Compania de
asigurări Eurolife FFH, deținătoare
în România a companiilor Eurolife FFH Asigurări de Viață și Eurolife FFH
Asigurări Generale, anunță că în primul semestru al acestui an a înregistrat o
evoluție pozitivă a primelor brute subscrise generate prin atragerea de
business nou, comparativ cu perioada similară din 2019: „Trendul ascendent a fost raportat pe majoritatea
segmentelor de business în care compania este prezentă (brokeri, bancassurance
și parteneriate), cu excepția zonei de online (asigurarea de călătorie), unde
rezultatele au fost afectate de declararea stării de pandemie la nivel
internațional”.
Anita Nițulescu,
CEO Eurolife FFH, subliniază: „Rezultatele obținute în prima jumătate a anului
2020, chiar și în contextul pandemiei, ne confirmă direcția strategică propusă:
dezvoltarea de parteneriate sustenabile și sănătoase, atât cu brokerii și
băncile, cât și cu parteneri – furnizori de servicii și experiențe – prin
asocieri neașteptate. La toate acestea, adaugăm inovația digitală, zonă în care
am făcut pași importanți prin lansarea recentă a primei aplicații de mobile de
pe plan local. E un început, dar este în linie cu obiectivul strategic – acela
de a face diferența pentru clienții noștri”.
Eurolife FFH
precizează că „la nivelul
canalului de brokeri, în primul
semestru din 2020, primele brute subscrise au crescut cu 149% pe segmentul
asigurărilor de viață. În topul vânzărilor pentru persoane fizice au fost
asigurările tradiționale și asigurările atașate creditelor, în timp ce pe
segmentul corporate, companiile au manifestat un interes crescut pentru
protecția vieții angajaților, optând pentru asigurarea care îmbină beneficiile
unei asigurări de sănătate cu protecția unei asigurări de viață. Tendința s-a
menținut și pe segmentul asigurărilor generale, unde apetitul companiilor
pentru asigurarea de sănătate s-a reflectat direct în volumul de prime
subscrise în primele 6 luni ale anului. De asemenea, solicitările venite din
zona asigurărilor facultative de locuință (individuale și atașate creditelor
ipotecare) au contribuit la un avans cu 97% a primelor totale subscrise pe
acest segment de business în H1 2020 vs H1 2019.
Primele brute
subscrise s-au menținut în creștere și pe segmentul de bancassurance,
asigurările de viață atingând un nivel al primelor cu 295% mai mare vs H1 2019. Acest avans a fost
generat cu precădere de polițele de asigurare atașate creditelor. În ceea ce
privește asigurările generale, polițele de imobil atașate creditelor ipotecare
și cele pentru întreprinderile mici și mijlocii au contribuit la o majorare cu
97% a primelor subscrise în H1 2020 comparativ cu H1 2019. Un segment nou de
business, acela al micro-asigurărilor lansate în parteneriat cu alte companii
de servicii prezente în piață, a avut de asemenea o evoluție peste așteptări.
Astfel, prima asigurare de bilete disponibilă pe piața locală prin intermediul
platformei www.bilete.ro a raportat în primele 6 luni ale anului prime brute
subscrise mai mare cu 61% față de perioadă similară a anului trecut, clienții
optând astfel pentru beneficiul recuperării integrale a sumei plătite în cazul
neparticipării la eveniment din motive neprevăzute. În paralel, o scădere de
44% față de H1 2019 a fost înregistrată pentru vânzările online, respectiv
asigurarea de călătorie”.
Portofoliul Eurolife
FFH cuprinde produse dedicate „clienților persoane fizice și juridice, care poate
fi accesat prin canale diversificate de vânzare: bancassurance, parteneri,
brokeri și online”.
În contextul aplicării condiţiilor de călătorie
ȋn Grecia, agenţiile de turism touroperatoare oferă soluția mutării pe curse
charter cu avionul şi, concomitent, beneficii ȋn vederea efectuării testelor
necesare, prin parteneriate cu clinici private.
Cristian Pandel,
proprietarul celui mai mare turoperator român, Christian Tour, informează: „Ȋn contextul celor mai recente măsuri luate
de Guvernul elen cu privire la condiţiile de călătorie impuse pentru turiştii
români şi pentru că există un interes sporit pentru zona de nord a Greciei
(zonă accesibilă de regulă pe cale terestră), ȋmpreună cu compania aeriană a
grupului nostru – Animawings, am
luat decizia de a lansa o cursă charter directă Bucureşti-Salonic. Venim astfel
ȋn ȋntâmpinarea tuturor turiştilor noştri iubitori de Grecia, cu o soluţie
facilă şi rapidă, la costuri minime, subvenţionate din resurse proprii.
Putem totodată asigura, la cerere, şi
transferul de la aeroport către hotelurile situate ȋn zonele din apropierea
Salonicului, de pe Riviera Olimpului sau din Halkidiki şi asistenţa turistică
la destinaţie, ȋn vederea organizării de excursii locale. Având ȋn vedere
faptul că, treptat, solicitarea acestor teste COVID-19 devine o stare de fapt
pentru toată lumea, ȋn cazul călătoriilor spre anumite destinaţii şi zone ȋn
care se solicită prezentarea testului negativ PCR indiferent de tipul de
transport, am parafat acorduri de colaborare cu clinici medicale cu acoperire
naţională, prin care turiştii noştri pot beneficia de linii speciale pentru
prelevarea testelor, la tarife preferenţiale”.
