Orientare profesională îndrumată de companii multinaţionale
Mai multe companii multinaţionale cu activitate în România derulează un program pentru susţinerea unor fete din medii defavorizate în orientarea profesională şi dezvoltare proprie: „Capital Filles” (iniţiat în 2011 în Franţa de Orange şi implementat în România în 2014), program a cărui continuare în 2018 la noi a fost semnată de ministrul educaţiei naţionale, Liviu Marian Pop, de ambasadorul Republicii Franceze în România, Michèle Ramis, de reprezentanţi ai Camerei de Comerț și Industrie a Franţei în România (CCIFER), ai companiilor, colegiilor şi liceelor angajate (foto MEN).
Companiile participante cu tutori voluntari dintre salariaţi sunt Atos, Carrefour, Engie, Expur, Nokia, L’Oréal, Orange, Sodexo (toate, fondatoare), BRD, Helpline, Manpower, Pet Star (asociate).
Unităţile de învăţământ beneficiare sunt: în Bucureşti – Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi”, Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, Colegiul Tehnic „Mihai Bravu”, Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”; în judeţul Ialomiţa – Liceul Tehnic Căzăneşti, Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” Slobozia, Liceul de Industrie Alimentară Feteşti; la Timişoara – Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti”, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară, Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu”.
Prin acest program, 810 fete beneficiază de orientare profesională, prezentarea specificului unor profesii, vizite la companii etc.
Ministrul Liviu Marian Pop a subliniat că „mentoratul asigurat de companiile participante răspunde nevoilor de sprijin ale tinerelor fete în alegerea unei cariere și le deschide calea către dezvoltarea personală și profesională”.
Doamna Michèle Ramis, ambasadorul Franței în România, a dat asigurări în ceea ce priveşte sprijinul acordat de ambasadă, de Institutul Francez din Bucureşti.
În calitate de preşedinte al programului Capital Filles în România, Sabin Totorean, director general al companiei Nokia România, a reliefat importanţa susţinerii unei bune inserţii profesionale.
Cu un exemplu concret, prof. ec. Roxana Carmen Ionescu, directorul Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti, a apreciat utilitatea programului pentru această unitate de învăţământ, al cărei efectiv este format în proporţie de 80 % din fete, multe dintre ele, „cu dorinţa de a urca în ierarhia socială un pic mai mult decât părea posibil”.
Prof. ing. Elena Radu, inspector pentru domeniul tehnologic la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ialomiţa, a semnalat interesul în creştere al fetelor pentru orientare profesională către acest domeniu, important pentru opţiunea şi formarea lor observând că este „transferul de experienţă dinspre generaţiile mai mari”.
Ştiinţă şi legislaţie în beneficiul patrimoniului naţional
Muzeul Naţional de Istorie a României, prin director general, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a prezentat elemente referitoare la recuperarea unei piese de valoare deosebită, o brățară dacică din aur, contextul prezentării oferind şi cadrul unei discuţii mai largi pe teme patrimoniale, juridice, ştiinţifice. Brăţara este de maximă importantă pentru patrimoniul național pentru că este singura de acest tip descoperită (în judeţul Olt) până în prezent. Cercetarea efectuată asupra ei la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) de la Măgurele, de către dr. Bogdan Constantinescu, a permis determinarea unor caracteristici precum: greutate 108 g (ceea ce există în prezent), aliaj 86% aur, 1 % cupru, restul argint. Este „structură tipică pentru aurul nativ nerafinat”, precizează directorul general al MNIR, observând că “suprafaţa este lucrată prin şlefuită, ceea ce o deosebeşte de brăţările de la Sarmisegetuza, prelucrată cu dăltiţa. Pare să aibă urme de utilizare. O asemenea apariţie trebuie interpretată ca semn al unei stratificări sociale, policice şi religioase importante în zonă, în sensul că un reprezentant de marcă al elitei dacice a trăit acolo şi a fost posesorul acestei piese”.
