Petre Daea – ministrul anului 2017. Anul recordurilor în agricultura românească. 9 culturi cu recorduri istorice

0

România a absorbit în 2017 – 3,33 miliarde euro din fonduri europene destinate agriculturii

Interviu acordat de ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, dl. Petre DAEA, scriitorului și publicistului, Nicolae MAREȘ, fost diplomat

Domnule ministru, vă rugăm să primiți din partea colectivului redacțional, precum și a cititorilor Economistului cele mai cordiale felicitări pentru rezultatele de excepție pe care agricultura românească le-a dobândit pe parcursul anului 2017. Cu multă perseverență și remarcabil profesionalism, aș spune cu dăruire și patriotism, sunteți primul ministru dintr-un guvern de după 1989, care dovediți realizarea cu prisosință a obiectivelor dintr-un sector vital al economiei românești: agricultura. Vă rog să recapitulați pentru istorie, deoarece anul 2017 a intrat pentru agricultura românească în analele istoriei noastre naționale, momentele și înfăptuirile principale. Cum a fost dobândit acest record? Am mai spus-o, dar o repet cu plăcere. Am ținut cu dinții, cum se spune în popor, să realizez programul de guvernare, în care adversarii politici îl decredibilizau, cunoscut fiind că guvernele precedente au strălucit prin nerealizări. Așadar, am elaborat 480 acte normative, din care: 5 legi, 7 ordonanțe și ordonanțe de urgență, 65 hotărâri de guvern, 394 ordine cu caracter normativ și de reglementare instituțională, 9 memorandumuri etc. Credeți că a fost ușor, că a fost puțin? Cunoscând birocrația românească, afirm cu certitudine că a fost greu. Cuiul lui Pepelea era la finanțare. Înaintea dumneavoastră, guvernul a fost condus de un fost comisar european pentru agricultură, care „a strălucit” prin absorbție zero la fonduri europene. Ce a făcut ministrul Daia? Ce n-au reușit să facă predecesorii. Am acordat subvențiile neacordate la timp. Prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a plătit suma de 2,766 miliarde euro, din care: 2,489 miliarde euro – Campania 2016 din FEGA (Fondul European de Garantare Agricola) FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) + cofinanțare de la BN1 (Bugetul Național) și din BN (Bugetul Național); 277 milioane euro – Măsuri de piață și comerț exterior, ajutoare de stat și alte campanii. Am aprobat totul, prin ordin al ministrului, la 3 februarie 2017, nu în septembrie sau în octombrie. Rețineți, vă rog. Pe 16 octombrie 2017 orele 00,01 au început plățile în avans pentru Campania anului 2017. 885.864 fermieri planificați pentru primirea avansului de 70% din subvenție; campania de acordare a avansului s-a încheiat pe 29 noiembrie 2017. S-au plătit 964,8 milioane euro pentru 749.315 beneficiari, astfel: din FEGA – 662,9 milioane euro; din FADER – 296,9 milioane euro; alte ajutoare 5 milioane euro. De la 4 decembrie 2017 APIA a început plata regulară (acordarea diferențelor până la plafonul financiar al fiecărei scheme de plată). Ați uimit întreaga țară, domnule ministru, prin creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Acesta a fost elementul esențial? Da, România a absorbit în 2017 3,33 miliarde euro din fonduri europene destinate agriculturii, după cum urmează: din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 1,772 miliarde euro procent de absorbție 99,9% (plafon 1,7724); din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) 1,550 miliarde euro, față de 507 milioane euro în 2016; din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) – 10,9 milioane euro.

În anul 2017, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene: în lunile martie și august la accesarea sumelor din FEGA și în trimestrul II la accesarea sumelor din FEADER Pe trimestrul II 2017, România a ocupat primul loc la absorbția celei mai mari sume din FEADER cu 313, 7 milioane euro (înaintea Poloniei, Italiei, Germaniei și Franței)

Cum degradează taxele calitatea produselor?

