Bursa locurilor de muncă
Agenţi economici din toată ţara au participat la Bursa generală a locurilor de muncă, organizată de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. Secvenţe şi rezultate, în cele ce urmează:
Ilfov
La bursa organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov, găzduită de Colegiului Economic „Viilor” din Bucureşti, au participat 39 de agenți economici cu o ofertă de 1559 de locuri de muncă, între care 29 pentru studii superioare (ofițer bancar, director de magazin, inginer biotehnolog, specialist în industria alimentară, economist în economie generală, specialist în marketing), 741 pentru studii medii, 243 pentru muncitorii calificaţi, 546 pentru muncitori necalificaţi. Au fost 412 solicitanţi, dintre care 88 au fost selectaţi în vederea încadrării.
Acţiunea a avut un caracter complex, dovezi fiind organizarea unui punct de informare şi consiliere profesională, a unui punct de informare cu privire la posibilităţile de reconversie profesională, a unui atelier pentru instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă, prezentarea la interviu, alcătuire a unui CV european, a unei scrisori de intenție. Au participat 46 de elevi din licee ale judeţului Ilfov (foto: elevi de la Liceul Tehnologic „Doamna Chiajna” din Roşu). De asemenea, au primit îndrumări de încadrare profesională 20 de persoane private de libertate de la penitenciarul Jilava.
La întregul eveniment au participat şi reprezentanţi ai Agenției Naționale de Ocuparea Forței de Muncă, Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, membrii Consiliului Consultativ al AJOFM Ilfov.
Agenţia Naţională Antidrog
Agenția Națională Antidrog (ANA) a fost reprezentată la Bursa generală a locurilor de muncă organizată de Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă Bucureşti la Palatul Naţional al Copiilor de specialiști ai celor trei centre regionale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog din capitală. În contextul campaniei naționale de informare și sensibilizare „Cunoaşte-i, nu discrimina!”, iniţiate de ANA, care are ca obiectiv „diminuarea stigmatizării şi marginalizării sociale a persoanelor consumatoare de droguri”, specialiştii „au comunicat direct cu cei 101 angajatori participanţi la eveniment, în vederea creșterii nivelului de informare și sensibilizare a acestora cu privire la abordarea unei atitudini pozitive față de inserția socială a persoanelor consumatoare de droguri”. ANA anunţă că „organizează concurs de angajare pentru specialiști în domeniile medicină, asistență socială și prevenire a consumului de droguri, fiind scoase la concurs 16 posturi, prin încadrare directă”. Informații complete: www.ana.gov.ro/posturi_vacante.php.
Iaşi
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi a organizat bursa la Pașcani și Iași. Au participat 99 de agenţi economici, care au oferit 1545 de locuri de muncă. S-au prezentat 960 de solicitanţi. 671 au fost selectaţi pentru interviu. 45 au primit asigurarea încheierii de contracte de muncă corespunzătoare pregătirii profesionale, patru fiind cu studii superioare.
Bihor
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor a reunit 65 de agenţi economici la Oradea şi Aleşd, cu o ofertă de 1757 de locuri de muncă, dominant în producţie şi prestări de servicii; a existat inclusiv ofertă din partea Ministerului Apărării Naţionale. Din cei 970 de solicitanţi, 490 au fost selectaţi pentru interviu.
Olt
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt a facilitat prezentarea a 1019 locuri de muncă vacante. Interesate s-au arătat 992 de persoane, dintre care 429 au fost selectate pentru interviu sau pentru probă de lucru.
Sălaj
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sălaj a beneficiat la actuala ediţie a bursei de participarea a 40 de agenţi economici, cu o ofertă de 395 de locuri de muncă (19 pentru studii superioare – inginer, administrator de baze de date-reţea, economist). În ansamblu, au fost disponibile posturi de confecţioner, consultant în asigurări, tâmplar, electrician, electromecanic, strungar-frezor, mecanic, şofer, sudor, operator CNC, lăcătuş-mecanic, instalator, bucătar, ospătar. Au participat 545 persoane. Au fost admişi în vederea angajării 175 de solicitanţi.
Bacău
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bacău a adus la această ediţie a bursei 132 de agenţi economici, cu o ofertă de 1225 de locuri de muncă. Din 800 de doritori, 385 au fost selectați pentru angajare.
Programul Rabla începe la sfârșitul săptămânii
Pe 12 aprilie începe oficial programul Rabla care ajunge la a 15-a ediție și cuprinde și componenta care încurajează cumpărarea de mașini electrice, conform Hotnews.ro.
