Nevoie de predictibilitate pe piața financiară
Băncile române au produs 20,6 miliarde de lei în perioada 2012 – 2016
Sectorul bancar a generat un total de 20,676 miliarde de lei la bugetul de stat în perioada 2012- 2016, sub formă de impozite și contribuții, iar profitabilitatea cumulată a sistemului bancar a fost 2,185 miliarde de lei, înregistrandu-se profit în 3 din cei 5 ani analizați, a declarat Bogdan Belciu, partener Consultanță pentru Management în cadrul PwC România. „Sectorul bancar a generat un total de 20,676 miliarde de lei la bugetul de stat în perioada 2012- 2016, atunci când sunt luate în considerare efectele directe și indirecte asupra economiei”, a spus Bogdan Belciu, într-o conferință organizată de Asociația Română a Băncilor.
Acesta susține că sectorul bancar a contribuit direct cu 13,481 miliarde de lei la bugetul de stat în perioada 2012-2016, iar contribuția altor industrii ca urmare a vânzărilor de produse și servicii către sectorul bancar este estimată la 7,195 de miliarde de lei. Impactul total ajunge la 20,676 miliarde de lei.
De asemenea, sectorul bancar a angajat direct o medie de 57.887 persoane în perioada 2012-2016 și a contribuit la angajarea altor 51.221 în restul economiei, generând astfel 109.108 de locuri de muncă în total, conform datelor Agerpres. Numărul angajaților din industria bancară în 2016 reprezintă aproximativ 1,2% din totalul de 4,8 milioane salariați din economie, fiind mai mare decât în 65% din ramurile de activitate economică.
În același timp, în medie 47% din angajații băncilor au mai mult de 7 ani experiență în banca respectivă. În ceea ce privește creditele ipotecare, creșterea este pozitivă de multă vreme, acesta fiind singurul segment care a înregistrat o creștere de două cifre în această perioadă.
Lansare de apeluri de proiecte POR 2014-2020 în Bucureşti-Ilfov
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADR BI) a lansat două apeluri de proiecte pe Axa 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon: P.I 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, Operaţiunea B Reabilitare termică clădiri publice; P.I 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, Operaţiunea C Iluminat public. Lansarea a avut loc printr-un seminar de informare organizat la Spaţiul Public European (foto ADR BI).
Pentru reabilitarea termică a clădirilor publice sunt alocare fonduri în valoare de 44,67 milioane euro. Solicitanţi eligibili pot fi autorități publice centrale, autorități și instituții publice locale (unități administrativ teritoriale, comună, oraș, municipiu, județ, municipiul București, inclusiv sectoarele), Instituţia Prefectului, parteneriate între cei de mai sus. Contribuţia financiară din totalul cheltuielilor eligibile a autorităților și instituțiilor publice locale este de minimum 2%, a autorităților publice centrale, de minimum 20%; pentru ambele categorii de solicitanţi se adaugă toate cheltuielile neeligibile. Sunt eligibile lucrări de reabilitare termică a anvelopei obligatorii; de reabilitare termică a sistemului de încălzire/sistemului de furnizare a apei calde de consum; instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu-panouri solare termice, panouri solare electrice etc.; de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală și ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior; de reabilitare/modernizare a instalației de iluminat în clădiri; de management energetic integrat pentru clădiri şi alte activități care conduc la realizarea obiectivelor proiectului. Valoarea totală eligibilă a unui proiect trebuie să se încadreze între 100.000 euro şi 25 milioane euro, la cursul de 4,644 lei/euro. Un solicitant eligibil poate depune mai multe cereri de finanţare. Perioada de depunere este 29.01.2018-29.07.2018, ora 10, exclusiv prin MySMIS.
Pentru iluminat public alocarea este de 4.94 milioane euro. Pot solicita unităţi administrativ-teritoriale din mediul urban, municipiul București și sectoarele. Contribuţia financiară a solicitantului este de minimum 2% din totalul cheltuielilor eligibile, plus toate cheltuielile neeligibile. Sunt eligibile lucrări precum: achiziționarea și instalarea sistemelor de telegestiune a iluminatului public; montarea/înlocuirea corpurilor de iluminat cu un consum ridicat de energie electrică cu iluminat prin utilizarea unor corpuri de iluminat LED cu eficiență energetică ridicată; utilizarea surselor regenerabile de energie (panouri fotovoltaice etc.); reabilitarea instalațiilor electrice (stâlpi, rețele etc., doar dacă elementele fac parte din sistemul de iluminat public și se află în proprietatea solicitantului); crearea/extinderea și/sau reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane; alte activități care conduc la realizarea obiectivelor proiectului (săpătură pentru introducerea rețelei de iluminat public în subteran). Un proiect trebuie să se încadreze între 100.000 euro şi 5 milioane euro, la cursul de 4,652lei/euro. Un solicitant eligibil poate depune mai multe cereri de finanţare. Cererile se depun în perioada 18.02.2018-18.08.2018, ora 10, exclusiv prin MySMIS.
