Islamul radical poate influența decisiv alegerile prezidențiale din Franța
Asasinarea joi seară unui polițist de către un jihadist chiar pe bulevardul-simbol al Parisului, Champs-Elysees, a provocat scurtarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Franța, care se vor desfășura duminică. Primul tur se anunță foarte strâns, diferența dintre primii patru candidați fiind plaja de eroare statistică.
Republicanul Francois Fillon, naționalista Marine Le Pen, centristul Emmanuel Macron și socialistul Benoit Hamon și-au anulat toate manifestările care erau planificate pentru vineri, dar toți au făcut declarații în fața camerelor de vederi despre planurile de luptă împotriva terorismului. Singurul candidat din top 5, comunistul Jean-Luc Melenchon a spus că nu va ceda în fața „panicii” și își va continua nestingherit programul electoral pentru ziua de vineri. În Franța, ca și în România de aștfel, sâmbata, cu o zi înaintea alegerilor, este interzisă campania electorală.
Melenchon și Fillon nu pot spera decât să prindă un loc secund pentru a intra în runda finală care va avea loc pe 7 mai, Le Pen și Macron fiind pe primele două locuri în sondajele de opinie din ultimele săptămâni. Atacul terorist, în care un polițist a murit și alți doi răniți grav, poate schimba pe ultima sută de metri ordinea la sosirea din cursa electorală e principalilor candidați, spune Bruno Jeanbart, de la institutul de sondare a opiniei publice, OpinionWay.
„Cred că aceste alegeri sunt destul de instabile, ceea ce ar putea încă face ca lucurile să se miște. Marine Le Pen este în special de urmărit”, a declarat Jeanbart pentru Bloomberg.
Atacul de joi, revendicat de Stat Islamic, cu focurile de armă trase de către militantul islamist și omorârea lui în timp ce încerca să scape, a avut loc în timp ce candidații erau în timpul unei dezbateri televizate. Reacțiile lor de moment au evidențiat pe de-a întregul diferențele dintre ei.
Imediat după atac, Le Pen a reluat apelul pentru controlul frontierelor și represiuni împotriva radicalismului islamic. Macron a spus că planurile ei sunt „un nonsens” și el ar îmbunătății serviciile de informații cu o centralizare a forțelor anti-teroriste. Fillon dorește o cooperare mai bună cu Rusia și Iran. Melenchon a spus că cel mai bun răspuns ar fi ca Franța să nu capituleze în fața violenței și că el va continua campania cu evenimentele programate pentru ziua următoare cu o petrecere a susținătorilor săi în Paris.
Vineri, Le Pen și Fillon au insistat amândoi că Franța este „în război”. Le Pen a acuzat guvernele precedente care au fost „slabe și inadecvate” și a cerut președintelui Francois Hollande să reintroducă controlul la granițe și să-i aresteze pe suspecții radicalizați, ca un ultim act de guvernare. Fillon a spus că va menține stare de urgență introdusă în noiembrie 2015, când islamiști înarmați au omorât 130 de persoane în Paris.
„Suntem într-un război care va dura: inamicul este puternic, rețelele sale sunt adânci iar complicii lor trăiesc printre noi”, a spus el. „Unii par să nu priceapă cât de înrădăcinat este răul care ne atacă și că intenționez să-l combat cu o mână de fier”.
Macron a tars atenția împotriva „căderii în exagerare” și a spus că el este gata să rezolve amenințarea teroristă cu o „viziune clară și obiective precise.”
Președintele SUA Donald Trump a intervenit și el printr-o postare pe Tweeter spunând că atacul „va avea mari repercusiuni asupra rezultatului alegerilor prezidențiale”.
Fără s-o numească direct, premierul Bernard Cazeneuve a atacat pozițiile anti-europene ale lui Le Pen. El a cerut sprijinul întregii Europe, spunând că „unitatea este cea mai bună cale de a combate terorismul”.
Le Pen a dominat topul preferințelor francezilor pentru primul tur, prin programul ei care prevede eliminarea imigrației ilegale și apărarea culturii franceze – în același timp militează pentru scoaterea țării din zona euro.
