Creşterea PIB pe 2018 a fost de 4,1%
Creşterea economică pe 2018 a fost de doar 4,1%, după ce trimestrul patru s-a soldat cu o valoare identică (previzibilă după datele istorice), în linie cu cele trei trimestre precedente, potrivit Curs de guvernare.
Astfel, estimarea-semnal publicată de Institutul Național de Statistică arată un rezultat mult sub prognoza iniţială de 5,5%, catre a stat la baza Legii bugetului pe 2018 şi chiar semnificativ sub recenta ajustare la 4,5%, făcută în prognoza de iarnă de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (aceeaşi instituţie care a reiterat prognoza de 5,5% ca bază pentru Legea Bugetului pentru 2019).
După valorile în creştere din primele trei sferturi ale anului trecut, a venit, inevitabil, şi o reducere a vitezei de creştere a PIB, dacă se ia evoluţia de la un trimestru la altul.
De asemenea, din perspectiva formei în care se face mediatizarea de obicei este evoluția Produsului Intern Brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent, de unde rezultă şi creşterea economică pe tot anul, potrivit sursei amintite.
Profitul Romgaz s-a diminuat cu 22% în 2018
Producătorul de gaze Romgaz, companie de stat, a obţinut anul trecut un profit net de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu 22% faţă de anul precedent, a declarat, vineri, Andrei Boban, directorul economic al companiei, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.
„Anul 2018 a fost unul complicat, cu evenimente care au influenţat semnificativ rezultatele noastre financiare”, a spus, la rândul său, Dumitru Rotar, director general adjunct.
El s-a referit la modificarea preţului de referinţă pentru calcularea redevenţelor, care în februarie a devenit cel de la bursa din Viena, conform datelor oferite de Hotnews.
Tarifele de înmagazinare au fost diminuate cu 25%, iar cheltuielile cu impozitul din veniturile din reglementare au crescut.
Constanţa: investiţii în domeniul apelor şi pădurilor
Probleme stringente, precum crearea de perdele forestire pe autostrăzi şi stoparea eroziunii litoralului au format obiectul ședinţei de lucru avute la Constanța de ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, cu autoritățile locale (foto MAP). Au participat Daniel Coroamă – secretarul de stat pentru păduri, Gheorghe Mihăilescu – directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, Dan Achim – directorul Direcției Păduri și Dezvoltare Forestieră din Ministerul Apelor și Pădurilor, iar din partea autorităţilor locale, Marius Horia Țuțuianu – președintele Consiliului Județean Constanţa, Dumitru Jeacă – prefectul județului Constanța, Ionuț Done – subprefectul județului Constanţa, Felix Stroe – directorul general al RAJA Constanța, Ion Bogdan – directorul Direcției Silvice Constanța, Hristu Uzun – directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.
Investițiite MAP din acest an în județul Constanța vizează înființarea perdelelor forestiere pe autostrăzile A2 și A4, realizarea de drumuri forestiere, combaterea eroziunii accelerate a falezei pe raza localității Costinești, derularea proiectului „Reducerea eroziunii costiere (2014-2020)”, finanțat prin POIM.
MAP informează că “ministrul Ioan Deneș a cerut factorilor responsabili stabilirea unor termene clare atât, în ceea ce privește începerea plantării perdelelor forestiere pe terenurile expropriate în baza hotărârilor de guvern aprobate în toamna anului trecut, precum și în ceea ce privește demararea lucrărilor de refacere a stăvilarelor Edighiol și Periboina, a falezei din Constanța în zona Cazinoului și a extinderii plajelor în Mamaia, Eforie și în zona Mangalia. Reprezentanții autorităților locale l-au asigurat pe ministrul Ioan Deneș că vor acorda tot sprijinul necesar, astfel încât investițiile pe care MAP le derulează pe raza județului Constanța să se realizeze rsepectând termenele stabilite, conform calendarului și fondurilor alocate pentru acest an”.