Christian Tour
anunță că cursa charter Animawings „va opera plecări ȋn fiecare zi de sâmbătă,
ȋncepând cu 18 iulie 2020. Tariful unui bilet de avion pe această cursă va fi
de 150 euro/persoană tur-retur, cu toate taxele incluse şi va include 2 piese
de bagaj, una de mână de maxim 7kg plus o alta de cală ȋn limita a 20kg. De
asemenea, pentru a veni ȋn ajutorul clienţilor, agenţiile de turism
touroperatoare au ȋncheiat şi parteneriate cu clinici medicale specializate, ȋn
vederea facilitării efectuării testelor PCR, la tarife preferenţiale şi cu
prioritate la programare”.
BCR lansează modului
de educație antreprenorială „Sfaturi utile pentru finanțare”, în cadrul
proiectului „Școala de Business”. Sunt oferite sfaturi practice pentru IMM-uri
și microîntreprinderi vizând optimizarea capitalului de lucru și identificarea
oportunităților de investiții. Cursul a fost realizat în colaborare cu iziBAC,
start-up- participant la Acceleratorul de business BCR-InnovX, specializat în
dezvoltarea de platforme educaționale.
Ionuț Stanimir,
director de marketing al BCR, subliniază: „În vremuri de incertitudine găsirea
finanțării potrivite poate să fie vitală. Dar cum gestionăm corect numerarul,
capitalul de lucru? Cum continuăm dezvoltarea afacerii pe termen lung prin
investiții strategice? Acestea sunt o parte din întrebările la care noul curs
încearcă să ofere răspunsuri și sfaturi utile antreprenorilor. O parte din informații
sunt bine cunoscute de antreprenori, dar vrem să le și poată pune în aplicare
cu ușurință. Avem deja peste 7.000 de utilizatori pe platformă, antreprenori și
oameni care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului și
aș vrea să le mulțumesc că sunt preocupați să se dezvolte și să afle informații
utile și sfaturi practice”.
Cursul cuprinde sfaturi
privind:
Identificarea corectă a unui context investițional,
precum și tipul optim de investiție pentru nevoile companiei sunt cunoștințe-cheie,
mai ales în perioade de criză.
Antreprenorii vor afla cum se realizează
un plan de investiții, cum se pregătesc fluxurile monetare și în ce măsură îi
afectează ciclicitatea macroeconomică.
Cele mai bune decizii
investiționale se iau la rece, pe baza unor indicatori obiectivi. Cum se
calculează aceștia și ce beneficii specifice aduc în analiză? Acesta este
capitolul în care antreprenorii sunt invitați să-și testeze cunoștințele pe
tema indicatorilor investiționali, pentru a fi mai bine pregătiți pentru
oportunitățile reale din piață.
Orice investiție reprezintă o
schimbare în fluxurile afacerii.
Este lecția care îi învață pe antreprenori
cum își poți pregăti mai bine compania pentru o investiție, precum și
cum pot să-și maximizeze șansele de succes.
Un capital de lucru bine
gestionat este esențial pentru funcționarea sănătoasă a oricărei companii. Antreprenorii primesc 7 sfaturi simple care să-i ajute
să gestioneze inteligent finanțarea pentru capitalul de lucru, precum și alte
informații utile despre cum îl pot optimiza.
Capitalul de lucru utilizat
inteligent este unul dintre factorii care fac diferența între o afacere
puternică, profitabilă și o afacere care trage să moară. Este lecția în care antreprenorii află care sunt cele 6
capcane fatale ale gestiunii capitalului de lucru care trebuie evitate cu orice
preț.
Lecția finală din cadrul
acestui curs reprezintă o invitație la acțiune. Antreprenorii pot afla oportunitățile pe care le
prezintă programul IMM Invest pentru compania lor, direct de la specialiștii
BCR.
BCR Școala de
Business se recmandă ca „platformă online cu lecții și sfaturi practice de
business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei
experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native
și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business
inteligent. Platforma s-a lansat pe 12 februarie 2020 și a ajuns deja la7417 de utilizatori în doar 5 luni, cu
peste 200 de utilizatori noi săptămânal.Platforma cuprinde în prezent 4 cursuri,
ce au în total peste 30 de capitole, 37 de materiale video și 40 de teste. Pe
lângă noul modul, Sfaturi utile pentru finanțare, celelalte cursuri sunt: Management
financiar, Curs de antreprenoriat și Soluții pentru antreprenori pe timp de
criză. Platforma conține și resurse folositoare pentru antreprenori, precum:
Schița modelului de afaceri, Schița propunerii valorice, Planșa de dezvoltare a
produsului și Traseul clientului”.
Material de opinie de Ana Petrescu, Senior Manager, Taxe Directe, și Robert Ionescu, Consultant Senior, Taxe Directe, Deloitte România (foto)
Conectarea caselor de marcat electronice la sistemul informatic al Agenției
Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pare a intra în linie dreaptă, după
adoptarea celui mai recent Ordin comun al Ministerului Finanțelor și ANAF care
prevede procedura și termenele până la care contribuabilii sunt obligați să se
conecteze. În același timp, se dorește și schimbarea tratamentului fiscal
pentru costurile cu casele de marcat electronice, pe care contribuabilii au
fost obligați să le achiziționeze încă din 2018. În noua variantă, costul cu casele
de marcat urmează să fie recuperat direct din impozitul pe profit datorat.
Măsura este una benefică pentru cele mai multe companii, dar în mod deosebit
pentru cele care sunt obligate, prin natura activității, să dețină multe case
de marcat: marii comercianți, benzinării, farmacii etc.
