Iași, capitala celei mai sărace regiuni din UE
Județul Iași, cu peste 770.000 de locuitori este al doilea, după municipiul București raportat la numărul de locuitori. Din punct de vedere economic, județul și în special municipiul Iași au atras investiții din zona producătorilor de componente auto, dar și în IT. Avantajul Moldovei este dat de forța de muncă mai ieftină decât în restul țării. Un alt avantaj competitiv al Iașiului este dat de existența unui centru universitar puternic, cu două instituții de învățământ de prestigiu: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” – care împreună școlarizează 40.000 de studenți. Astfel, Iașiul beneficiază de specialiști în domenii diverse de activitate, ceea ce atrage investitorii. Totuși, la nivelul județului, spre deosebire de municipiul Iași, rata ocupării forței de muncă este relativ scăzută, 150.000 din totalul locuitorilor fiind salariați. Spre exemplu, în județul Timiș, care are cu 20% mai puțini locuitori, numărul salariaților este de 225.000, arată datele Comisiei Naționale de Prognoză.
Astfel, valoarea PIB per capita a ajuns anul trecut în județ la aproape 5.400 de euro, cu 20% mai scăzută decât media înregistrată la nivel național, dar cu aproape o treime mai mare decât cea înregistrată la nivelul regiunii din nord-estul țării, arată datele Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).
Salariul mediu net în județul Iași a fost în 2015 de 1.800 lei pe lună, mai mic decât
Timişoara, tot mai aproape de Bucureşti
Geografic, Timişoara se află la circa 560 de kilometri de Capitală. Economic, se situează în imediata vecinătate. Ca produs intern brut pe locuitor, aportul economic al Timişoarei face ca întregul judeţ să se situeze imediat după Bucureşti, cu 45.435 lei (în 2015), cu 32% peste media națională. Salariul mediu net lunar a depăşit 2.000 de lei anul trecut, valoare imediat apropiată celei din Bucureşti-Ilfov. La nivel ceva mai larg, zona Timișoara-Arad a atins anul trecut, proporţional, 80% din cifra totală a exporturilor Capitalei.
Cel mai bun oraş pentru afaceri
În clasificarea Forbes a principalelor 40 de orașe de la noi, Timișoara este declarat cel mai bun oraș pentru afaceri din România în 2016, calificativ primit pentru a doua oară. Primarul Nicolae Robu apreciază că „în Timișoara merg bine nu doar afacerile din domeniile IT și automotive, ci și alte industrii, prin prisma cifrei de afaceri realizate de companiile respective și a valorii adăugate cu care acestea operează”. O cercetare a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind Planul de mobilitate urbană durabilă pentru polul de creștere Timișoara oferă informaţii care pot contribui la o imagine cuprinzătoare a dinamicii economice a oraşului. Pe fondul scăderii populației orașului în ultimii 10 ani cu 0,3%, odată cu creșteri în comunele suburbane, profilul economic al zonei este caracterizat ca diversificat: „fabricarea componentelor auto este deosebit de competitivă. Alte motoare economice semnificative sunt fabricarea de textile și încălțăminte, activitățile de inginerie și consultanță, precum și prelucrarea și conservarea cărnii”.Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/
De ce creşte Clujul?
Capitala Europeană a Tineretului în 2015 țintește acum cu mari șanse să devină Capitala Europeană Culturală în 2021. Până atunci, Cluj-Napoca este capitala românească a atragerii de investiții și a dezvoltării de business în timp scurt, post-criză, dând exemple către întreaga țară. Numai vara asta, festivalul UNTOLD a adus încasări în businessul clujean de 23 milioane euro și peste 300.000 de vizitatori în doar patru zile.