Suma alocată este de 320 milioane lei, pentru circa 35.000 de prime de casare, cuantumul primei de casare fiind de 6.500 lei.
Deoarece autoritățile au renunțat la o condiție impusă anul trecut pentru a putea casa mașinile vechi, respectiv existența unei inspecții tehnice valabile pentru mașina ce urmează să fie casată, în acest an, românii trebuie să scoată din circulație, pentru a putea beneficia de prima de casare, mașini cu o vechime mai mare de opt ani. Totodată, pentru a primi bani de la stat pentru cumpărarea unei mașini noi, persoanele fizice trebuie, pe lângă casarea unei mașini mai vechi de opt ani, să locuiască în România și să nu aibă datorii la autoritățile locale, scrie avocatnet.
Rabla a debutat în 2005 când au fost casate 15.000 de mașini. Cele mai multe mașini au fost casate în 2010, peste 189.000, iar în 2011 au fost scoase 118.000 de mașini. În 2010 programul a avut cel mai mare buget, peste 720 milioane lei, iar în anul următor bugetul a depășit 450 milioane lei.
Prin program au fost casate peste 550.000 de autovehicule vechi și au fost achiziționate peste 300.000 de mașini noi. Datele sunt valabile pentru perioada 2005-2018.
Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,36%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,36%, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).
ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, conform News.ro
De asemenea, indicele ROBOR la şase luni a stagnat joi, după ce, miercuri, a urcat de la 3,39% la 3,41%.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
Industria românească a crescut cu 1.9 în februarie
Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în februarie, față de aceeași lună a anului trecut, o creștere a producției cu 1,9%, serie brută, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
De asemenea, în ianuarie, față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut, ca serie brută, cu 0,7%, scrie Profit.ro. În februarie, față de aceeași lună din 2018, producția industrială a crescut, atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 1,9%, respectiv cu 1,8%, potrivit sursei amintite.
Totodată, în primele două luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, producția industrială a fost mai mare cu 1% ca serie brută, respectiv cu 1,1%, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. În anul 2018, comparativ cu anul 2017, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 3,5%.
Cristian Roșu (ASF): Brokerii de asigurare în era tehnologiei și a reglementărilor
Prezent astăzi la Conferința Națională a Brokerilor de Asigurări și Pensii organizată de UNSICAR, Cristian Roșu – vicepreședintele ASF, a declarat:
„Noțiunea de asigurare este veche, de milenii. Datele istorice vorbesc despre asigurări din timpul negustorilor babilonieni, din timpul Greciei antice sau a imperiului Roman.
Gradul de dezvoltare a industriei de asigurări este dat, peste tot în lume, în principal de doi indicatori: de volumul total de prime brute subscrise și de consumul de asigurări pe cap de locuitor, denumit și densitatea asigurărilor.
Din punctul de vedere al primelor brute subscrise, industria românească de asigurări a atins, la sfârșitul anului 2018, un volum de 10,5 miliarde lei, în creștere cu 4,5% față de anul 2017.
Consumul de asigurări pe cap de locuitor s-a situat, tot la nivelul anului 2018, în jurul valorii de 109 euro. Acest indicator este corelat cu gradul redus de educație financiară, dar și cu nivelul mic de conștientizare a riscurilor în rândul populației educate financiar.
Nivelul nesatisfăcător al dezvoltării industriei românești de asigurări ne arată totuși un potențial foarte mare de creștere, deoarece media densității asigurărilor în Europa este de peste 1.400 euro.
Spre deosebire de piața europeană de asigurări, care este dominată de segmentul asigurărilor de viață, în România acest tip de asigurări reprezintă aproximativ 21-22% din primele brute subscrise, piața fiind dominată de asigurările generale și în special de cele auto.
Consider că un factor extrem de important în acest „peisaj”, aproape anchilozat, îl reprezintă vânzările, precum și calitatea acestora.
Unul dintre canalele de distribuție foarte important este reprezentat de brokeri.
Dacă în urmă cu 10 ani, brokerii intermediau aproximativ 30% din volumul de prime încasate, la sfârșitul anului 2018 volumul total a crescut la peste 65%.
Aceste cifre dovedesc rolul extrem de important al brokerilor atât în distribuția de asigurări, cât și în relaționarea cu clienții, prin consiliere și consultanță, demersuri care trebuie în mod obligatoriu să însoțească intermedierea oricăror tipuri de asigurări.