Este neclar, însă, cum se va corela noua prevedere cu cele deja existente,
atât din punct de vedere contabil cât și fiscal.
Cel mai recent proiect de lege pe acest subiect, care modifică atât Codul
Fiscal, cât și legea privind impozitul specific unor activități, oferă
contribuabililor dreptul de a accesa un credit fiscal (reducere a impozitului
pe profit/ pe veniturile microîntreprinderilor/specific) pentru casele de
marcat electronice achiziționate începând din 2018 (momentul în care
autoritățile au impus această obligativitate) până în prezent. Creditul fiscal
poate fi utilizat pe o perioadă de șapte ani.
Proiectul a fost adoptat în Parlamentul României, fiind trimis la
președinție spre promulgare și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul
Oficial.
Neconcordanțe cu reglementările în vigoare
Măsura este, așadar, benefică în special pentru marii comercianți care au
avut costuri semnificative cu schimbarea caselor de marcat. Practic, după
intrarea în vigoare a noilor prevederi, contribuabilii își vor putea recupera
aceste costuri direct din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat.
Totuși, în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, apar
semne de întrebare cu privire la modul în care se corelează aceste noi
prevederi, din punct de vedere contabil și fiscal, cu cele deja existente,
având în vedere că noile case de marcat se înregistrează în contabilitate ca
mijloace fixe și se amortizează lunar. În proiectul trimis la promulgare se
precizează faptul că întregul cost de achiziție va fi considerat nedeductibil,
urmând a fi recuperat din impozitul pe profit datorat. Rămâne deci de analizat
cum se va aplica această facilitate, dacă amortizarea caselor de marcat se va
mai putea deduce sau nu.
De asemenea, trebuie să se țină cont și de faptul ca unii contribuabili au
beneficiat deja de un stimulent fiscal pentru achiziția noilor case de marcat,
prin intermediul facilității privind profitul reinvestit. Se vor putea cumula
cele două facilitați? Daca nu, cum se va alege facilitatea aplicabilă pentru
fiecare companie?
Cum vor aplica prevederea
microîntreprinderile?
În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, proiectul prevede faptul că, pentru casele de marcat
deja achiziționate, costul cu acestea se scade din impozitul datorat pentru
trimestrul IV din anul 2020. Totuși, se precizează obligația de a include
aceste costuri și în baza impozabilă, la care se va aplica o cotă de impozitare
de 1% sau 3%. În ceea ce privește casele de marcat
achiziționate după intrarea în vigoare a legii, costul acestora se recuperează
din impozitul datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune, fără
a avea obligația de a include costul acestora în baza impozabilă.
De aceste prevederi urmează să beneficieze și contribuabilii obligați la
plata impozitului specific, cum ar fi cei din industria ospitalității.
În concluzie, măsura propusă vine în avantajul contribuabililor vizați,
pentru că, astfel, vor reuși să își recupereze
o mare parte din costurile pe care le-au avut cu casele de marcat
electronice, însă va avea nevoie de clarificări suplimentare pentru o aplicare
corectă și în beneficiul celor vizați.
Cifra de afaceri a pieței locale de construcții (construcții de clădiri, inginerie civilă și lucrări speciale de construcții) a crescut cu 17% față de 2017 și a depășit cu aproape 30% nivelul din 2014, ajungând la peste 84,4 miliarde de lei în 2018, potrivit celei mai recente analize KeysFin.
Pentru 2019 analiștii
KeysFin estimează un avans considerabil, la nivelul de 89 miliarde de lei, iar
pentru 2020 o continuare a tendinței de creștere, deși într-un ritm mai
temperat, la aproximativ 90 de miliarde de lei.
Aproximativ
75 mii de companii (10% din total) care și-au raportat rezultatele pentru
2018 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN
aferente sectorului de construcții, în creștere cu 4,3% față de 2017 și
cu 12,7% față de 2014. Pentru 2019 analiștii
KeysFin estimează consolidarea acestui indicator, la peste 76,4 mii companii,
iar, în 2020, creșterea fiind însă temperată de epidemia de
Coronavirus, numărul acestora va ajunge la aproximativ 77.000 companii.
Piata constructiilor 2018
Totodată, analiștii KeysFin punctează creșterea ușoară a
numărului de angajați din construcții, după minimul din 2017, de doar 340 de mii de angajați. Astfel, în 2018
numărul de angajați din domeniu însuma 342
mii.
„Deși cele mai
importante companii din industria de construcții, din punctul de vedere al
cifrei de afaceri, contractează proiecte mari de infrastructură, este important
de menționat că industria nu se bazează doar pe acestea, iar companiile medii
și mici care se ocupă de construcții de ansambluri rezidențiale, clădiri de
birouri sau alte construcții civile, însumează o valoare importantă din total.
Din punctul nostru de vedere piața de construcții din România are toate șansele
să crească în continuare, însă e dependentă de măsurile sociale și economice
aplicate de Guvern, pentru ca românii să cumpere în continuare locuințe noi,
iar companiile să continue să investească în spații noi. ” a declarat Roxana Popescu, Managing Director
KeysFin unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information
de pe piața locală.
În 2018, din totalul de 75.104 companii, 26 erau companii mari (cu
cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro și peste 250 angajați), 952 medii (cu cifra de afaceri cuprinsă
între 50-10 milioane de euro și un număr de angajați cuprins între 250 și 50), 6503 mici (cu cifra de afaceri cuprinsă
între 10-2 milioane de euro și un număr de angajați cuprins între 50 și 10) și 67.600 microîntreprinderi (cu cifra de
afaceri mai mică de 2 milioane de euro și cu mai puțin de 10 angajați).
