Salariul mediu net s-a majorat cu şase procente
Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.938 lei, cu 6% mai mult decât în luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din media UE, conform celor mai recente date Eurostat) puterea de cumpărare în euro a urcat la 1.186 euro (câştigaţi într-o ţară europeană care ar avea preţurile la nivelul mediu din UE), potrivit Curs de guvernare. Estimarea salariului mediu net lunar pe 2018 din prognoza de iarnă a CNSP a fost uşor depăşită (2.695 lei media artimetică lunară în loc de 2.685 lei în prognoza oficială)
Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-au consemnat în sănătate (+29,6% nominal şi +25,6% în termeni reali) şi învăţământ (+25,1% nominal şi +21,1% ca putere de cumpărare).
Bani mai puțini pentru mediul de afaceri. Ce cred antreprenorii?
Patronii IMM susțin că proiectul pentru bugetul pe 2019 este fragil și dezechilibrat, iar banii prevăzuți pentru mediul de afaceri din România sunt puțini, potrivit Hotnews.
Proiectul bugetului pe anul 2019 prevede pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat un buget diminuat cu 28,9% comparativ cu 2018.
De asemenea, reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au dezbătut luni incertitudinile legate de acest subiect și modul în care acestea afectează afacerile românești, conform sursei amintite.
Totodată, reprezentanții CNIPMMR menționează că deși în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbește despre simplificarea birocrației și reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități”, este prevăzută o creștere cu 257,13% raportat la 2018).
Cifra de afaceri din industrie a crescut
Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut în 2018 cu 11,8% față de anul anterior, un ritm crescut față de cel din 2017, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
În 2017, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a crescut cu 11,7%, față de 2016, scrie News.ro. Anul trecut, cifra de afaceri din industrie, comparativ cu 2017, a crescut pe ansamblu cu 11,8% datorită creșterii industriei prelucrătoare (+12%) și industriei extractive (+6%), conform datelor Profit.ro.
„Pe marile grupe industriale creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de capital (+15,1%), industria energetică (+12,9%), industria bunurilor intermediare (+11%), industria bunurilor de uz curent (+8,2%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (+7%)”, se arată în comunicat.
Voucherele de vacanță, un succes
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat un studi prvind impactul macroeconomic al voucherelor de vacanţă, precum şi un studio de piaţă asupra efectelor folosirii acestora. Au participat beneficiari, lucrători în domeniul turismului, angajatori.
La nivelul lunii august 2018, valoarea voucherelor de vacanță a fost de 17,1 milioane de euro: 1,3 milioane de tichete pe hârtie, în valoare de 14,1 milioane de euro și peste 264 de mii, pe suport electronic, în valoare de trei milioane de euro. Cea mai mare valoare a voucherelor emise a fost atinsă în iunie: 125 milioane de euro. Valoarea totală a voucherelor emise în perioada ianuarie-august a fost de 223 milioane de euro, de 7,7 ori mai mare decât valoarea voucherelor emise în tot anul trecut. În total, în 2018, s-au înregistrat 1,2 milioane de utilizatori x 1450 lei = cca 370 milioane euro.
Cel mai mare beneficiu al folosirii voucherelor de vacanţă declarat de cei chestionaţi a rezultat a fi „redescoperirea României ca destinaţie de vacanţă interesantă”: 56,60%. Dintre beneficiari, 84,8% s-au declarat mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de sistemul voucherelor de vacanţă. Pentru operatorii din turism, creşterea numărului de clienţă a fost invocată drept rezultatul cel mai important al apelului la vouchere de vacanţă (78,80%), urmată de creşterea cifrei de afaceri şi creşterea ratei de ocupare (câte 72,70%). Agenţiile de turism chestionate s-au declarat mulţumite (43,70%) şi foarte mulţumite (29,10%) de acest sistem.
Statul a recuperat ca venituri directe din sistemul voucherelor de turism 3,5% din venituri la o alocare de 400 milioane euro, precum şi 13,45% din taxarea sumelor asociate salariilor acordate, 7,5% din taxarea celorlalte cheltuieli, 12,53% din taxarea investiţiilor generate dîn turism. Se adaugă beneficii indirecte precum diminuarea muncii la negru, a evaziunii fiscale, creşterea productivităţii, efecte în ramuri economice complementare.
Studiul conţine şi o serie de recomandări în ideea continuităţii şi eficienţei: „Este recomandabil ca în 2019 şi în viitor valoarea voucherelor de vacanţă să crească, cel puţin cu rata inflaţiei. Pentru o eficienţă crescută a sistemului de vouchere, atât din perspectiva angajaţilor, cât şi a unităţilor/agenţiilor turistice, este indicată acordarea acestui beneficiu la începutul anului calendaristic, astfel încât angajaţii să beneficieze de ofertele speciale de tip early booking, evitând astfel preţurile mai ridicate din perioadele de vârf de sezon. Este indicat ca voucherele de vacanţă să se acorde pe suport electronic, pentru a permite plăţi fracţionate, siguranţă sporită şi facilitarea utilizării”.