Am scris recent o analiză în revista bilingvă DeBizz, analiză pe care o reiau aici, arătând cum Clujul este o frumoasă poveste de succes pe care prea rar și prea puțin o dăm ca exemplu restului țării. Cu o forță de muncă înalt calificată și o repartizare echilibrată a resurselor materiale, județul Cluj reprezintă unul din polii de creștere economică la nivel regional și național. Clujul este lider în evoluția principalilor indicatori economico-sociali din regiune în 2016. Iar multe publicații economice precum DeBizz, FORBES, CAPITAL sau Piața Financiară nu se sfiesc să arate atributele succesului clujean: capitala economică a Transilvaniei depășește anul acesta Capitala de facto a României în topul celor mai bune orașe pentru afaceri.Piaţa imobiliară: Cluj mai scump decât Bucureşti
Cluj-Napoca este acel oraș al țării în care oamenii vin să trăiască în timp ce restul țării suferă de depopulare. Dacă între recensămintele din 1992 și 2002 Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populația totală), clujenii s-au împuținat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 și 2011 populația Bucureștiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în orașul de pe Someș au apărut 7.000 de locuitori în plus (creștere de 2%). Când spui Cluj-Napoca, te gândești la IT, la parcuri industriale care atrag investitori de renume și clădiri de birouri, la autostrada care va lega Clujul de Occident, la aeroportul internațional care o face deja, dar există companii care performează în domenii precum energie, produse cosmetice, transporturi de marfă pe calea ferată, producția dalelor din ceramică și producția de software. Clujul devine căutat și la nivelul tranzacțiilor imobiliare, acest domeniu a fost cel din care a provenit unul dintre primele semne că Bucureștiul va fi depășit de Cluj-Napoca în topul celor mai bune orașe pentru afaceri: în 2015, Cluj-Napoca a devenit orașul cu cele mai mari prețuri solicitate pe metru pătrat de apartament. În orașul de pe Someș, la finalul anului trecut, un metru pătrat util de apartament costa, în medie, 1.111 euro, în timp ce în București prețul
era de 1.094 euro pe metru pătrat util, conform unei analize realizate de portalul Imobiliare.ro.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/
Liviu Rogojinaru: „Afacerea din publicitate m-a făcut bogat”
Diversificarea businessului, multă muncă, dar și inovație sunt câteva ingrediente ce pot face dintr-o afacere mică una care trece granițele țării. De la importul de mașini agricole care s-a dovedit un eșec, trecând prin producție publicitară, care l-a făcut milionar, prin amenajări interioare și prin producția de instalații de încărcare pentru mașinile electrice, domeniu în care este singurul producător autohton, Liviu Rogojinaru a înțeles că, după ce consolidezi o afacere, pasul următor este extinderea pe noi piețe. Astfel că a pregătit intrarea firmelor sale și pe piața amenajărilor interioare în Franța și Italia, pe turism în Italia, iar pe piața instalațiilor de încărcat pentru mașini electrice din UE se va bate cu giganți precum Siemens.
„Am început în 1993 cu importul de mașini agricole, dar după trei ani, în 1996, am renunțat, pentru că afacerea a fost un eșec total. M-am gândit că agricultura o să se dezvolte și o să fie cerere, dar la momentul acela era prea devreme. Tot în 1993, împreună cu o echipă formată din tineri creativi, am înființat firma Euro Cosimo. Am început cu mijloace modeste, dar firma s-a dezvoltat constant, pentru că atunci piața publicității era la început și au început și băncile să se dezvolte, așa că am prins un moment foarte bun. Am făcut sigle, obiecte promoționale și, treptat, am trecut la proiecte de anvergură. Afacerea asta m-a făcut bogat”, declară Liviu Rogojinaru, CEO la Euro Cosimo.De la sigle, la un business de milioane de euro
Încă din 1998, Euro Cosimo a început colaborarea cu Banca Română pentru Dezvoltare – Group Société Générale pentru crearea și instalarea semnalisticii de interior și de exterior și de customizare a ATM-urilor. „Cu această bancă am avut mai multe colaborări. Au urmat BCR, care a fost rebranduită de Euro Cosimo, rebranduirea stațiilor OMV, realizarea primelor 10 benzinării MOL din România. În 2011, am început o colaborare și cu ENI Romania (Agip) pentru dezvoltarea rețelei de benzinării. În 2004, a început proiectul „Easy Bank”, care a constat în crearea a peste 600 de unități bancare BRD. În anul următor a început proiectul „Blitz”, un proiect special prin care Euro Cosimo a creat și a instalat 100 de bănci modulare pentru BRD – Groupe Société Générale. Proiectul este în continuare funcțional și beneficiază de mentenanță post vânzare. Tot cu BRD am colaborat și în 2007 în proiectul „Robo”, proiect care a constat în montarea a peste 1.000 de ATM-uri într-o formă de robot, la care se pot plăti și facturile. Euro Cosimo a dezvoltat, creat și produs „Robotul’’. În sistemul bancar, am mai colaborat cu OTP Bank, Alpha Bank, Volksbank, Credit Europe Bank. Acestea nu sunt însă singurele domenii unde am avut clienți. Am colaborat și cu Praktiker la semnalistica exterioară pentru magazinele din România, cu Catena pentru semnalistica exterioară și cu McDonald’s pentru care suntem furnizorii oficiali de servicii de mentenanță pentru rețeaua restaurantelor”, precizează Liviu Rogojinaru. În prezent, Euro Cosimo alături de partenerii săi face parte din cel mai important grup european de producători și montatori de signing din Europa.Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
DIN PRESA INTERNAȚIONALĂ (luna octombrie)
Economistul vă prezintă cele mai importante articole din presa internațională, în luna octombrie.