Contextul legislativ s-a schimbat și este într-o dinamică permanentă, fapt ce aduce implicații profunde în ceea ce privește fluxurile operaționale ale intermediarilor de asigurări, precum și în interacțiunea cu clienții.
Domeniul distribuției este din ce în ce mai reglementat, iar legislația națională, cât și cea europeană, stabilesc ca obiectiv central de reglementare protecția consumatorului, prin informarea corectă, completă a acestuia, alături de transparența etică profesională și comportamentul distribuitorilor de asigurări.
În comparație cu alte domenii de activitate, intermediarii de asigurări beneficiază de existența unui cadru legal strict reglementat, inclusiv de norme și reglementări privind comerțul electronic cu asigurări și evaluări referitoare la auditarea sistemelor informatice.
Se constată o creștere din ce în ce mai mare a categoriei de consumatori de servicii de asigurare din gama «Internet of things». Această categorie are așteptări pe măsură, inclusiv de la industria de asigurări.
Digitalizarea restartează întregul lanț de creare a valorii pentru client, de la design de produs, la vânzare și distribuție, la evaluarea riscurilor și până la managementul daunelor.
Suntem, ca industrie, abia la începutului erei digitalizării, însă nu va dura foarte mult până când digitalizarea va cuprinde și piața românească. Deja există companii de asigurare care permit clienților să interacționeze cu polițele de asigurare prin intermediul unor aplicații IT.
Utilizarea eficientă a tehnologiei va fi un factor esențial în creșterea productivității și a mulțumirii clienților. Aceasta nu înseamnă utilizarea unei automatizări mai mari, doar pentru reducerea costurilor, ci și valorificarea evoluțiilor digitale în scopul stimulării inovației.
Sistemele de distribuție în asigurări din România au evoluat. Este foarte important ca asigurătorii și brokerii, care sunt implicați în dezvoltarea acestor sisteme, să fie conștienți că numai prin adaptarea rapidă la cerințele și la comportamentul clienților pot să realizeze performanță.
Dacă nu ne vom adapta cu toții rapid la provocările viitorului vom pierde această luptă și nu ar fi de dorit, având în vedere potențialul mare al pieței asigurărilor din România.”
Declaraţia de la la Bucureşti a IMM-urilor europene
Desfăşurat la Palatul Cotroceni sub Înaltul Patronaj al Președintelui Romaniei în contextul deţinerii de către România a preşedinţiei prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, evenimentul „European Entrepreneurship Forum” a fost onorat de participarea preşedintelui Klaus Iohannis care a susţinut o alocuţiune. În prezenţa preşedintelui ţării, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Grupul angajatorilor Consiliului Economic şi Social European şi SMEunited au semnat Declarația de la București, care susţine „un mediu de afaceri echitabil, competitiv și sustenabil, care încurajează întreprinderile să inoveze, să crească investițiile și comerțul”. Documentul conține un set de propuneri pentru factorii de decizie menite să stimuleze antreprenoriatul în Uniunea Europeană și să permită IMM-urilor să progreseze. „Prin semnarea Declarației de la Bucuresti, marcăm un moment istoric pentru antreprenoriatul european. Europa Antreprenorială 2030 este un deziderat al generației noastre, un proiect pe care îl lăsăm moștenire generațiilor următoare!”, a spus Florin Jianu, președintele CNIPMMR.
Apreciind rolul economic decisiv al IMM-urilor, preşedintele Klaus Iohannis a accentuat: „Dezvoltarea antreprenoriatului este una dintre soluțiile esențiale pentru întărirea convergenței economice și a coeziunii sociale a Europei. Acestea trebuie cimentate prin apartenența la același set de valori: democrație, libertate și domnia legii. Europa are toate ingredientele necesare pentru a reuși. Companiile noastre, angajații acestora și toți cetățenii europeni așteaptă măsuri care să ofere răspunsuri la provocările cu care ne confruntăm în prezent. Am convingerea că «Declarația de la București privind antreprenoriatul» semnată astăzi va sta la baza conturării unei foi de parcurs utile în activitatea viitoarei Comisii Europene, dar și a statelor membre, în direcția unei politici pragmatice, de consolidare a competitivității economice a Uniunii.”