Cea mai mare parte din cifra de
afaceri a industriei (36,7%) a fost
generată de companiile mici. Însă, pe de altă parte, peste 24 de mii de companii (32%)
din acest sector au avut cifra de afaceri egală cu 0 în 2018.
Analiștii KeysFin punctează și
scăderea considerabilă a numărului insolvențelor, cu 58%, comparând recordul negativ de 3000 insolvențe din 2013 cu cele 1018 insolvențe din 2019. Totodată, în primele 4 luni ale lui 2020 au fost înregistrate
315 insolvențe în sectorul construcțiilor,
ceea ce arată că, momentan, acest sector nu a fost puternic afectat.
Constructii Insolvente
CONSTRUCȚIILE, PE PLUS ÎN
PRIMELE 5 LUNI DIN 2020
Potrivit celor mai recente date de
la INS, volumul lucrărilor de construcții (ca serie ajustată sezonier) a
scăzut în mai cu 2,2% față de aprilie 2020, însă a fost cu 14,3% peste
nivelul din mai 2019. În primele 5 luni din 2020 avansul a fost de 23,7%
față de aceeași perioadă din 2019.
Pe obiecte de construcții, în primele 5 luni din 2020
(comparativ cu aceeași perioadă din 2019) se remarcă avansul construcțiilor
inginerești de 39,4%, urmat de creșterea clădirilor rezidențiale de 20% și
a celor nerezidențiale de 8,4%.
Pe elemente de structură, în primele 5 luni din 2020
(comparativ cu aceeași perioadă din 2019) volumul lucrărilor de întreținere
și reparații curente a crescut cu 64%, cel al lucrărilor de reparații
capitale cu 50% iar cel al construcțiilor noi cu 11%.
Pe de altă parte, în mai s-au
eliberat 3.062 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în
creștere cu 34% față de aprilie 2020 însă cu 26% sub nivelul din mai
2019. În primele 5 luni din 2020 s-au eliberat în total 13.997 autorizații
de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 15% față de aceeași
perioadă din 2019.
Construcțiile
din România înregistrează rezultate pozitive și în rapoartele Eurostat (Biroul
European de Statistică) astfel că, potrivit acestuia, creşterea acestui sector
a fost de 12,2% în aprilie 2020, în comparație cu aceeaşi perioadă a
anului precedent. Creșterea este cu atât mai de apreciat cu cât, în UE,
lucrările de construcții au înregistrat o scădere de 24%, în timp ce, în țările din Grupul Euro declinul anual a fost și
mai mare, de 28,4%, tot în aprilie 2020. Singurele
state membre UE în care lucrările de construcţii au crescut în luna aprilie
2020, comparativ cu aprilie 2019, sunt România (12,2%), Germania (0,9%) şi
Finlanda (0,8%).
TOPUL
FIRMELOR DIN CONSTRUCȚII DIN ROMÂNIA
Potrivit datelor KeysFin, BOG’ART SRL este liderul pieței construcțiilor, cu o cifră de
afaceri de 925,5 milioane lei în
2018 (1,1% din total). Topul este
completat de STRABAG SRL (687,8 milioane lei și 0,8% din total) și PORR CONSTRUCT SRL (551 milioane
lei și 0,7 % din total).
De altfel, cumulat, cele mai mari 10 companii au generat doar
6% din cifra de afaceri totală, ceea
ce face ca sectorul construcțiilor să fie una din cele mai echilibrate
industrii locale.
București se află pe primul loc în topul județelor în
funcție de cifra de afaceri a business-urilor din construcții care au sediul
aici, însumând 26 miliarde de lei,
aproape 31% din totalul la nivel
național în 2018. Capitala este urmată în clasament de Cluj (7.4% din total), Ilfov (6.9%), Prahova (4%) și Timiș (3.8%). Companiile
înregistrate în cele cinci județe cumulează aproape 53% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.
CE
SE CONSTRUIEȘTE PE PLAN LOCAL? ȘI CU CINE?
Unul din programele guvernamentale care a impulsionat piața
locală de construcții este „Prima Casă”. Lansat în 2009, programul a avut
diferite condiții de-a lungul timpului pentru românii care doreau să își
achiziționeze o casă, contractând un împrumut garantat de stat și cu condiții
mult mai avantajoase. Noile prevederi ale programului sunt încă în discuție,
însă au fost vehiculate creșteri ale plafonului maxim de la 70.000 euro la
140.000 euro, precum și creșterea garanției statului, până la 80% din valoarea
creditului contractat. Bineînțeles, noile condiții aprobate de legislativ vor
avea un impact direct atât asupra pieței locale de construcții, cât și asupra
sistemului bancar, analiștii KeysFin atrăgând atenția că un plafon prea mare,
precum și o garanție atât de confortabilă oferită de stat, ar putea duce la
creșterea artificială a prețurilor imobiliarelor, precum și la supraîndatorarea
unei părți a populației.
O altă direcție de creștere o reprezintă clădirile de birouri
și spațiile logistice. Astfel, în 2019, doar în București au fost dați în
folosință peste 275.000 metri pătrați de birouri, dublu față de 2018, când au
fost finalizați 141.000 metri pătrați.
Mai mult, la nivel național, tranzacțiile de închiriere a
spațiilor de birouri au însumat aproximativ 470.000 metri pătrați, cu 18% mai
mult decât în 2018, când au fost închiriați în jur de 400.000 metri pătrați,
potrivit unora din cei mai importanți jucători din piață.