Sindicatele din silvicultură cer respingerea proiectului legislativ de împroprietărire fără drept
Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva anunţă că „solicită Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege de împroprietărire fără drept cu terenuri agricole și forestiere a formelor asociative ale comunităților din fostele regiuni grănicerești și de împroprietărire fără drept cu terenuri forestiere a unităților de cult care au deținut în folosință sau administrare și nu în proprietate astfel de suprafețe”.
În susţinerea solicitării lor, sindicatele silvice prezintă următoarele argumente, oferite de liderul federaţiei, Silviu Geană: „Propunerea legislativă PL-x nr. 9/2019, înregistrată la Camera Deputaților în data de 04.02.2019, privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 creează cadrul legal pentru împroprietărirea fără drept cu terenuri agricole sau forestiere a formelor asociative ale comunităților din fostele regiuni grănicerești, respectiv pentru împroprietărirea fără drept cu terenuri forestiere în suprafață de până la 30 de hectare din fondul forestier proprietate publică a statului, a unităților de cult care au deținut în folosință sau administrare și nu în proprietate astfel de suprafețe. Proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României în ședința de plen din data de 19.12.2018, fără un punct de vedere al Guvernului României și fără avizul Consiliului Economic și Social, conform Legii nr. 248/2013. Având în vedere că rolul legilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere a fost acela de a înfăptui un act reparatoriu față de situația creată prin confiscarea acestor proprietăți de către regimul comunist și nu de a crea premisele unei împroprietăriri fără drept pentru diverse forme asociative sau pentru unitățile de cult care nu au deținut astfel de suprafețe în proprietate la momentul naționalizării, solicităm respingerea acestui proiect de lege. Solicitarea Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva are la bază următoarele argumente:
– Pădurile proprietate publică intră sub incidența art. 136 din Constituția României, care consfințește că proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale;
– Se creează un precedent periculos prin transformarea unei legi de reconstituire a dreptului de proprietate, care presupune repunerea în drepturi a proprietarilor sau a urmașilor acestora, în lege de împroprietărire fără drept a unităților de cult, care nu au deținut niciodată în proprietate terenuri forestiere, întrucât dreptul de folosință, respectiv de administrare, nu se pot substitui dreptului de proprietate;
– Se creează posibilitatea ca orice persoană juridică să formuleze cereri de constituire a dreptului de proprietate, chiar dacă titlurile de proprietate anterior dobândite au fost anulate prin hotărâri judecătorești rămase definitive”.
Federația Sindicatelor Silva accentuează că, pentru respingerea acestui proiect de lege, „a făcut demersuri la președintele Camerei Deputaților, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din Camera Deputaților, la președintele Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru mediu, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru apă și păduri, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senatul României, la Ministerul Apelor și Pădurilor, la Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, precum și la prim-ministrul Guvernului României”.
Răspunsul din partea prim-ministrului, primit prin intermediul Ministerului Apelor și Pădurilor, a fost „că Direcția Generală Păduri nu susține propunerea legislativă în forma propusă de inițiatori, formulând următorul punct de vedere: „Legile fondului funciar au avut caracter reparatoriu. În principiu trebuiau retrocedate terenurile forestiere care la data confiscării de către regimul comunist, prin naționalizarea din anul 1948, se aflau în proprietatea persoanelor fizice și juridice. Adăugarea la dreptul de proprietate avut înainte de anul 1948 a unor alte drepturi cum ar fi cele de folosință sau administrare, prin modificarea articolului 29 al Legii nr. 1/2000, așa cum se propune prin proiectul legislativ, este de natură să distorsioneze profund spiritul legilor fondului funciar. În fapt, prin adoptarea legii în forma propusă de inițiatori, structurilor bisericești menționate în proiectul de lege li s-ar constitui un drept de proprietate asupra unor terenuri forestiere care au fost înainte de naționalizare și au rămas până în prezent în proprietatea statului român.”
Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva conchide: „Întrucât această propunere legislativă va afecta considerabil patrimoniul public al statului, va afecta stabilitatea instituțională a administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, va pune în pericol locurile de muncă a mii de salariați și va afecta negativ bugetul de stat, Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva va susține, prin toate mijloacele legale, inclusiv prin organizarea unor acțiuni de protest, respingerea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997”.
Dezvoltatorul de parcuri industriale CTP atinge 1 milion m²
Dezvoltatorul și administratorul full-service de parcuri pentru business high-tech CTP a ajuns la 1 milion metri pătrați suprafață construită în România şi 5 milioane m² la nivel de grup, în Europa Centrală şi Est. Este o premieră pentru piața locală, concretizată prin 15 parcuri situate în aproape de București şi la Arad, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara, Turda. În total, în aceste parcuri sunt în prezent 50 de chiriași, dintre care 85%, firme de referinţă în logistică şi 15%, companii de producție. Neocupată este sub 5% din suprafaţa parcurilor CTP, , Country Head al CTP România, făcând în acest sens sublinierea că în foarte mare măsură construcţiile se fac pornind de la cereri ale clienţilor: „Nu construim speculativ, mai ales că piaţa a ajuns într-un stadiu de echilibru”. Cu o apreciere de ansamblu asupra anului trecut, Ana Dumitrache declară: „Sunt bucuroasă că am revenit în cadrul CTP în momentul marcării acestui prag important – atingerea a 1 milion m² construiți în România. Este un prag psihologic, iar echipa CTP a muncit enorm pentru obținerea acestui rezultat extraordinar. Avem planuri importante pentru a crește și mai mult în perioada următoare. Vreau să mulțumesc echipei noastre talentate, clienților CTP și tuturor partenerilor noștri pentru că ne-au ajutat să ajungem în acest punct și pentru că ne sunt în continuare alături în eforturile de a ne îndeplini viziunea și a transforma România, și București în particular, într-un nod logistic și industrial în regiune”.
„2018 a fost un an plin și extrem de fructuos pentru CTP, care a culminat cu atingerea acestui prag important de 1 milion m² de spații construite și livrate clienților noștri din România”, accentuează Remon Vos, CEO al CTP. Totodată, el oferă o perspectivă angajantă: „În 2019 ne propunem să turăm motoarele la o viteză chiar mai mare și să ne întărim poziția de lider de piață. Ținta este să continuăm să creștem portofoliul la nivel local, iar pe plan international, să facem pași importanți pentru a ne îndeplini obiectivul fixat pentru finalul lui 2020 – să ajungem la 10 milioane m² construiți în toate parcurile pe care le deținem la nivel de grup”.
Cu precădere este vizată extinderea CTPark Bucharest West (foto CTP), de la 400.000 m² cât are în prezent la 1 milion m² în următorii ani, ţinta fiind aceea de a deveni astfel cel mai mare parc industrial din România și din Europa Centrală.
Sub aspect social, în România CTP asigură locuri de muncă pentru 2000 de oameni, se implică în viaţa comunităţii, dotările, amenajările, facilităţile oferind imaginea unui „spaţiu viu, cu atenţie la tot ce se întâmplă în jur”, după cum îl caracterizează dezvoltatorii şi după cum dealtfel se relevă, la privire chiar fugară. În perimetrul din zona de vest a Capitalei, pentru susţinerea activităţii specifice, încep să se contureze spaţii de birouri, magazine etc. Tot ca o formă de susţinere a perspectivei, CTP facilitează întâlniri ale elevilor din unităţi de învăţământ din zonă cu beneficiari ai parcului, potenţiali angajatori.
Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut în ianuarie cu 18,8%
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în ianuarie cu 18,8% faţă de ianuarie 2018, atingând un volum de 13.952 unităţi, potrivit Mediafax.
