Utilizatorii Facebook au raportat anumite probleme
Un număr semnificativ de persoane au raportat că au pierdut accesul la contul lor deFacebook, în timp ce alții spun în mediul online că site-ul a încetat să funcționeze în întregime, potrivit Hotnews.ro.
Această problemă a început să apară miercuri după-amiază. O serie de comentarii rămase pe site-ul DownDetector – care măsoară întreruperile site-ului web – sugerează că oricine era conectat, a fost, în mod misterios, delogat de pe conturile de Facebook, conform sursei citate.
Firește, o mulțime de utilizatori, au început să raporteze probleme asemănătoare pe serviciul rival Twitter, scrieThe Independent.
Potrivit datelor disponibile pe Downdetector, 44% dintre utilizatori se confruntă cu o întrerupere totală, 44% nu se pot conecta și 11% au probleme la încărcarea fotografiilor. Problemele par a fi concentrate în Europa, potrivit aceluiași site.
Guvernul din România încetează momentan angajările la stat
Cei care sperau să obţină un post bine plătit de bugetar, în următoarea perioadă, pot să îşi ia gândul de la acest lucru. Guvernul nu va permite angajări noi la stat, anul viitor, nici în administraţia publică centrală şi nici în instituţiile publice locale, potrivit Adevărul.ro.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2019, până la 31 decembrie 2019, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice”, se arată într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care ar putea fi aprobat în şedinţa de Guvern de vineri. Guvernul precizează că, pentru posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor anterior intrării în vigoare a acestei OUG, precum şi pentru cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum se continuă procedurile de ocupare a acestora.
Important este, totodată, că îngheţarea angajărilor şi ocuparea a numai jumătate din posturile vacantate se aplică instituţiilor publice locale.
STB: noile autobuze din București sunt fiabile
STB subliniază că astfel de situaţii sunt inerente la achiziţia unor autovehicule noi, cazuri similare fiind înregistrate şi la autobuzele cumpărate în anul 2006, conform informațiilor oferite de Economica.net.
„Societatea de Transport Bucureşti denunţă ferm campania de dezinformare despre autobuzele Otokar scoase în traseu şi face următoarele precizări: autobuzele nou achiziţionate sunt fiabile, iar problemele care au apărut sunt minore şi au fost remediate operativ. Astfel de situaţii sunt inerente la achiziţia unor autovehicule noi, cazuri similare fiind înregistrate şi la autobuzele achiziţionate în anul 2006; achiziţia de autobuze din acest an a fost făcută în urma unei licitaţii publice internaţionale, la care au putut participa toţi furnizorii interesaţi, câştigătorul fiind desemnat conform legii; în primele două zile, nu au fost înregistrate retrageri la autobaze, cauzate de defecţiuni. Mai mult, în aceeaşi perioadă, STB nu a primit din partea călătorilor vreo reclamaţie sau plângere, ci, dimpotrivă, au fost trimise mesaje de mulţumire pentru condiţiile oferite de aceste vehicule”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, conducerea şi specialişti ai STB au avut o întâlnire cu reprezentanţii Otokar, în urma căreia s-a constatat că disfuncţiile apărute sunt minore. Totuşi, pentru a preîntâmpina orice alte probleme, Otokar va asigura echipe de tehnicieni şi specialişti în fiecare autobază a STB.
În cazul în care informaţiile răspândite sunt false, nefondate şi denigratoare, STB îşi rezervă dreptul de a acţiona în consecinţă.
„STB va monitoriza permanent fluxurile de călători şi, pe măsură ce vor sosi noile vehicule, autobuzele companiei vor fi redistribuite pe linii în funcţie de cererea de transport, ţinându-se cont de gradul de poluare şi de capacitatea acestora”, afirmă STB.
Impozitarea bacșișului din restaurante și baruri ridică noi semne de întrebare
Impozitarea bacșișului oferit de clienți angajaților din restaurate, baruri sau alte firme HoReCa îi nemulțumește în continuare pe patronii români din domeniu, care cer noi prevederi, potrivit Hotnews.ro.
