dr. ec. Constantin Boștină
președinte ASPES
11 mai 2017 – Vizita lui Jean-Claude JUNCKER, președintele Comisiei Europene, la București, prilejuită de marcarea a 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, ca membră cu drepturi depline
Din programul vizitei președintelui Comisiei Europene în România mă voi referi în mod concret la dialogul lui Jean-Claude Juncker cu cetățenii, dialog care a avut loc pe 11 mai 2017 la Muzeul de Artă al României și la care eu am fost prezent.
Împreună cu președintele Comisiei Europene a fost şi Corina Crețu, pe atunci comisar european pentru dezvoltare regională.
Tema de bază a dialogului cu cetățenii a fost modul în care românii, după 10 ani, percep prezența României în Uniunea Europeană și de aici cum văd ei viitorul Uniunii Europene.
Printre temele abordate în dialog au fost problemele legate de situația României în Uniunea Europeană, de gradul de încredere a românilor în UE, dar şi aspecte ale emigrării românilor şi, mai ales, a tineretului în țări membre ale UE.
Eu, ca participant la dialogul cu președintele Comisiei Europene, în calitatea mea de preşedinte al ASPES şi director general al revistei Economistul, am pus în discuţie şi am cerut opinia lui Jean-Claude Juncker despre situația de atunci a României plecând de la următoarea analiză la momentul anului 2017: „La 10 ani de la intrarea în UE România se afla pe locul 7 ca suprafaţă, pe locul 7 ca populaţie, pe locul 17 ca PIB. În schimb la indicatorii calitativi de viaţă România era consecvent pe locurile 26 sau 27, deci pe ultimul sau penultimul loc: PIB pe locuitor, salariu minim, speranţă de viaţă, mortalitate infantilă, grad scăzut de educaţie, abandon școlar, analfabetism şi analfabetism funcţional mult peste media europeană, 40% din săracii Europei erau în România anului 2017 etc.”
Se înţelege uşor din această prezentare că eu am semnalat ceea ce era destul de evident, adică o discrepanță șocantă între potențialul real al României şi starea socială şi nivelul de trai ale cetățeanului român.
Jean-Claude Juncker, deşi este cert că era un bun cunoscător al României, a încercat la început să descrie acest tablou economic, social şi educativ al României anului 2017 ca având cauze istorice, dar a adus în explicaţie şi faptul că cei care conduc ţara de după aderarea la UE nu au înțeles rostul intrării în acest club economic.
Conducătorii României nu vin cu proiecte clare pentru dezvoltarea ţării, aşteaptă să li se spună de la Bruxelles ce să facă, nu absorb fondurile europene, Jean-Claude Juncker subliniind: „Rolul UE este de a ajuta, nu de a dicta”.
Juncker a mai spus-o clar: „I-am îndemnat pe conducătorii români să facă tot ce pot pentru a reduce nivelul corupției. Nu doar vorbe, vorbe. Trebuie făcute lucruri concrete”.
Răspunzând unei întrebări privind emigrația majoră din România, Juncker a afirmat:
„Tinerii români plecați în statele europene fac ţării lor de origine o imagine onorabilă. Când condițiile materiale o vor permite, aceștia s-ar putea întoarce în România. Nu trebuie să ne părăsim ţara prin descurajare. E bine ca ei să circule, însă locul lor este aici. Nu părăsiți România”.
Într-un alt moment al dialogului Juncker a afirmat clar: „România nu este un stat de mâna a doua. Aud acest lucru în dezbateri. Scoateți-vă din cap această idee. Demnitatea acestui stat este la fel ca a celorlalte. Părerea României o ascult, pentru că o iubesc”.
Urmare a concluziilor desprinse din dialogul organizat şi mai ales a mesajelor transmise de președintele Comisiei Europene, am reorientat conținutul dezbaterilor începute de ASPES cu tema „România la 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană” pe încercarea de a da un alt sens politicilor României ca stat membru în cel de al doilea deceniu al UE, continuând pe parcursul a cinci ani, dezbaterile într-un parteneriat lărgit cu tema: „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”, demers desfăşurat sub egida Secției de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie a Academiei Române şi cu sprijinul Băncii Naţionale a României.
Acum, din evoluția europeană şi mondială a ultimilor șase ani: pandemia de Covid-19, conflictul ruso-ucrainean, criza economico-financiar-bancară, reconsiderarea fenomenului globalizării, reactualizăm concluziile dezbaterilor cu oferirea către guvernanți a unui SET de politici economice, sociale şi educative sub deviza: „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI NU NUMAI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. ROMÂNIA – ORIZONT 2040”.