Astfel, numărul autoturismelor second hand înmatricultate pentru prima oară în România s-a diminuat cu 7,99% faţă de ianuarie 2018, la 36.126 unităţi. Ca mai mare creştere, în clasamentul pe mărci, aparţine Dacia, cu 5.267 unităţi (+ 45,78% faţă de ianuarie 2018), urmată de Renault, cu 1.231 unităţi (+ 70,03%), Ford cu 995 unităţi (+18,74%), Skoda cu 936 unităţi (+ 3,43%) şi Volkswagen, cu 790 unităţi (cu o scadere de 26.85 %).
Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie
Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a crescut în ianuarie la 3,32%, de la 3,27% în decembrie, după patru luni consecutive de scădere, în condițiile în care cartofii s-au scumpit cu 10,02% în ultima lună, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
De asemenea, în decembrie 2018, cartofii erau deja mai scumpi cu 39,64% față de decembrie 2017. În decembrie 2018, rata anuală a inflației a scăzut la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, conform datelor Profit.ro.
Totodată, în ianuarie, prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a crescut, față de decembrie, cu 0,64%. Banca Națională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipații inflaționiste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG-ul anunțat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflație, a anunțat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit sursei amintite.
Leroy merlin a reciclat 38.000 de brazi de Crăciun.
Leroy Merlin, lider pe piața europeană de bricolaj, a recuperat pentru reciclare peste 38.000 dintre brazii naturali pe care i-a vândut de Crăciun, returnați în ianuarie în magazine, contra unor vouchere de cumpărături în valoare de 25 lei fiecare. În acest fel, a fost continuată o campanie pe care Leroy merlin o desfăşoară la noi de patru ani, fiind singurul jucător din piața de bricolaj angajat într-o asemenea formă de responsabilizare socială.
Frederic Lamy, director general al Leroy Merlin România, subliniază: „Reciclarea brazilor face parte, alături de alte acțiuni cum ar fi reîmpădurirea, din seria inițiativelor de dezvoltare durabilă derulate de toate companiile din Grupul ADEO sub sloganul „-20% impact CO2 până în 2025”. Tot ca parte a eforturilor de protejare a mediului înconjurător, începând cu anul 2017, Leroy Merlin a demarat procesul de delistare a tuturor produselor din lemn provenite de la companii care nu respectă standardele de sustenabilitate și certificările FSC (Forest Stewardship Council) și PEFC (Programme for the Endorsement of Forest Certification).Leroy Merlin România îşi doreşte să apere pădurile din România şi acţiunea noastră este pe termen lung pentru a proteja industria lemnului din această ţară.”
Brazii recuperaţi sunt transformați în combustibil sau în compost (îngrășământ pentru grădini și terenuri agricole).
Corina Popescu, Director General Electrica SA
„Investițiile în infrastructura de distribuție rămân o prioritate pentru Grupul Electrica, așa cum au fost și în ultimii ani. Și în anul 2019, Electrica va continua planul de investiții ambițios în aria de distribuție. Față de nivelul minim de investiții impus de ANRE prin metodologia de distribuție, respectiv cel puțin nivelul amortizării reglementate, Electrica are planificate puneri în funcțiune de investiții în 2019 cu peste 43% mai mult. Vorbim despre peste 600 milioane lei puneri în funcțiune de investiții la nivelul celor trei operatori de distribuție din cadrul Grupului pentru anul 2019, investiții care vor avea ca efect îmbunătățirea calității serviciilor pe care le asigurăm”.
Grupul Electrica este un jucător-cheie pe piața de distribuție și furnizare a energiei electrice din România, precum și unul dintre cei mai importanți jucători din sectorul serviciilor energetice.
Grupul Electrica oferă servicii la peste 3,7 milioane de clienți și are o arie de cuprindere națională – cu organizare în trei zone pentru distribuția energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord, și pe cuprinsul întregii țări pentru furnizarea energiei electrice și pentru întreținere și servicii energetice.
Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listată pe bursele de valori din București și Londra. Electrica este singura companie românească listată din domeniul distribuției și furnizării energiei electrice din România.