Barometrul industriei realizat de IRSOP şi SNSPA
IRSOP şi Facultatea de Management a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA, foto) realizează lunar Barometrul Industriei din România, „pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie”.
Din cele mai noi date, oferite de dr. Petre Datculescu, directorul general al IRSOP și conf. univ. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management a SNSPA, reţinem: „Industria creşte valoric, dar nivelul activităţii raportat de manageri a rămas relativ neschimbat în ultimii 4 ani (2015-2018). Dinamica anuală a activităţii arată o volatilitate accentuată, cu două faze lungi de cădere – decembrie-ianuarie şi iunie-august. În luna decembrie 2018, activitatea s-a contractat puternic la toţi indicatorii măsuraţi. Comenzile pentru export au fluctuat moderat între 59-50 puncte în 2018, dar rata anuală a scăzut de la 59 în 2015 la 54 în 2018. Importurile de materii prime arată în 2018 o volatilitate mai mare decât comenzile la export (între 65 şi 48) şi o tendinţă de scădere anuală între 2016-2018. Forţa de muncă fluctuează pe parcursul anului în funcţie de tiparul de volatilitate sezonieră a activităţii, dar media anuală din ultimii 4 ani arată o uşoară contracţie permanentă. Costurile de producţie au urcat puternic începând din 2016. Preţurile încasate de firme au crescut şi ele, începând din 2016, dar mult mai modest decât costurile. Creşterea preţurilor este probabil unul dintre factorii care explică creşterea volumului valoric al industriei între 2016-2018. În ultimele 3 luni din 2018 industria a fost mai slabă decât în ultimele 3 luni din 2017. În general, aşteptările managerilor despre viitor se prăbuşesc atunci când activitatea scade, dar se înviorează la fiecare sfârşit şi început de an, din motive independente de nivelul activităţii. În pofida fluctuaţiilor lunare, aşteptările au rămas relativ neschimbate de la un an la altul, ceea ce arată că pe termen lung plafonarea activităţii determină şi plafonarea aşteptărilor”.
Ca antecedente ale acestei stări, realizatorii barometrului indentifică: „Investiţii slabe, productivitate modestă, forţa de muncă plafonată numeric, dezechilibre generate de volatilitatea comenzilor şi a activităţii lunare, încetinirea economică din Zona Euro”. Consecinţele potenţiale, în opinia aceloraşi autori, sunt: „Vulnerabilitatea industriei la şocuri, posibilităţi limitate de creştere, adâncirea tendinţei de scădere din ultimele 3 luni”.
Investiţie Daimler la Sebeş
Daimler a inaugurat două hale de producție la Sebeș, în judeţul Alba, cu o suprafață de aproximativ 54.000 mp (foto). Aici, Star Assembly, Subsidiara Daimler în România, a început fabricarea cutiei de viteze automate cu dublu ambreiaj cu opt trepte 8G-DCT. Importanţa investiţiei este reliefată de Frank Deiss, director de producție la Powertrain Mercedes-Benz Cars: „Extinderea producției de cutii de viteze la Sebeș subliniază importanța, flexibilitatea
și performanța ridicată a centrelor de producție din România în cadrul rețelei globale powertrain Mercedes-Benz Cars. Unitatea din Sebeș joacă un rol cheie în strategia de furnizare a transmisiilor de ultimă generație către fabricile de autoturisme Mercedes-Benz din toată lumea, într-un mod flexibil și eficient”.
În contextul inaugural, Ștefan-Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, a subliniat: „Suntem astăzi martori la încă un rezultat pozitiv al parteneriatului de lungă durată dintre Daimler și România, ca locație de producție. Salutăm decizia companiei, unul dintre
cei mai mari jucători din lume ai industriei mobilității, de a implementa un nou proiect semnificativ în România. Profit de această ocazie pentru a exprima, din nou, sprijinul deplin al Guvernului față de toate proiectele de investiție demarate în România”.
Caracteristici care accentuează importanţa noii investiţii sunt evidenţiate de Klaus Eichhorn, directorul general al Star Transmission și Star Assembly: “Suntem prima și singura locație din rețeaua de producție powertrain Mercedes-Benz Cars care produce noua transmisie în opt trepte cu dublu ambreiaj. Pentru această responsabilitate, ne-am pregătit intens și am făcut toate demersurile necesare pentru a livra cutii de viteze Mercedes-Benz de cea mai înaltă calitate. Angajamentul și investițiile grupului Daimler în ceea ce privește dezvoltarea locațiilor din România, de la Sebeș și Cugir, reprezintă o puternică declarație de încredere în echipa noastră extrem de bine pregătită și devotată, precum și o recunoaștere a muncii remarcabile”.
Platforma Infoquick, oglinda partenerilor de afaceri
Coface România anunţă că a relansat platforma Infoquick (www.infoquick.ro), unde firmele pot să găsească „imaginea completă asupra partenerilor de afaceri”. După cum informează iniţatorii, „firmele din România au acces la rapoarte despre: incidente de plată | CIP-uri, datorii fiscale restante, procese în instanță, informații negative despre acționariat, structura grupului de firme relaționate direct sau indirect prin acționar sau administrator”.