Lumea suferă de lipsă de educație financiară
Comentând un recent studiu publicat de OECD, Adam Creighton de la Wall Street Journal concluzionează că „educația financiară este încă dezastruoasă peste tot” având în vedere că foarte puțini au fost în stare să efectueze calcule financiare simple sau să înțeleagă reguli simple în domeniul investițiilor. Sondajul realizat de OECD relevă că doar puțin peste 40% dintre cei 52.000 de adulți din 30 de țări, care au fost chestionați, au știut să răspundă la întrebarea dacă dobânda acumulată într-un cont de economii de 100 dolari cu o dobândă anuala de 2% va însuma, peste cinci ani, mai mult sau mai puțin de 110 dolari. Numai 60% folosesc o formă sau alta de buget, cam jumătate fac efortul de a-și stabili obiective financiare și de a încerca să le realizeze și doar 44% se documentează din mai multe surse când selectează un produs financiar sau altul. Principala problemă pentru decidenții din lume în zilele noastre, pare să fie confuzia în ceea ce privește banii: incapacitatea marii majorități a oamenilor de a efectua calcule financiare simple sau de a înțelege principiile de bază ale investițiilor (pe piețele financiare). Dintr-un scor maxim de 21 – obținut din scorurile pentru cunoștințe financiare, atitudine și comportament – media sondajului a fost de 13,2, adică doar puțin peste jumătate. Dintre țările participante, Franța, Finlanda și Norvegia au avut printre cele mai bune scoruri (aproape de 15), în timp ce brazilienii, rușii și polonezii au obținut scoruri de 12 sau sub. Chiar cei din țările dezvoltate care au participat la sondaj s-au dovedit foarte slab pregătiți. În Marea Britanie, doar 38% au înțeles impactul inflației asupra economiilor lor, iar în Africa de Sud doar 25%. Nu este deci o surpriză că OECD recomandă tuturor țărilor să intensifice pregătirea financiară în școli de la o vârstă cât mai mică. Din punctul de vedere al adulților cu educație financiară, România nu stă deloc bine cu 22% comparativ cu Bulgaria 35%, Republica Cehă 58%, Ungaria 54%, Polonia 42%. Rezultatele sunt extrem de neplăcute și pun probleme foarte serioase pentru dezvoltarea în perspectivă a României.
De unde va veni viitoarea criză?
Se pune întrebarea „De unde va veni viitoarea criză?”, într-un articol semnat de Daniel Coy. Anul viitor se termină cu cifra 7. Dacă sunteți superstițioși sau cunoașteți statisticile și istoria probabil nu ați uitat că în 1987 a avut loc cea mai mare cădere de o zi din istoria Wall Street. Criza asiatică a apărut în 1997. Și cea mai mare criză de la Marea Depresie a pornit în 2007, în SUA, cu falimentul Northern Rock și New Century Financial. Ceea ce ar putea arăta că ceva ne așteaptă în 2017. Nimeni nu poate ști când și unde o viitoare criză ne va lovi. Ceea ce este sigur este că ele apar destul de regulat în timp. Iar condițiile premergătoare par să se materializeze.Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/
România, cu fața spre viitor
Revista Economistul prezintă în numărul 18-19 două dosare inedite și interesante pentru România. Este vorba despre proiectul laserului de la Măgurele și, în avanpremiera anului 2017, împlinirea a 10 ani de când România a aderat la Uniunea Europeană.