Sărbătoare la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” a celebrat Ziua Universităţii, odată cu sărbătorirea zilei de naştere a profesor universitar doctor Momcilo Luburici, cofondator, împreună cu prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, al Universităţii, printr-o ceremonie de aleasă ţinută academică (foto UCDC). Au participat exponenţi ai Executivului şi Legislativului, ai practicii şi cercetării juridice, ai mediului de afaceri şi ai corpului diplomatic, profesori şi studenţi.
În deschiderea reuniunii festive, prof. univ. dr. Momcilo Luburici a primit titlul de doctor honoris causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci, rectorul Universităţii arădene, a prezentat Laudatio şi Hotărârea Senatului şi i-a înmânat profesorului Momcilo Luburici însemnele înaltului titlu. A fost evocată legătura statornicită în urmă cu aproape trei decenii între cele două universităţi, ambele fondate sub spiritul tutelar al unor mari patrioţi români, ambele situate în prim-planul unei adevărate lupte pentru recunoaşterea şi afirmarea învăţământului privat în România.
Ministrul educaţiei naţionale, prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu, a exprimat cuvinte de „preţuire şi respect pentru cum a crescut Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir”, subliniind că numele acesteia „îndeamnă la învăţătură, la carte”. Ministerul Educaţiei Naţionale i-a conferit Diploma şi Placheta de Onoare profesorului Momcilo Luburici.
Preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului României, Liviu Marian Pop, a reiterat locul cuvenit universităţilor particulare în sistemul naţional de educaţie.
Prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor şi preşedintele Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), a apreciat că profesorul „Momcilo Luburici se numără între acei oameni importanţi, cu viziune, care sunt creatori de şcoală”. Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” este apreciat ca un membru activ al AUF.
Anvergura internaţională a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” a fost reliefată şi de distincţia acordată profesorului Momcilo Luburici de către dr. Mustafa Aydin, preşdintele EURAS.
Din Republica Moldova, elogiul şi preţuirea cuvenite Universităţii sărbătorite şi fondatorului ei au fost aduse de acad. Andrei Eşanu, care a prezentat o descoperire de dată recentă asupra operei lui Dimitrie Cantemir.
A fost transmisă binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresată profesorului Momcilo Luburici, profesorilor, studenţilor Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”.
La rândul său, a transmis un mesaj dr. Ligia Deca, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială.
Au adresat cuvinte de apreciere pentru personalitatea şi vocaţia academică a profesorului Momcilo Luburici personalităţi în domeniile dreptului, învăţământului superior, diplomaţiei româneşti: Valer Dorneanu – preşedintele Curţii Constituţionale a României, Ovidiu Predescu – vicepreşedinte al Uniunii Juriştilor din România, Ion Neagu – Universitatea „Nicolae Tituleascu”, Mircea Geoană – preşedintele ASPEN, prof. univ. dr. Titus Corlăţean, prof. univ. dr. Cristian Dumitrescu, prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, prof. univ. dr. Doina Dimulescu.
Prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, preşedintele Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” a aşezat, în expunerea sa, comunitatea academică sub semnul modelului oferit de profesorul Momcilo Luburici: „Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir se prezintă astăzi ca o universitate demnă, împlinire a visului celui cu care Constantin Noica spunea că începe cultura românească”.
În cuvântul de răspuns, prof. univ. dr. Momcilo Luburici a făcut un excurs prin propria biografie, reliefând momentul 1954 al absolvirii facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi apoi parcursul academic încununat de formarea de-a lungul anilor a unui număr care se apropie de suta de mii de profesionişti ai ştiinţelor juridice. Referitor la ridicarea Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, prof. univ. dr. Momcilo Luburici a spus: „Am muncit enorm să creăm o universitate de la zero, o universitate care să ducă mai departe tradiţia universităţii româneşti şi în acelaşi timp să aducă un spirit nou, specific domeniului privat”. Profesorul Momcilo Luburici a conchis cu o veritabilă profesiune de credinţă: „Nu există o meserie, o preocupare mai frumoasă decât cea de dascăl”.