Locuri de muncă vacante în Ilfov
Agenţia Judeţană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunţă că în judeţ există 467 de locuri de muncă vacante, potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici (situaţia la data de 17 ianuarie 2018), dintre care: 42 – pentru studii superioare, 155 – pentru studii medii, 140 – pentru muncitori calificaţi, 130 – pentru muncitori necalificaţi.
Ofertel sunt pentru profesiile, meseriile sau ocupaţiile: contabil, tehnician chimist, inginer chimist, curier, lucrător bucătărie, menajeră, controlor calitate, bucătar, agent de securitate, lucrător comercial, secretară etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Cercetări asupra ţigărilor care nu ard tutun
Odată cu extinderea distribuţiei în ţara noastră a produsului destinat fumătorilor numit glo™ (device-ul cu acest nume şi consumabilele aferente, Neostiks), British American Tobacco (BAT) România a prezentat o serie de rezultate şi aprecieri în urma activităţii de cercetare asupra acestuia (foto din procesul de fabricaţie). Cu expertiză de cercetător în chimie de câţiva zeci de ani, Christopher Proctor, Chief Scientific Officer, British American Tobacco, a subliniat, în esenţă, că tipul de „ţigară” pe care-l reprezintă acest produs nu arde tutunul, ci îl încălzeşte la 240 de grade, funcţionând cu o baterie pe bază de litiu. Reamintind că „nu nicotina îi îmbolnăveşte pe fumători, ci substanţele nocive care ard, gudronul”, semnalarea sa a fost că „absenţa combustiei reduce cu 95 % efectele negative ale fumatului”. Până în prezent s-au afectuat cercetări asupra emisiilor în aer, a expunerii oamenilor şi s-au efectuat unele studii clinice. De făcut în continuare, a adăugat Christopher Proctor, este un studiu pe termen lung. Expunerea rezultatelor obţinute până acum a marcat şi lansarea consumabilelor pentru glo™ pe piaţa românească, la Bucureşti, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi.
Solicitări prioritare ale IMM-urilor în 2018
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a efectuat o analiză a gradului de implementare de către guvern în 2017 a măsurilor de spijinire a antreprenoriatului, în special a IMM-urilor. Constatarea este că din 12 măsuri cu impact asupra IMM-urilor, „doar şase au fost transpuse în practică – total sau parţial”. Ca neimplementate, au fost identificate măsurile: „Strategic Invest România — Program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni”; „crearea Programului național de dezvoltare a antreprenoriatului — PNDA”; „înființarea liceelor de antreprenoriat”; „programul România profesională”; „adoptarea Legii lobby-ului”; „restartarea mediului de afaceri, prin introducerea planurilor de conformare”. De asemenea, dintr-un total de 16 măsuri cu impact privind antreprenoriatul şi mediul de afaceri IMM-urile, au fost identificate numai nouă implementate, total sau parţial”.
Pentru 2018, CNIPMMR „solicită cu prioritate adoptarea de măsuri care să asigure în special:
– Implementarea principiilor din Legea prevenirii – dacă este necesar, modificarea acesteia în sensul menţionării în lege a contravenţiilor pentru care se aplică prevenirea;
– Debirocratizarea – pentru reducerea costurilor administartive ale IMM-urilor şi simplificarea/eliminarea sarcinilor birocratice (nicio informaţie sau act care se află în posesia unei instituţii publice să nu fie solicitată/ solicitat unei societăţi);
– Atragerea de investiţii – fiind necesar stabilirea de ţinte clare de atins de către funcţionarii cu atribuţii în domeniul atregerii de investiţii şi promovare a exporturilor şi de implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri în activitatea de atregere de investiţii şi de promovarea a exporturilor prin dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizaţiile întreprinzătorilor;
– Creşterea absorbţiei fondurilor europene – cu implicaţii pozitive asupra creşterii economice, scăderii deficitului bugetar, creării de noi locuri de muncă, accelerării dezvoltării şi reducerii diferenţelor dintre regiunile ţării şi reducerii decalajelor dintre România şi celelalte ţării UE”.
INS: Cifra de afaceri din imobiliare s-a majorat cu 2,8% anul trecut
Lucrările de construcții noi au crescut cu 2,8%, în primele 11 luni din 2017 comparativ cu perioada similara a anului 2016, în condițiile în care volumul lucrărilor a scăzut pe total ca serie brută cu 6,9%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, date luni publicității.
Pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de întreținere și reparații curente, cu 25,1%, și la lucrările de reparații capitale cu 19,9%. Pe obiecte de construcții au avut loc scăderi la construcțiile inginerești cu 23,2% și la clădirile nerezidențiale cu 14,1%. Clădirile rezidențiale au crescut cu 68,7%.
De asemenea, volumul lucrărilor de construcții a crescut la clădirile rezidențiale cu 66,5%. În luna noiembrie 2017 comparativ cu noiembrie 2016, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, ca serie brută, cu 4,2%.
Creștere a fost la clădirile rezidențiale cu 31,9%. În noiembrie 2017 comparativ cu luna precedentă, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 7,3%, creștere evidențiată la lucrările de reparații capitale cu 28,3% și la lucrările de construcții noi cu 12,5%.