Cooperare în combaterea traficului ilicit de mărfuri
Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” – ACTIV a încheiat un acord de cooperare cu ANAF, prin Direcția Generală a Vămilor, pentru dezvoltarea cooperării și colaborării „în domeniile care vizează promovarea, realizarea și coordonarea de activități care să contribuie la informarea, conștientizarea și educarea publicului și a autorităților, cu privire la efectele negative ale traficului ilicit de mărfuri”. Daniel Mărăcineanu, directorul general Asociației ACTIV, apreciază oficializarea bunei colaborări dintre asociaţie şi Direcția Generală a Vămilor. Un acord similar ACTIV a semnat in 2018 cu Poliția de Frontieră Română.
Asociația ACTIV are ca scop „promovarea, sprijinirea realizarea și coordonarea de activități care să contribuie la conștientizarea publicului și a autorităților cu privire la efectele negative ale traficului ilicit de mărfuri”. O formă concretă de acţiune în acest sens este campania educațională „Fii tu! Fii original!” lansată la nivel național „cu scopul de a informa și educa tinerii din licee cu privire la pericolele asociate consumului de produse contrafăcute sau provenite din contrabandă” (foto: echpaj de la Vama Siret în timpul unei demonstraţii practice). Asociația ACTIV a realizat anul trecut un studiu care arată că „o treime din consumatorii de produse contrafăcute sau provenite din contrabandă sunt tineri cu vârste între 18 și 35 de ani care nu conștientizează rolul major pe care îl joacă pe această piață ilicită, în calitate de cumpărători. Doar 1% din respondenți consideră că fenomenul ar putea fi stopat dacă nu ar mai exista cerere, dacă ar refuza din principiu să cumpere astfel de produse”.
BistroMar a împlinit un an
Specializat în ofertă de pește sălbatic, de acvacultură și fructe de mare exclusiv marca Alfredo Seafood, BistroMar – restaurantul din Piaţa Floreasca din Bucureşti care asociază un sector de bistrou cu o pescărie de unde se poate cumpăra pește proaspăt – a împlinit un an de la deschidere. Câteva date de bilanţ arată că investiţiile în primul an s-au ridicat la circa 250.000 euro, creșterea medie a vânzărilor pe parcursul anului a fost de 30%, cele mai solicitate preparate din meniul restaurantului s-au dovedit a fi Cacciucco (supă siciliană de pește și fructe de mare), caracatiță a la Gallega și borș de sturion, de puţin timp există şi meniul zilei (două feluri de preparate, preț între 35 și 50 lei). De dată recentă sunt serviciul de livrări la domiciliul clienților şi oferta de specii precum creveții Carabinieri sălbatici de Sicilia, peștii undițari, midiile românești, rapanele din Marea Neagră. Prepararea se face în fața clienților.
Mihai Cristian Dărmănescu, directorul general al BistroMar și fondatorul Alfredo Seafood, subliniază: „Suntem mulțumiți de parcursul pe care l-am avut în primul an al BistroMar. Am reușit să ne îndeplinim obiectivele de creștere și să facem acest lucru fără a face rabat de la calitate. Eu sunt de circa 20 de ani în domeniul afacerilor cu pește și fructe de mare, iar în momentul de față una dintre principalele mele ținte este educarea consumatorului, atât în zona de retail, cât și în cea de HoReCa. Cei mai mulți români cunosc un număr limitat de specii de pește și fructe de mare, așadar m-am bucurat să văd că prin oferta foarte variată de la BistroMar am deschis orizontul culinar al multor clienți. Se întâmplă des să ne treacă pragul oameni care își doresc să afle detalii despre specii mai deosebite și să învețe rețete variate de preparare. Un rol important îl joacă aici conceptul pe care l-am gândit pentru BistroMar, acela în care clientul își poate alege produsul de la pescărie, care este ulterior pregătit chiar în fața lui, iar apoi îl poate consuma în restaurant sau lua la pachet. Dincolo de țintele financiare pe care mi le-am propus pentru 2019, îmi doresc ca BistroMar să fie un loc de referință pentru cei care vor să mănânce un pește de calitate”.
