Andreea Paul: INACO lansează azi a patra ediție a Ghidului surselor de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor la sediul reprezentanței Comisiei Europene în România

0

Indicele Robor la 3 luni a atins un nou record de 2,47%

0
Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins un nou record al ultimilor trei ani și jumătate, acesta ajungând la 2,47% pe an, de la 2,45% pe an cât era luni, conform Profit.ro. O valoare apropiată a fost înregistrată pe 23 octombrie 2014, respectiv 2,48% pe an. Conform datelor BNR, la începutul acestui an, Robor se situa la 2,05% în condițiile în care, în perioada similară a anului trecut indicatorul era la 0,91% pe an. În ceea ce privește indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, acesta a rămas la 2,57% pe an. De asemenea, Robor la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a stagnat la 2,62% pe an, iar indicele Robor la 12 luni a rămas miercuri la 2,67% pe an. Banca Națională a României (BNR) a decis, miercuri 4 aprilie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an.

Rezervele în valută ale BNR au scăzut

0
Rezervele valutare constituite la Banca Națională a României (BNR) au scăzut la circa 33,54 miliarde euro, la finalul lunii aprilie, față de 34,72 miliarde euro, la 31 martie 2018, conform datelor transmise de banca centrală. Aceasta arată că, în cursul lunii, au avut loc următoarele operațiuni: intrări de 589 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele și ieșiri de 1,77 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele, potrivit Bursa. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 30 aprilie 2018 au fost de 37,16 miliarde euro, față de 38,3 miliarde euro, la 31 martie 2018.

România are cel mai mare deficit bugetar din ultimii ani

0
Execuția bugetară pentru primul trimestru, publicată de Finanțe vineri după ora 20,00, arată că situația s-a deteriorat masiv față de anii trecuți. După doar un singur trimestru din acest an, deficitul la bugetul statului a ajuns la aproape un miliard de euro (4,458 miliarde lei, respectiv 0,48% din PIB), potrivit Adevărul. Spre comparație, în 2017 România avea un excedent de 1,5 miliarde de lei, în 2015 înregistrând un plus de 4,9 miliarde de lei la buget. „Acum avem cel mai mare deficit din ultimii 7 ani”, a declarat deputatul USR Claudiu Nasui, amintind că în 2012 deficitul era de 3,4 miliarde de lei, în 2013 a fost de 4,2 miliarde de lei, iar în 2014 de 0,9 miliarde de lei. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 11,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție, potrivit sursei amintite. În 2017, deficitul bugetului general consolidat a fost de 24,3 miliarde de lei, 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,96%.

Decăderea învățământului din România. Pledoarie pentru un învățământ curat

Rezumat: Educația este principala șansă a unei generații, a unui individ în a-și forma un destin, un drum, o cale la nivelul societății. Educația este principala menire a școlii, a educatorilor, a mentorilor. Așa cum spunea Aristotel, „Educația este cea mai bună provizie pe care o poți face pentru bătrânețe”. Dar ce s-a întâmplat cu educația românilor? Care sunt modelele educaționale spre care se îndreaptă cei mai mulți dintre tineri? De ce unii dintre tineri aleg o altă țară pentru desăvârșirea educației? Răspunsurile sunt multiple, cu conotații social-psihologice, dar și economice.

Contextul învățământului actual din România

În România piața educațională este în formare, o serie de școli au început să perceapă competiția în ceea ce privește notorietatea, adică creșterea cotei de piață[1], manifestată prin deschiderea în raport cu politica educațională din Uniunea Europeană sau alte țări cu sisteme educaționale dezvoltate. Chiar și la nivelul pieței educaționale interne, unele dintre școli, mai ales publice, trebuie să facă față competiției manifestate de unele școli private, respectiv să răspundă cerințelor beneficiarilor actului educațional, elevilor. În acest sens, școlile pot stabili un anumit etalon în ceea ce privește calitatea serviciilor educaționale, complementaritatea dintre programele educaționale și cerințele pieței muncii, pe termen scurt, mediu și lung. Totodată, bazinul de selecție al elevilor este același, atât pentru școlile publice, cât și pentru cele private. Diferența constă în puterea financiară/accesibilitate, confort/număr de elevi ce revin la un cadru didactic, capacitatea elevului de a alege o serie de discipline care să fie conform propriilor înzestrări, deprinderi, competențe, activitățile adiacente actului educațional standard/cluburile de elevi. Aceste aspecte au fost cele legate exclusiv de manifestarea competiției pe piața educațională, ca premisă a libertății de acțiune pe această piață a tuturor actorilor educaționali, în condițiile unei oferte educaționale elastice și a unei cereri inelastice sau chiar rigide. Acest fapt conferă un avantaj pentru clienți, consumatorul de servicii educaționale, respectiv elevul, pentru că nivelul prețului serviciilor educaționale este mai mic în raport cu calitatea oferită.