Deși piața evoluează continuu, lucrările se fac cu din ce în ce
mai puțini muncitori, numărul acestora înjumătățindu-se aproape în ultimii 10
ani. Motivele principale ale acestui declin sunt atât tehnologiile implementate
și în acest domeniu, cât și lipsa forței de muncă calificate.
Comisia a prezentat în data de 15 iulie, măsuri imediate pe termen scurt pentru a crește gradul de pregătire a UE în materie de sănătate pentru apariția focarelor de COVID-19. Comisia a coordonat încă de la început schimbul de informații și de recomandări cu privire la acțiunile și măsurile sanitare transfrontaliere. Vigilența continuă și reacția rapidă din partea Comisiei și a statelor membre sunt esențiale în prezent pentru ca răspândirea virusului să poată fi stopată și pentru a se evita impunerea unor noi restricții generalizate de deplasare a persoanelor.15/07/2020
Comunicarea se concentrează asupra tuturor acțiunilor necesare pentru creșterea gradului de pregătire, inclusiv efectuarea de teste și depistarea contacților, o mai bună supraveghere a sănătății publice și extinderea accesului la contramăsurile medicale, cum ar fi echipamentele individuale de protecție, medicamentele și dispozitivele medicale. Acțiunile includ, de asemenea, măsuri privind capacitatea sistemului sanitar de a gestiona creșterea bruscă a numărului de pacienți, contramăsuri nefarmaceutice, sprijinirea minorităților și a persoanelor vulnerabile, precum și activități de reducere a sarcinii reprezentate de gripa sezonieră.
Comunicarea stabilește o serie de acțiuni prioritare pentru autoritățile naționale, Comisie și agențiile UE:
Creșterea capacității de testare, îmbunătățirea depistării contacților și a supravegherii de către organismele din domeniul sănătății publice pentru a identifica aglomerările de cazuri și a stopa extinderea focarelor. Pe lângă această comunicare, Comisia a adoptat astăzi o decizie de punere în aplicare pentru a sprijini interoperabilitatea aplicațiilor mobile de depistare a contacților și de avertizare dincolo de frontierele naționale în UE.
Asigurarea furnizării regulate a echipamentelor individuale de protecție, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale prin intermediul unor mecanisme precum achizițiile comune de urgență și stocurile strategice ale UE.
Menținerea accesului rapid la capacitățile sistemului de sănătate publică de a gestiona creșterea bruscă a numărului de pacienți fără a neglija alte domenii ale asistenței medicale, inclusiv prin sprijin financiar pentru transportul personalului medical și al pacienților între statele membre și prin coordonarea desfășurării echipelor și echipamentelor medicale de urgență în țările solicitante prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE.
Prevederea unor măsuri nefarmaceutice specifice și localizate, bazate pe cercetare și pe dovezi, precum și schimbul de informații în timp util cu privire la eficacitatea măsurilor reintroduse.
Sprijinirea grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni medicale preexistente și cele marginalizate, prin schimbul de bune practici în materie de testare, îngrijire și tratament, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală și sprijinul psihosocial.
Reducerea sarcinii reprezentate de gripa sezonieră pentru a evita apariția unor presiuni suplimentare asupra sistemelor de sănătate deja suprasolicitate, prin creșterea ratei de vaccinare și prin alte mijloace, cum ar fi asigurarea unor achiziții publice suplimentare de vaccinuri antigripale.
Membrii colegiului au făcut următoarele declarații:
Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european: „În prezent, știm mai multe despre acest virus, însă avem datoria de a rămâne vigilenți și de a adopta o atitudine preventivă. Setul de măsuri prezentate astăzi are ca scop contracararea oricăror noi focare de COVID-19. În urma lecțiilor învățate în ultimele luni, planificăm din timp pentru a evita improvizațiile, consolidând pregătirea noastră pe toate fronturile, menținând piața unică și principalele sale libertăți și facilitând calea către o redresare economică și socială în întreaga UE.”
Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Am parcurs un drum lung de la vârful pandemiei de COVID-19, dar virusul încă circulă. Vigilența, pregătirea și coordonarea sunt indispensabile pentru a evita focarele generalizate. Astăzi facem apel la o acțiune comună fermă pentru a-i proteja pe cetățenii noștri și vom sprijini statele membre în acest sens. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că suntem pe deplin pregătiți. Nu este momentul să lăsăm garda jos.”
Context
Pandemia de COVID-19 a creat o presiune fără precedent în întreaga Uniune Europeană și la nivel mondial. Multe țări au fost nevoite să facă față unei transmiteri comunitare extinse a virusului. UE și statele sale membre au introdus măsuri de atenuare a efectelor sociale și economice, cum ar fi menținerea funcționării pieței interne, sprijinirea sectoarelor transporturilor și turismului, protejarea ocupării forței de muncă și sprijinirea serviciilor de îngrijire medicală pentru grupurile vulnerabile. Comisia a emis, de asemenea, recomandări privind măsurile de călătorie și la frontieră necesare pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri, menținând totodată piața internă.
Statele membre își coordonează din ce în ce mai mult răspunsul, ceea ce este absolut esențial pentru a garanta că epidemia este ținută sub control în întreaga UE. Măsurile de sănătate publică luate de fiecare țară au contribuit la reducerea numărului de noi infectări la un nivel care a fost gestionabil de către sistemele de sănătate. Aceasta a permis ridicarea progresivă a diferitelor restricții impuse și redeschiderea majorității activităților, în conformitate cu Foaia de parcurs europeană pentru ridicarea măsurilor împotriva coronavirusului.