Marea Britanie riscă taxe vamale de 22% pentru importurile de alimente, în lipsa unui acord cu UE post-Brexit
Consumatorii britanici riscă un tarif mediu suplimentare de 22% pentru produsele alimentare provenite din Uniunea Europeană, în cazul în care Theresa May nu va reuși să încheie un acord cu Bruxelles-ul după doi ani de negocieri, avertizează companiile de retail, citate de Reuters.
Circa 80% din importurile de alimente ale Marii Britanii sunt din state membre ale Uniunii Europene, iar în lipsa unui acord comercial între Londra și Bruxelles post-Brexit, în acest caz se vor aplica reglementările Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
„Un astfel de scenariu va exercita presiuni pentru creșterea prețurilor alimentelor”, a declarat Consorțiul Retailerilor Britanici (BRC), care reprezintă marile supermarketuri și alte magazine.
Majorarea prețurilor alimentelor a ajuns să aibă cel mai rapid ritm din ultimii trei ani, pe fondul deprecierii lirei sterline, în urma referendumului pentru Brexit din iunie 2016, ce a scumpit importurile.
Analiștii anticipează încetinirea creșterii economiei Marii Britanii în acest an, principalul motiv fiind scăderea consumului din cauza inflației mai mari.
După ieșirea din Uniunea Europeană, britanicii vor fi nevoiți să aplice tarife standard stabilite de OMC asupra importurilor de alimente provenite din spațiul comunitar. În prezent, Marea Britanie nu plătește taxe vamale pentru aceste importuri provenite din UE, în valoare de 20 de miliarde de lire sterline pe an.
Aceste tarife sunt de până la 46% în cazul brânzei mozzarella din Italia și de 40% pentru carnea de vită irlandeză și brânza cheddar. Roșiile olandeze au o taxă de 21%, iar vinul franțuzesc de 4%.
Consorțiul Retailerilor Britanici estimează că creșterea medie a tarifelor pentru importurile de alimente va fi de 22%.
Guvernul alocă 19 milioane de euro, o nouă tranșă pentru programele destinate IMM-urilor
Guvernul a aprobat joi alocarea temporară a celei de-a doua tranșe în valoare de 19,038 de milioane de euro pentru a asigura necesarul de finanțare, pentru luna aprilie a.c., a Autorității de Management pentru Programul Operațional Inițiative pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (POIIMM), fondurile fiind alocate din venituri obținute din privatizare, de către Ministerul Finanțelor Publice, conform unui comunicat al Executivului.
Programul Operațional Inițiative pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii este gestionat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management, iar în octombrie 2016 a fost semnat Acordul de Finanțare între România și Fondul European de Investiții (FEI).
Suma alocată de Executiv va asigura necesarul de finanțare al Autorității de Management pentru POIIMM pentru efectuarea plății în contul Fondului European de Investiții, în vederea implementării instrumentelor financiare de sprijin pentru asigurarea accesului IMM la finanțare în cadrul Axei Prioritare 1 „Creșterea accesului la finanțare a IMM-urilor din România”.
Sumele plătite către FEI constituie cheltuieli eligibile în cadrul POIIMM, care se vor declara la Comisia Europeană.
Sumele alocate temporar Autorității de Management vor fi rambursate Ministerului Finanțelor Publice, în euro, în două tranșe: 90% din sumă până la data de 29 septembrie 2017, iar restul de 10%, până la data de 30 iunie 2018.
Guvernul a aprobat, în luna februarie, alocarea temporară a primei tranşe în sumă de 74,05 milioane de euro pentru asigurarea necesarului de finanţare, pentru luna februarie 2017, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Iniţiative pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (POIIMM).
Unul dintre cei mai mari producători de medicamente își deschide singurul centru de servicii logistice din Europa la București
Gigantul farmaceutic american Pfizer deschide în acest an la București singurul centru de servicii logistice din Europa, care are ca scop îmbunătățirea performanței operațiunilor logistice ale grupului în Europa, prin standardizarea proceselor interne și simplificarea relației dintre echipele comerciale și fabrici, a transmis joi Pfizer, citat de News.ro.
Hub-ul Pfizer de la București va fi finalizat până la finele celui de-al treilea trimestru al anului.