Marile exploatații – premisa agriculturii performante

0
Nimeni nu poate contesta că unul din avantajele comparabile de care poate și trebuie să profite România îl reprezintă condițiile pedo-climatice de care dispune, extrem de favorabile pentru dezvoltarea agriculturii. Din păcate, modul în care s-au raportat la acest aspect autoritățile românești în cei 27 de ani post-decembriști lasă mult de dorit. Reformele fără noimă la care a fost supusă agricultura în intervalul menționat au avut drept rezultat transformarea țării noastre din exportator de produse agricole în importator masiv de asemenea produse. Realizarea unor producții care să facă față îndestulător cererii interne și să asigure cantități semnificative pentru export rămâne, deocamdată, doar un obiectiv ipotetic, stimulator de amintiri nostalgice. Degeaba anumiți „specialiști” bat apa în piuă, prezentând în roz și exacerbând rolul micilor fermieri, de fapt, al milioanelor de gospodării de subzistență cu care ne-am ales în urma lichidării gospodăriilor colective și a gospodăriilor de stat. Ele sunt subvenționate de către stat, fără perspective reale de succes. „Fermierii” sunt încurajați doar să-și cultive terenurile, nu și să-și sporească producția, de care, de altfel, s-ar părea că nu prea ar fi nevoie pe piața internă, din moment ce aceasta este inundată cu produse din import. Cu câteva zeci de kilograme de ceapă, varză, cartofi, morcovi sau roșii, cu 15-20 litri de lapte și câteva zeci de ouă, produse în micile gospodării de subzistență nu se poate face concurență hipermarketurilor importatoare de cantități masive de asemenea produse. În mod evident, micile gospodării nu pot asigura aprovizionarea ritmică a depozitelor și marilor magazine cu cantități suficiente de produse de calitate constantă. Pentru a conta în circuitul comercial actual, sunt necesare zeci și sute de tone de produse de aceeași calitate, care nu se pot obține în mici gospodării disparate. Ca să nu mai vorbim de exigențele de preț și calitate impuse de concurența cu produsele străine de pe piața internă sau de pătrunderea producătorilor români pe piețele externe. Atâta timp cât agricultura autohtonă nu va dispune de mari producții de cereale, fructe, legume, carne și lactate, producții, ca să spunem așa, „de serie lungă” și de calitate superioară, ea nu va putea ține piept concurenței produselor din import și cu atât mai puțin să găsească nișe de desfacere în exterior. Iar asemenea producții nu pot fi realizate decât în cadrul unor mari exploatații agricole, dispunând de suprafețe de teren întinse, mecanizabile, potrivite pentru implementarea tehnologiilor moderne și aplicarea rezultatelor cercetării științifice. Doar marile exploatații și ferme pot asigura aprovizionarea ritmică a piețelor, atenuând caracterul sezonier al producției prin eșalonarea culturilor și diversificarea sortimentală, prin extinderea, pentru perioadele anotimpului rece, a culturilor succesive în culturi protejate în sere și solarii.

Studiu EY: Amenzi de peste 11 miliarde de dolari nu reușesc să descurajeze corupția de la nivel global

0
 
  • 38% dintre executivii din 55 de țări declară că practicile legate de corupție sunt larg răspândite în mediul de afaceri
  • România percepută cu un nivel mai scăzut al corupției față de anul trecut
  • Nivelurile mitei și ale corupției pe piețele emergente sunt de două ori mai ridicate decât cele de pe piețele dezvoltate
  • 20% dintre respondenții cu vârsta până în 35 de ani ar fi dispuși să ofere bani pentru a câștiga sau a păstra o afacere
  Practicile legate de mită și corupție nu au mai înregistrat nicio o ameliorare la nivel global încă din 2012, în ciuda intensificării, fără precedent, a activității de investigare și control și a introducerii unor noi legi privind răspunderea penală a companiilor în această perioadă, se arată în EY Global Fraud Survey. Ajuns la a cinsprezecea ediție, studiul sondează percepțiile a 2.550 de directori executivi din 55 de țări. 38% dintre executivii de la nivel global consideră că mita și corupția au rămas prezente în mediul de afaceri, deși autoritățile de reglementare și agențiile de aplicare a legii au impus penalități de peste 11 miliarde de dolari din 2012 până în prezent.  