Nu e un secret pentru nimeni că, de cele mai multe ori, majorarea unei taxe sau introducerea uneia noi scumpește produsele și serviciile vândute de firmele cărora li se aplică birurile respective. Într-un fel sau altul, clienții consumatori sunt cei care suportă de fiecare dată, din buzunarele proprii, înăsprirea fiscalității. În anumite domenii intens reglementare, cum ar fi cel energetic, împovărarea consumatorilor finali cu taxele impuse de stat companiilor este realizată pe față prin intermediul legislației. În tarifele reglementare practicate de aceste companii sunt incluse obligatoriu costurile taxelor și impozitelor. Toți am plătit pe facturi inovațiile fiscale guvernamentale ale anilor precedenți, cum ar fi taxa de stâlp, impozitul pe dereglementarea prețului gazelor și cel pe așa-zisele „monopoluri naturale” din transportul și distribuția de energie. Costurile financiare ale taxelor sunt, deci, limpezi. Dar nu sunt singurele cu care fiscalitatea împovărează economia și pe consumatori. Inflația generată de impozite se manifestă în multe feluri, unele extrem de perverse și insidioase, nevizibile din prima. Asta pentru că retailerii nu-și pot permite întotdeauna să scumpească pe față produsele în urma unei majorări de taxe. Motivul este că nu toate produsele și serviciile manifestă aceeași inelasticitate a cererii. E simplu când e vorba de curent electric, benzină sau țigări, firmele nu riscă mai nimic crescând prețurile. Dar, în alte cazuri, clienții își pot restrânge consumul, pot renunța cu totul, cel puțin temporar, la anumite produse sau le este mult mai ușor să se aprovizioneze de pe piața neagră.

Romsilva 2017: pădurea renăscută pe 15.451 hectare

0
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a închiat anul 2017 cu un profit brut de 284,3 milioane lei, ceea ce înseamnă o depășire cu 67% a nivelului planificat prin bugetul de venituri și cheltuieli la 170 milioane lei. Tot față de nivelurile planificate, cifra de afaceri este cu 15% mai mare (1.853.642.000 lei), iar veniturile totale (2.197.043.000 lei) sunt cu 9% mai mari (date preliminare). Productivitatea muncii a crescut cu 17,3% față de 2016, în condițiile scăderii numărului de angajați la 16.241 de la 16.327. Programul de recoltare a masei lemnoase a fost realizat în proporție de 98%, adică 9,37 milioane metri cubi. Au rămas nerecoltați 185.000 metri cubi. Romsilva a realizat investiții de 88,8 milioane lei din fonduri de accesibilizare (bugetul avut la dispoziție a fost de 100 milioane lei), precum și investiții de 75 milioane lei din fonduri proprii (bugetul disponibil, 80 milioane lei).

Academia Română – în slujba intereselor naţiunii

0

Cercetarea științifică economică de performanță în Academia Română Academia Română – în slujba intereselor naţiunii