Laserul de la Măgurele este fără îndoială un proiect cu totul special pentru economia și societatea românească. Din cel puțin trei puncte de vedere. În primul rând, pentru că Laser Valley este un proiect care se află la granița a câtorva industrii de vârf: constructiv și arhitectural, industrial și în ceea ce privește domeniul cercetării și dezvoltării. Vorbim de prea multe ori despre o realitate a economiei românești și anume aceea că suntem în fața unei economii „low-cost”. Laserul de la Măgurele este o realizare de vârf, din toate punctele de vedere, care sfidează acea zonă a economiei românești cantonată în produse cu valoare adăugată scăzută. Proiectul de la Măgurele arată că România poate excela într-un domeniu lăsat multă vreme în umbră, este vorba despre sectorul de cercetare-dezvoltare, dar care este esențial pentru economia modernă. În al doilea rând, proiectul de la Măgurele este demonstrația clară a faptului că România poate fi în centrul unui proiect european de anvergură. În ultimii 20 de ani, ne-am obișnuit să spunem că România nu excelează la atragerea de fonduri europene. Motivele invocate au fost foarte diverse, dar aici merită numite cele referitoare la incapacitatea administrativă de a realiza proiecte și la faptul că fondurile europene sunt strict controlate, din punctul de vedere al legalității cheltuirii lor, de instituțiile de la Bruxelles, fapt care le face mai greu de deturnat și ca atare neinteresante pentru mediul local. Laserul de la Măgurele este dovada că România poate realiza un proiect cu fonduri naționale și europene și acest lucru ar trebui sa fie un exemplu pentru realizarea unui alt proiect esențial pentru România: modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare. Dacă la Măgurele se poate, atunci se poate să construim și autostrăzi! În al treilea rând, laserul de la Măgurele păstrează industria și cercetarea românească din domeniu în topul Europei. La Măgurele vor lucra cercetători din toată Europa, sau chiar din lume, și dincolo de cosmopolitismul său, proiectul pune România pe harta industriei de cercetare din lume. Pentru că Laser Valley nu este doar un punct de interes pentru România sau Europa, ci pentru cercetarea mondială. Un al doilea dosar pe care Economistul îl oferă cititorilor săi este un proiect editorial mai special numit „România, 10 ani în Uniunea Europeană”. 2017 va fi anul zece al includerii României în UE. Este un bun prilej de a face o analiză a schimbărilor, dar și a dezamăgirilor pe care le-a adus procesul de aderare. În acest context, ne bucură să găzduim analiza dlui profesor Vasile Pușcaș, negociatorul șef al României pentru aderarea la UE. Proiectul „România, 10 ani în Uniunea Europeană” va avea o abordare academică, universitară, dar și una extrem de pragmatică, a mediului de afaceri. De altfel, proiectul Economistul depășește nivelul editorial, în luna noiembrie a.c., revista împreună cu partenerii săi instituționali vor organiza trei dezbateri pe această temă la Iași, Timișoara și Cluj-Napoca. Desigur, dezbaterile și abordarea editorială nu se vor limita la analiza celor 10 ani, ci vor privi spre viitor și vor căuta să întrevadă evoluția României și a Uniunii Europene în ansamblu. În fine, în luna noiembrie, România intră în campanie electorală, o campanie care stârnește deja interes în mediul de afaceri. Curiozitate și interes, pentru că așteptările privind proiectele de dezvoltare, privind motoarele de creștere a economiei sunt foarte mari. Sunt doar două motive pentru care societatea și mediul de afaceri sunt interesate de dezbaterile de campanie și de votul din 11 decembrie a.c. Până atunci, lectură interesantă!Topul Firmelor: CCIB premiază cele mai performante companii bucureștene
Cele mai performante companii bucureștene vor fi premiate joi, 27 octombrie, în cadrul celei de-a XXIII-a ediție a Topului Firmelor din Municipiul București, eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB).
În cadrul evenimentului, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti acordă trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziţie în competiţia elitelor.
Așadar, în cadrul ceremoniei, Camera bucureşteană va premia 6.710 firme, adică 19,5% din totalul firmelor considerate eligibile şi care reprezintă 5,6% din totalul firmelor care au depus bilanţul aferent anului trecut.
Numărul de firme premiate poate părea mare, însă acesta trebuie corelat cu o serie de date statistice care confirmă rolul pe care îl are Capitala în economia naţională. Bucureştiul – al treilea oraş din regiune după Istanbul şi Atena – concentrează: 24% dintre comercianţii activi înregistraţi în România, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 16% din valoarea exporturilor româneşti şi 30% din valoarea importurilor realizate de România, circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării, precum şi 20% din totalul salariaţilor consemnaţi la nivel naţional. Regiunea Bucureşti-Ilfov a atras circa 56% din totalul investiţiilor străine directe realizate în România după 1990 (circa 20,4 mld. euro dintr-un total de 36,5 mld). De asemenea, cea mai mare parte a investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield se înregistrează tot în această regiune.