Niveluri de percepție ale corupției mai ridicate pe piețele emergente. România soluționează unele probleme.

Diferența dintre nivelurile de percepție ale corupției dintre țări rămâne semnificativă, 20% dintre respondenții de pe piețele dezvoltate indică faptul că mita și corupția se produc pe scară largă în afaceri, comparativ cu mai mult de jumătate (52%) dintre cei de pe piețele emergente. Conform rezultatelor sondajului, România este în prezent plasată sub media globală, cu 34%. Trebuie remarcat faptul că percepția a scăzut de la 36% cât înregistra în sondajul de anul trecut, dar rezultatul este încă departe de media scorului  țărilor dezvoltate, de 20%. „Sondajul care a captat răspunsul participanților români de-a lungul ultimilor 6 ani arată  îmbunătățiri vizibile ale percepției privind corupția în țară. România este un studiu de caz important pentru UE cu privire la modul în care măsurile instituționale abordează corupția”, subliniază  liderul Serviciului de Investigare a Fraudelor și al Disputelor (FIDS) din EY România, Kenan Burcin Atakan. Burcin Atakan_EY Romania Regiunile în care se consideră că riscurile de corupție sunt ridicate, cu valori mai mari decât media globală, sunt Europa Centrală și de Est (47%), Orientul Mijlociu (62%) și America Latină (74%), în ciuda îmbunătățirii legislației anticorupție și a intensificării acțiunilor de combatere a acesteia în anumite țări.  

Există o discrepanță între intenție și performanță

Integritatea se află pe ordinea de zi a echipelor de conducere, iar 97% dintre respondenți recunosc importanța integrității organizației lor. Cu toate acestea, se observă o discordanță între intențiile organizațiilor și comportamentul real. 13% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să ofere bani pentru a câștiga sau a păstra o afacere. Acest procent se ridică la 20% în rândul celor care au sub 35 de ani (1 din 5 respondenți, comparativ cu unul din opt respondenți cu vârsta peste 35 de ani). În acest context, organizațiile trebuie, pe de o parte, să clarifice la nivel intern faptul că a acționa corect intră în responsabilitatea fiecărui angajat, iar a implementa un program de responsabilizare, de sus în jos pe linie ierarhică, în care să implice angajații – intră în responsabilitatea managementului. 22% dintre respondenți consideră că a avea o conduită etică ține de fiecare individ, în timp ce 41% spun că intră în responsabilitatea conducerii companiei. În privința gestionării abaterilor, 78% dintre respondenți au declarat că organizațiile lor sancționează aceste practici, însă, doar 57% au auzit de cazuri în care anumiți angajați au fost penalizați. Un management eficient al implementării unor standarde etice trebuie să-i includă însă și pe terți – cei care acționează în numele organizației, potrivit raportului. În prezent, analizarea afacerii unei terțe părți nu pare să reprezinte o prioritate, doar 59% dintre respondenți spun că au o abordare bazată pe identificarea riscurilor și pe un proces de verificare a integrității în rândul terților.  