„Hub-ul APM va avea rol de intermediar între pieţele individuale de pe continent şi unităţile Pfizer de producţie din lume, garantând permanent niveluri optime pentru aprovizionarea cu medicamente şi stocuri”, se arată în comunicatul Pfizer.
Pfizer a anunțat de asemenea că a început recrutarea personalului, proces ce va continua și în următoarele luni, și își propune ca pentru început centrul să ajungă aibă aproximativ 40 de angajați, responsabili pentru planificarea, aprovizionarea şi administrarea stocurilor de medicamente la nivel european.
„Bucureştiul a fost ales ca sediu al hub-ului AMP în urma unui proces de selecţie extrem de riguros, ce a comparat beneficiile şi avantajele competitive a mai multe ţări din Europa. Forţa de muncă foarte bine pregătită, cu studii puternice în inginerie şi ştiinţe, alături de cunoştinţele temeinice de limbă engleză, a reprezentat un factor ce a înclinat puternic balanţa în favoarea României”, a declarat Mirela Iordan, directorul pentru România al grupului farmaceutic.
Pfizer, cel mai mare grup farmaceutic american, ocupa în perioada iulie 2015-iunie 2016 poziția a cincea după cota de piață deținută în România, având o cifră de afaceri de 538,7 milioane lei, conform unui studiu realizat de Cegedim pentru piața de profil.
Moldova conduce în topul contrabandei cu țigări și în 2017
Piața neagră a țigaretelor a scăzut în martie la 15,2%, cu 1 punct procentual mai puțin față de nivelul de 16,2% din ianuarie 2017, pe fondul intensificării activităților de control din vămi, se arată în studiul publicat miercuri de compania de cercetare Novel Research.
„Regiunea nord-est rămâne și în martie 2017 cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu 42,9%, procentul fiind în creștere cu 5,3 p.p. față de ianuarie 2017. Regiunile vest și sud-vest continuă să înregistreze în martie 2017, un nivel ridicat al comerțului ilicit (18,5%, respectiv 20,9%), cu toate că cifrele sunt în scădere față de ianuarie. Cea mai substanțială scădere a pieței ilicite se înregistrează în partea de sud-est a țării. Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” continuă să dețină și în martie cea mai mare pondere (56,3%), urmată de produsele provenite din Moldova (24,5%, în creștere cu 5,4 p.p. comparativ cu ianuarie 2017) și Ucraina (15,8%, în scădere cu 1,4 p.p.). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,1%, în scădere cu 1 p.p. față de începutul anului 2017”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.
„Acest rezultat e contribuția Autorității Vamale la îndeplinirea celor 14 măsuri cerute de Premier. Operațiunile Scut 1 si 2, inițiate de Vamă în februarie și încheiate la 1 aprilie, au avut efecte pozitive. Așa cum am menționat recent în cadrul Conferinței Internaționale pentru Combaterea Traficului Ilicit cu Țigarete, pe lângă rezultatele concrete, cum a fost captura uriașă din portul Constanța, de 14 milioane de țigarete, astfel de acțiuni au și rolul de prevenție și de descurajare a grupărilor infracționale. De asemenea, un rol important în continuarea scăderii contrabandei îl au reînființarea echipelor mobile în ianuarie 2017, reoperaționalizarea echipelor canine și înființarea Biroului Monitorizare Comerț Electronic. Un exemplu al cooperării transfrontaliere cu țările riverane României este ultima întâlnire trilaterală de la Piatra Neamț, dintre autoritățile vamale ale României și Republicii Moldova, aceasta dovedind încă o dată că autoritatea vamală din România poate deveni un pilon de stabilitate în cooperarea vamală în regiune”, a declarat Dorel Fronea, vicepreședinte ANAF și coordonator al activității structurilor vamale
„Guvernul poate câștiga lupta cu contrabandiștii. Cea mai bună dovadă este scăderea cu circa 17% a pieței negre în ultimele patru luni. Voința politică, acțiunea hotărâtă a autorităților și eforturile industriei au redus nivelul traficului ilicit de la 18%, cât era la finalul lui 2016, la 15%, cât este în prezent. Ce se va întâmpla mai departe, dacă ne vom îndrepta spre media europeană de 10% sau spre nivelul istoric de 36%, din 2010, depinde doar de măsura în care Guvernul României își va păstra reflectoarele pe rețelele extrem de bine organizate de traficanți care forțează în fiecare zi granițele României. Suntem însă optimiști: harta în timp real a capturilor de țigări din România, de pe www.stopcontrabanda.ro, evidențiază în fiecare zi noi reușite ale autorităților”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.