Laureaţii topului au fost stabiliţi conform unei metodologii severe şi complexe, aprobată şi aplicată unitar, la nivelul întregului sistem cameral. În stabilirea clasamentelor finale au fost luaţi în calcul indicatori precum: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat, calculaţi în baza a 16 elemente extrase din situaţiile financiare depuse de companii la Ministerul Finanţelor Publice şi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Potrivit metodologiei de top, dintre cele 120.615 de firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2015, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 34.390 firme, adică 28,5% din total.
În vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, firmele câştigătoare sunt structurate pe şase domenii de activitate: cercetare-dezvoltare şi high tech; industrie; construcţii; servicii; comerţ, turism; agricultură, pescuit, piscicultură şi, în cadrul fiecărui domeniu, pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.
De asemenea, acordăm „TROFEUL GEORGE G. ASSAN” pentru „Brandul românesc al anului”, „TROFEUL IOAN V. SOCEC” unui reprezentant mass media, pentru modul obiectiv şi profesionist în care sunt reflectate fenomenele economice, precum şi TROFEUL HERMES pentru contribuţii semnificative la dezvoltarea CCIB. Nu în ultimul rând, acordăm trofee de excelenţă în management şi pentru promovarea oportunităţilor de afaceri oferite de România.
„De-a lungul anilor am pus acest eveniment sub semnul recunoaşterii şi promovării performanţei adevărate şi oneste, al competiţiei ce respectă regulile jocului, al competitivităţii generate de un management performant, dublat de o cultură organizaţională solidă. Premiem perseverenţa acelor manageri şi antreprenori care nu au renunţat la visul lor şi le recompensăm, chiar dacă doar moral, determinarea pe care au dovedit-o de-a lungul anilor în care şi-au depăşit limitele, au dărâmat mituri, au schimbat mentalităţi şi percepţii, au construit echipe solide şi unite şi au zidit, cu onestitate şi tenacitate, afaceri de elită”, afirmă prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei bucureştene.
La ceremonia de înmânare a premiilor participă, alături de manageri ai celor mai performante companii bucureştene, personalităţi de prim-plan din spaţiul economic, academic şi diplomatic din România, membri ai Guvernului, oficialităţi de la nivelul Instituţiei Prefectului, primăriilor de sector şi organizaţiilor neguvernamentale – asociaţii profesionale, camere de comerţ şi organizaţii patronale.
Barometrul industriei IRSOP-SNSPA, septembrie 2016
IRSOP Market Research & Consulting şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) – Facultatea de Management au realizat ediţia pentru septembrie a Barometrului lunar cu situaţia la zi din industrie, prin evaluarea unui eşantion de 304 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Aprecierea de ansamblu este că „după ce a scăzut continuu aproape cinci luni la rând, activitatea din industrie a înregistrat o revenire în luna septembrie. Indicatorul pentru volumul producţiei a urcat la 60 de puncte faţă de 51 în august şi se află acum peste media de 57 de puncte a ultimelor 23 de luni. Practic în luna septembrie industria s-a depărtat cu 10 puncte de pragul sub care se află zona de contracţie”.
Pe marginea rezultatelor, autorii Barometrului supun atenţiei trei întrebări, oferind explicaţii specializate:
„Prima întrebare este de ce a scăzut industria timp de aproape jumătate din an ajungând aproape de pragul recesiunii. Sezonalitatea reprezintă una din forţele scăderii. În toate ţările europene producţia industrială scade în lunile de vară, producătorii pleacă în concediu, iar unii închid capacităţile cu totul.
Şi la noi, tiparul activităţii industriale din ultimii doi ani arată o contracţie între mai şi august. Totuşi anul acesta căderea pe timpul verii a fost mai brutală decât anul trecut. Sezonalitatea s-a adăugat la condiţiile dificile ale pieţei globale şi europene caracterizate prin supraofertă, prăbuşirea preţurilor la materii prime şi exporturi ieftine de la economii concurenţiale din zona Asiei.