Concepută de fondatorii ei nu numai ca un for de consacrare, ci şi ca un organism activ de cercetare ştiinţifică, Academia Română şi-a sărbătorit, în anul 2016, 150 de ani de rodnicie, reafirmând, cu acest prilej, misiunea de a servi interesele naţiunii române şi, în acelaşi timp, de a fi un corect mediator între tendinţele globalizării, integrării şi mondializării şi păstrarea identităţii culturale naţionale. Conform statutului său, Academia Română, nemuritoare şi nemurindă, funcţionează în prezent pe trei coordonate: 1) este for de consacrare şi de recunoaştere a meritelor deosebite ale oamenilor de ştiinţă, de cultură şi de litere din ţară; 2) este cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România, activând deopotrivă în cercetarea aplicată şi 3) este participant activ în viaţa societăţii româneşti, afirmându-şi punctul de vedere în probleme importante pentru ţară, cum sunt învăţământul, patrimoniul naţional, identitatea românească, integrarea europeană, calitatea vieţii cetăţenilor etc. Implicată într-o serie de programe de importanţă deosebită pentru evoluţia societăţii româneşti, Academia Română a fost liantul şi garantul promovării noului parcurs al României în tranziţie. Proiectele „Evaluarea stării economiei naţionale” (ESEN I, ESEN II și ESEN III), care au pregătit strategia de dezvoltare a României, adaptarea legislaţiei româneşti la cea a Uniunii Europene, fundamentarea strategiilor de dezvoltare şi ridicare a nivelului de competitivitate a economiei României din perspectiva integrării în Uniunea Europeană; „Evalurea stării sociale a României (ESSOR)”; „Programul privind Societatea informaţională”; „Dezvoltarea comunităţilor rurale în condiţiile integrării României în Uniunea Europeană”; „Trecerea României la sistemul monetar euro”; „Aspecte juridice de fond şi internaţionale legate de aderarea României la Uniunea Europeană cu impact asupra întregii societăţi româneşti, pe termen mediu şi lung”; „Proiectul Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani: 2018-2038”, acestora li se adaugă programele şi proiectele de cercetare realizate de cele peste 60 de institute, centre şi alte unităţi de cercetare din întreaga ţară, subordonate Academiei Române, care cuprind aspecte din toate domeniile vieţii ştiinţifice şi culturale, multe dintre ele realizate în cooperare cu instituţii similare din străinătate.

Fără „oxigen” în economie

0

Interviu cu Florin Jianu – președintele Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii

  Sunteți vicepreședinte la nivelul Uniunii Europene a Artizanatului și IMM. Ce înseamnă pentru antreprenoriatul românesc această reprezentare la nivel european? În primul rând Uniunea Europeană a IMM-urilor este organizația care reprezintă peste 13 milioane de IMM-uri la nivel european. Organizația-umbrelă a întreprinderilor mici și mijlocii și principalul partener de dialog pentru politica IMM-urilor a Comisiei Europene, a Consiliului European, a Parlamentului. Pe de altă parte, pentru Consiliul Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii apartenența la organizația europeană, de altfel singura apartenență românească la o organizație europeană – suntem singurul patronat care suntem membri la o organizație europeană – apartenența la această organizație europeană transferă practic temele europene la nivel național și, pe de altă parte, face și vocea României auzită la nivel european, pentru că sunt foarte multe provocări privind următoarea perioadă programatică, privind foarte multe reglementări la nivel european care impactează întreprinderile mici și mijlocii. Și vocea României trebuie să fie reprezentată. De altfel, ca fiecare reprezentare, e atât de importantă pe cât îi dăm noi importanță. Noi ne facem treaba, suntem profesioniști. Ați avut întâlnirea cu comisarul european Frans Timmermans. Și-a exprimat cumva punctul de vedere legat de dezvoltarea mediului de afaceri antreprenorial? Cred că cea mai valoroasă idee care s-a desprins din discuția noastră, idee pe care de altfel o regăsesc la nivel european din ce în ce mai prezentă, e aceea a unei noi revoluții. O revoluție a datelor – mă rog, în engleză expresia este „revolution of data”. Date însemnând baze de date, însemnând informații pe care foarte multe instituții le dețin și pe care nu le folosesc în mod calitativ. În România, ANAF are o bază de date foarte valoroasă, Registrul Comerțului are o bază de date valoroasă, Ministerul Comunicațiilor, diverse instituții ale statului. Fiecare în felul ei și majoritatea nici nu le interconectează, nici nu le folosesc la absolut nimic; pentru că, gândiți-vă, de aici îți profilezi stakeholderii, de aici îți faci politicile publice, de aici ai răspunsurile la tot ceea ce întreprinzi într-un anumit mediu. Uitați-vă ce se întâmplă în toate aceste măsuri luate în sfera fiscală de exemplu. Noi nu primim date calitative – cum se spune, X firme sunt incorecte în ceea ce înseamnă plata, X angajatori nu își plătesc contribuțiile, X angajați nu beneficiază de un tratament corespunzător etc., etc. Vin aceste măsuri care de fapt au un impact negativ, care nu sunt măsurate și aici cred că este extrem de valoroasă ideea cum facem o nouă revoluție a datelor. Cum o facem? Cum ținem pasul cu ea? Sigur, eu aici aș da diverse exemple. Împreună cu Uniunea Europeană a IMM-urilor și din poziția de vicepreședinte am participat la SME assembly, ceea ce a însemnat Congresul IMM-urilor la nivel european, care a avut loc în Tallinn în Estonia. Și Estonia este deja un model de bună practică în ceea ce înseamnă digitalizarea. Acolo există pe un card toate informațiile unui cetățean, există acea e-rezidență, deci există inclusiv rezidență digitalizată, poți să îți faci firma în două minute on-line, poți să ți-o faci de la distanță, poți să nu fii în țara respectivă, și toate lucrurile astea au însemnat de fapt alinierea unei infrastructuri. Începând de la ambasadele unor țări prezente în Estonia și care au trebuit să prezinte date, să conlucreze foarte mult cu administrația până la oamenii angajați. Am văzut acolo oameni angajați în administrația publică estoniană, americani sau de alte naționalități, oameni care știau ce înseamnă. Gândiți-vă ce ar însemna ca la noi să avem angajat un american. Cred că spiritul nostru eminamente românesc s-ar revolta cu totul.