Meritul recuperării iniţiale aparţine agentului şef principal de poliţie Alexandru Nistor, din comuna Optaşi-Măgura, judeţul Olt, obiectul aflându-se în posesia unui localnic care avea intenţia să-l vândă. Chestorul Marius Voicu, inspector general adjunct al Poliţiei Române, a precizat că persoana în cauză deţinea piesa din 2015. Actualmente, este incompletă, cu semne ale unor încercări de tăiere.
În sens cuprinzător, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a făcut trimitere la Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil şi la Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Sublinierea sa a fost că folosirea detectoarelor de metale în siturile arheologice este o infracţiune, pronunţându-se împotriva intenţiilor de dezincriminare vehiculate în ultima vreme.
Raport UNICEF despre internet
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi UNICEF în România au lansat raportului „Starea copiilor lumii 2017: Copiii în lumea digitală”, analiză în premieră pentru UNICEF cu acest subiect, însoţită de recomandări pentru politici eficiente şi practici responsabile în beneficiul copiilor la nivel global. Lucian Şova, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, a subliniat că „în România, apetitul pentru folosirea mijloacelor de acest fel este mai mare decât în alte ţări, dar în acelaşi timp, economia românească este între cele mai puţin digitalizate în Europa”.
La rândul său, Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, a remarcat că „internetul a fost conceput pentru adulţi, însă este utilizat tot mai mult de copii şi de tineri, ale căror vieţi şi perspective sunt afectate tot mai mult de tehnologia digitală. Pentru a oferi şanse egale la un mediu digital lipsit de pericole şi mai accesibil pentru fiecare copil, este nevoie de eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, organizaţiilor de şi pentru copii, mediului academic, profesioniştilor, familiilor şi copiilor înşişi”.
În acest sens, Cătălin Aramă, directorul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), a prezentat ghidul pentru părinţi şi educatori „Primii paşi în siguranţă în viaţa digitală”.
Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, a oferit detalii despre aplicarea practică a tehnologiei informatice în cunoaşterea, organizarea şi controlul asupra serviciilor sociale din judeţ.
Elocventă pentru prezenţa tehnologiei digitale în viaţa de fiecare zi a fost reacţia elevului Constantin Eugen Gheorghe, Şcoala Gimnazială „Ferdinand I” Bucureşti, care pur şi simplu nu a putut să-şi imagineze cum ar fi lumea fără internet, spunând că o asemenea situaţie ar fi imposibilă.
Potrivit raportului UNICEF, la nivel global, 71 % dintre tineri sunt în mediul online, în timp ce ponderea conectării la nivelul întregii populaţii este de 48 %. Unu din trei utilizatori de internet are sub 18 ani. O semnalare a raportului este că 92 % din totalul de URL (Uniform Resource Locator) identificate global de Internet Watch Foundation „ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci ţări: Olanda, Statele Unite, Canada, Franţa şi Federaţia Rusă”.
În imaginea de la lansarea raportului, de la stânga, Cătălin Aramă, Pieter Bult, Lucian Şova, Constantin Eugen Gheorghe; credit foto @UNICEF în România
Sectorul lemnului în criză: estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413%
Specialiștii din sectorul forestier s-au intâlnit, recent, cu ocazia Forumului pădurilor, industriei lemnului și economiei verzi. Dezbaterile au vizat o serie de teme de maximă actualitate: bilanțul acestui an – rezultate slabe ale sectorului de exploatare forestieră, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei; perspectivele anului 2018 – agravarea crizei lemnului de foc pentru populație; industria de prelucrare a lemnului va ajunge la faliment, în special segmentul de agenți economici mici; blocajul în administrarea pădurilor private a dus la criza „artificială” de resursă de masă lemnoasă de pe piața românească; cauzele legislative ale crizei: suprareglementarea, supracontrolul și subfinanțarea sectorului
Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a prețurilor? Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în anul 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP- Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în anul 2018.
Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României, conform rezultatelor Inventarului forestier național, este bună. Cu toate acestea, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și o criză de resursă în industrie. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobile își va spune cuvântul. Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș.
„Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413 % în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea fortei de muncă specializată și bulversarea completă a piaței lemnului în 2018”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.
Prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%. Șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului și industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 euro/mc în Slovacia șiPolonia, 65 euro/mc în Franța, 80 euro/mc în Germania si 85-90 euro/mc în România. Situația este identică si la rășinoase. Aceasta evoluție a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se “toacă” masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc.
În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată oferi suficient lemn de foc pentru populaţie. Pe de altă parte pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierile ilegale. Legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creeat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier.
Există percepția la nivel public că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-au exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în padurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici macar pentru încălzirea propriei locuințe.
“Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 milioane mc și se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fări niciun fel de acoperire în realitate. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țara asta constată 100.000 de mc, iar noi căutam cine taie aceasta cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului șiindustria lemnului. Așa ajungem să distrugem o economie întreagă. Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni impădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.
Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic, cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și vor inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici.
Criza lemnului de foc și ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi care a avut loc la București pe 6 decembrie 2017. În această dezbatere s-a pus accentul pe rezultatelor economice dezastruoase ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus, direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeala pe care România o face, atât din punctulde vedere al combaterii schimbarilor climatice, cât și din punctul de vedere al strategieienergetice.
Dedeman crește cu aproape 100 de milioane de euro
Retailerul de materiale de construcții și amenajări interioare Dedeman, deținut de frații Paval, și-a majorat capitalul social cu echivalentul a aproape 100 de milioane de euro, reprezentând aproape întregul profit nerepartizat la sfârșitul anului trecut. În urma operațiunii, capitalul companiei a ajuns la 1,25 miliarde lei. Dedeman a rămas liderul detașat al pieței de bricolaj autohtone anul trecut, cu o cifră de afaceri de peste 5,2 miliarde de lei (1,16 miliarde de euro – valoare calculată la cursul mediu anual din 2016), în creștere cu 20% comparativ cu 2015, conform Profit.ro.
De asemenea, profitul net raportat de compania fraților băcăuani a depășit anul trecut 713 milioane de lei (158 milioane euro), în creștere cu 26,6% față de nivelul din 2015. Compania este prezentă pe piață din 1992 și are, în prezent, o rețea de 48 de magazine, cu suprafețe cuprinse între 7.500 și 18.000 de metri pătrați, peste 45.000 de produse în fiecare unitate și peste 10.000 de angajați.
Scade numărul restanțelor la bănci
Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,56% în octombrie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 669.023, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 7,53 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 2,99 miliarde în lei și 3,11 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,4 miliarde lei, potrivit raportului BNR. Rata creditelor neperformante a scăzut la 7,64% în octombrie, respectiv cu 0,32 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și cu 2,38 p.p. în raport cu luna similară din 2016, potrivit Agerpres. Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, declara, la începutul anului, că Banca Centrală și-a propus o țintă de 6% a creditelor neperformante în acest an. „Creditele neperformante au continuat să se reducă. În acest an există ținta de 6% cu creditele neperformante, adică de a ajunge la media europeană. Suntem, în schimb, peste media europeană în ceea ce privește gradul de acoperire cu provizioane a acestor credite. Din perspectiva bugetului, România nu ar trebui sa folosească bani publici pentru sectorul bancar în acești ani, începând cu 2009”, a spus Voinea.
Bănci cu dublu standard?