A doua întrebare este cum se explică revenirea. Barometrul arată o creştere a comenzilor noi de la 50 de puncte în august la 60 în septembrie şi o creştere puternică a comenzilor pentru export de la o cotă recesionară de 46 de puncte la 61 de puncte în zona de expansiune. Pare clar că revenirea s-a produs în contextul revigorării comenzilor externe. Dar producătorii noştri abia încep să-şi re-umple depozitele, după o perioadă lungă de „de-stocare”. Indicatorul pentru stocuri a crescut doar cu 2 puncte, de la 42 în august la 44 în septembrie, un semn că stocurile au fost lichidate aproape în întregime.
Volumul comenzilor neexecutate a crescut de la 43 în august la 52 în septembrie, ceea ce arată că industria ar putea avea de lucru şi în lunile următoare. Costurile de producţie arată o uşoară tendinţă de creştere modestă, de la 56 la 58, pe fondul activităţii sporite. În schimb, indicatorul preţurilor încasate de firme pentru produsele lor a scăzut de la 54 la 52 de puncte.
A treia întrebare este dacă revenirea activităţii va continua sau va urma reintrarea în volatilitate şi stagnare relativă. Există puţine elemente pentru predicţii valide. Tiparul anual arată că de obicei revenirea în industrie durează până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, firmele semnalează intenţia angajării de noi salariaţi, după ce timp de patru luni au făcut disponibilizări. Indicatorul pentru angajări de personal a crescut de la 47 în august la 52 în septembrie. Explicaţia ar putea fi volumul mai mare al activităţii curente sau perspectiva menţinerii ritm Totuşi, în ciuda semnelor de revigorare, managerii rămân sceptici. Indicatorul de speranţă în activitatea viitoare a crescut doar cu un punct, de la 54 în august la 55 în septembrie şi se află cu 4 puncte sub media ultimelor 23 de luni. Valoarea indicatorului se compune din agregarea aşteptărilor managerilor privind comenzile, volumul producţiei şi preţurile care ar putea fi încasate peste 6 luni. Stagnarea aşteptărilor pozitive semnalează îngrijorare. Când îngrijorarea e mare, managerii se aşteaptă ca dificultăţile să continue”.
Coordonatorii Barometrului sunt dr. Petre Datculescu (IRSOP), conf. univ. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management şi cconf. univ. dr. Lucian Anghel (SNSPA).
Modificări ale ghidurilor solicitantului pentru fonduri europene
Ghidurile solicitantului pentru Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 au suferit unele modificări. Aceste modificări vizează condiţiile generale şi axele 3 şi 5. Documentele modificate sunt: Ordinul nr.2735/13.10.2013 privind aprobarea Ghidului Solicitantului POR 2014-2020 – Condiţii Generale; Ordinul nr.2739/13.10.2013 privind aprobarea Ghidului Solicitantului POR 2014-2020 – Condiţii Specifice – 3.1A Reabilitarea termică a clădirilor de locuinţe; Ordinul nr.2737/13.10.2013 privind aprobarea Ghidului Solicitantului POR 2014-2020 – Condiţii Specifice – 5.1 Conservarea, protejarea patrimoniului cultural; Ordinul nr.2738/13.10.2013 privind aprobarea Ghidului Solicitantului POR 2014-2020 – Condiţii Specifice – 5.2 Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban.
Un exemplu de modificare este cea potrivit căreia „pentru beneficiarii de drept public, cererea de finanţare, inclusiv anexele acesteia, va fi ştampilată cu ştampila instituţiei pe fiecare pagină în parte”, cu sublinierea că „modul de prezentare a documentelor poate conduce la respingerea proiectului”. În acelaşi timp, o altă modificare, privind apelurile competitive, este cea potrivit căreia „proiectele respinse în cadrul etapei de verificare a conformității administrative și eligibilității pot fi redepuse în cadrul apelului de proiecte în care au fost depuse inițial, cu condiția respectării termenului limită. Nu pot fi redepuse proiectele după ce au fost respinse în cadrul etapei de evaluare tehnică și financiară”. De asemenea, există modificări privind data și ora de închidere a depunerilor de proiecte, care devin: P.I. 3.1A Reabilitare blocuri – 16.11.2016, până la finalul programului de lucru al ADR-ului; P.I.5.1 Monumente istorice – 25.11.2016, până la finalul programului de lucru al ADR-ului; P.I. 5.2 Reabilitare urbană – 25.11.2016, până la finalul programului de lucru al ADR-ului.