În prezent la controalele ANAF în restaurante și baruri, „există riscul ca veniturile din bacsis distribuite angajaților să fie considerate venituri de natura salarială” – se plâng patronii de restaurante și baruri membri ai patronatului HORA.
De asemenea, pe lângă evitarea riscurilor de amenzi și alte sancțuni de la ANAF, mai este și chestiunea clienților -firme. Bucureștiul, Clujul, Timișoara. Constanța, Brașov sunt destinații de business din ce în ce mai atractive, atât pentru firmele străine, cât și pentru cele romînești. Și atunci, un antreprenor sau un manager dintr-o firmă care are un prânz de afaceri cu un partener sau un client sau care are un eveniment de firmă la un restaurant are posibilitatea să ofere un bacșiș ospătarilor de pe cardul de firmă și să-l treacă la cheltuieli, în contabiltatea firmei.
Totodată, în unele tari, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare in legislatie.În Franța, bacsisul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel incasate de catre companii sunt, ulterior, distribuite catre angajati, conform legii. Se considera insa a fi veniturile angajatorului iar taxarea se face la angajator.
Bond. Municipal Bond
În 1938, valoarea emisiunilor de obligațiuni municipale tranzacționate la Bursa de Efecte, Acțiuni și Schimb București reprezenta 4% din PIB. În prezent, este subunitară ca procentaj.
Și totuși, când discutăm de volume mici, nu trebuie să găsim un țap ispășitor în bondurile municipale. Pentru ca ceea ce se numește curba randamentelor să nu fie o simplă extrapolare matematică sunt necesare emisiuni consistente de bonduri suverane. Adică, e nevoie să se emită multe titluri cu maturitate peste 10 ani, numite bonds, fiindcă restul sunt t-bills sau t-notes. Dar ce se întâmplă, cadrul fiscal volatil obstrucționează emiterea de obligațiuni în lei pe termen lung?
Facem ce facem și tot la România capitalistă interbelică ajungem. Obligațiunile municipiilor București, Brăila, Craiova, Iași sau Ploiești erau scadente atunci după 40-50 de ani. Și existau mai multe emisiuni de obligațiuni la purtător, desigur tranzancționate la bursă: București – 4,5% din 1895 și 1898, 4% – 1903, 1906, 1909 și 1912, 5% – 1910 (două), 3,5% – 1921, dar și 7% din 1921 în franci francezi – garantate cu totalitatea veniturilor nete ale Societății Generale de Gaz și de Electricitate; Brăila – 4,5% din 1912 și 1915; Buzău – 5% din 1910; Craiova – 5% din 1906, 1910, 1911 și 4% din 1912; Iași – 4,5% din 1906 și 1910; Ploiești – 5% din 1906 și 1910; Turnu Severin – 4,5% din 1913. Cu banii se construiau hale, piețe, drumuri, parcuri, linii de tramvai, canalizare, se asigura alimentarea cu apă. Prin intermediul unor bănci prestigioase, precum Marmorosch, Blank & Co, Banca de Credit Român, Banca Generală Română, Banca Agricolă, Berliner Handelsgesellschaft, Deutsche Bank sau Credit Suisse.
