Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,26%
Rata șomajului a scăzut la 3%
PwC România se ocupă de găsirea unui cumpărător pentru Prima TV
Games of Romania. Piața jucăriilor se extinde spectaculos, pe fondul apetitului în creștere al românilor
Dezvoltarea spectaculoasă a tehnologiei a creat un boost semnificativ în piața jocurilor și jucăriilor. Potrivit unui studiu KeysFin, pe fondul creșterii economice și a diversificării semnificative a obiceiurilor de consum, România a devenit un teren extrem de atractiv pentru companiile producătoare de jucării.
Afacerile din piața de jocuri și jucării (producție și comerț) au crescut cu peste o treime față de 2016, respectiv cu 344% față de 2013, la 950 de milioane de lei în 2017. Evoluția a fost stimulată de extinderea și diversificarea ofertelor și, bineînțeles, de creșterea puterii de cumpărare a românilor. „De la replici de instrumente muzicale, la board games și drone, la jucării aspiraționale sau inspirate de industria de entertainement, industria și-a dezvoltat semnificativ ofertele, iar afacerile companiilor producătoare au evoluat cu un ritm de creștere excelent’’, afirmă analiștii. Potrivit KeysFin, datele preliminare din 2018 indică o cifră de afaceri cu aproape 200 de milioane de lei peste pragul de 1 miliard de lei. Comerțul reprezintă principalul motor al evoluției sectorului, generând 78% din cifra de afaceri, în creștere de la 72% față de 2016. Principalul actor din acest segment este JUMBO EC.R SRL, companie cu acționariat cipriot și-a consolidat poziția de lider de piață în 2017 cu o cifră de afaceri de 400 milioane de lei (54,2% din total), după un avans anual de aproape 50%. Jumbo s-a extins puternic în mare parte din țară, dovadă că formatul de magazine a fost unul de succes. „O soluție de business similar cu cea adoptată de hipermarketuri în care însă focusul se pune pe jocuri și jucării. Gama foarte variată de produse, ofertele promovate în funcție de sezonalitate și politica de pricing au atras un număr semnificativ de clienti către acest tip de format, dovadă rezultatele financiare spectaculoase’’, afirmă analiștii. Locul secund în topul comercianților de jocuri și jucării este ocupat de Noriel (INTERTOY ZONE SRL), companie cu acționariat luxemburgez, cu afaceri de 180 de milioane de lei, adică un sfert din total. Podiumul este completat de LYDIALAND COM SRL (33 de milioane de lei; 4,5% din total), BRICK DEPOT SRL – distribuitorul Lego pe piața locală (17,3 milioane de lei; 2,3%) și J&M SRL (16,4 milioane lei; 2,2%). Cele mai mari 5 companii generează aproape 90% din cifra de afaceri totală. În ceea ce privește producția locală de jocuri și jucării, principalul actor din piață este MODELLEISENBAHN SRL, companie cu acționariat 100% germană cu sediul în Arad. Liderul pieței a raportat o cifră de afaceri de 21,6 milioane de lei (10% din total) în 2017. Pe locul al doilea în topul producătorilor regăsim AIRQUEE SRL, companie cu acționariat majoritar britanic, cu afaceri de 20,3 milioane de lei, adică 9,5% din total. Podiumul este completat de D-TOYS SRL (19,2 de milioane de lei, 9% din total), ROMEXA SA – fostul lider din 2016 (15,6 milioane de lei; 7,4%) și FROM PRODUCT SRL (14,4 milioane lei, 6,8%). Cele mai mari 5 companii generează aproape 43% din cifra de afaceri totală. Pe ansamblu, numărul companiilor din acest sector a scăzut 3% față de 2016, la 362, însă este cu 21% peste cel din 2013. Interesant este că 42% dintre firmele din acest sector activează în producție. „România stă foarte bine la capitolul creativitate, oferta de muncă în această industrie fiind una calitativă. Iar investitorii au înțeles și exploatat la maximum acest potențial, dovadă că numărul de angajați a crescut cu 18% față de 2016 și cu peste 91% față de 2013, la aproape 4.000 de angajați în 2017’’, afirmă analiștii.JUCĂRIILE, UN BUSINESS PROFITABIL
Potrivit KeysFin, dintre cele 362 de companii luate în calcul în analiză, 165 au înregistrat profit în 2017, 144 au avut pierdere, restul înregistrând un rezultat nul. Rezultatul net al companiilor din piața de jucării (profit minus pierdere netă) a crescut într-un ritm alert ajungând la un avans de 30% față de 2016, la aproape 100 de milioane de lei în 2017 pe fondul evoluției componentei de comerț care, în 2017, a reprezentat 95% din rezultatul net al pieței. Acest lucru se reflectă și la nivelul ratelor de rentabilitate: ROE de 17,7% pentru comerț și de 9% la pentru producție în 2017. JUMBO EC.R SRL a generat peste 90% din profitul net al comercianților de jucării. Din punct de vedere regional, la nivel agregat, București polarizează companiile din acest sector, cu o cifră de afaceri de 668 milioane de lei, reprezentând 70% din total). În top urmează Covasna (55,3 milioane lei; 5,8%) și Cluj (40,7 milioane de lei). Din punctul de vedere al producătorilor, Covasna este lider (55 milioane de lei; 26%) urmat de Arad (33 milioane de lei; 15,5%) și Bihor (25 milioane de lei; 12%).JOCURILE SE MUTĂ ÎN ONLINE
