.
Schemele de șomaj
tehnic și garanțiile de împrumut guvernamental sunt, totuși, la fel de
accesibile și sunt utilizate de toate companiile. În medie, sectorul de
construcții a trimis în șomaj tehnic 75-80% din forța de muncă în Marea
Britanie, în timp ce în Germania 37% au utilizat această schema și 95% în
Franța. Reducerile de costuri și de cheltuieli de investiții (capex) sunt căi
posibile, dar, din nou, sunt mult mai fiabile pentru companiile mari. Acestea
pot reduce subcontractanții și pot exercita o presiune semnificativă asupra
prețurilor de licitație, ceea ce poate duce la niveluri scăzute de activitate
și marje mici pentru IMM-uri. În final, în contextul unei utilizări mai scăzute
a capacităților existente în piață, companiile mari sunt mai predispuse să
urmarească și obținerea proiectelor de mai mică anvergură care reveneau de
obicei companiilor mai mici.
Figura 6 – Creșteri
incrementale de cost pentru EIP provocate de COVID-19 ca procent în EBITDA în
funcție de mărimea companiei
Sursa: Eurostat,
Euler Hermes, Allianz Research
Într-o lume post Covid-19, IMM-urile ar putea rămâne fără
oportunități
În ciuda crizei,
vor exista și oportunități, iar sectorul
cu siguranță va suferi schimbări structurale. Un indice P/E (Price per
earnings) mediu pe piața bursieră actuală care scade la doar 10x în 2021 de la 26x în
2020 implică o recuperare semnificativă a câștigurilor (sursa – Factset, Euler
Hermes). Consensul actual care implică o creștere medie a Ebitda de 24% pentru
eșantionul nostru de companii mari confirmă acest lucru. Printre motive – un
raport solid între valorile contractuale executate și cele încasate în jur de
1x și, mai important – abilitatea companiilor mari de a captura creștere din
segmentul de infrastructură.
Rezidențial – Deoarece locațiile periferice și îndepărtate oferă un
spațiu mai mare și mai multă accesibilitate, acest lucru ar putea determina
cererea să se îndepărteze de centrele orașelor, ceea ce ar duce la diminuarea
prețurilor locuințelor centrale. Întrucât centrele orașelor sunt caracterizate
de obicei prin renovare în defavoarea activităților de construcții noi, acest
segment ar putea să scadă, deși poate exista un impact pozitiv asupra cererii
de locuințe noi în afara centrelor metropolitane. IMM-urile ar putea beneficia
de activitatea periferică, non-centru dar vor fi, de asemenea, afectate de
scăderea pe segmentul renovărilor.
Office – Introducerea muncii de la distanță ar putea fi
consolidată prin considerente ce țin de mediu, societate și de guvernanța corporativă,
în special prin reducerea utilizarii transportului precum și a amprentei de
carbon datorată scăderii cererii pentru spații de birouri. Dintre toate
tendințele structurale, cererea redusă de spații de birouri s-ar putea dovedi a
fi cea mai puternică. În unele cazuri, ar putea exista o reconversie în spații
de locuit, dar, din nou, dezvoltatorii mai mari ar avea cele mai
importante beneficii.
Comercial/vânzarea
cu amănuntul – Criza are
potențialul de a accelera și mai mult penetrarea comerțului electronic. Acest
lucru va afecta magazinele mici dar și centrele comerciale, prin creșterea probabila a procentului spațiilor vacante. Toate acestea ar putea
duce la un număr redus de construcții noi, dar și la o activitate de
modernizare redusă, domeniul de reconversie în spații de locuit fiind limitat.
Ospitalitate – În timp ce hotelurile și sectorul de ospitalitate sunt
lovite puternic, în cele din urmă vor vedea o revenire a activității. Ar putea
exista un impact minor în ceea ce
privește reducerea structurală a călătoriilor, ca urmare a preocupărilor
privind schimbările climatice.
Infrastructura și
lucrări publice –
Infrastructura este fără îndoială un
sector care va beneficia în primul rând de programe de stimulare publică, dar
și de tendințe structurale pe termen lung. Acest lucru a fost vizibil de-a
lungul crizei, de exemplu prin intermediul companiilor care au observat o
cerere susținută în infrastructura energetică. Segmentul va continua să dețină
o activitate remarcabilă, iar politicile climatice de la nivelul următor vor
susține acest lucru. Ecologizarea economiei va crește, favorizând proiectele
mari. Mai mult, există o cerere publică sporită în sectorul sănătății deoarece
guvernele aleg să dezvolte o strategie împotriva unei viitoare pandemii.