Modelul economic românesc în UE România – orizont 2040
Elaborarea unui model economic românesc în Uniunea Europeană, prefigurare a României în orizontul anului 2040, este obiectivul pe care și-l propune Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) prin seria de analize și dezbateri inaugurată sub egida Academiei Române – Secția de științe economice, juridice și sociologie, în parteneriat cu Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București, Institutul Național de Cercetări Economice (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Alianța Confederațiilor Patronale din România (ACPR), cu alte organizații ale societății civile, inclusiv de studenți și elevi. Rezultatul demersului științific, programat să se finalizeze în iunie anul viitor, va fi pus la dispoziția decidenților politici, a mediului de afaceri și a celui academic pentru concretizare în beneficiul țării. Punctul de pornire a fost sintetizat de dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, care a făcut observația că „România se prezintă ca o societate oarecum reformată, dar dezorganizată și cu un grad ridicat de sărăcie. Structura industrială este dominată de interesele marilor corporații și ale societăților internaționale. IMM-urile, din lipsă de investiții și inovare, pierd tot mai mult din forța economică, iar societățile comerciale cu capital privat românesc nu reușesc să se consolideze. Resursele naturale, cele minerale și energetice nu sunt bine valorificate în folosul interesului național. Agricultura, deși înregistrează rezultate bune în realizarea de produse agricole primare, nu reușește să satisfacă cerințele consumului intern, importurile de produse agroalimentare situându-se la un nivel ridicat, cu implicații majore pentru balanța comercială a României. Instituțiile publice care administrează politicile economice au mari carențe, cu efecte negative pentru o economie națională competitivă. Grupurile de interese, atât din interior, cât și din exterior, au capturat sectoare importante ale economiei și continuă exploatarea în folos propriu și în detrimentul beneficiului național”. Pornind de la acest cadru și accentuând ferm că „nu ne luptăm cu trecutul!”, dr. ec. Constantin Boștină a reiterat paradoxul că România, „deși se situează pe locul 7 în Uniunea Europeană după populație și după suprafața teritoriului și pe locul 16 ca PIB, se menține de ani de zile pe locul 27 sau 28 la indicatorii calitativi ai vieții cetățenilor ei (PIB/locuitor, salariu mediu, educație sănătate etc.)”. Pe această bază, au fost lansate reperele dezbaterii inaugurale: „De ce este nevoie de un model economic în UE? Ce tip de economie vrem să avem în România începând cu al doilea deceniu de integrare în UE? Rolul statului în realizarea modelului economic românesc în UE”.
Ideea că statul nu se mai implică în economie nu înseamnă un stat slab
Cadrul reuniunii l-a oferit Banca Națională a României. Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a reafirmat deschiderea totală a instituției către abordarea unor teme esențiale pentru destinul țării sub aspect economic, social, cultural, așa cum se prefigurează proiectul inițiat de ASPES. Pornind de la aprecierea că „toate cele trei mari subiecte propuse în deschiderea proiectului sunt extrem de interesante”, guvernatorul BNR a relatat ceea ce a numit „o experiență de viață”, de la începutul anilor ’90, o învățătură transmisă de ministrul de finanțe olandez de la acea vreme: „Coerența este prima lecție în abordarea tranziției, adică să nu te apuci să iei câte o bucățică dintr-o parte, câte o bucățică din altă parte și când să le legi, să constați că de fapt nu se leagă, sunt conflictuale”. O altă cerință este că, „pentru a ajunge la economie de piață, statul trebuie să aibă un rol puternic. Tranziția se face mult mai ușor cu un stat puternic. Ideea că statul nu se mai implică în economie nu înseamnă un stat slab, înseamnă un stat puternic”. De asemenea, o regulă amintită de guvernatorul BNR este aceea că „o piață nu funcționează bine dacă nu are intrări și ieșiri rapide”, în sensul duratei de înființare, respectiv, de oprire a unei firme. Astfel de învățăminte, reiterate în mediul academic, trebuie transmise, preluate în societate, în economie, a conchis acad. Mugur Isărescu.
O întrebare de 100 de puncte pentru o țară de 100 de ani
Reiau aici o temă pe care am dezvoltat-o într-un editorial al cotidianului „Jurnalul”. O reiau pentru că este cât se poate de oportună pentru ediția de față a revistei „Economistul”. Europa este astăzi în derivă, iar România face parte din Europa. Ne aflăm într-un punct de reflecție privind valorile care asigură coerența și viitorul Uniunii Europene. În volumul „Băncile centrale, criza și postcriza”, prof. Daniel Dăianu scrie că „reziliența sistemelor economice și sociale pare a fi încercată ca nicicând după al doilea război mondial”. Zona euro este o economie în suferință, ordinea democratică din Europa este amenințată de derapaje naționalist-populiste, capitalismul european are facțiuni antagonice: cel democratic (liberalismul) pare a fi împins la o parte de capitalismul autoritarist (sau iliberalismul).