„Această scădere salutară ar putea fi temporară și urmată de o creștere abruptă, fără precedent, a pieței negre. În condițiile în care cele cincisprezece scanere ale Vămii nu funcționează din diverse motive, iar echipele mobile, reînființate de curând, nu sunt suficiente, câinii special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale rămân în continuare cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Investiția în formarea echipelor canine este cu mult depășită de valoarea capturilor. Câinii nu pot fi corupți, iar prezența lor în punctele vamale are impact și contribuie la prevenție. JTI a donat, începând din 2010, circa 40 de câini și mașini special echipate, precum și hrana și necesarul pentru antrenament. Primii 12 câini ar urma să se pensioneze anul acesta. Din păcate, proiectul înlocuirii lor e blocat, undeva la ANAF, iar cățeii selectați pentru program îmbătrânesc. În acest context, nu e clar nici ce se va întâmpla cu derularea acordurilor de formare, de către Vama română, a echipelor canine pentru Serbia și Moldova. În plus față de aceste aspecte operaționale, ne îngrijorează foarte mult o inițiativă care ar putea duce rapid piața neagră la nivelul record din 2010, de peste 36%, când contrabanda devenise cel mai important jucător pe piața țigaretelor. Potrivit punctului de vedere trimis la Camera Deputaților, care este for decizional, Guvernul susține respingerea OUG nr. 54/2010, aflată in vigoare. Respingerea ar însemna revenirea la regimul nereglementat al magazinelor Duty-Free, de dinainte de 2010, situație care ar pune în pericol securitatea națională și siguranța veniturilor bugetare. Așa cum e specificat și în expunerea de motive a ordonanței, aproximativ 40% din comerțul ilegal cu țigarete se derula la momentul adoptării acesteia prin Duty Free”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria, care a amintit în context și de campania „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”, derulata în parteneriat cu Poliția Română și Poliția de Frontieră.
„Cu toate că raportul Novel a notat două scăderi consecutive ale indicelui comerțului ilegal cu țigarete, trebuie să conștientizăm că suntem încă departe de media europeană de 10% și că autoritățile trebuie să fie consecvente în măsurile luate pentru a diminua acest fenomen. Considerăm că acest obiectiv poate fi atins printr-o abordare unitară și o colaborare continuă între autoritățile cu abilități de control, contribuind astfel la reducerea acestui indicator. Lupta împotriva comerțului ilicit este una dintre prioritățile Philip Morris International, un exemplu fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o inițiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei și infracțiunilor asociate acesteia, cu un buget anual de 100 milioane USD”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„Eforturile autorităților de aplicare a legii au fost foarte vizibile la acest început de an. Milioane de țigarete ilegale capturate, zeci de percheziții, grupări infracționale destructurate, operațiuni complexe, întâlniri la nivel înalt cu instituții similare din regiune – toate acestea au presupus resurse suplimentare alocate. La fiecare creștere a contrabandei, pierderilor la buget li se adaugă și resurse cheltuite de Poliție, Vamă, Poliția de Frontieră. Pentru ca aceste reduceri ale pieței negre să se înscrie într-un trend pe termen lung, este absolută nevoie de o Strategie de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, la nivel național, care să implice toți factorii cu putere de decizie în domeniu. Aceasta pentru că, așa cum am mai menționat, pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România – 75-80% din preț reprezintă acciza, TVA, taxe și alte contribuții plătite la stat”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
