Fondurile de pensii trebuie să producă 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor
Administratorii fondurilor de pensii private trebuie să majoreze capitalul social cu cel puțin 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor și să vină cu cel puțin jumătate din această sumă până la finele lunii iunie, potrivit ordonanței de urgență avizată vineri seara de Guvern.
Guvernul menționează, în OUG, că administratorii trebuie să vireze, până la 30 iunie, 50% din capitalul social minim și diferența până la finele anului, în baza unor noi cote minime impuse, conform Profit.ro.
Pragurile erau menționate în prima formă a OUG publicată de Guvern, însă în forma finală au fost introduse și termenele până la care majorările de capital trebuie efectuate. Calculele Profit.ro, realizate anterior, arată că necesarul de capital suplimentar se ridică la 3,7 miliarde de lei.
Ar fi fost cât pe ce să avem piață liberă şi drepturi…
Anul 2018 a început bine în piața de energie electrică din România: avem astăzi o lege care creează o piață liberă pentru toţi consumatorii de energie electrică şi fiecare are dreptul să aleagă de unde vrea să cumpere energie electrică pentru acasă. De mai bine de douăzeci de ani s-a lucrat la asta, s-au creat reguli, instituții, business-uri, companii, s-au deschis oportunități pentru investiții, s-au recreat reguli, instituții, companii, business-uri, a fost un proces evolutiv al cărui beneficiar final este cetățeanul.
Dar se pare că anul 2018 nu se termină bine pentru consumatorii casnici. Pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe a apărut propunerea unei ordonanțe de urgenţă „cu de toate”, prin care Guvernul s-a hotărât să decidă, cu putere de lege, amânarea cu trei ani a acordării dreptului consumatorilor de a cumpăra energie electrică pentru acasă, la cea mai bună ofertă care ar rezulta din concurenţa dintre furnizorii din segmentul casnic. Ordonanţa modifică Legea 123/2012 – Legea energiei electrice şi a gazelor naturale astfel: „La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: (1^1) Pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022 pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate, de către ANRE.”
Din păcate, Guvernul nu explică deloc de ce sunt necesare aceste modificări legislative în cadrul celor 8 pagini de justificări din preambulul a acestui act normativ. Fiind luna decembrie, cu toţii devenim mai sensibili la orice lucru care afectează o libertate câştigată după ani şi ani de nebuloasă captivitate. Aşa că ne întrebăm care este raţiunea pentru care există, în anul 2018, această încercare de a i se lua un drept câştigat cetăţeanului.
Directiva Europeană privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice începe astfel: „Piaţa internă a energiei electrice, care a fost implementată treptat în întreaga Comunitate începând cu 1999, are drept obiectiv să ofere tuturor consumatorilor din Uniunea Europeană, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, posibilităţi reale de alegere (…)”. Cu alte cuvinte, elementul central în orice reglementare internă ar trebui să fie consumatorul. În plus, limitarea unui drept câştigat nu poate să intervină decât în condiţii constituţionale: “Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”, conform Constituţiei României.
Energia electrică pe care ar urma să o primească consumatorul casnic în regim reglementat va fi produsul unei alte restricţionări a drepturilor: producătorul de energie electrică, indiferent că acesta este companie mare de stat, că produce energia din cărbune sau din surse regenerabile, că are o producţie mică sau mare de energie, devine obligat „să livreze furnizorilor de ultimă instanţă, în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, energia electrică necesară asigurării consumului clienţilor casnici pentru care aplică tarife reglementate”.
La prima vedere, pare a fi o măsură socială prin care consumatorul casnic devine protejat de stat şi Guvernul consideră că acest lucru justifică reîntoarcerea la controlul statului asupra mecanismelor concurenţiale de ofertare de pe piaţă. Ar fi fost minunat să existe un studiu de impact din care să înţelegem cu toţii ce se întâmplă cu banii noștri până la urmă, dar, în lipsa datelor, nu putem decât să ne întrebăm şi să ne răspundem singuri. Știm însă că s-a analizat, s-au făcut studii, s-a experimentat și s-a dovedit că, dacă energia electrică este tranzacționată în mod concurențial oriunde pe lanțul economic de la producător la consumator, prețul scade.