BRM: provocări în vremuri dezordonate

0

 Interviu cu Septimiu Stoica, președintele Bursei Române de Mărfuri

  Ce gânduri provoacă conducerii sale împlinirea a 25 de ani de existență a Bursei Române de Mărfuri? 27 de ani de la schimbarea paradigmei economice într-o țară și revenirea acesteia la economia de piață ar trebui să fie o perioadă suficient de întinsă de timp încât să permită atât o privire retrospectivă semnificativă asupra drumului parcurs, cât și degajarea primelor concluzii așezate. Nu vom glosa însă cu privire la aspectele generale ale parcursului enunțat, ci ne vom opri, urmărind răspunsul la întrebare, asupra unui subiect special, ce ține de experiență și de calificarea noastră: drumul bursei, în speță al bursei de mărfuri. Sunt câteva întrebări și gânduri referitoare la acest subiect la care se pot întrevedea deja răspunsuri justificate de practică și de meditația asupra acesteia. Așadar, poate funcționa o bursă de mărfuri în România contemporană? Aduce ea funcționalități utile agenților economici interesați? Trebuie susținută instituția printr-o legislație favorabilă? Există obstacole în funcționarea sa, care sunt acestea și cum pot fi depășite? Este bursa de mărfuri, în sine, o afacere profitabilă și, daca da, e oare firesc să fie așa? Spre ce arii predilecte de activitate ar trebui să se îndrepte bursa de mărfuri în viitor? Sunt doar câteva dintre temele care ne preocupă. Ar trebui însă nu numai pe noi, cei implicați în destinul organizației Bursa Română de Mărfuri, ci și pe cei atenți la bunul mers al țării sau – de-a dreptul – responsabili de acesta. Să ne oprim atunci la una dintre respectivele întrebări. Anume, la prima: așadar, e viabilă o bursă de mărfuri în România? Însuși faptul că a împlinit recent 25 de ani de activitate neîntreruptă (Bursa Română de Mărfuri a debutat în anul 1992, fiind cea mai vârstnică instituție bursieră din România contemporană) ar trebui să ofere un răspuns pozitiv la prima întrebare: da, poate funcționa și supraviețui o bursă de mărfuri în țara noastră. Din păcate, răspunsul trebuie însă nuanțat. Deși constituită la inițiativa unor economiști și decidenți politici marcanți în respectiva perioadă de timp și cu participarea (și, de presupus, susținerea) unor agenți economici importanți de stat și privați, deși s-a bucurat de la început de declarații formale de susținere din partea majorității factorilor politici, viața Bursei Române de Mărfuri nu a fost nici simplă, nici ușoară. Nu a fost simplă, pentru faptul că s-a născut și a evoluat într-un mediu socio-economic și politic care fie au ignorat-o, fie – pur și simplu – au ocolit-o programatic. Au ignorat-o, pentru că mulți manageri nu au cunoscut ceea ce înseamnă aceea bursă și nici nu au vrut (sub imperiul rezolvării asfixiantelor solicitări curente sau din suficiență) să afle. Au ocolit-o pentru că pentru (prea) mulți transparența, regulile, egalitatea de șanse, victoria celor mai bune ceri și oferte, prețul corect (neîncărcat de comisioane oneroase) nu constituiau exact valorile sub care își desfășurau comerțul.