Pe piața financiară din România a fost și este practicat un dublu standard al produselor financiar-bancare, similar celui despre care se vorbește că ar exista la produsele alimentare, susține Paul Anghel, director general în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. „În 2010, când a fost implementată Directiva 48, băncile cunoșteau exact care era situația pe piața europeană. Acum se vorbește de acest dublu standard alimentar. Eu cred că a existat și există un dublu standard și al produselor financiar-bancare. Am călătorit cu toții în străinătate, fratele meu locuiește în străinătate și știu că la vremea respectivă îi rupeau ușa cu oferte de unu și ceva — doi la sută dobânzi. La noi s-a introdus acel risc de țară, dar cred că riscul de țară era mai mult un risc sistemic, risc bancar s-a dovedit ulterior. Cred că dânșii ar trebui să plătească niște taxe suplimentare pentru că, sub o formă sau alta, din ce am observat eu, lăsând la o parte înjurăturile și toate celelalte la adresa sistemului bancar, consumatorul român vrea să își plătească creditul”, a spus Anghel, la o conferință organizată de Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC), citat de Agerpres. Potrivit acestuia, un jurist care să se ridice la nivelul acelora din marile firme de avocatură cu care băncile se prezintă în litigii trebuie remunerat corespunzător. O altă soluție ar fi externalizarea serviciului către casele de avocatură, potrivit informațiilor citate de Agerpres.
Strategie de reabilitare a unei vechi zone industriale
Primăria Sectorului 3, în parteneriat cu Intratest S.A. și Asociația „Educ”, a finalizat coordonatele reabilitării zonei economice şi sociale Faur – Republica/ 23 August. S-a încheiat derularea proiectului „GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală”, axat pe nevoile unei comunități de peste 80.000 de oameni. Proiectul, cofinanțat din fonduri europene, a cuprins „întâlniri publice în zonele marginalizate ale cartierului, discuții cu agenții economici despre prioritățile și viziunea lor referitoare la dezvoltarea zonei Faur-Republica/23 August (foto), focus grupuri cu toți actorii relevanți (instituții publice, ONG-uri, firme și simpli cetățeni) pentru conturarea unui viitor strategic, mai bun pentru comunitatea marginalizată”.
La baza strategiei se regesc probleme identificate precum: „șomajul crescut, numărul mare al persoanelor necalificate; starea deficitară de sănătate, determinată de costurile ridicate ale serviciilor medicale și absența unor centre în apropiere (dispensar, cabinet, medic de familie, spital); condiții improprii de locuit; lipsa actelor de proprietate; participarea redusă a elevilor la educație (absenteism, părăsirea timpurie a școlii, insuficiente materiale educaționale astfel încât mediul să devină atractiv); discriminarea și excluziunea socială; interesul redus pentru demararea de afaceri, raportat la potențialul zonei, pondererea crescută a muncii la negru (cu efecte negative asupra pieței muncii și economiei locale)”.
Strategia prevede: „crearea de condiții mai bune de locuire (construire/reabilitarea/modernizarea de locuinţe); realizarea infrastructurii de educaţie (construire/reabilitare/modernizare de creşă/grădiniţă/afterschool); asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă (acolo unde este cazul), de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de asistență/servicii sociale); sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii socio-medicale în cadrul unui centru comunitar integrat; amenajarea spațiului urban degradat (construirea/reabilitarea/modernizarea de clădiri pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, de agrement și sport etc.);
Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii; crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi nemodernizate, inclusiv racordarea la utilitățile publice); campanii de informare şi conştientizare/acţiuni specifice în domeniul combaterii discriminării (în special cele ce vizează desegregarea școlară și cea legată de locuire), precum și pentru implicarea activă/voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă”.
Strategia a fost votată și asumată de membrii grupului de Acțiune Locală Sector 3 (GAL Sector 3), organizație neguvernamentală care a crescut, pe parcursul derulării proiectului, de la 4 la 11 membri (autorități publice, reprezentanți ai societății civile și sectorului privat, membri ai comunității marginalizate din Faur-Republica/23 August) și va intra în procesul de evaluare al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru ca obiectivele de investiții din zona Faur-Republica să fie finanțate din fonduri europene.
