Interviu cu Florin Jianu – președintele Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii

  Sunteți vicepreședinte la nivelul Uniunii Europene a Artizanatului și IMM. Ce înseamnă pentru antreprenoriatul românesc această reprezentare la nivel european? În primul rând Uniunea Europeană a IMM-urilor este organizația care reprezintă peste 13 milioane de IMM-uri la nivel european. Organizația-umbrelă a întreprinderilor mici și mijlocii și principalul partener de dialog pentru politica IMM-urilor a Comisiei Europene, a Consiliului European, a Parlamentului. Pe de altă parte, pentru Consiliul Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii apartenența la organizația europeană, de altfel singura apartenență românească la o organizație europeană – suntem singurul patronat care suntem membri la o organizație europeană – apartenența la această organizație europeană transferă practic temele europene la nivel național și, pe de altă parte, face și vocea României auzită la nivel european, pentru că sunt foarte multe provocări privind următoarea perioadă programatică, privind foarte multe reglementări la nivel european care impactează întreprinderile mici și mijlocii. Și vocea României trebuie să fie reprezentată. De altfel, ca fiecare reprezentare, e atât de importantă pe cât îi dăm noi importanță. Noi ne facem treaba, suntem profesioniști. Ați avut întâlnirea cu comisarul european Frans Timmermans. Și-a exprimat cumva punctul de vedere legat de dezvoltarea mediului de afaceri antreprenorial? Cred că cea mai valoroasă idee care s-a desprins din discuția noastră, idee pe care de altfel o regăsesc la nivel european din ce în ce mai prezentă, e aceea a unei noi revoluții. O revoluție a datelor – mă rog, în engleză expresia este „revolution of data”. Date însemnând baze de date, însemnând informații pe care foarte multe instituții le dețin și pe care nu le folosesc în mod calitativ. În România, ANAF are o bază de date foarte valoroasă, Registrul Comerțului are o bază de date valoroasă, Ministerul Comunicațiilor, diverse instituții ale statului. Fiecare în felul ei și majoritatea nici nu le interconectează, nici nu le folosesc la absolut nimic; pentru că, gândiți-vă, de aici îți profilezi stakeholderii, de aici îți faci politicile publice, de aici ai răspunsurile la tot ceea ce întreprinzi într-un anumit mediu. Uitați-vă ce se întâmplă în toate aceste măsuri luate în sfera fiscală de exemplu. Noi nu primim date calitative – cum se spune, X firme sunt incorecte în ceea ce înseamnă plata, X angajatori nu își plătesc contribuțiile, X angajați nu beneficiază de un tratament corespunzător etc., etc. Vin aceste măsuri care de fapt au un impact negativ, care nu sunt măsurate și aici cred că este extrem de valoroasă ideea cum facem o nouă revoluție a datelor. Cum o facem? Cum ținem pasul cu ea? Sigur, eu aici aș da diverse exemple. Împreună cu Uniunea Europeană a IMM-urilor și din poziția de vicepreședinte am participat la SME assembly, ceea ce a însemnat Congresul IMM-urilor la nivel european, care a avut loc în Tallinn în Estonia. Și Estonia este deja un model de bună practică în ceea ce înseamnă digitalizarea. Acolo există pe un card toate informațiile unui cetățean, există acea e-rezidență, deci există inclusiv rezidență digitalizată, poți să îți faci firma în două minute on-line, poți să ți-o faci de la distanță, poți să nu fii în țara respectivă, și toate lucrurile astea au însemnat de fapt alinierea unei infrastructuri. Începând de la ambasadele unor țări prezente în Estonia și care au trebuit să prezinte date, să conlucreze foarte mult cu administrația până la oamenii angajați. Am văzut acolo oameni angajați în administrația publică estoniană, americani sau de alte naționalități, oameni care știau ce înseamnă. Gândiți-vă ce ar însemna ca la noi să avem angajat un american. Cred că spiritul nostru eminamente românesc s-ar revolta cu totul.