Subiecte de urmărit în 2018 (10 în UE și alte 10 în România)

0
După un an 2017 bun pentru Uniunea Europeană, intrăm în 2018 cu multe speranțe. Strategia europeană este influențată profund de sistemele politice naționale, dar există și puncte comunitare de observat. Care sunt, în opinia mea, cele mai importante 10 subiecte de pe harta politică europeană? 1. De urmărit dacă președintele Franței reușește să-și consolideze imaginea de lider european, fiind în prima linie a reformelor și a clădirii Euroland-ului. Mare atenție însă la politica internă franceză, mai ales că stânga radicală condusă de Jean-Luc Mélenchon are un cuvânt greu de spus. 2. Angela Merkel mizează din nou pe marea coaliție de guvernare în Germania, cu un posibil Martin Schulz ca Ministrul de Externe. Nu întâmplător, acesta a propus un proiect de „trecere la Statele Unite ale Europei”. Totuși, există posibilitatea să avem luni bune până la finalizarea negocierilor pentru noua coaliție. 3. Criza catalană zguduie încă Spania, cu impact mocnit asupra Uniunii Europene. 4. Negocierile de ieșire a Marii Britanii din UE intră într-o nouă fază, în care experții tehnici vor căuta soluții convenabile ambelor părți în perioada aprilie – octombrie 2018. 5. Sunt curios să observ cum va funcționa coaliția austriacă în 2018. Un tânăr carismatic ca premier, cu extrema dreaptă la braț, în centrul Europei, e un subiect de urmărit în 2018. Să nu uităm contextul european, când pe 1 iulie 2018 Austria va prelua Președinția UE. 6. Alegerile din Italia, martie 2018, pot readuce în prim-plan rasatul politician Matteo Renzi, scufundat în ultimele luni într-un anonimat regretabil. Merkel-Macron-Renzi formează motorul noii UE!

Vulnerabilități economice 2018

0
Ritmul foarte înalt de creștere al economiei românești în 2017 ar putea alimenta speranța unei creșteri economice de natură sustenabilă și în 2018, dar ar fi o speranță înșelătoare deoarece există încă prea multe vulnerabilități cu grad înalt de periculozitate. Una dintre acestea este o consecință a însăși modelului de creștere adoptat și pentru 2018. Este un model cu accent principal pe consum, menținut ca motor prioritar de creștere în urma aplicării (chiar parțiale) a prevederilor noii legi a salarizării și a ridicării valorii punctului de pensie. Nu mai este cazul să discutăm despre vulnerabilitatea modelului de creștere prioritar prin consum într-o economie ca cea actuală a României, în care dezechilibrul dintre cererea și oferta internă de produse conduce la o explozie a deficitului balanței comerciale cu consecințe negative asupra menținerii stabilității și echilibrului macroeconomic. Problema este bine cunoscută și semnalată de mai mult timp la nivelul analizei economice interne, dar și la cel al Comisiei Europene.