Conformarea la prevederile GDPR

Noul Regulament al UE privind protecția generală a datelor (GDPR) are deja și va continua să aibă un impact semnificativ asupra oricărei organizații care colectează, procesează, folosește și stochează datele cu caracter personal ale cetățenilor UE, ca parte a activității lor zilnice. Ca atare, companiile ar trebui nu doar să fie conștiente de dispozițiile GDPR, ci să le înțeleagă profund, împreună cu noile drepturi pe care le va avea persoana vizată, urmând un model și o strategie holistică, concentrându-se asupra următoarelor domenii: conformitatea legislativă, mediul juridic domestic și internațional, precum și securitatea IT. La întrebarea în ce măsură companiile lor cunosc prevederile GDPR, 38% dintre respondenții români au răspuns pozitiv. Acest nivel de conștientizare se apropie de media globală de 40%, dar este mai scăzut decât media țărilor dezvoltate și a celor din Europa Centrală și de Est, de 54%, respectiv 42%. Afacerile românești nu sunt încă pregătite să se conformeze cu prevederile GDPR. În timp ce instituțiile financiare și companiile mari au luat măsuri pentru a se conforma noii legislații, întreprinderile locale ar trebui să își reconsidere punctul de vedere începând de astăzi, cu mai puțin de o lună înainte de punerea în aplicare”,  susține Kenan Burcin Atakan, liderul FIDS România. Ca urmare a digitalizării pieței și a dezvoltării tehnologice extrem de rapide, companiile continuă să se confrunte cu un număr tot mai mare de atacuri cibernetice, inițiate fie de atacatori individuali, fie de rețele de crimă organizată și de grupări teroriste. Atunci când se produc breșe de securitate, acestea pot avea un puternic impact asupra operațiunilor, ceea ce ar putea duce la pierderi operaționale mari și la generarea unor riscuri semnificative din perspectiva conformității cu prevederile GDPR. Participanții la sondaj sunt de părere că atacurile cibernetice reprezintă al doilea cel mai mare risc pentru afaceri după mediul macroeconomic, cu 38% răspunsuri pozitive. Kenan Burcin Atakan, liderul FIDS România evidențiază faptul că „digitalizarea pieței, combinată cu investițiile scăzute în securitatea informatică, pot expune companiile la pierderi semnificative rezultate din activități frauduloase”.

Bosch face fabricile inteligente, eficiente și flexibile.Târgul de la Hanovra 2018

0

O nouă fabrică: Bosch investeşte 100 de milioane de euro într-o fabrică inteligentă din Mexic

O nouă strategie: creșterea vânzărilor Bosch Rexroth până la 5,5 miliarde de euro

O nouă denumire: Bosch reunește soluții software și servicii pentru producție și logistică sub denumirea Nexeed

  Stuttgart și Hanovra, Germania – Singurele elemente fixe sunt podeaua, pereții și acoperișul. În rest, totul este mobil și conectat. Utilajele intră și ies după cum este nevoie, liniile de asamblare devin mai lungi sau mai scurte, roboții autonomi de transport livrează componente către lucrători. Roboții lucrează alături de oameni, preluând de la aceștia sarcinile periculoase sau solicitante. Alimentarea electrică este realizată fără fir prin intermediul buclelor de inducție din podeaua fabricii. Lucrătorii, utilajele și componentele sunt conectate prin sisteme software și dispozitive mobile inteligente. O rețea wireless 5G ultra-rapidă asigură transferul de date în timp real, în timp ce inteligența artificială îmbunătățește calitatea produselor prin detectarea din timp a defectelor. Acest lucru reduce efortul lucrătorilor, aceștia având la dispoziție mai mult timp pentru alte sarcini, cum ar fi programarea algoritmilor, crearea de noi modele de afaceri sau întreprinderea altor activități creative. Așa își imaginează Bosch fabricile din viitor. La târgul de la Hanovra de la finalul lunii aprilie, Bosch a prezentat, sub sloganul „Fabrica viitorului. Acum. În curând. În viitor”, ceea ce compania oferă deja (acum) pentru fabricile conectate, ce soluții vor fi disponibile în următoarea perioadă (în curând) și ce dezvoltă pe termen lung (în viitor).  

Oameni, utilaje și date: cei trei piloni ai succesului într-o fabrică conectată

Și factorul conectivitate pentru fabricile și echipamentele existente este unul esențial pentru succesul Industriei 4.0. Pe o suprafață de 1.300 de metri pătrați în cadrul târgului de la Hanovra, Bosch a prezentat ambele aspecte: fabrica inteligentă, eficientă și flexibilă a viitorului, precum și soluții conectate utilizate deja în producție și logistică. Ambele scenarii au ceva în comun: interacțiunea dintre hardware, software și servicii – orchestrată de oameni. „Cei trei piloni ai succesului fabricii viitorului sunt oamenii, utilajele și datele”, a declarat Dr. Stefan Hartung, membru în consiliul de administrație Bosch cu responsabilități în sectorul Tehnologie industrială. bosch_hm2018_merkel_mic