Strategia de Dezvoltare Locală este rezultat al proiectului GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, AP 5 „Dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea comunității, O.S. 5.1 „Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma), din orașe/municipii cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri/operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.
De la 1 ianuarie 2018, companiile vor fi constrânse de finanțarea intra-grup să apeleze la împrumuturi bancare
Începând cu ianuarie 2018, multinaționalele vor fi impozitate în țara unde-și desfășoară activitatea, acest aspect aplicându-se și pentru sumele externalizate de acestea chiar dacă sunt împrumuturi intra-grup. Pentru că legea limitează deducerea dobânzilor, este foarte posibil ca marile companii să prefere împrumuturile bancare, în locul celor din cadrul aceluiași grup. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a spus în deschiderea forumului „Fiscalitate pentru Industria Serviciilor Financiare” că băncile trebuie să configureze pachete financiare pe termen lung având în vedere că finanțarea intra-grup va deveni mai costisitoare odată cu intrarea în vigoare a legii privind impozitarea multinaționalelor în țară unde-și desfășoară activitatea. „În condițiile în care finanțarea intra-grup va deveni mai costisitoare din punct de vedere fiscal, atât interesul firmelor pentru împrumuturile bancare, cât și capacitatea acestora de a contracta credite bancare, în condițiile unui mai bun raport dintre datorii și capital (debt/equity), se vor majora”, a subliniat Florin Georgescu.
De asemenea, din ianuarie, doar 30% din valoarea creanțelor înstrăinate este deductibilă, Regimul fiscal al cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate a fost revizuit recent, noile reguli urmând să se aplice de la 1 ianuarie 2018, conform notei de fundamentare a actului normativ. În prezent, aceste cheltuieli sunt integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, de anul viitor limitându-se gradul de deductibilitate la 30% din valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit Adevarul.
Oficialii BNR au realizat teste în sistemul bancar, pe baza metodologiei europene
Banca Națională a României a “stresat” sistemul bancar, în luna septembrie, pe două scenarii de risc, pe o metodologie a Autorității Bancare Europene. Băncile ar înregistra scăderi ale ratelor de capital, însă ar rămâne, la nivel agregat, peste cerințele locale. BNR nu publică, însă, rezultatele testelor pentru fiecare din băncile analizate, așa cum se întâmplă la nivel european. Sistemul bancar ar face față unei cvasi-stagnări economice, cuplată cu o creștere moderată a prețurilor, a dobânzilor, a primei de risc și o depreciere a leului și un avans al inflației, arată datele publicate de BNR în ultimul Raport privind Stabilitatea Financiară cu privire la testele de stres derulate în luna septembrie. BNR publică doar rezultatele la nivel agregat, fără a individualiza rezultatele testului, așa cum se întâmplă, în condiții de transparență, în cazul testelor realizate la nivel european, deși banca centrală precizează că a utilizat metodologia Autorității Bancare Europene (ABE) din 2016, potrivit Agerpres. Banca centrală nu precizează nici dacă există sau nu bănci care ar cădea cu solvabilitatea sub pragul reglementat în cele două scenarii. Rata creditelor neperformante a scăzut cu 1,6 puncte procentuale în primele trei trimestre ale anului 2017, până la 7,96% (septembrie 2017), în afara pragului de alertă al ABE (8%), dar peste valoarea medie din UE (4,5%, iunie 2017), precizază BNR. Următoarele teste de stres europene vor fi derulate anul viitor. În România, sistemul bancar este bine capitalizat, spune BNR în ultimul raport, și capabil să absoarbă pierderile. În unele cazuri, acționarii băncilor n-au mai avut sau n-au mai vrut să aducă capital, însă BNR a preferat să aștepte perfectarea unor tranzacții de achiziție, așa cum s-a întâmplat în cazul Volksbank sau Banca Comercială Carpatica, în locul falimentului sau rezoluției, conform datelor oferite de Profit.ro.