Virusul nu se oprește la frontierele UE. Comisia va continua să se coordoneze cu alți actori globali, inclusiv ONU și OMS, pentru a asigura răspunsul internațional necesar la această amenințare globală la adresa sănătății, inclusiv accesul echitabil la un posibil vaccin împotriva COVID-19.
Comisia Europeană a adoptat astăzi, 15 iulie, un pachet fiscal nou și ambițios pentru a se asigura că politica fiscală a UE sprijină redresarea și creșterea economică pe termen lung a Europei. Pachetul se bazează pe cei doi piloni, ai echității și simplității. Echitatea fiscală, ca mijloc de protejare a veniturilor publice, rămâne o prioritate esențială pentru Comisia Europeană și va juca un rol important în procesul de redresare economică a UE pe termen scurt și de realizare a prosperității pe termen lung.15/07/2020
Pachetul de astăzi vizează stimularea echității fiscale prin intensificarea luptei împotriva abuzurilor fiscale, reducerea concurenței fiscale neloiale și sporirea transparenței fiscale. În paralel, pachetul se concentrează pe simplificarea normelor și a procedurilor fiscale, în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri pentru întreprinderile din întreaga UE. Aceasta include eliminarea obstacolelor fiscale și a sarcinilor administrative pentru contribuabilii din numeroase sectoare, astfel încât întreprinderile să prospere și să se dezvolte mai ușor pe piața unică.
Pachetul fiscal de astăzi este alcătuit din trei inițiative separate, dar interconectate:
Planul de acțiune fiscală prezintă 25 de măsuri distincte pentru a face impozitarea mai simplă, mai echitabilă și mai bine adaptată la economia modernă în următorii ani. Aceste măsuri le vor ușura viața contribuabililor de bună-credință, prin eliminarea obstacolelor din toate etapele, de la înregistrare până la raportare, plată, verificare și soluționarea litigiilor. Planul de acțiune va ajuta statele membre să valorifice potențialul datelor și al noilor tehnologii, să combată mai eficient frauda fiscală, să îmbunătățească respectarea normelor și să reducă sarcinile administrative.
Propunerea privind cooperarea administrativă (DAC 7) extinde normele UE în materie de transparență fiscală la platformele digitale, pentru ca și persoanele care câștigă bani din vânzarea de mărfuri sau servicii pe aceste platforme să plătească impozite în mod echitabil. Această nouă propunere va asigura schimbul automat de informații între statele membre cu privire la veniturile generate de vânzătorii de pe platformele online. De asemenea, propunerea consolidează și clarifică normele din alte domenii în care statele membre colaborează pentru a combate abuzurile fiscale, de exemplu prin audituri fiscale comune.
Comunicarea privind buna guvernanță fiscală se axează pe promovarea echității fiscale și pe combaterea concurenței fiscale neloiale, atât în UE, cât și la nivel internațional. În acest scop, Comisia propune o reformă a Codului de conduită care să abordeze concurența fiscală și practicile fiscale dăunătoare din UE. O altă propunere se referă la îmbunătățirea listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, care include țările din afara UE ce refuză să respecte standardele convenite la nivel internațional. Aceasta a încurajat până în prezent țările terțe să adopte standarde de bună guvernanță fiscală, dar rămân încă multe de făcut în acest sens. Comunicarea evidențiază, de asemenea, abordarea UE privind colaborarea în domeniul fiscal cu țările în curs de dezvoltare, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Pachetul de astăzi constituie prima parte a unei agende fiscale cuprinzătoare și ambițioase a UE pentru anii următori. De asemenea, Comisia va elabora o nouă abordare, adaptată secolului 21, cu privire la impozitarea întreprinderilor pentru a răspunde provocărilor economiei digitale și pentru a se asigura că toate întreprinderile multinaționale își plătesc impozitele în mod echitabil. În contextul Pactului verde, Comisia va prezenta propuneri pentru a garanta că fiscalitatea sprijină obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Această abordare pluridimensională a reformei fiscalității din UE urmărește să asigure o impozitare mai echitabilă, mai ecologică și mai adaptată la economia modernă, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Acum, mai mult decât oricând, statele membre au nevoie de venituri fiscale sigure pentru a investi în oamenii și întreprinderile care au cea mai mare nevoie de astfel de investiții. În același timp, trebuie să eliminăm obstacolele fiscale și să ajutăm întreprinderile din UE să inoveze, să investească și să se dezvolte. Pachetul fiscal de astăzi ne conduce în direcția cea bună, contribuind la crearea unui sistem de impozitare mai echitabil, mai ușor de utilizat și mai adaptat la lumea noastră digitală.”
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Echitatea fiscală reprezintă rampa de lansare care va contribui la ieșirea economiei noastre din criză. Trebuie să facilităm plata impozitelor pentru cetățenii și întreprinderile de bună-credință și să înăsprim condițiile pentru autorii de fraude fiscale. Aceste propuneri vor ajuta statele membre să își asigure veniturile de care au nevoie pentru a investi în oameni și în infrastructură, îmbunătățind totodată mediul fiscal pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă.”
Ministerului
Finanțelor Publice a atras de pe piețele internaționale 3,3 miliarde de dolari într-o
emisiune de obligațiuni în două tranșe, operațiune în care a beneficiat de
asistența casei de avocatură Filip & Company, împreună cu casa de avocatură
Linklaters. Prima tranșă (1,3 miliarde de dolari) devine scadentă în 2031, cu o
dobândă de 3%, a doua tranșă (2 miliarde de dolari) devine scadentă în 2051, cu
o dobândă fixă de 4%.