„Acest rezultat e contribuția Autorității Vamale la îndeplinirea celor 14 măsuri cerute de Premier. Operațiunile Scut 1 si 2, inițiate de Vamă în februarie și încheiate la 1 aprilie, au avut efecte pozitive. Așa cum am menționat recent în cadrul Conferinței Internaționale pentru Combaterea Traficului Ilicit cu Țigarete, pe lângă rezultatele concrete, cum a fost captura uriașă din portul Constanța, de 14 milioane de țigarete, astfel de acțiuni au și rolul de prevenție și de descurajare a grupărilor infracționale. De asemenea, un rol important în continuarea scăderii contrabandei îl au reînființarea echipelor mobile în ianuarie 2017, reoperaționalizarea echipelor canine și înființarea Biroului Monitorizare Comerț Electronic. Un exemplu al cooperării transfrontaliere cu țările riverane României este ultima întâlnire trilaterală de la Piatra Neamț, dintre autoritățile vamale ale României și Republicii Moldova, aceasta dovedind încă o dată că autoritatea vamală din România poate deveni un pilon de stabilitate în cooperarea vamală în regiune”, a declarat Dorel Fronea, vicepreședinte ANAF și coordonator al activității structurilor vamale
„Guvernul poate câștiga lupta cu contrabandiștii. Cea mai bună dovadă este scăderea cu circa 17% a pieței negre în ultimele patru luni. Voința politică, acțiunea hotărâtă a autorităților și eforturile industriei au redus nivelul traficului ilicit de la 18%, cât era la finalul lui 2016, la 15%, cât este în prezent. Ce se va întâmpla mai departe, dacă ne vom îndrepta spre media europeană de 10% sau spre nivelul istoric de 36%, din 2010, depinde doar de măsura în care Guvernul României își va păstra reflectoarele pe rețelele extrem de bine organizate de traficanți care forțează în fiecare zi granițele României. Suntem însă optimiști: harta în timp real a capturilor de țigări din România, de pe www.stopcontrabanda.ro, evidențiază în fiecare zi noi reușite ale autorităților”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.
„Această scădere salutară ar putea fi temporară și urmată de o creștere abruptă, fără precedent, a pieței negre. În condițiile în care cele cincisprezece scanere ale Vămii nu funcționează din diverse motive, iar echipele mobile, reînființate de curând, nu sunt suficiente, câinii special instruiți pentru depistarea țigaretelor ilegale rămân în continuare cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Investiția în formarea echipelor canine este cu mult depășită de valoarea capturilor. Câinii nu pot fi corupți, iar prezența lor în punctele vamale are impact și contribuie la prevenție. JTI a donat, începând din 2010, circa 40 de câini și mașini special echipate, precum și hrana și necesarul pentru antrenament. Primii 12 câini ar urma să se pensioneze anul acesta. Din păcate, proiectul înlocuirii lor e blocat, undeva la ANAF, iar cățeii selectați pentru program îmbătrânesc. În acest context, nu e clar nici ce se va întâmpla cu derularea acordurilor de formare, de către Vama română, a echipelor canine pentru Serbia și Moldova. În plus față de aceste aspecte operaționale, ne îngrijorează foarte mult o inițiativă care ar putea duce rapid piața neagră la nivelul record din 2010, de peste 36%, când contrabanda devenise cel mai important jucător pe piața țigaretelor. Potrivit punctului de vedere trimis la Camera Deputaților, care este for decizional, Guvernul susține respingerea OUG nr. 54/2010, aflată in vigoare. Respingerea ar însemna revenirea la regimul nereglementat al magazinelor Duty-Free, de dinainte de 2010, situație care ar pune în pericol securitatea națională și siguranța veniturilor bugetare. Așa cum e specificat și în expunerea de motive a ordonanței, aproximativ 40% din comerțul ilegal cu țigarete se derula la momentul adoptării acesteia prin Duty Free”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria, care a amintit în context și de campania „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”, derulata în parteneriat cu Poliția Română și Poliția de Frontieră.