Principiile pieței libere sunt reglementate la nivel european, chiar Tratatul Unional interzice denaturarea concurenței, orice decizie în acest sens fiind nulă de drept. Directiva Europeană privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice a fost implementată prin Legea 123/2012 – Legea energiei electrice și a gazelor naturale și s-a stabilit că funcționarea pieței de energie electrică din România în sistem reglementat încetează definitiv în decembrie 2017. Azi, decembrie 2018, printr-o ordonanță guvernamentală, statul român vrea să intervină în piața de energie electrică pentru a reinstitui controlul.
Regulamentul UE nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind integritatea și transparența pieței angro de energie spune simplu și la obiect: „Se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieței pe piețele angro de energie”. Ironia tristă este că piața angro de energie electrică ar urma să fie afectată tocmai prin decizii ale instituțiilor de stat, instituții care, de fapt, ar trebui să controleze și să corecteze orice acțiune cu potențial distructiv pentru integritatea pieței de energie.
În anul 2018 nu poate fi considerată legitimă limitarea unor drepturi câștigate și nici legiferarea prin Guvern a unor măsuri cu potențial distructiv pe termen lung doar pentru soluționarea unor nefuncționalități instituționale sau de afaceri. Evoluția obligă la schimbare, la integrarea noilor tehnologii, la adaptarea cadrului normativ și economic și la integritate. Într-o epocă a diversificării, descentralizării, decarbonificării și a mobilității, piața de energie electrică trebuie să aibă ca element central consumul și să se adapteze cu rapiditate la nevoile fiecărui consumator. Era cât pe ce să fie așa. Poate va fi cândva. Există deja instrumente legale pentru asta, doar aplicarea lor cu responsabilitate lipsește pe alocuri.
Poziţia CNIPMMR faţă de proiectatele măsuri fiscal-bugetare şi de investiţii
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că ordonanţa de urgenţă al cărei proiect a fost pus în dezbatere publică de către guvern generează următoarele efecte asupra forţei de muncă şi asupra cetăţenilor, în general: „Prin reducerea domeniilor în care pot fi angajaţi zilieri, de la 26 la 6, se îngreuneză accesul pe piaţă muncii a persoanelor necalificate care desfăşoară activităţi sezoniere, sporadice sau accidentale (de exemplu au fost eliminate domeniile hoteluri şi facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – domenii care sunt prin sezoniere). Adoptarea proiectului în forma actuală va avea ca rezultat creşterea numărului de persoane neocupate, fără o calificare profesională şi de obicei fără educaţie şcolară, reprezentând grupul cel mai vulnerabil pe piaţă muncii. Pentru salariaţii din sectorul bugetar nu se mai plătesc orele suplimentare, acestea putând fi compensate doar prin timp liber. Pensiile din sistemul public nu mai cresc de la 1 ianurie 2019, ci de la 1 septembrie 2019. Creşterea costurilor pentru credite, prin tranferul impozitului suplimentar în nivelul dobânzilor”.
Asupra mediului de afaceri, în special asupra IMM-urilor, preconizata ordonanţă de urgenţă va avea, în aprecierea CNIPMMR, următoarle consecinţe, în condiţiile în care „modificările legislaţiei fiscale au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”: „Creșterea fiscalității. Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii. Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative. Creșterea cheltuielilor de personal. Dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare. Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice. Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective). Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export. Crearea de probleme financiare companiilor din domeniul Energiei, Romgaz şi OMV Petrom, în care statul român este acţionar. Rezultatul instituirii taxei pe lăcomie va fi creşterea costurilor de creditare pentru debitorii băncilor, deoarece băncile vor transfera orice impozit suplimentar în cadrul dobânzilor, taxelor şi comisioanelor suportate de clienţi, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. Creşterea numărului de falimente în cadrul IMM-urilor din domeniile în care statutul va stabili în mod arbitra nivelul salariului minim brut pe ţară în mod diferenţiat, cu posibial problemă de constituţionalitate raportat la dispoziţiile art. 41 alin. 2 din Constituţie. Slăbirea pilonului II de pensii, prin acordarea posibilităţii retragerii sumelor strânse de contribuabili, fapt care va determina scăderea investiţiilor făcute de aceste fonduri în economia privată, concomitent cu un puseu inflaţionist prin aruncarea pe piaţă a unor mari sume de lichidităţi”.