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti –Ilfov (ADRBI) anunţă că până la 22 octombrie 2016 pe Axa Prioritară 3 – Eficienţa energetică 3.1 A Clădiri rezidenţiale (cu valoarea alocată de 83,46 milioane euro) au fost depuse 49 de proiecte (cu valoarea solicitată de 198.932.450,93 lei) şi au fost respinse 27 de proiecte (cu valoarea solicitată de 131.118.365,82 lei); pe Axa Prioritară 5 – Patrimoniu cultural şi mediul urban 5.1 Monumente istorice (cu valoare alocată de 26,06 milioane euro) a fost depuns un proiect (cu valoarea solicitată de 8.858.147,30 lei).
ADRBI a prezentat realizări, experienţe, bune practici ale beneficiarilor la Parlamentul European de la Bruxelles, în Săptămâna Europeană a Regiunilor şi Oraşelor 2016 (foto).
Topul firmelor private din România, ediţia XXIV
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relației cu Mediul de Afaceri, a organizat cea de-a XXIV-a ediţie a Topului Naţional al Firmelor Private din România, recunoscut drept „cel mai amplu eveniment anual dedicat mediului de afaceri din România ce asigură recunoaşterea meritelor întreprinzătorilor şi promovarea celor mai performante întreprinderi”.
Au fost premiate 150 de societăţile comerciale situate pe primele 3 locuri în clasamentele generale la nivel naţional pe categorii (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari), în clasamentul naţional pe domenii de activitate – cod CAEN (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari);de asemenea, au fost acordate premii pentru execenţă în afaceri. Criteriile de evaluare pentru premiere au fost performanţa globală, productivitatea, cifra de afaceri, profitul brut. Cifra de afaceri a firmelor mici și mijlocii premiate la actuala ediție a topului de profil atinge 10 miliarde de lei, iar profitul lor brut depășește un miliard de lei, a anunţat președinte al CNIPMMR, Florin Jianu, care a subliniat „propunerile mediului de afaceri pentru îmbunătăţirea ecosistemului antrerenorial românesc, cum sunt măsurile preventive care să faciliteze derularea activităţii IMM-urilor, legea debirocratizării şi legea prevenţiei fiind exemple importante”. În context, Florin Jianu a reamintit iniţiativa CNIPMMR de a propune un program de guvernare „care răspunde nevoilor esenţiale ale mediului de afaceri”, accentuând că „România este o ţară cu un mediu antreprenorial dinamic, cu o contribuţie consistentă pentru economie. Fără valoarea adăugată pe care o aduc întreprinderile, nu ar exista o funcţionare corespunzătoare a celorlalte domenii: educaţie, sănătate, apărare etc. Susţinerea întreprinderilor trebuie să se transforme într-o preocupare permanentă atăt pentru mediul guvernamental, cât şi pentru mediul non-guvernamental”.
Salutând performanţele mediului antreprenorial, prim-ministrul Dacian Cioloș a apreciat: “IMM-urile reprezintă un pilon important în economia din România. Ele sunt cele care aduc banii la bugetul de stat, bani care asigură posibilitatea de a plăti pensiile şi de a genera bugetul administraţiei şi, totodată, creează dimamica mediului de afaceri. Dar nu este suficient să avem creştere economică pe hârtie, ea trebuie să fie simţită şi de mediul de afaceri. Dorim să asigurăm predictibilitatea mediului de afaceri şi continuarea politicilor ăncepute de guvernul anterior, adăugând o serie de măsuri de îmbunătăţire care au fost sugerate de mediul de afaceri. De asemenea, debirocratizarea trebuie să continue prin simplificări legislative făcute într-un mod inteligent; trebuie să predomine măsurile preventive, nu cele punitive”.
O perspectivă asupra mediului antreprenorial, aşa cum este reflectat în cercetarea „Carta albă a IMM-urilor din România”, a oferit prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al CNIPMMR.
În contextul evenimentului, s-a desfăşurat şi “Târgul Serviciilor/Produselor de Excelenţă pentru Întreprinderi”. De asemenea, tuturor participanţilor la eveniment le-au fost oferite peste 300 de steaguri ale României pentru a fi arborate la sedii de firme, la locuri de muncă etc., în cadrul campaniei lansate de CNIPMMR sub genericul #Romaniatricolora.