Echipa Filip &
Company care a acordat asistența a fost compusă în principal din Alexandru
Bîrsan (partener), Monica Stătescu (counsel) şi Andreea Bănică (associate). Monica
Stătescu (foto) subliniază: „România a
reușit, în succesiune rapidă, să acceseze piețe internaționale de capital
pentru emisiuni noi în euro și, acum, în dolari, în condiții foarte bune pentru
această perioadă turbulentă și incertă pentru întreaga economie mondială. Din
acest punct de vedere, se poate spune că emisiunea de obligațiuni confirmă
încrederea de care se bucură economia României pe piețele externe, interesul
investitorilor fiind ridicat. Ne bucurăm că am putut și noi ajuta”.
Filip & Company
este caracterizată prin faptul că deține „una dintre cele mai dinamice practici
de finanţări şi pieţe de capital din România. Echipa de avocați include
specialişti cu un palmares bogat dobândit în cadrul unor tranzacţii complexe
desfăşurate atât pe plan intern, cât şi internaţional”.
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă motorul economiei, contribuind la reducerea sărăciei și a inegalității veniturilor, în special în țările în curs de dezvoltare; cu toate acestea, pandemia provocată de Covid-19 a avut un impact major asupra performanței acestora. Pentru a ilustra modul de răspuns și reacțiile în fața unei provocări nemaiîntâlnite până acum, Facebook, în parteneriat cu Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), realizează un sondaj la nivel global, desfășurat pe parcursul a șase luni, în 50 de țări. Prima fază a cercetării a avut loc între 29 mai și 1 iunie și a implicat peste 30.000 de lideri de afaceri din întreaga lume, care sunt prezenți pe Facebook.
O privire de ansamblu:
Peste un sfert dintre IMM-urile participante la
sondaj au raportat faptul că în primele 5 luni ale anului 2020 și-au suspendat
activitatea;
O treime dintre IMM-uri au ales să reducă numărul
de angajați, pentru a face față provocărilor legate de pandemie;
Sectoarele cele mai afectate au fost HoReCa;
Transport și Logistică; Producție și Servicii;
Suspendarea temporară a activității a pus o
presiune suplimentară asupra companiilor conduse de femei, care au fost nevoite,
mai mult decât oricând, să găsească un echilibru între responsabilitățile personale
și cele profesionale.
Majoritatea țărilor au intrat în carantină
în luna martie a anului 2020, iar impactul economic al acestei decizii a fost
major – o treime (33%) dintre IMM-urile care funcționau au raportat că și-au
redus numărul de angajați ca urmare a pandemiei provocate de Covid-19, în timp
ce 26% dintre IMM-uri au raportat faptul că și-au suspendat activitatea în
perioada ianuarie – mai 2020, procentul fiind de peste 50% în unele țări.
În România, IMM-urile au reușit să depășească provocările aduse de pandemie,
chiar dacă fac parte din industriile puternic afectate și nu primesc sprijin
financiar adecvat. Cu toate acestea, respondenții s-au declarat optimiști, mai
ales pe termen mediu, majoritatea companiilor așteptându-se să își reia
activitatea odată ce restricțiile generate de Covid-19 vor fi ridicate.
În România, IMM-urile deținute de femei au raportat mai puține sistări ale
activității
Aproape un sfert din IMM-urile
chestionate au raportat faptul că activitatea a fost suspendată în perioada
ianuarie – mai, anul curent. În Europa, IMM-urile deținute de femei erau cu 6
puncte procentuale mai probabil să fie închise decât IMM-urile deținute de
bărbați (23% dintre IMM-urile deținute de femei au fost închise, comparativ cu
17%, cele deținute de bărbați). În România, însă, situația este diferită – o
rată mai mare de suspendări a fost raportată în cazul companiilor deținute de
bărbați, față de companiile deținute de femei. Acest lucru a fost remarcat și
în Indonezia, Italia și Ungaria. Cu toate acestea, deși au reușit să își
continue activitatea, companiile din România deținute de femei au raportat o
scădere a vânzărilor cu o marjă de peste cinci puncte procentuale – aspect
întâlnit și în Japonia, Canada și Statele Unite ale Americii.
Cele mai afectate sectoare au fost
HoReCa (76%), Transport și Logistică (69%), Producție (64%) și Servicii (63%).
Un lucru important de remarcat este
legătura dintre măsurile restrictive adoptate de guverne și impactul acestor
măsuri asupra IMM-urilor: cu cât măsurile au fost mai restrictive, cu atât disparitatea
de gen în ceea ce privește ratele de închidere a IMM-urilor deținute de femei,
respectiv cele deținute de bărbați a fost mai pronunțată.
Sprijinul financiar este esențial pentru continuarea
activității
30% dintre IMM-urile chestionate în Europa
au raportat faptul că au primit o formă de asistență financiară ca răspuns la
pandemia Covid-19, până la momentul în care a fost realizat sondajul. În
România, mai puțin de 15% dintre IMM-uri au raportat că au primit asistență
financiară. Un procent similar a fost observat și în Turcia, Ungaria și Vietnam.
În schimb, Austria, Belgia și Irlanda se situează cu mult peste media
europeană, aproape 50% dintre IMM-urile chestionate din aceste țări raportând
faptul că au beneficiat de sprijin financiar.