„Cu toate că raportul Novel a notat două scăderi consecutive ale indicelui comerțului ilegal cu țigarete, trebuie să conștientizăm că suntem încă departe de media europeană de 10% și că autoritățile trebuie să fie consecvente în măsurile luate pentru a diminua acest fenomen. Considerăm că acest obiectiv poate fi atins printr-o abordare unitară și o colaborare continuă între autoritățile cu abilități de control, contribuind astfel la reducerea acestui indicator. Lupta împotriva comerțului ilicit este una dintre prioritățile Philip Morris International, un exemplu fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o inițiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei și infracțiunilor asociate acesteia, cu un buget anual de 100 milioane USD”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„Eforturile autorităților de aplicare a legii au fost foarte vizibile la acest început de an. Milioane de țigarete ilegale capturate, zeci de percheziții, grupări infracționale destructurate, operațiuni complexe, întâlniri la nivel înalt cu instituții similare din regiune – toate acestea au presupus resurse suplimentare alocate. La fiecare creștere a contrabandei, pierderilor la buget li se adaugă și resurse cheltuite de Poliție, Vamă, Poliția de Frontieră. Pentru ca aceste reduceri ale pieței negre să se înscrie într-un trend pe termen lung, este absolută nevoie de o Strategie de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, la nivel național, care să implice toți factorii cu putere de decizie în domeniu. Aceasta pentru că, așa cum am mai menționat, pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România – 75-80% din preț reprezintă acciza, TVA, taxe și alte contribuții plătite la stat”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Românii cheltuiesc cei mai mulți bani pe alimente
Din perspectiva retailerilor, cât şi a producătorilor, anul 2016 a consemnat un bilanț pozitiv al industriei bunurilor de larg consum. Pentru al doilea an consecutiv românii au ales să cumpere produse mai scumpe, se arată într-un studiu GfK România.
În comparație cu anul trecut, uptrading-ul s-a regăsit atât în comerţul modern, cât şi în cel tradiţional. Acest fenomen a produs la nivel naţional o majorare de un punct procentual a vânzărilor produselor de marcă, în defavoarea celorlalte categorii de preţ.
Totuși, românii aleg să cumpere mai rar bunuri de folosinţă curentă, dar cheltuiesc mai mult la o sesiune de cumpărături. Tot în cadrul bunurilor de folosinţă curentă, categoriile de produse alimentare sunt cele care predomină pe lista de cumpărături a românilor.
Totodată, dacă luăm în considerare varietatea segmentelor de categorii, alimentele proaspete şi băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creşterea pieţei FMCG.
Printre categoriile care au înregistrat creşteri în 2016 sunt: fructele de mare şi peştele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, şampania etc.
Cu toate că au avut o evoluţie constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce priveşte cota de piaţă, hipermarketurile reprezintă în continuare cel mai important punct de aprovizionare al românilor, reprezentând un sfert din vânzările totale de FMCG.
Cota de impozit pentru moștenirile sau donațiile mai mari de 100.000 de euro va fi de 3%
Prin noul Cod Fiscal, vor fi introduse modificări importante în domeniul sistemului de impozitare a persoanelor fizice, în principiu urmărindu-se taxarea tuturor tranzacțiilor, fără excepțiile din prezent.
Astfel, în draftul elaborat de Ministerul Finanțelor și obținut de Profit.ro se prevede impozitarea cu 3% a moștenirilor și donațiilor (pentru sumele ce depășesc echivalentul a 100.000 de euro) precum și a veniturilor din prima tranzacționare a acțiunilor Fondului Proprietatea acordate cu titlu de despăgubire pentru imobilele naționalizate.
În prezent, prin Codul Fiscal aflat în vigoare, este stabilit că sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur financiar, primite cu titlu de moștenire ori donație sunt venituri neimpozabile.
Prin legea adoptată cu patru ani în urmă, foștii proprietari ai caselor naționalizate care nu pot fi despăgubiți în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziționa prin licitație alte imobile sau pe care le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor, sau acțiuni la Fondul Proprietatea.
De asemenea, tot cu 3% vor fi impozitate, conform draftului, veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acțiuni, precum și veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea de către moștenitorii titlurilor de conversie sau ai acțiunilor dobândite înainte de prima tranzacționare. Același impozit va fi aplicat și pentru veniturile aferente titlurilor de plată pentru imobile naționalizate.