Creștere stabilă a vânzărilor cu Industria 4.0

Datorită soluțiilor conectate, vânzările companiei Bosch în sectorul Tehnologie industrială au crescut cu 7,7%, ajungând la 6,7 miliarde de euro în 2017. „Portofoliul nostru de soluții pentru producție și logistică se mărește constant, ceea ce înseamnă că putem transforma treptat în realitate viziunea unui flux de valoare complet conectat”, a afirmat Hartung. Înființarea în 2018 a diviziei  Industrie conectată în cadrul Bosch cu 500 de angajați, plus noul portofoliu software Nexeed, subliniază importanța conectivității pentru compania Bosch. „Suntem tot mai aproape de a ne atinge obiectivul, acela de a profita de Industria 4.0 pentru a ne crește vânzările globale cu peste un miliard de euro în 2020”, a declarat Hartung. Și rezultatele excepționale înregistrate de Bosch Rexroth contribuie la atingerea acestui obiectiv, compania specializată în tehnologie de acționare și control generând vânzări de 5,5 miliarde de euro în 2017 – o creștere de 10,4% față de anul precedent. Realinierea strategică din ultimii ani a sporit competitivitatea și cota de piață a companiei Bosch Rexroth.  

O nouă fabrică inteligentă în Mexic

În plus, Bosch realizează investiții mari în Mexic, țara parteneră la târgul de la Hanovra de anul acesta: compania investește aproximativ 100 de milioane de euro într-o fabrică inteligentă pentru componente electronice din Celaya, centrul Mexicului, care va fi finalizată în 2019. Cu o suprafață de 21.000 de metri pătrați, fabrica va produce unități de comandă a motorului pentru piețele din Mexic și S.U.A. Bosch va crea peste 1.200 de locuri de muncă la noua locație. „Industria 4.0 îmbunătățește procesele de afaceri și sporește productivitatea. Ceea ce înseamnă că vom crea și locuri de muncă”, a spus Hartung.

bosch_avatare_hm18_micRoboții generează locuri de muncă

Hartung a subliniat, de asemenea, importanța roboticii, adăugând că un studiu recent a arătat faptul că aceasta a atras după sine creșterea numărului de locuri de muncă în Germania. Economiștii de la Centrul pentru Cercetare Economică Europeană (ZEW) estimează că numărul angajaților va crește anual cu 0,4% până în 2021. Studiul indică faptul că, deși roboții înlocuiesc oamenii în anumite sarcini, acest lucru este compensat prin creșterea locurilor de muncă în alte domenii. „În era Industriei 4.0, oamenii sunt la fel de indispensabili”, a afirmat Hartung. Roboții pot ajuta la îndeplinirea sarcinilor complexe sau la controlul calității. Colegi roboți – acesta este mesajul din spatele avatarurilor 3D stil Pixar pe care vizitatorii le-au văzut în centrul standului Bosch. Cu o înălțime de 1,5 m, aceștia se plimbă prin fabrica virtuală. De exemplu, robotul mobil APAS utilizat în producție lucrează alături de oameni, fără a intra în contact fizic cu aceștia. Între timp, platforma inteligentă de comunicații ActiveCockpit îi menține permanent la curent pe angajații din producție cu privire la starea operațiunilor, în timp ce robotul autonom de transport nu doar transportă piese din punctul A în punctul B, ci și le prelucrează pe parcurs. bosch_apas_m

Utilajele învață singure noi aptitudini

Interesant este faptul că toate aceste avataruri sunt machete ale unor aplicații pregătite pentru lansarea pe piață sau proiecte-pilot. „Deja îi ajutăm pe clienții noștri să își gestioneze în mod optim liniile și uzinele de producție”, a declarat Rolf Najork, director general al Bosch Rexroth AG. „Însă în viitor, solicitările legate de flexibilitate, transparență și viteză vor fi tot mai mari”. Inteligența artificială (IA) va juca un rol esențial din acest punct de vedere. Inginerii au găsit un mod distractiv de a demonstra ce poate face inteligența artificială într-un context industrial: KI-cker (KI este abrevierea din limba germană pentru inteligența artificială) reprezintă o variantă de foosball unde interacțiunea inteligentă dintre tehnologia de acționare și control și inteligența artificială transformă treptat portarul și jucătorii de câmp în jucători de fotbal profesioniști talentați. KI-cker este creat pe baza unei rețele neurale care învață constant din experiența sa de joc. Acesta este modul în care utilajele vor învăța noi aptitudini în viitor. Prin exemple, acestea pot învăța singure cum să identifice defecte și erori, îmbunătățindu-și constant performanța.  