Cererea de infrastructură a transporturilor ar putea fi determinată de
tendințele cererii pentru birouri și locuințe. Toate acestea sunt domenii în
care se remarcă cele mai mari companii din sector; IMM-urile vor primi comenzi
ca și subcontractori dar nu vor obține aceeași profitabilitate.
În Germania,
măsurile au o bază foarte largă și sunt orientate spre consum și nu direct
către construcții. Motivăm acest lucru prin faptul că, la intrarea în criză,
sectorul a dovedit faptul că este unul puternic. Preconizăm că la sfârșitul
anului taxele vor reveni la normal (după reducerile de TVA recente), ceea ce,
conform unor participanți din industrie, duce la costuri suplimentare ale
birocrației. Accelerarea, relaxarea și avansarea ofertelor publice ar trebui să
fie pozitive pentru sector, deși totul depinde de execuție. Dacă de licitațiile
la nivel federal vor beneficia mai ales companiile mari, proiectele de stat și
comunale au un impact mai mare pentru IMM-uri. Acestea sunt evidențiate prin intermediul unui sprijin federal de 5.9
miliarde EUR acordat landurilor pentru cheltuielile de investiții pe care le
vedem ca baza a programului. Limitarea contribuțiilor de securitate socială la
40% va avea, de asemenea, un impact pozitiv pentru IMM-uri. Există și măsuri pozitive
legate de energie: pe termen scurt, acestea
se regăsesc în principal in
îndepărtarea limitei de construcție a panourilor solare și
sprijinirea
măsurilor de renovare legate de eficiența energetică printr-o creștere de la 1
miliard de EUR in 2020 la 2,5 miliarde
EUR in 2021 pentru programul de renovare a clădirilor cu emisie redusă de CO2.
Toate acestea ar trebui să aibă un impact pozitiv imediat. O creștere a
obiectivului pe termen lung de extindere a folosirii energiei eoliane din 2030
cu 5GW este pe termen foarte lung și
depinde mult de o serie de alte probleme, cum ar fi planificarea, schemele de
sprijin, prețurile la energie electrică și constrângerile sistemului
electric. Vom putea vedea un impact de
la mijlocul decadei, după anul 2025.
De asemenea, Italia
a instituit sprijin pentru construcțiile legate de tranziția energetică:
reducerea impozitelor pentru sistemele de optimizare a energiei, precum
izolarea, încălzirea și schimbarea sistemelor de apă. Mai mult, există un bonus
crescut pentru întărirea protecției seismice. Scutirea fiscală se ridică la
110% din costurile suportate, ceea ce considerăm a fi un stimulent puternic.
De această scutire ar trebui să
beneficieze sectorul rezidențial și cel al IMM-urilor, chiar dacă, în medie,
acest tip de lucrări se adresează proiectelor relativ mici.
În Franța,
companiile din toate sectoarele au acces la garanțiile publice pentru
împrumuturi care au cunoscut o absorbție foarte largă. Acest lucru ajută la
asigurarea necesarului de lichidități, dar generează și o tensiune financiară
mai mare pentru anii următori, ca urmare a datoriei ridicate. Planul general de
stimulare se concentrează pe sectoarele considerate probabil strategice, adică
automobile și companii aeriene. Amprenta de carbon deja scăzută din Franța, rezultată din prevalența energiei
nucleare, este doar una dintre explicațiile probabile.
Marea Britanie
avea deja un program important în
derulare din 2019. Aceasta a anunțat o schemă transversală de garanție a
împrumuturilor de 330 miliarde GBP prin bugetul trecut in martie. Deoarece este
vorba despre o schemă pentru companii mici și mari, există riscul ca unele
firme să nu poata beneficia de acest plan. Amânarea plății TVA până în iunie a
ajutat lichiditatea, dar aceasta nu este o măsură de stimulare.
Deși Spania
sprijină sectoarele afectate prin intermediul sistemului de împrumuturi
guvernamentale – ICO, acesta este destinat companiilor mijlocii și mari. În
același timp, activitatea de licitații guvernamentale a scăzut cu 50% în al
doilea trimestru din 2020.
