Declarații ale lui Bogdan Pletea, consultant Risk Management & Sustainability Strategy în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).
Sunt membru al ASPES Dobrogea și consultant cu o experiență de aproape 25 de ani în turism: pornind de la venirea TUI-ului în România în 2003, trecând prin primele comisii de incoming ale ANAT-ului, continuând cu primele investiții în turismul românesc la munte și la mare și având, după aceea, șansa de a lucra în plan extern cu TUI Travel PLC, divizie de acommodation destination risc management la nivele divizie globală, 15 entități world wide, înțelegând ce înseamnă turismul global până astăzi, la unul dintre cei mai mari integratori de servicii turistice din lume, Hotelbeds Spania. Șansa este de a putea oferi o perspectivă și din exterior, cunoscând și turismul din România. Am fost de la început parte a turismului ca model de business. Am trecut, după aceea, prin șocurile turismului european global și ale celui românesc.
Pandemia a fost unul dintre șocurile resimțite cel mai mult de turismul global în ultima perioadă. Astăzi ne aflăm în fața unei realități crude: lumea se schimbă, turismul în jurul nostru își schimbă modelul de business, se transformă, iar România, prin accederea la OECD, acest club exclusivist al economiilor din lume, se angajează pe un drum presărat cu oportunități, dar și cu foarte multe provocări și cu foarte multe riscuri. Turismul nu face excepție de la aceste provocări, de la riscurile pe care le va include accederea în OECD și, în același timp, ne pune în fața unor oportunități foarte mari. Tendințele cheie și direcțiile la nivel strategic în ceea ce privește turismul din țările OECD, păstrând dinamica și abordarea, arată o redresare post-pandemie la nivel de 2019, presărată cu provocări: inflație, tensiuni geopolitice, conflicte armate, un război al tarifelor care, pe lanțul valoric, influențează și afectează inclusiv turismul. Vorbim și de o deprofesionalizare a forței de muncă și de o creștere a importanței guvernanței și abordării strategice a turismului printr-un strategic risk management, astfel încât șocuri precum pandemia să nu mai fie doar gestionate cu minimizarea efectelor, ci și pentru a putea fi anticipate, pentru a crește reziliența și adaptabilitatea modelului de business în turism. Vorbim despre tendința de sustenabilitate, de turismul generativ și echilibrat, de un parteneriat nu numai între public și privat, ci și bazat pe partea publică, partea privată și pe implicarea comunităților. Turismul nu se mai poate face fără a ține cont de comunitățile locale, care trebuie să aibă vocea lor, iar vocea lor trebuie să fie auzită. Ne uităm la ce înseamnă astăzi overtourism în Insulele Baleare, în Trentino, Italia, în jurul Barcelonei, în Catalonia, în Croația, la Dubrovnik și lista este lungă. Comunitățile locale trebuie să fie implicate și trebuie să stea la masa strategiilor de dezvoltare a destinației.
Din interior, știți foarte bine pe ce ne putem baza ca turism: avem o reziliență a pieței interne, avem o finanțare a fondurilor europene, avem resurse și un set de resurse terapeutice abundente. În același timp, avem foarte mult de îmbunătățit: un decalaj internațional, un capital uman subprofesionalizat, o finanțare redusă pentru dezvoltare strategică pe termen lung (nu vorbesc de o abordare pe termen scurt), o dependență de piețe. Piețele pe care noi, astăzi, le receptăm sunt supuse unor convulsii sociale și economice, care le vor degrada puterea de cumpărare. Turistul din țările sursă va fi afectat și este, deja, afectat de puterea de cumpărare. Se vor crea o sumă de oportunități, dar, în același timp, avem niște riscuri foarte mari legate de o competiție regională, de o instabilitate politică, geopolitică și economică la întregul nivel european, o migrație a talentelor, care a făcut ca forța de muncă profesionalizată din turism să părăsească țara. Motivele s-au discutat. Nivelul salariului minim în turism este foarte jos. Vorbesc cu oameni plecați din România. Dau un exemplu pe care eu l-am folosit în ultimii câțiva ani de zile: hotel de o mie de camere în Londra, vizavi de parlamentul britanic, 600 de salariați, 300 din România. Am reușit să nu vorbesc limba engleză 26-27 de ore. Recepție, bar, restaurant, club de noapte, performer de jazz, în limba română, inclusiv barmani și 25 de doamne care asigurau serviciul de mic dejun în hotel, șoferul pentru transfer aeroport și hotel-birou, român.
La nivel global și mai ales pe piața OECD-ului, sunt cinci direcții prioritare, prin care turismul se transformă: turismul regenerabil-regenerativ, digitalizarea, un management eficient al destinației, îmbunătățirea și creșterea profesionalizării, încurajarea și susținerea IMM-urilor. România poate juca rolul pe care oportunitățile i le așază prin două mari direcții: digitalizare și un management al destinației mult mai eficient. OMD-ul devine vârful de lance al gestionării eficiente a destinației, de la a vinde la a gestiona strategic pe termen lung, de la a număra turiștii până la a crea un model de business în turism la nivel de destinație care să fie sustenabil pe termen lung. Asta include guvernanță, viziune pe termen lung. Ultimii 30 de ani ne-au arătat că o abordare pe termen scurt, care a avut limite în restructurarea anului de învățământ, astfel încât numărul de zile de vacanță să fie cât mai mare, pentru a încuraja turismul, finanțarea temporară a unor nevoi și pierderea unei viziuni pe termen lung, discuțiile legate de taxare și de TVA, care sunt, într-adevăr, aspecte operaționale, au făcut să pierdem din vedere long term vision. Aceasta ne-a ținut departe de turismul internațional, atât din perspectivă competitivă, cât și din perspectivă a relevanței destinației noastre. Digitalizarea nu este un scop în sine, este mijlocul prin care destinațiile eficient gestionate pot căpăta relevanță în turismul internațional.
Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