Nexeed conectează procesele de producție și logistică

Aplicațiile hardware au nevoie de soluții software inovatoare care să ruleze pe fundal pentru a beneficia de conectivitatea necesară. În cadrul târgului de la Hanovra, Bosch a prezentat noul portofoliu software Nexeed, care include software și servicii pentru întregul flux de valoare. „Inteligența fabricii viitorului se va baza pe software și pe creierele angajaților”, a afirmat Dr. Stefan Aßmann, directorul diviziei Industrie conectată Bosch. Bosch a luat sistematic cunoștințele extinse de la cele peste 270 de fabrici ale sale și le-a transformat în soluții software. „Specialiști în producție, logistică și software au colaborat pentru a dezvolta soluții care simplifică activitatea zilnică a lucrătorilor, sporesc gradul de eficiență și flexibilitate și reduc impactul proceselor de producție și logistică asupra mediului înconjurător”. bosch_nexeed_intralogistics_execution_a4_mic    

Mereu la curent cu locul și starea produselor

Nexeed Production Performance Manager îmbunătățește sistematic procesul de producție ajutându-i pe angajații responsabili de controlul calității și întreținere să ia decizii simplu și rapid. În acest scop, colectează în timp real și armonizează date referitoare la producție și utilaje din mai multe surse din cadrul mediului de producție, le structurează clar și le prezintă lucrătorilor pe dispozitivele lor mobile. Acest lucru economisește timp și bani. Nexeed Track & Trace este o soluție pentru monitorizarea fluxului de produse. Senzorii montați pe acestea detectează în mod autonom poziția și starea produselor prin intermediul unui cloud din rețeaua mobilă. Astfel, responsabilii de logistică pot monitoriza fiecare produs și fiecare transportator. De asemenea, utilizatorii pot vedea data exactă de livrare și pot realiza o planificare optimă a materialelor și capacității. Și acest lucru economisește timp și bani.

Aspiraţii europene la Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”

0
Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti, sectorul 1, unitate de referinţă pentru formarea profesională în concordanţă cu cerineţele de perspectivă ale economiei naţionale, parcurge o nouă etapă a aspiraţiei către titlul de Şcoală Ambasador al Parlamentului European, participând la proiectul derulat în acest sens la nivelul Uniunii Europene. Programul actualei etape, în contextul Zilei Europei – 9 mai, cuprinde urmatoarele evenimente: – vineri, 4 mai, ora 11 – elevii colegiului distribuie cetăţenilor, pe Calea Griviţei, materiale informative despre UE – miercuri 9 mai – la Universitatea „Bioterra”, activitate împreună cu studenți şi cadre didactice ale universităţii – sâmbătă, 19 mai – Simpozionul Științific Internațional „Pledoarie pentru tehnic”, ediția a X-a, la sediul colegiului. Proiectul „Şcoli Ambasador ale Parlamentului European” (EPAS) este o competiţie anuală orientată spre promovarea şi cultivarea principiilor democratice.

Orientare spre profesii digitale prin Junior Achievement şi Orange România

0
Junior Achievement (JA) România, furnizor de educație economico-financiară, în parteneriat cu Orange România, oferă gratuit modulul „Profesii digitale”, având ca obiect educația pentru orientare profesională în domeniul IT. Modulul face parte din programul național de orientare profesională dezvoltat de JA bazat pe sistemul blended learning şi conține aplicația interactivă CrossKnowledge, accesibilă oricând de pe dispozitive mobile, resurse educaționale cu feedback instant (teste pentru autocunoaștere și pentru identificarea abilităților), studii de caz  despre profesii actuale în domeniul IT și în tehnologie. Pot beneficia de modulul „Profesii digitale” profesori și elevi înscriși în programul Junior Achievement din licee din București, Cluj-Napoca și Timișoara, cu sublinierea că voluntari Orange îi vor îndruma în activităţile learning by doing prin vizite la clasă, webinar, vizite ale elevilor în companie etc. Ștefania Popp, director executive al JA România subliniază: „Prin acest proiect, dorim să aducem în fața profesorilor și elevilor instrumente moderne de lucru la clasă. Elevii vor găsi conținut folositor pentru viitor și vor afla despre provocările de pe piața muncii. Prin interacțiunea cu voluntarii din Orange România și utilizarea resurselor educaționale, elevii vor face pași constructivi pentru înțelegerea caracteristicilor profesiilor digitale”.