Licitaţie pentru investiţie într-un teatru privat
Proiectul „Griviţa 53 – Primul teatru construit împreună”, inițiat de scriitoarea și regizoarea Chris Simion-Mercurian (foto), vizează construirea unui teatru din bani privați. Precedenta realizare s-a petrecut cu mai bine de 70 de ani în urmă, datorită lui Liviu Ciulei. Actualul demers include la zi evenimentul caritabil „Festivalul ouălor de Paşte”, o licitație care va avea loc pe 17 aprilie, de la ora 19.00, la Fratelii. Partenerul principal al evenimentului este Leroy Merlin România, lider pe piața de bricolaj, care a susținut integral producere ouălor și detaliile logistice. După cum anunţă organizatorii, „suma necesară realizării construcției teatrului este de 1,5 milioane de euro, iar campania de strângere de fonduri debutează cu implicarea a 16 personalități din sport, muzică, teatru și alte industrii creative, care vor picta câte un ou cu înălțimea de 2m, diametrul de 1,65m, construit din poliester armat și fibră de sticlă. Fondurile strânse din vânzări vor fi donate pentru începerea construcției teatrului Grivița 53. Valoarea fiecărei lucrări este de 5.000 euro”. Ouăle vor fi pictate de Cristian Mungiu, Mihai Dobrovolschi, Iuliana Vâlsan, Mirela Trăistaru – în magazinul Leroy Merlin Sun Plaza; Alexandru Tomescu, Alexandru Găvan, Mihaela Geoană, Valeria Răcilă – în magazinul Leroy Merlin Colosseum; Ivan Patzaichin, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Horațiu Mălăele, Vasile Murivale, Mihai Popescu, Gheorghe Fikl, Dan Perjovschi – în atelierele personale.
Frederic Lamy, CEO al Leroy Merlin România, subliniază: „Leroy Merlin susține acțiuni de prezervare a patrimoniului arhitectural și cultural românesc, iar proiectul Grivița 53 se încadrează perfect în acest tip de demers. Ne bucurăm să ne alăturăm artiștilor implicați în eveniment și să participăm la construirea primului teatru privat din România, după mai bine de 70 de ani. Festivalul oălor de Paşte este un prilej de bucurie pentru toți românii iubitori de cultură și tradiții și vom fi fericiți să admirăm împreună frumoasele ouă decorate de cei mai mari artiști ai momentului”.
Creşte preferinţa pentru berea la sticlă
Cererea pentru berea la PET e în scădere, creşte preferinţa pentru berea la sticlă, berea premium – este una dintre confirmările asupra tendinţelor sesizabile în piaţa de profil, oferite de Asociaţia Berarii României cu ocazia retrospectivei asupra anului trecut. Căteva dintre datele furnizate de Julia Leferman (foto), director general al Asociaţiei Berarii României, spun că: piaţa berii a înregistrat o creştere de 3%, considerată ca ilustrativă pentru un trand în revenire şi a atins un volum de 16,6 milioane hl; consumul de bere pe cap de locuitor a fost de 85 l, de unde în 2017 fusese de 82 l; o ascensiune de luat în seamă a înregistrat segmentul berilor fără alcool, printr-o creştere cu 30% faţă de anul precedent, influenţa fiind pe undeva şi a campaniei „Fără alcool la volan”, iniţiată de Berarii României; ambalajul de sticlă este în creştere în opţiunile consumatorilor (3,65 pp în ultimii patru ani), în timp ce PET-ul scade (5,83 pp în aceeaşi perioadă), ceea ce, din perspectiva Berarilor României, semnalează „o uşoară schimbare a tendinţelor de consum”; PET-ul se menţine totuşi dominant, cu 47,57% în preferinţe, după ambalaj, urmat de sticlă (28,45%), doză (20,58%), butoi (3,41%); tipologic în preferințe se menţine berea lager (pondere 93,61%), urmată de mixurile de bere și berile aromatizate (2,27%), specialitățile precum berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc. (25%); berea fără alcool (1.87%).
Referitor la impactul asupra economiei româneşti, e de subliniat că industria berii are un accentuat caracter naţional, dovadă că producția locală este de 97% (numărulul producătorilor a crescut anul trecut la 56 de la 39,câţi au fost în 2017) și 70% din ingredientele folosite provin din agricultura României; sectorul berii asigură peste 85.000 de locuri de muncă; membrii Asociaţiei Berarii României au contrbuit anul trecut la bugetul de stat cu 255 milioane euro; investiţiile au atins 74,5 milioane euro; în 15 ani de activitate, investițiile cumulate ale asociației au ajuns la 1,54 miliarde euro. În ansamblu, în cei 15 ani de activitate de până acum, cuvântul definitoriu pentru Berarii României poate fi considerat „consistenţa”, apreciază Lucian Ghinea (foto), preşedinte Asociaţiei Berarii României, nuanţând prin atributele „generozitate, claritate, sustenabilitate”.