Înlăturarea lui Mișu Negrițoiu de la conducerea ASF intră în faza finală
Birourile Permanente reunite (BPR) analizează marți raportul întocmit de către Camera Deputaților și Senatului referitor la revocarea din funcție a președintelui ASF, Mișu Negrițoiu, pentru modul cum acesta a gestionat criza de pe piața RCA din 2016, transmite News.ro.
Comisiile economice și de buget-finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului au întocmit un raport în octombrie 2016 prin care se cere revocarea președintelui Mișu Negrițoiu.
Membrii comisiilor „au constatat că preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale pe care domnia sa le avea în exercitarea mandatului, motiv pentru care au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere, în şedinţă comună a celor patru comisii, propunerea de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF (…) În urma analizării propunerii de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF, membrii celor patru comisii au constatat că reputaţia domnului Negriţoiu Mişu, preşedintele ASF, este iremediabil afectată de imaginea nefavorabilă creată în piaţa de asigurări”, se arartă în raportul comisiilor, prin care se înaintează plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului propunerea de revocare a lui Mişu Negriţoiu din funcţie.
Comisiile parlamentare au hotărât cu majoritatea de voturi să înainteze plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului propunerea de revocare a lui Mișu Negrițoiu din funcția de preşedinte al ASF, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma concluziei prezentate în raport referitor la faptul că acesta nu mai îndeplinește condițiile prevăzut de legea de funcționare a ASF.
După discutarea în Birourile Permanente reunite, raportul va fi supus votului plenului, în urma căruia Mişu Negriţoiu şi-ar putea pierde funcţia.
Alegeri anticipate în Marea Britanie
Prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May, a anunțat marți decizia de a convoca alegeri generale anticipate pe data de 8 iunie „pentru a face din Brexit un succes”, adăugând totodată că guvernul are nevoie de unitate politică în negocierea termenilor ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, conform publicației britanice The Telegraph.
În anunțul făcut în fața reședinței oficiale din Downing Street, Theresa May și-a comunicat decizia de a nu mai aștepta până la următorul ciclu electoral, care urma să aibă loc în 2020.
„Tocmai am prezidat reuniunea cabinetului unde am căzut de acord că guvernul ar trebui să convoace alegeri generale pentru data de 8 iunie”, a spus șefa executivului de la Londra.
May a subliniat că, în opinia sa, organizarea de alegeri anticipate reprezintă singura cale de a garanta stabilitatea pentru anii ce vor urma și, de asemenea, și-a avertizat oponenții că această decizie nu va schimba cursul Brexit.
Lira sterlină a trecut înapoi în teritoriu pozitiv după declarațiile premierului britanic, aceasta crescând cu 0,1% contra dolarului american la 1,257, o revenire după scăderea de 0,3% care a avut loc în cursul dimineții.
Rata șomajului este în scădere, iar numărul persoanelor apte de muncă a ajuns la 9 milioane
Rata medie a șomajului a fost, în anul 2016, de 5,9%, în scădere față de anul precedent, când s-a consemnat un procentaj de 6,8%. Cea mai ridicată rată a șomajului (20,6%) s-a înregistrat în rândul tinerilor, cu vârste între 15 și 24 de ani. Numărul persoanelor apte de muncă s-a situat la 8,979 milioane, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.
În perioada analizată, din cele aproximativ 9 milioane de persoane în vârstă activă, circa 8,5 milioane aveau un loc de muncă, iar 530.000 erau șomeri.
Totodată, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,3%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 42,8%, potrivit statisticii.
Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 19,4% din totalul populației ocupate, 15,2% specialiști în diverse domenii de activitate, iar ponderea lucrătorilor în domeniul serviciilor era de 14,9%.
În decursul anului 2016, erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 41% dintre cele cu nivel scăzut de educație.
În funcție de mediul în care trăiau, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban – 62,6%, față de 60,2% în mediul rural.
Spre deosebire de anul 2015, cele mai semnificative creșteri în 2016 s-au înregistrat în industria prelucrătoare (+46.000 persoane), construcții (+42.000 persoane), comerț (+28.000 persoane), respectiv hoteluri și restaurante (+19.000 persoane).
De asemenea, șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului primar și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 7,6%, respectiv 6,2%.