Pentru eficientizarea politicilor publice, CNIPMMR propune următoarele soluţii: ANAF să verifice şi să impoziteze preţurile de transfer, acestea fiind venituri care scapă controlului. Eficientizarea serviciilor publice, prin stabilirea de criterii de performanţă. Realizarea de investiţii publice, aceste având efect multiplicator în economie. Asumarea responsabilităţii în mod trasnparent şi democratic de către decidentul politic şi nu impunerea de soluţii”.
CNIPMMR anunţă că „respinge ferm proiectul de OUG întrucât dispoziţiile afectează mediul de afaceri, măsurile de completare a cadrului legal fiind de mare amploare cu efecte negative multiple asupra întreprinzătorilor”.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR, semnalează: “Consecințele acestei ordonanțe le vedem deja pe bursă iar prețul va fi plătit de către toate categoriile sociale: IMM-urile pentru care costurile de creditare vor crește, prețul energiei deja a crescut iar impredictibilitatea e la cote alarmante; companiile mari, de stat, au deja de suferit, bursa a căzut astăzi într-un mod amețitor și foarte periculos; angajații din mediul public si privat ale căror pensii private vor dispărea. De remarcat și faptul că pentru mediul privat se restrâng de la 26 de domenii, la numai 6 unde, existând posibilitatea de a angaja zilieri, acest lucru vine după ce Guvernul deja supraimpozitase contractele part- time. În plus, se instituie, de asemenea, un al treilea salariu minim, pe domeniul constructiilor. Pensionarii, categoria cea mai vulnerabilă, nu vor mai beneficia de indexarea pensiei dar vor ,beneficia de scumpiri în lanț. Soluțiile pe care noi le identificăm sunt reprezentate de stoparea din a transfera responsabilitatea pe umerii celor care muncesc, controlarea imediată de către ANAF a companiilor care practică prețuri de transfer, folosirea de către mediul public a unui aparat limitat de oameni eficienți, profesioniști și remunerați pe măsură, folosirea fondurilor europene pentru investiții și rezolvarea problemelor economiei și societății și instituirea responsabilității în toate acțiunile desfășurate de către Guvern”.
Leroy Merlin recuperează brazi
Retailerul de bricolaj, construcții, decorațiuni și grădinărit Leroy Merlin recuperează brazi naturali cumpăraţi din magazinele proprii, folosiţi de sărbători şi oferă în schimb vouchere de câte 25 de lei. Cumpărătorii pot aduce brazii folosiţi, prezentând bonul fiscal, la magazin în perioada 5 ianuarie-3 februarie şi primesc voucherele aferente.
Pe baza semnalării silvicultorilor că un brad are nevoie de aproximativ 12 ani pentru a ajunge la înălțimea de 180-200 cm, Frederic Lamy, CEO Leroy Merlin România, subliniază: „Pornind de la angajamentul pentru grija faţă de mediu și de la tăierea masivă a brazilor în perioada sărbătorilor de iarnă, Leroy Merlin continuă și în acest an programul de reciclare a brazilor, pentru a contribui la scăderea numărului de brazi aruncați atunci când devin inutili. Ne dorim să educăm clienții cu privire la utilizarea lemnului în manieră responsabilă.”