România preia la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului UE și nu stăm deloc bine: România este cea mai săracă țară din UE și codașa la ponderea veniturilor fiscale în PIB; România este cea mai afectată țară din lume din cauza imigrării populației în condiții de pace, exodul de capital uman lovind direct mai ales în domeniile care cer înaltă calificare, dar afectând mai nou și sectoarele unde este nevoie de forță de muncă brută, necalificată. România continuă să rateze proiecte de investiții, infrastructura este fie subfinanțată, fie „realizată de mântuială”.
La o sută de ani de existență modernă, România va traversa câteva încercări serioase odată cu preluarea mandatului: administrarea ieșirii Regatului Unit din UE – Brexitul, problema migrației, cadrul financiar multianual post-2020, precum și organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Agenda UE este așadar dată de dosare care produc mai curând rupturi între statele membre și mai puțină coeziune. Mandatul – citez din nou din cartea domnului Dăianu – „va fi un test de maturitate deosebit de sever pentru instituțiile României, pentru capacitatea acestora de a se mobiliza și de a mobiliza resurse”. Creștem sau descreștem la împlinirea Centenarului? Cum ne pregătim pentru următorii
100 de ani? Și, deloc de ignorat: „Încotro merge astăzi România?”.
Asta este întrebarea de 100 de puncte, pentru o țară de 100 de ani.
Soluțiile transportatorilor faţă de criza de șoferi profesioniști
În contextul crizei mai largi de forţă de muncă, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) oferă o serie de soluţii faţă criza „de șoferi profesioniști cu care se confruntă transportatorii rutieri români care dețin autocamioane ce nu mai pot fi operate în lipsa șoferilor disponibili din piață”. UNTRR avansează aceste soluţii guvernului și Ministerului Transporturilor odată cu analiză a pieţei şi a perspectivei în domeniu.
Transportatorii apreciază că „situația se va agrava, în condițiile în care, în următorii 10 ani, 40% din șoferii profesioniști din Germania se vor pensiona, iar companiile de transport germane vor atrage șoferi profesioniști din statele est-europene. Trebuie avut în vedere că șoferii profesioniști nu vor lucra până în ultima zi înainte de pensie pentru transport rutier internațional, ci se vor orienta spre alte tipuri de transport care să le permită să ajungă zilnic acasă”. Propunerile pentru preîntâmpinarea situaţiei pot fi sintetizate astfel: „Pentru a putea rămâne competitivi pe piața europeană, transportatorii români trebuie să beneficieze în egală măsură cu transportatorii din alte State Membre de prevederile legislației europene privind angajarea legală de șoferi din afara UE (conform Regulamentului european 1072/2009 – Articolul 5 Certificat de conducător auto). Legislația europeană permite Statelor Membre organizarea testării CPC (Certificat de Competență Profesională) într-o limbă străină, multe țări din UE au adoptat deja măsuri în acest sens, în timp ce România organizează această examinare numai în limba română blocând angajările pentru operatorii de transport.
UNTRR consideră că nu este justificată obligativitatea cunoașterii limbii române de către un șofer din afara UE pentru a fi angajat de un transportator român, pentru că în România sunt angajați cetățeni străini din oricare stat membru UE fără a avea obligația de a cunoaște limba română, așa cum și cetățenii români se pot angaja oriunde în UE. Dacă pentru aceștia comunicarea în limba engleză sau într-o altă limbă străină nu este o problemă, atunci nu ar trebui să fie nici pentru cetățenii extra-comunitari. UNTRR salută faptul că procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere, stabilită de MAI, prevede că proba teoretică se poate susține, la cerere, în limbile engleză, franceză sau germană.
O a doua măsură propusă de UNTRR guvernului și Ministerului Transporturilor prevede creșterea angajării tinerilor ca șoferi profesioniști, prin stabilirea vârstei minime legale de 18 ani pentru exercitarea acestei profesii în România, similar altor State Membre UE. Conform unui studiu al Comisiei Europene din 2016, 17 State membre (Austria, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Croația, Ungaria, Irlanda, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Suedia și Marea Britanie) au stabilit deja vârsta minimă de 18 ani pentru șoferii de camioane (categoriile C și CE). Precizăm că Directiva 645/2018 prevede măsuri pentru armonizarea transpunerii în Statele Membre UE a vârstei minime de 18 ani pentru conducătorii auto transport rutier de marfă (categoriile C și CE).