Femeile aflate
la conducerea companiilor rămân în căutarea echilibrului muncă – viață privată
Nevoia de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele
personale a avut un impact disproporționat asupra liderilor de afaceri de sex
feminin. În toate țările participante la sondaj s-a putut observa o probabilitate
mai mare ca femeile aflate la conducerea companiilor să aibă grijă de copii sau
de alte persoane în nevoie, fiind mult mai puțin probabil să se bazeze pe partenerul
de viață. Așadar, în țări precum Australia, Belgia, Ungaria, Olanda, România și
Rusia există o mare inegalitate. Liderii de afaceri femei sunt cu 30% până la
50% mai predispuși să aibă grijă de persoanele dependente, fiind cu 20% până la
30% mai puțin probabil să se bazeze pe partenerul de viață. Această diferență
importantă scoate în evidență faptul că multe femei de afaceri resimt mult mai
accentuat schimbările și provocările generate de pandemia de Covid-19.
Cum va arăta viitorul?
Rezultatele sondajului au arătat faptul că antreprenorii
sunt optimiști și perseverenți, dar pentru a putea depăși acest moment dificil
au nevoie urgentă de încasări și de clienți. Întreprinderile mici și mijlocii
au avantajul major al agilității și al capacității de adaptare la situații noi,
dar, cu toate acestea, accesul la fonduri este încă o provocare. Și mai
promițător este faptul că 74% dintre IMM-urile care au fost închise la momentul
sondajului se așteaptă să își reia activitatea pe măsură ce măsurile de
prevenire a Covid-19 vor fi ridicate.
Putem spune, astfel, că depășirea efectelor pandemiei presupune o muncă permanentă. Drumul spre relansare nu este clar și pot fi necesare măsuri suplimentare de sprijin – mulți fac referire la importanța unor subvenții salariale, amânări de obligații fiscale și a accesului la împrumuturi și credite pentru a compensa problemele de încasări și de cerere, cu care companiile se confruntă la ora actuală. Sondajul va continua să monitorizeze evoluția acestor nevoi și provocări, pe parcursul următoarelor luni.
Autoritatea
Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități Copii și Adopții
(ANDPDCA) din Ministerul Muncii și Protecției Sociale face o serie de precizări în contextul informațiilor inexacte vehiculate în spațiul public
cu privire la măsurile de sprijin destinate familiilor afectate de Covid-19, ai
căror copii pot fi monitorizați, supravegheați sau îngrijiți de către DGASPC în
situații excepționale:
„Proiectul de Lege privind instituirea
unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și
biologic, cuprinde o prevedere în sprijinul familiilor, care din cauza stării
de sănătate generate de infectarea cu virusul Covid-19, se află în situația excepțională
de a nu mai putea oferi îngrijire copiilor sau persoanelor dependente, pe o
perioadă temporară. Conform acestei prevederi, Direcțiile Generale de Asistență
Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) pot oferi ocrotire temporară copiilor
și adulților dependenți, după cum urmează:
Ce înseamnă ocrotire temporară
Ocrotirea temporară înseamnă servicii
de îngrijire și supraveghere temporară oferite de către serviciile publice de
asistență socială.
Cine poate solicita ocrotire
temporară
Măsura ocrotirii temporare la nivelul
DGASPC poate fi solicitată de părinte, reprezentantul legal sau personalul
medical și DSP, cu acordul părintelui, în situația în care părintele nu a
identificat nicio alternativă în familie sau cercul de cunoștințe.
Alternativă la măsura ocrotirii
temporare
Ocrotirea temporară nu pot fi dispusă
dacă părintele sau reprezentantul legal desemnează un alt membru al familiei
sau o persoană de referință (prieten, cunoștință, vecin etc) pentru
supravegherea și îngrijirea copilului sau adultului dependent.
Ce se întâmplă cu drepturile
părintești
Măsura ocrotirii temporare nu
suspendă exercițiul drepturilor părintești sau a drepturilor ocrotitorilor
legali.
Unde vor fi îngrijiți și
supravegheați copiii sau adulții dependenți
Direcțiile Generale de Asistență Socială
și Protecția Copilului (DGASPC) vor oferi, în aceste situații excepționale, servicii
de îngrijire și supraveghere în spații corespunzătoare (apartamente/case de tip
familial) și personal specializat, în funcție de vârsta și de starea de sănătate
a persoanelor ocrotite, pe întreaga durată în care acestea rămân fără
supraveghere și îngrijire.
Această măsură de ocrotire temporară a
funcționat și pe parcursul stării de urgență, prin colaborarea cu DGASPC-urile
din țară, la recomandarea ANDPDCA. DGASPC-urile au pus la dispoziție 611
locuri pentru astfel de situații excepționale și au fost înregistrate 4
astfel de cazuri: 2 în județul Teleorman, 1 în județul Suceava și 1 în județul
Buzău. În acest moment, toți copii se află în familie, după ce acestea au
depășit cu bine perioada spitalizării”.
Mădălina Turza, președintele ANDPDCA,
precizează: „Această măsură de
ocrotire instituită prin lege pentru a putea avea siguranța acoperirii acestor
nevoi excepționale atât la copii, cât și la adulții aflați în situație de
dependență față de familie este gândită tocmai pentru a veni în sprijinul
familiilor, care se pot afla în aceste circumstanțe grele. Decizia
părintelui/reprezentantului legal este suverană și nimeni nu poate institui
această măsură fără acordul acestuia. Ocrotirea temporară nu este altceva decât
expresia preocupării noastre pentru fiecare copil, fiecare adult sau familie,
chiar dacă aceste situații s-au dovedit a fi extrem de rare”.