Integrarea socială a migranţilor prin sport
Organizaţia Terre des hommes România oferă un exemplu de contribuţie într-o temă de actualitate cum este integrarea socio-economică a migranţilor: proiectul „Move together – Sportul ca instrument de integrare și incluziune socială pentru refugiați” (manager de proiect, Rodica Novac). Proiectul şi-a derulat conferința finală, cu prezentarea rezultatelor şi perspectivelor.
Întregul proiect a reprezentat un demers cu obiectivul integrării în comunitate a refugiaţilor prin mijlocirea sportului, a unor activităţi bazate în general pe joc necompetitiv (foto TDH). În sens larg, au fost evidenţiate beneficiile sportului ca mijloc de incluziune socială şi ca formă de contribuţie la înțelegerea, respectul și toleranța dintre refugiați și comunități locale. Deschiderea este către formarea unor specialişti de profil dintre lucrători în protecţia copiilor, profesori etc. şi către dezvoltarea interesului cluburilor sportive pentru a le oferi servicii copiilor migranţi. Au fost angrenaţi 338 de participanţi, inclusiv localnici, cu vârste de la 3 luni la 62 de ani (67% copii), dintre care 51% migranţi. Activităţile s-au desfăşurat la București și Constanța, cu implicarea profesionistă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa şi cu sprijinul Palatului Copiilor Constanţa şi al complexului sportiv Tei din Bucureşti, care au oferit servicii gratuite participanţilor. Metodologia de lucru a reprezentat aplicarea conceptului Mișcare, Joc și Sport (MJS), bazat pe formare, continuat prin coaching şi valorificat la nivel individual prin dezvoltarea resurselor personale. În esenţă, este o formă de animaţie psihosocială dezvoltată pe plan mondial din 2005 (Anul Internaţional al Sportului şi Educaţiei Fizice), continuată sub egida UEFA, dezvoltată la noi şi acreditată la Autoritatea Naţională a Calificărilor de Terre des hommes România. Publicarea unor studii de caz şi a unui ghid al organizării de activităţi psihosocciale destinate refugiaţilor reprezintă contribuţii de început la o necesară bibliografie de specialitate.
România, locul opt la producţia de bere în UE
Ediția 2018 a raportului Beer Statistics, realizat de Brewers of Europe, situează România pe locul opt în 2017 în topul țărilor mari producătoare de bere din spațiul UE, cu o producție de 16,05 milioane hl. România se clasează astfel îmediat după Cehia și înaintea Italiei. După criteriul volumului de consum, România ocupă locul șapte, cu 16,11 milioane hl, înaintea unor țări cu tradiție în fabricarea și consumul berii: Cehia, Austria, Belgia. Volumul importurilor de bere în România și-a păstrat în 2017 ponderea de 3% din consumul intern, cu sublinierea că sectorul local al berii şi-a păstrat nealterat caracterul profund național. Ţara cu cea mai mare pondere a importurilor în consumul intern de bere este Marea Britanie (23%).
Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României, apreciază că „sectorul local al berii este parte a marii familii a berarilor europeni. Eforturile pe care producătorii de bere le fac la nivel local, de a genera valoare adăugată și de a crea locuri se muncă pe întreg lanțul de activități conexe, au un impact pozitiv și dincolo de granițe, plasând România pe un loc de cinste în rândul țărilor UE. Sectorul berii reprezintă în egală măsură un motor de creștere atât pentru economia României, cât și pentru cea a Europei, iar asigurarea predictibilității fiscale și a unui context economic stabil la nivelul fiecărei țări membră UE rămâne factorul determinant pentru conservarea echilibrului piețelor și asigurarea unei dezvoltări locale durabilă”.
Asociația Berarii României (membră din 2008 a organizației Berarii Europei) include producătorii autohtoni Bergenbier SA, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Brewerieis, microberăria Clinica de Bere (toţi furnizând peste 80% din berea băută în România), precum și reprezentanții producătorilor de materii prime Soufflet Malţ România, Asociaţia Producătorilor de Hamei din România.