Iancu Guda, Services Director, Coface România, nuanţează argumentele în favoarea noii realizări: „Având în vedere riscurile existente, și în contextul creșterii costului de finanțare, firmele trebuie să monitorizeze constant riscul partenerilor existenți și să fie foarte atente la analiza noilor clienți. InfoQuick oferă firmelor soluția acestor nevoi, printr-o radiografie completă a situațiilor financiare extinse și o analiză a comportamentului de plată înregistrat de firma analizată“.
În sens cuprinzător, subliniază Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România, „contextul economic actual devine din ce in ce mai volatil, influentat de un mix de măsuri legislative interne și evoluții politice și economice externe, astfel că estimăm că mediul de afaceri din România va fi influențat negativ în 2019 din cauza accesului mai dificil la finanțare și a creșterii dobânzilor. Microîntreprinderile active în România sunt mult mai vulnerabile la șocuri, astfel că o eventuală încetinire a procesului de finanțare și creștere a costului acesteia vor influența semnificativ supraviețuirea acestora. Noua taxă asupra activelor băncilor poate conduce la scăderea creditelor nou acordate, astfel că în 2019 ne putem aștepta la presiuni suplimentare asupra companiilor, creșterea riscului de insolvență a multor firme mici, amplificând astfel polarizarea mediului de afaceri.”
Guvernul a aprobat bugetul pentru 2019
Guvernul a aprobat vineri proiectul de buget pe 2019. Acesta a fost fundamentat pe creștere economică de 5,5% și un deficit bugetar de 2,55% din PIB, conform datelor Curs de guvernare.
De asemenea, veniturile bugetare ar urma să se ridice la 342,7 miliarde de lei (341,4 miliarde de lei în varianta publicată la sfârșitul lunii ianuarie), echivalentul a 33,5% din PIB și cheltuieli totale de 368,8 miliarde de lei (față de 367,5 miliarde de lei în varianta publicată anterior), echivalentul a 37,1% din PIB.
Principalele cheltuieli: asistență socială – 107,6 miliarde de lei, cheltuieli de personal – 102,5 miliarde de lei, investiții – 49,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – 46,5 miliarde de lei.
Totodată, Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a precizat, după ședința de Guvern, că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are în buget un target de venituri fiscale colectate de 28%, însă plafonul cerut de Finanțe este de 30%.
”Nivelul pe care ANAF trebuie să îl aducă în acest an este de 30%. Este obligația ANAF pentru acest an, pentru că trebuie să luăm acele măsuri de care tot vorbim an de an, o colectare mai bună a TVA, scăderea evaziunii fiscale, la vamă lucrurile nu stau cum ne-am dori”, a declarat Teodorovici.
ANRE a stabilit prețul energiei pentru trei ani
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, miercuri, metodologia de stabilire a tarifelor reglementate şi a preţurilor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienților finali, conform Hotnews.
Potrivit metodologiei, timp de trei ani, tarifele aplicate de furnizorii de ultimă instanță (Enel, CEZ, E.On, Electrica) nu vor crește.
De asemenea, ANRE spune că au fost stabilite trei perioade de aplicare a tarifelor reglementate: prima perioadă de aplicare – 1 martie 2019 – 31 decembrie 2019; a doua perioadă de aplicare – 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2020; a treia perioadă de aplicare – 1 ianuarie 2021 – 28 februarie 2022
„Prin aplicarea Metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate şi a preţurilor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienților finali, prețurile la clienții casnici care beneficiază de furnizarea energiei electrice în regim reglementat nu vor crește”, se mai arată în comunicatul ANRE.
Înscrieri la WU Executive Academy
Au început înscrierile la programul WU Executive MBA Bucharest, derulat de WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena, definită drept „cea mai mare universitate de business din Europa”. Sunt aşteptaţi să se înscrie manageri și antreprenori români și străini, cu precizarea că participanţii care vor aplica până la 31 martie beneficiază de early bird discount de 5% din valoarea totală a taxei de școlarizare. Cursurile vor începe la 6 noiembrie 2019 şi se vor desfășura la București și Viena. Programul „se plasează în top 3 al celor mai apreciate programe de educație executivă din țară și este singurul care beneficiază de tripla acreditare – EQUIS, AMBA și AACSB”. În România, a fost desemnat cel mai bun program de Executive MBA în 2008, 2010, 2014. 2015
Prof. Phillip C. Nell, directorul academic al programului Executive MBA Bucharest, subliniază: „Pentru a avea succes în mediul de afaceri global, extrem de competitiv și dinamic al zilelor noastre, executivii trebuie să-și actualizeze în permanență cunoștințele, abilitățile și perspectivele. Executive MBA Bucharest a fost proiectat exact pentru acest scop. Programul oferă studenților un mediu educațional competitiv și multicultural în care aceștia pot dobândi cunoștinte aprofundate în toate ariile de business de interes, în același timp accentul fiind pus pe dezvoltarea competențelor necesare pentru adaptarea la tendințele, tehnologiile emergente și atingerea potențialului de lider în afaceri. Îndemnăm managerii și antreprenorii să afle mai multe despre avantajele pe care acest program unic le are de oferit și să ne aleagă ca partener educațional”.