Industria mondială a jocurilor și jucăriilor se află în plin proces de restructurare. Internetul, platformele online, inteligența artificială și realitatea virtuală au determinat schimbări semnificative în comportamentul de joacă, de la cei mici la cei mari. „Copiii sunt mai atrași în prezent de jocurile digitale decât de jucăriile clasice, VR-ul tinde să ofere un mediu de gaming seducător. Sunt doar două dintre tendințele într-o piață în care inovația și tehnologia se impun tot mai pregnant’’, afirmă analiștii. Așa se explică, într-o oarecare măsură, și dispariția unor giganți, precum Toys R Us, companie care, anul trecut, a reprezentat al treilea faliment din retailul american. Falimentul a impactat întreaga piață, toți marii producători, de la Mattel la Lego, fiind afectați. Dincolo de aceste cazuri care aduc aminte de falimentul altor mari giganți din alte domenii, precum Nokia și Blackberry, incapabili să se adapteze vremurilor, industria de jocuri și jucării a continuat să crească semnificativ. Liderul modial după veniturile totale, Lego a înregistrat un avans de 3,7% al cifrei de afaceri la 4,9 miliarde de euro și un avans al profitabilității de 3% la aproape 1,05 miliarde de euro în 2018. Mai puternic afectat a fost Hasbro (Transformers, Frozen, My Little Pony, Monopoly), care a anunțat o scădere a cifrei de afaceri de 8%, la 4 miliarde de euro în 2018 și o înjumătățire a profitului la aproximativ 190 de milioane de euro. Pentru Mattel (Barbie, Fisher Price), locul 3 mondial, 2018 a însemnat coborârea sub pragul de 4 miliarde de euro a cifrei de afaceri însă pierderea s-a înjumătățit la 460 de milioane de dolari. Potrivit estimărilor Technavio, la nivel european, piața de jucării este estimată să crească cu aproximativ 5% pe an, pe termen mediu, la peste 20 de miliarde de euro în 2020. Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN 3240 – fabricarea jocurilor și jucăriilor sau 4765 – comerț amănuntul al jocurilor și jucăriilor în magazine specializate. Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase în prima parte a lui 2019. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.
BUILD EUROPE si Patronatul Societăților din Construcții – PSC au prezentat Președinției române la Consiliul U.E. Manifestul său privind locuințele
Obiectivele Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România
Evitarea micii evaziuni fiscale prin modficarea unei Ordonanțe – acesta e unul dintre obiectivele Asociației companiilor de distribuție de bunuri din România. Ovidiu Gheorghe, președintele asociației, afirmă că o parte a evaziunii fiscale rezultă din faptul că proprietarii unor magazine mici cumpără din magazinele cash and carry ca persoane fizice și introduc apoi marfa în magazine. Definirea corectă a magazinelor cash and carry ar rezolva, în opinia sa, această problemă.
Asociația de distribuție de bunuri din România are în desfășurare un proiect prin care își propune să modifice legislația care permite deschiderea de spații comerciale mai mari de 400 de metri pătrați în mijlocul orașelor. Ovidiu Gheorghe, președintele asociației, susține că actualele magazine mai mari de 400 de metri pătrați duc la îngreunarea traficului și la închiderea afacerilor mici din proximitate.
Prin acest Proiect se propune autorităților publice naționale acceptarea unor măsuri legislative care să conducă la recâștigarea independenței economice a României raportat la producția și comerțul cu produse agroalimentare românești în contextul:
- Expansiunii necontrolate a marilor rețele de super magazine,
- Închiderii micilor magazine de proximitate și a celor specializate,
- Dependenței producătorilor români de produse alimentare de marile rețele comerciale,
- Lipsei accesului la fonduri europene pentru distribuția tradițională de bunuri,
- Lipsei forței de muncă în sectoarele producției și comerțului de bunuri agroalimentare,
Managerii estimează o creştere a activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul
În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2019, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +14%), potrivit Economica.net.
Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se estimează creştere accentuată (sold conjunctural +46%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare.
Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%), spune INS.
Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +19%) şi o creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%), conform sursei citate.
În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +8%).