Senatul a acceptat proiectul privind creditele pentru „Prima Casă”
Senatul a adoptat, miercuri, proiectul iniţiat de parlamentarul ALDE Daniel Zamfir, prin care prevederile Legii privind darea în plată vor fi aplicate şi creditelor acordate prin programul „Prima Casă”, potrivit Mediafax.
Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost adoptată de către senatori cu 73 de voturi „pentru”, 26 „împotrivă” şi o abţinere.
„Propunera legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea prevederilor alin 4 al art 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, prevederi potrivit cărora au fost eliminate din domeniul de aplicare a legii creditele acordate în cadrul programului -Prima Casă-”, se arată în raportul Comisiei pentru buget a Senatului, care a întocmit un raport de admitere cu amendamente.
Iniţiatorul proiectului, senatorul ALDE Daniel Zamfir, a afirmat că proiectul legislativ clarifică situaţiile de „impreviziune” care apar atunci când instanţele ajung să judece dosare în care debitorii vor să se elibereze prin Legea dării în plată.
BVB: Cea mai mare scădere din ultimii 10 ani. ”Măsurile Guvernului pun în pericol piața și dezvoltarea României”
Bursa de Valori București (BVB) „este îngrijorată de schimbările legislative planificate de Guvern”, în domeniul pensiilor private dar şi de cele legate de marile companii energetice listate la cota sa, potrivit unui comunicat al BVB, emis miercuri.
Principalii indici bursiri ai BVB s-au prăbușit miercuri, după anunțul măsurilor guvernului, potrivit site-ului Curs de guvernare.ro.
Scăderile variau între 7 și 9%, miercuri după prânz.
Indicele de referință BET înregistrează cea mai mare scădere din ultimii 10 ani – spun oficialii Bursei. În primele 3 ore s-au făcut tranzacții cât într-o săptămână normală de funcționare, conform sursei citate.
Taxare activelor sectorului bancar in functie de nivelul ROBOR – o masura nejustificata economic si rational, cu efecte puternic negative in economie
Bucuresti, 19 decembrie. Masurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%), va genera o serie de efecte puternic negative in economie, deoarece:
⦁ Lipseste motivatia rationala – in conditiile in care motivatia acestei taxe face referire la lacomia sectorului bancar, in contextul profitului inregistrat la nivelul intregului sector bancar de 1,3 miliarde euro in primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflecta un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, si reflecta performanta sectorului bancar ca urmare a proceselor indelungate de restructurare si reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsidera total randamentul capitalului reinvestit la nivelul intregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus avand in vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lacomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul roman nu a ajutat bancile (asa cum s-a intamplat in alte tari) pentru a depasi problemele din recesiune.
⦁ Lipseste motivatia economica – analizand evolutia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a pozitionat la 1% (un punct procentual) peste media inflatiei. Fundamentele economice indica o corelatie pozitiva foarte apropiata dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat inca din luna August 2017, ca indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depasi pragul de 2% in primul semestru din 2018, respectiv 3% in a doua jumatate a anului, din cauza presiunilor inflationiste. Avand in vedere ca rata medie a inflatiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% in luna Noiembrie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior, apreciem ca nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scazut (situat sub nivelul inflatiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, in conditiile in care inflatia anuala la vremea respectiva era aproape de 5%. Variabilele esentiale care determina evolutia indicelui ROBOR nu se refera la preferintele unor anumitor banci, ci reflecta nivelul de lichiditate din piata (corelatie inversa), inflatiei (corelatie pozitiva) si al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei intregi natiuni.