În același timp, clădirile rezidențiale și construcțiile inginerești au scăzut cu 8,9%, respectiv cu 0,4%.
Consumul de energie a depășit pragul de 9.000 de MW luni dimineață
Consumul național de energie electrică a depăsit luni dimineața plafonul de 9.000 de MW, față de 8.000 – 8.500 de MW, cât a fost până acum de la începutul iernii, iar importul de energie echivalează cu 10% din cererea internă, potrivit datelor privind starea sistemului energetic național în timp real, prezentate pe site-ul Transelectrica. Astfel, la ora 10:50, consumul de energie era de 9.069 MW, în continuă creștere pe parcursul dimineții. Producția națională de energie era, la ora menționată, de 8.202 MW, iar importurile se ridicau la 866 MW, conform Agerpres.
Prețul energiei pe platforma spot a bursei OPCOM cu livrare luni, 15 ianuarie 2018, este la niveluri normale, cu un vârf de 274 lei pe MWh, față de recordurile de preț de peste 600 de lei pe MWh, care se înregistrau anul trecut in aceeași perioadă. Potrivit programului energetic pentru iarna 2017 – 2018, elaborat de Ministerul Energiei încă din luna august a anului trecut, „pentru vârfurile de sarcina previzionate pentru iarna 2017-2018, Dispecerul Energetic Național a realizat balanța producție – consum în care a fost luat în considerare un scenariu plecând de la urmatoarele ipoteze: înregistrarea unei perioade de 7-10 zile geroase, cu temperaturi de minus 15 – 20 grade C); structura producției la vârful de seara fără aportul centralelor eoliene și fotovoltaice (limitări naturale sau dictate de protecții tehnologice), cu reduceri de putere, până la opriri, ale centralelor pe gaze naturale (presiuni mici în rețeaua de transport gaze naturale); la vârful de consum, valoarea medie maxima orara considerată este de 9.750 MW (identic cu cea înregistrată în ianuarie 2017. Valoarea maxima instantanee a fost de 9.991 MW)”.
Producția de gaze a crescut cu 12%
România a importat, în perioada ianuarie – noiembrie 2017, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 707.900 tone echivalent petrol (tep), cu 18,2% (157.900 tep) mai puțin față de perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul National de Statistica /INS/.
De asemenea, producția internă de gaze naturale a depășit, în perioada menționată, 7,58 milioane tep, fiind cu 12% (812.000 tep) peste cea din aceeași perioadă din 2016, potrivit Agerpres.
Totodată, conform proiectului Strategiei Energetice a României, publicat pe site-ul ministerului de resort, producția anuală de gaze naturale este de așteptat să scadă ușor, până la o medie de 9-10 miliarde metri cubi pentru perioada 2016 – 2030.
Creșterea economiei înșala entuziasmul românilor
Beneficiile traiului în economia cu cel mai puternic ritm de creștere din Uniunea Europeană ar putea să nu dureze pentru români, comentează Bloomberg într-un articol al cărui supratitlu este: ‘Atunci când a avea cea mai rapidă creștere din UE nu te face mai bogat’.
Potrivit agenției, în pofida unei creșteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public și al reducerii taxelor, avuția statului din Balcani, calculată raportând activele oamenilor la venitul disponibil, rămâne la aproximativ același nivel de acum cinci ani.
Pentru anumite persoane, câștigurile finanțează lucruri esențiale de zi cu zi, inclusiv alimente și haine, de înțeles pentru o țară în care condițiile de trai sunt printre cele mai proaste din UE, precizează Economica.net.
UE estimează că economia României va crește cu 4,4% în 2018 după un avans care a eclipsat întregul bloc comunitar în 2017. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%.
La începutul acestei săptămâni, Consiliul de Administrație al băncii centrale a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018. De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.
Pe de alta parte, produsul intern brut al României a înregistrat, în trimestrul al treilea din 2017, o creștere cu 8,8% pe seria brută și cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică.
INS: Inflația a avansat în decembrie 2017
Prețurile de consum au continuat să crească în luna decembrie din 2017, rata anuală a inflației urcând la 3,3%, de la 3,23% în noiembrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 0,44% și a celor nealimentare cu 0,28%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate vineri.
Față de luna decembrie 2016, prețul serviciilor a crescut cu 0,22%. „Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni ((ianuarie 2017 – decembrie 2017) față de precedentele 12 luni (ianuarie 2016 – decembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 1,3%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,1%”, notează INS.
Potrivit sursei citate, față de luna decembrie 2016, prețurile au urcat cu 3,32%, în decembrie 2017, în condițiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 4,07%, cele nealimentare cu 4,11%, iar serviciile cu 0,22%. De asemenea, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul anului 2017, de la 1,9% anterior, potrivit Agerpres.
Conform BNR, depășirea limitei superioare a intervalului țintei în prima parte a anului 2018 este cauzată în principal de unele efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe și impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluției anticipate a componentelor exogene, dar și acumulării de presiuni inflaționiste asociate mediului intern, la nivelul inflației de bază. Calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârșitul anului viitor și 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.