***
Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de
astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine
Euler Hermes este
liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un
specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o
experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii
de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de
supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a
marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea
cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de
angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din
partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri
consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în
valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai
multe informații: eulerhermes.com
Notă de avertizare
privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest
document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de
viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și
ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute
și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi
substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă.
Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i)
modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind
competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale
ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special
volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența
și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la
catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea
prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v)
nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea
riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de
schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor
și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul
achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de
reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare
caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori
pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați,
ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Inginerie Electrică ICPE-CA anunță că, în parteneriat cu compania MGM Star
Construct SRL și Universitatea Politehnica din București, a demarat activitățile
proiectului „Tehnologii inovative pentru depuneri fizice în vid bazate pe
straturi subțiri, multifuncționale, nanostructurate destinate pieselor de mari
dimensiuni – LargCoat”. Proiectul se desfășoară prin Programul Operațional
Competitivitate 2014-2020 – POC/163/1/3/ Stimularea cererii întreprinderilor
pentru inovare prin proiecte CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat
cu institute de CDI și universități, în scopul inovării de procese și de
produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere, cod MySMIS
122543. Valoarea totală a proiectului este de 22.093.854,14 lei.
Obiectivul general al proiectului îl
reprezintă „susținerea investiției private în CDI prin introducerea de
tehnologii și servicii în activitatea proprie a beneficiarului, MGM Star Construct
SRL, prin realizarea unor tehnologii inovative pentru depuneri fizice în vid
bazate pe straturi subțiri, multifuncționale, nanostructurate, destinate
pieselor de mari dimensiuni și dezvoltarea serviciilor oferite pe baza acestora”.
Cifra
de afaceri înregistrată de JTI în 2019 pentru cele două entități cu care își
desfășoară activitatea în România, JTI Trading și JTI Manufacturing, depășește
5,4 miliarde lei (1,1 miliarde euro), în creștere cu 12,5% față de anul
precedent. 78% din cifra de afaceri, și anume 4,2 miliarde lei reprezintă sume
virate la stat: accize, TVA și alte taxe, în creștere cu 27%
față de 2018.
Profitul
celor două entități JTI în 2019 este de peste 543 milioane lei, în creștere
față de 2018 cu 13,5%.
„2019
a fost un an bun pentru că nu s-au înregistrat schimbări neașteptate ale
cadrului de reglementare, iar calendarul de accizare a fost respectat, fiind
ajustat doar pentru a răspunde cerințelor exprese ale Directivei europene
privind taxarea produselor din tutun. Datorită acestui context legislativ și
fiscal predictibil și stabil, dar și eforturilor susținute ale autoritățior de
aplicare a legii, care au continuat să deruleze acțiuni de combatere a
contrabandei, nivelul mediu al pieței negre anul trecut a fost sub 14%. Vom fi
și în acest an alături de Vama Română și Poliția de Frontieră, prin programele
de sprijin, precum și prin campaniile publice anti-contrabandă. Sperăm ca la
finele anului 2020 să putem raporta rezultate cel puțin la fel de bune. Pe
durata pandemiei, nu am disponibilizat și nu am trimis în șomaj tehnic niciun
angajat dintre cei peste 1.200 oameni care lucrează în sediul central, în
fabrică și în birourile de vânzări din țară. Am plătit taxele, salariile, ne-am
protejat oamenii și am continuat să muncim. În speranța că politica fiscală și
cadrul de reglementare vor rămâne stabile și predictibile, iar piața legală nu
va fi disturbată, dorim să investim în continuare în România, să fim un
angajator de top și un partener de nădejde pentru autorități”, a declarat
Evgeny Nikolsky, General Manager JTI România,
Moldova și Bulgaria.
JTI
este una dintre primele companii multinaționale care au început să producă în
România. Circa 70% din producția fabricii din București merge la export, JTI
Manufacturing fiind considerată un centru de excelență în cadrul grupului,
pentru calitate în execuție și eficiență.
România este al treilea producător
european de țigarete, iar valoarea totală a exporturilor de tutun brut și
prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane euro, tutunul având o contribuție
pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 de milioane euro.
Conform
ultimei execuții bugetare anunțate, veniturile provenite din accizele pentru
produsele din tutun au crescut în prima parte a anului cu peste 18% (de la an
la an), ceea ce înseamnă că sectorul tutunului este unul dintre cei mai solizi
contribuabili la bugetul statului.