În condițiile crizei de șoferi profesioniști din România și din UE, considerăm că neaplicarea acestei prevederi și în legislația românească dezavantajează transportatorii români față de competitorii lor din celelalte State Membre UE, care pot angaja conducători auto de la 18 ani (categoriile C și CE) pentru transportul rutier de mărfuri național și internațional.
O a treia măsură benefică pentru rezolvarea crizei de șoferi profesioniști din România este reconversia profesională prin alocarea de fonduri europene pentru programe de formare a șoferilor profesioniști, urmând modelul unor State Membre vecine precum Ungaria. În acest sens, Guvernul maghiar a emis o hotărâre privind asigurarea cadrului legal de finanțare a formării profesionale necesare pentru a compensa lipsa acută de șoferi profesioniști cu care se confruntă sectorul transporturilor rutiere, în vederea creșterii competitivității firmelor maghiare de transport rutier de marfă și persoane.
Transportatorii români au nevoie de soluții urgente și eficiente din partea Guvernului și Ministerului Transporturilor la această criză acută de șoferi profesioniști, pentru ca industria românească de transport rutier să poată continua să opereze în parametri buni. Ministerul Transporturilor poate promova în scurt timp toate propunerile UNTRR care se înscriu în practica europeană și poate contribui în mod real la soluționarea cât mai urgentă a problemelor de personal semnalate ale sectorului”.
UNTRR accentuează că „solicită măsuri urgente pentru rezolvarea crizei șoferilor profesioniști, întrucât se frânează dezvoltarea industriei transporturilor rutiere din România. Dacă nu se vor aduce șoferi non-UE care să lucreze în România, firmele își vor muta sediile în Europa Centrală și de Vest. Lipsa oricăror măsuri imediate care să permită firmelor de transport rutier din România să angajeze șoferi străini constituie un sabotaj economic al industriei transporturilor rutiere din Romania! Guvernul României ar trebui la 100 de ani la Marea Unire să sprijine mai mult ca oricând industriile cele mai eficiente din România și nu să le ignore! Guvernul României ar trebui să fie direct interesat de dezvoltarea economică a României și implicit a fiecărei industrii din Romania, căreia să ii faciliteze dezvoltarea! România și fiecare industrie din România se află într-o competiție directă cu celelalte state din UE și cu industriile similare din alte țări! Pentru a ne menține competitivitatea și locul în lume, trebuie ca autoritățile și mediul economic să lucreze împreună!”
Indicele ROBOR a scăzut până la pragul de 3,09%
Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,09%, cel mai mic nivel din ultimele două luni şi jumătate, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).
Robor la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, potrivit Antena3.ro
Miercuri, indicele a scăzut de la 3,16% la 3,13%, scrie news.ro.
În același timp, joi, indicele a ajuns la 3,09%, cel mai mic nivel din 18 septembrie, când a fost tot 3,09%.
Totodată, indicele Robor la şase luni a scăzut, joi, la 3,36%, cel mai mic nivel din 20 septembrie, când a fost tot 3,36%, conform sursei precizate.
Miercuri, acest indice a scăzut de la 3,41% la 3,38%.
Rezervele valutare ale BNR sunt în creștere
Rezervele valutare la Banca Națională a României cu crescut cu 162 de milioane de euro la 32,5 miliarde de euro în noiembrie față de luna anterioară. Este a doua lună consecutivă de creștere a rezervei valutare și a treia din acest an după februarie, conform datelor Profit.ro.
În rezervă au intrat 931 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice și altele, potrivit Băncii Naționale a României.
De asemenea, între februarie și septembrie, rezerva valutară a fost în continuă scădere, de la un nivel de 35 de miliarde de euro la 31,42 miliarde de euro, în condițiile în care BNR a intervenit pe cursul de schimb pentru susținerea leului, pe fondul adâncirii deficitului de cont curent.
Plățile scadente în luna decembrie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 137 milioane euro, potrivit sursei citate.