⦁ Efectele asupra economiei sunt negative – consumatorul roman, si companiile active in Romania, nu sunt sprijinite de aceasta masura, deorece conditiile de finantare se vor inaspri iar costurile aditionale se pot transfera partial catre consumatorul final. Chiar daca aceasta masura exista si in alte tari din UE, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de indatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanta pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentreaza 67% din veniturile inregistrare de intregul mediu de afaceri) si varsta foarte redusa (durata medie de viata a unei firme active in Romania este de aproape 10 ani), termenul de incasare al creantelor este foarte extins. Astfel, companiile active in Romania sunt mult mai vulnerabile la socurile externe, accesul la finantare sau costul capitalului influentand semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul roman urmeaza sa aibe foarte mult de suferit, din cauza cresterii insolventelor si a disponibilizarii personalului din companiile foarte vulnerabile.
⦁ Comparatie cu alte tari din UE – chiar daca aceasta masura exista sub diferite forme si in alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria), exista diferente majore privind modalitatea de aplicare si destinatia fondurilor. Majoritatea tarilor respective au implementat aceste masuri dupa dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate si perspectivele unor masuri finale optime) si utilizeaza fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmeaza sa fie oferite sectorului bancar in contextul unei crize financiare majore. Astfel, ratiunea acestor masuri este oferirea unei stabilitati sectorului bancar, care sa poata continua finantarea economiei si pe durata de recesiune, diminuand astfel efectele negative resimtite de populatie si companii in diferite etape ale ciclului economic.
⦁ Impact asupra bursei locale este negativ – indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB, se deprecia in jurul orei 13.30 cu circa 11% fata de ziua anterioara, in timp ce actiunile marilor banci pierdeau din valoare intre 15%-17% fata de inchiderea din ziua precedenta. Evolutia bursei este un indicator de predictie economica si duce la deteriorarea increderii in evolutia economica viitoare. Cresterea volatilitatii indicelui bursier, din cauza fluctuatiilor majore pe termen scurt, reflecta majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investitiilor straine directe si a investitiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scaderea competitivitatii companiilor active in Romania si pericliteaza siguranta locurilor de munca.
Un nou pachet de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro de la BEI pentru a susține dezvoltarea României
WDP și BEI au semnat un acord pentru un nou pachet de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro. Fondurile vor fi destinate finanțării proiectelor de dezvoltare nou construite în faza de dinaintea închirierii din regiunile de convergență UE din România.
UN NOU PACHET DE FINANȚARE DE LA BEI ÎN VALOARE DE 150 DE MILIOANE DE EURO
În urma cooperării inaugurale din 2010, WDP și Banca Europeană de Investiții (BEI) au semnat un acord pentru un nou pachet de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro. Împrumuturile vor fi structurate sub forma unor împrumuturi la termen care vor fi acordate în funcție de distribuția capitalului către proiecte realizate începând cu anul 2018 și privind viitoarea conductă, destinate regiunilor de convergență UE din România.
Noile locații ale depozitelor vor fi închiriate pe termen lung, punându-se accentul pe stabilirea unor noi operațiuni logistice sau din industria ușoară și vor fi situate pe unul dintre cele cinci coridoare naționale cheie identificate în cadrul Master Planului General de Transport al României. Aceste proiecte vor cuprinde infrastructura pentru depozite moderne și vor fi dezvoltate pe o bază durabilă. Proiectele vor contribui la diversificarea ulterioară a economiei României și vor promova generarea de locuri de muncă prin stabilirea unor depozite logistice suplimentare și a unui lanț de aprovizionare modern, ducând astfel la o productivitate îmbunătățită a comerțului en-gros și cu amănuntul.
CITAT
Jeroen Biermans, Director General al WDP în România: „Acest pachet de finanțare confirmă și susține misiunea companiei noastre de a contribui la economia reală prin dezvoltarea unei infrastructuri logistice moderne pentru clienții noștri, astfel ducând la un lanț de aprovizionare asigurat pe viitor și favorizând generarea de locuri de muncă în această regiune.”
„Din nou, avem ocazia să diversificăm și să extindem și mai mult sursele de finanțare ale companiei prin intermediul acestui pachet de finanțare BEI”, a adăugat Mickael Van den Hauwe, Directorul Financiar al WDP.