Ce ne aduce anul 2018? 10 previziuni economice mai puțin optimiste

0

1. Veniturile românilor vor crește mai puțin în 2018

În anul 2017, salariul mediu net a crescut la 2.392 lei, cu 13,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform ultimelor date INS. Însă, românii nu vor fi la fel de norocoși în 2018. Deși, în sistemul public, majoritatea angajaților vor vedea o creștere a salariului brut cu 25%, aceasta se va traduce într-o creștere cu doar 4% a salariului net. Însă, unii funcționari publici, precum cei de la Consiliul Concurenței, care au avut salarii mari in 2017, vor vedea o scădere a salariului net, în timp ce alții, mult mai puțini însă, vor beneficia de creșteri salariale mai mari, precum cei care lucrează în sistemul sanitar. Cei cu adevărat loviți de noul sistem de plată a contribuțiilor sunt angajații din mediul privat. Deși Guvernul a sperat că angajatorii vor mări salariile brute cu 17-22%, astfel încât salariile nete să rămână constante, doar 10% dintre angajatorii privați au optat pentru această variantă, conform EY. Ceilalți nu au modificat salariile deloc, alții au acordat bonusuri sau au modificat salariile brute pentru o perioadă limitată.

2. Avântul consumului se va domoli în 2018

În ultimul an, consumul a crescut rapid, încurajat de salariile mai mari și de un TVA mai mic. În primele 10 luni ale anului 2017, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 9,2%, conform ultimelor date INS. Scăderea salariului net pentru unii angajați, incertitudinea creată de soluțiile temporare aplicate de unii patroni pentru a menține venitul net al angajaților și impredictibilitatea măsurilor guvernamentale îi vor determina pe români să se gândească de două ori înainte să cheltuiască în anul care tocmai a început.

Avem creștere, dar rămânem săraci. Ne lipsește dezvoltarea

Cea mai dureroasă discrepanță românească pe care societatea o cară în spate ca pe o povară imensă este cea dintre ritmul de creștere economică și nivelul de sărăcie. Ambele sunt record european, ambele se scriu cu cifre mari. Dar în timp ce ne lăudăm că rata mare de creștere economică la nivel european, uităm să vorbim despre rata încă și mai mare a sărăciei care lovește peste două-treimi din populație. Și astfel, deloc întâmplător, agenția Bloomberg titrează un recent articol: „Atunci când a avea cea mai rapidă creștere din UE nu te face mai bogat”. Avuția României (dată de raportul dintre activele și veniturile oamenilor) nu a sporit deloc în ultimii cinci ani, deși România a traversat 5 ani de „creșteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public și al reducerii taxelor”. România continuă să fie o țară cu cel mai scăzut nivel de trai din Uniunea Europeană, o țară în care majoritatea covârșitoare aruncă veniturile lunare în produsele zilnice esențiale zi-de-zi: alimente, haine, costul utilităților (apă caldă, căldură, electricitate, gaz metan). Potrivit economistului șef la BRD-GSG Florian Libocor (citat de Bloomberg), „cetățenii nu au acumulat bunăstare în ultimii ani – ei au acumulat datorii pe baza unor așteptări pozitive. Mulți oameni nici măcar nu au așteptat să vadă în ce măsură promisiunile se vor materializa și au consumat tot mai mult, acumulând, totodată, datorii. La un moment dat, o corecție este inevitabilă”. Potrivit Comisiei Europene, economia României va crește cu 4,4% în 2018, dar românii vor înfrunta anul acesta și primele constrângeri apărute la orizont. Și Banca Mondială a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești în 2018 până la 4,5%, de la 3,7% cât estima în luna iunie a anului trecut, se arată în raportul „Global Economic Prospects”. De asemenea, pentru 2019 estimează un avans economic de 4,1%, față de 3,5% – cât anticipa anul trecut. Creșterea ar urma să se atenueze în 2020, când economia României va înregistra un avans de 3,5%. La nivel global, Banca Mondială anticipează o creștere economică de 3,1% în 2018, 3,0% în 2019 și de 2,9% în 2020. Pentru regiunea Europa și Asia Centrală, din care face parte și România, instituția estimează că economia va avansa cu 2,9% în 2018 și cu câte 3,0% în anii 2019 și 2020.